Sunteți pe pagina 1din 21

Colegiul tehnic edmond nicolau Bucuresti

Redresor pentru incarcarea bateriei Auto


Lucrare de specialitate

Elev: Indrumator: Costea Cezar Dan Viorica

Prof. Dumitrescu

Clasa XII E3

Cuprins:

1. argument 2. introducere
3.

consideratii generale

4. redresor pentru incarcarea de acumulatoare 5. Alte tipuri de redresoare 6. bibliografie

1. Argument
2

Am ales aceasta tema deoarece redresorul este un element principal in electronica si diferite aplicatii electronice, el avand un rol foarte important, si in randul automobilistilor si nu numai. Acest element foloseste in principal la incarcarea si prelungirea duratei de viata a acumulatorelor auto, si a altor tipuri de acumulatoare.

2. introducere

Dupa cum s-a aratat, redresoarele sunt elemente care transforma curent alternativ in curent continuu prin procesul de redresare, adica de conducere a curentului intr-un singur sens (unilateral). Redresoarele pot fi realizate cu ajutorul mai multor tipuri de elemente electronice cum sunt: diode cu vid. gazotroane, tuburi cu vapori de mercur, tiratroane, diode semiconductoare, tranzistoare, tiristoare etc.

Schema bloc a unui redresor (fig. 7.3) care transforma curentul alternativ de la sursa CA in curent continuu (CC) cuprinde in principiu:

- transformatorul de retea (TA) care reduce tensiunea retelei de Ia o valoare oarecare la o valoare, convenabila; - blocul redresor propriu-zis (R) reunind elementele cu conductie unilaterala, tensiunea (curentul) obtinuta avand o forma pulsatorie; - filtrul de netezire (F) care permite netezirea pulsatiilor, astfel incat tensiunea (curentul) redresat sa aiba o forma cat mai apropiata de cea continua.

Clasificarea circuitelor redresoare se poate face pe baza diverselor criterii astfel:

In functie de posibilitatea de a furniza sau nu tensiune (curent) reglabila la iesire, redresoarele se clasifica in: - redresoare simple (necomandate), cum sunt cele folosind diode cu vid sau semiconductoare; - redresoare reglabile (comandate), ca de exemplu cele ce utilizeaza tiristoare (diode, comandate). In functie de numarul de faze al transformatorului de alimentare se disting: - redresoare monofazate; - redresoare polifazate, cele mai uzuale fiind cele trifazate.
4

Redresoarele polifazate (trifazate) pot fi: - redresoare cu punct neutru monoalternanta; - redresoare in punte dubla alternanta. In functie de numarul de semialternante redresate se deosebesc: - redresoare monoalternanta, la care una clin alternante este redresata, iar cealalta este suprimata; - redresoare dubla alternanta, la care se redreseaza ambele alternante.

Fig. 7.3 Schema bloc a unui redresor.

In functie de natura sarcinii redresoarele se pot clasifica in: - redresoare cu sarcina rezistiva (R); - redresoare cu sarcina inductiva (R,L); - redresoare cu sarcina capacitiva (R,C).

3.

Consideratii generale

In prezent pornirea electrica este generalizata pe plan national si mondial la autoturisme, autocamioane, tractoare, combine autopropulsate, motoare stabile s.a., datorita avantajelor in exploatare si sigurantei in functionare a componentelor ei. Consumul mare de baterii se datoreste conditiilor grele de lucru ca : temperaturi scazute,socuri, asistenta tehnica in exploatare, din care se subliniaza calitatea uneori necontrolata a apei distilate si a acidului, instrumentele de verificare neadecvate, efectuarea cu intarziere a intretinerilor tehnice. De asemenea, durata mica de functionare a bateriilor determina greutati in asigurarea pornirii cu implicatii privind productivitatea agregatelor in campaniile de virf, consum ridicat de motorina, prin
6

functionarea motorului in gol, si consum mare de plumb, materie prima costisitoare. Pentru ca bateria sa aiba o durata de exploatare cat mai ridicata, sunt necesare preocupari privind : imbunatatirea calitatii instalatiei electrice de incarcare a bateriei, instruirea permanenta a personalului de exploatare, cat si dotarea unitatilor cu un minimum de aparate si utilaje pentru intretinerea echipamentului electric al tractoarelor. Din studiile efectuate de autori, se precizeaza ca toate deficientele ce pot sa apara in sistemul electric al agregatelor conduc in final la deteriorarea bateriei.

