Cap9 - Rezumat Netehnic

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
251
CAPITOLUL 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis
252
9.1. Descrierea proiectului

Prezentul proiect evidentiaza investitiile in domeniul managementului de deseuri, in vederea cofinantarii de catre UE. Aceasta include elaborarea tuturor documentelor necesare (master plan, studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de impact asupra mediului) cat si implemetarea cu succes a procedurii de licitatie. Proiectul include in acelasi timp si asistenta pentru instruirea profesionala a echipei de implementare a proiectului din cadrul beneficiarului, vizand toate fazele proiectului (de la faza de pre-fezabilitate, la caiete de sarcini si licitare). Prezentul proiect stabileste strategia generala pe un orizont de 30 de ani, identifica masurile ce vor trebui implementate pentru a dezvolta si opera un sistem integrat de management al deseurilor solide municipale in concordanta cu obligatiile legale