4. REDRESOR PENTRU incarcarea de ACUMULATOARE

Redresoarele pentru incarcarea bateriilor sunt realizate cu reglaj manual sau automat si se pot face : la curent constant; la tensiune constanta; la curent si tensiune constanta. Redresoarele sunt construite pentru a incarca una sau mai multe baterii. Deoarece tensiunea unei baterii incarcate complet atinge cca 16 V, redresoarele trebuie sa poata debita curent sub aceasta tensiune pe o baterie sau sub un multiplu de 16 V pentru redresoarele la care se pot incarca mai multe baterii (legate in serie). Legarea in serie este necesara pentru a putea controla curentul de incarcare. Redresoarele industriale pentru incarcarea mai multor baterii sunt prevazute cu dispozitive automate de mentinere a tensiunii si curentului. Redresoarele pentru incarcarea unei singure baterii de 4070 Ah nu sunt prevazute cu sisteme automate de mentinere a curentului sau tensiunii, ci, eventual, numai cu un dispozitiv simplu care intervine in cazul depasirii unui anuanit curent. Un exemplu il constituie redresorul REDAC-625 a carui schema este prezentata in figura IV. 1.

El poate debita un curent de maximum 6 A si este prevazut cu un disjunctor cu bimetal, reglat pentru 6,5 A, care protejeaza bateria si redresorul in cazurile : cand bateria este conectata cu polaritatea gresita; cand bateria tinde sa absoarba un curent mare. Intr-un asemenea caz, disjunctorul declanseaza si anclanseaza cu intermitenta pana la scaderea curentului de incarcare sub 6,5 A. Aceasta functionare este semnalizata de o lampa. Redresorul REDAC-625 poate incarca baterii de la 40 la 70 Ah si de 6 si 12 V. El nu permite reglarea curentului, deci, nu poate incarca sub curent constant, clar are transformatorul astfel dimensionat incat curentul de incarcare scade pe masura ce bateria se incarca.

Fig. IV.1 Schema electrica a redresorului pentru incarcarea unei baterii de acumulatoare REDAC-625

In acest fel, supraincarcarea unei baterii (incarcate) este atenuata, prin curentul relativ mic, dupa depasirea tensiunii de 14,4 V. Alte redresoare de puteri mai mari folosite pentru incarcarea unei baterii de 40 Ah, de exemplu, pot supraincarca bateria. intr-o asemenea situatie, si daca supraincarcarea este indelungata, bateria isi reduce durata de functionare prin deteriorarea placilor, dupa cum s-a aratat, datorita incalzirii, dar mai ales, datorita consumului mare de apa (600 cm3 la 100 ore), care coboara nivelul electrolitului lasand placile descoperite, in contact cu aerul.
9

La astfel de redresoare, pentru a preveni supraincarcarea bateriei, este necesar a se masura densitatea sau tensiunea, din ora in ora, catre sfirsitul incarcarii. Deoarece, in practica un asemenea procedeu este incomod, exista diverse dispozitive automate electronice, care pentru a preveni supraincarcarea limiteaza tensiunea de incarcare la o valoare reglabila continuu, in jurul valorii 14,4 V. Un asemenea dispozitiv (fig. IV.2) s-a realizat la I.C.S.T.M.U.A. si el se poate adapta la oricare din redresoarele de putere, pana la 10 A. Dispozitivul nu intervine pana la atingerea tensiunii limitate, decat in cazul unui scurtcircuit, sau conectarii gresite a bateriei, protejand bateria si redresorul. Daca el se regleaza pentru 14,114,2 V, bateria se va incarca cu un curent ce scade pe masura ce se incarca bateria si creste tensiunea pana la atingerea valorii reglate, dupa care incarcarea se continua la tensiune constanta de 14,114,2 V. La aceasta valoare, bateria poate ramane conectata un timp nelimitat fara ca sa se produca supraincarcarea insotita de fenomenele descrise anterior, inclusiv scaderea nivelului electrolitului, consumul de apa fiind de cca 60 cm3 la 100 ore. Incarcarea bateriei la tensiune constanta 14,4 V este folosit si pe tractoare si autovehicule, unde bateria se incarca in permanenta. Mentionam ca, la tensiunea de 14,4 V bateria nu se incarca complet, de aceea, pentru probe de performante bateria trebuie incarcata sub curent constant, pana la stabilizarea tensiunii care atinge cca 16 V. Pentru reincarearea unei baterii, in perioadele de nefunctionare, este suficienta si chiar recomandabila ca incarcarea sa se faca la cca 14,4 V pentru a evita consumul de apa. Incarcarea acumulatoarelor impune o sursa de construcie speciala care sa permita livrarea unor curenti si tensiuni bine stabilite. Sursa prezentata n continuare are cateva particularitati si
10

anume: protecie la conectarea inversa a bateriei, limitarea automata a curentului maxim de incarcare, adaptarea permanenta a curentului la gradul de ncarcare a bateriei, oprire automata la incheierea incarcarii, cand tensiunea la bornele bateriei atinge o valoare maxima prestabilita. La acestea se mai adauga i avantajul functionarii in impulsuri, care, dupa cum se stie, contribuie la prelungirea duratei de viata a bateriei. Intr-adevar, la montajul prezentat in figura X.10 reglarea curentului mediu de incarcare se face prin deschiderea intermitenta a tiristorului, comandat de cele patru tranzistoare. Comutatia statica reduce substantial pierderile de energie prin disipatie termica, inevitabile n cazul redresoarelor simple, cu elemente de limitare pasive (becuri, rezistente de putere etc.). inseriate

Sursa de tensiune continua o constituie un redresor de putere adecvata, nefiltrat (transformator


11

plus

punte

redresoare).

De

exemplu, pentru ncarcarea acumulatoarelor cu tensiune nominala de

12 V i capacitatea de pana la 45 Ah se poate folosi un transformator de 220 V/18 V, cu secundarul dimensionat pentru un curent maxim de circa 4,5 A, Puntea redresoare poate fi monolitica (de 10 ... 20 A) sau formata din patru diode de putere (cel puin 10 A/100 V), in ambele cazuri fiind necesare radiatoare pentru evitarea ncalzirii periculoase la functionare indelungata. Se recomanda ca blocul redresor sa fie verificat separat, pe o sarcin artificiala care sa-i solicite un curent de 3,5 4 A, timp de cel puin o jumatate da ora. Tensiunea la borne nu trebuie sa scada sub circa 20 V, iar ncalzirea sa fie acceptabila. Tensiunea furnizata de redresor s-a luat sensibil mai mare docat tensiunea la bornele unui acumulator de 12 V complet incarcat (circa 14,4 V). Diferena aceasta este necesara pentru a compensa caderile de tensiune pe tiristor in conductie si pe rezistenta R11 care joaca aici rolul de traductor de curent. In legatura cu dimensionarea rezistorului R11 se impun cateva observatii importante. Valoarea rezistentei sale (in schema initiala 0,33 ) este determinata in ceea ce priveste plaja in care poate fi reglat din P1 curentul maxim de incarcare. Pentru comanda ferma a tranzistorului T2 prin divizorul P1R8 (deci pentru intrarea in actiune a limitarii automate de curent), caderea de tensiune la bornele lui R11 trebuie sa fie de cel puin circa 1 V. Daca dorim de exemplu, sa alegem pragul inferior al curentului maxim de incarcare la circa 3 A, vom lua R11 = 1 V/3 A = 0,3 . In unele situatii practice este util sa putem limita curentul la o valoare chiar mai mica, de exemplu de 2 A (deci R11 = = 0,5 ). Dupa ce am stabilit acest prag inferior, care devine astfel un parametru dat prin constructie, prin manevrarea potentiometrului P1 ne alegem curentul maxim de lucru dorit. Atentie insa la configuratia divizorului P1R8: atunci cand cursorul potentiometrului se afla in extremitatea 2, deci cand P1 este suntat
12

complet, tranzistorul T2 nu se mai poate deschide" si, prin urmare, limitarea de curent (blocarea tiristorului) nu mai opereaza. Daca butonul potentiome-trului nu este etalonat n prealabil, riscam astfel sa suprasolicitam pana la distrugere tiristorul, deoarece siguranta fuzibila se arde de regula prea tarziu (este insa utila pentru protectia transformatorului i a bateriei). De aceea se recomanda ca orice reajustare din P1 a curentului maxim de incarcare sa fie urmata de o verificare orientativa prin masurarea caderii de tensiune pe R11. Un control vizual suplimentar este oferit in acest sens de dioda LED, conectata la bornele lui R11, in serie cu rezistenaa de limitare R1. La dimensionarea rezistorului R11, se va avea in vedere curentul maxim preconizat, de circa 44,5 A. Conductorul din care se realizeaza, de preferinta constantan sau manganina, trebuie sa suporte fara incalzire periculoasa acest curent. In caz contrar se pot rasuci impreuna doua-trei fire mai subtiri (de exemplu, doua fire de constantan cu diametrul de 0,7 0,3 mm). Valoarea dorita a rezistentei se stabileste masurand caderea de tensiune intre capete, atunci cand conductorul este parcurs de un curent dat (de exemplu, circa 1,5 V la 3 A). Dupa realizarea rezistorului se impune o proba in sarcina maxima, timp de o jumatate de ora. Din punct de vedere al puterii de disipaie a acestui rezistor, orice supradimensionare accesibila este utila. Nu trebuie sa uitam ca la functionarea in impulsuri, diferenta dintre valoarea medie si cea eficace poate deveni apreciabila.

13

Pe cata vreme un ampermetru inseriat cu R11 (sau un voltmetru in paralel) va indica valoarea medie a curentului (a tensiunii la borne), incalzirea prin efect Joule este determinata de intensitatea eficace a curentului, care poate depasi cu mult media. Oricum, rezistorul R11 se va plasa pe un perete lateral al cutiei aparatului, distantat corespunzator, pentru o racire eficienta prin autoventilatie.

5.

Alte tipuri de redresoare


14

Redresoarele se clasifica, in general, in doua mari categorii: - redresoare simple, realizate, de obicei, cu elemente fara electrod de comanda ; - redresoare comandate sau reglabile, realizate cu elemente cu electrod de comanda si care permit sa se regleze in limite largi valoarea medie a curentului sau tensiunii redresate. In functie de numarul de faze ale transformatorului de alimentare, redresoarele se clasifica in redresoare monofazate si redresoare polifazate.

REDRESORUL CU FILTRU CAPACITIV Datele iniiale:


Pentru a calcula un redresor, trebuie sa avem o serie de date initiale. In general, aceste date sunt: Curentul mediu redresat maxim sau curentul continuu maxim consumat de sarcina: Ir0=ISmax=0.7A Tensiunea medie redresata sau tensiunea continua pe sarcina (la curentul Iro): Vr0 = 20V Caderea relativa de tensiune pe rezistenta interna a redresorului (cand este impusa de calculul stabilizatorului): = 0.1 Pulsatia tensiunii redresate, exprimata prin amplitudinea componentei fundamentale a pulsatiilor: vrlm = 0.7V S-a luat Ir0 = ISmax deoarece se foloseste un stabilizator cu element de reglare serie fara limitare de curent. In cazul cand redresorul este urmat de un stabilizator, tensiunea Vr0 este determinata la calculul

15

stabilizatorului. Caderea de tensiune relativa poate fi definita prin relatia =


I r 0 R ir . U r0

Adoptarea circuitului redresor:


Pentru redresoarele monofazate exista posibilitatea de a alege intre cele trei variante: redresor monoalternanta, bialternanta cu punct de nul sau bialternanta in punte. In cazul de fata se va utiliza ultimul tip specificat, redresor monofazat bialternanta in punte, deoarece prezinta o serie de avantaje cum ar fi un singur secundar si tensiune maxima inversa a diodelor mai mica. Schema unui astfel de redresor este prezentata mai jos. Puntea este formata din cele patru diode D1,D2,D3 i D4. Condensatorul reprezinta filtrul capacitiv care se adauga redresorului. In cele ce urmeaza se va calcula aceasta capacitate si se va alege si tipul diodelor din punte.

Fig.3 Circuit redresor monofazat bialternan n punte

Adoptarea diodelor redresoare:


Pentru a functiona normal redresorul, diodele ce formeaza puntea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Diodele se adopta pe baza urmatoarelor date:
16

Tensiunea inversa maxima VRRM > 1.5 U r 0 = 1.5 20 = 30V Curentul mediu redresat maxim I 0 = I FAV >
I r 0 max 0.7 = = 0.35 A unde m este m 2

numarul de alternante redresate si Ir0max=Ir0=ISmax Curentul de varf repetitiv maxim I FRM > 8
I r 0 max 0.7 = 8 = 2.8 A m 2

Se alege dioda F102 care prezinta urmatoarele caracteristici:


VRRM = 100V , I FAV = 2A , I FRM = 6.5A i I FSM = 30A .

Redresoare monofazate (NECOMANDATE):


Se deosebesc doua categorii de redresoare monofazate - redresoare care redreseaza o singura alternanta, numite si redresoare monoalternanta - redresoare care redreseaza ambele alternante, numite si redresoare dubla alternanta. In functie de natura sarcinii, redresoarele monofazate pot fi de mai multe tipuri: - redresoare cu sarcina rezistiva (R) ; - redresoare eu sarcina inductiva (RL) ; - redresoare cu sarcina capacitiva (RC) ; - redresoare cu sarcina R. sau RL, sau RC, continand insa si o tensiune contraelectromotoare F. In figura 2 se utilizeaza un transformator fara priza mediana si un numar dublu de elemente redresoare.

17

Figura 1

Elementele sunt montate in punte, astfel incat curentul sa treaca prin rezistenta de sarcina (conectata in una din diagonalele puntii) totdeauna in acelasi sens, indiferent de polaritatea tensiunii de alimentare. Tensiunea inversa maxima, insa, este de doua ori mai mica, deoarece in fiecare semiperioada a tensiunii de alimentare, curentul trece prin doua elemente redresoare legate in serie. Rezulta deci:
U i max= 2 U 2 =

U d 2

In figura 3 poate fi observata forma tensiunii de la intrarea in redresor, aceasta tensiune este sinusoidala cu o frecventa a reelei, de 50 Hz, si cu o amplitudine de 10 V, amplitudine data de transformatorul Tr.

18

Figura 2

Dupa redresare tensiunea va arata aa ca in figura 4, alternantele pozitive, ramanand neschimbate, iar cele negative, au fost transformate in alternante pozitive.

Figura 3

Se poate observa ca amplitudinea tensiunii redresate este mai mica dect amplitudinea tensiunii de la intrarea in redresor cu aproximativ 1,2 V, aceasta diferena datorndu-se cderilor de
19

tensiune de pe diodele care se afla in conducie pe timpul fiecrei alternante.

Funcionarea redresorului in punte:


Pe timpul alternantei pozitive diodele D2 si D4 sunt in conducie deoarece sunt polarizate direct . Pe timpul acestei alternante , diodele D1 si D3 sunt blocate deoarece sunt polarizate invers .Pe timpul alternantei negative , diodele D1 si D3 vor fi polarizate direct , deci vor intra in conducie , iar diodele D2 si D4 vor fi polarizate invers , deci vor fi blocate.

20

6. bibliografie

1. Birca-Galateanu , P. Constantin , s.a.

Electronica

Industriala , Editura didactica si pedagogica industriala 1983 2. Constantin Radoi , D. Stoichescu , s.a. - Aparate, -

echipamente si Instalaii de electronica profesionala manual pentru clasele XS - Xl , Editura didactica si pedagogica Bucureti 1995

3. Sergiu Calin , St. Popescu - Aparate , echipamente si instaiatii de electronica industriala -Automatizri- , Editura didactica si pedagocica Bucureti 1992

21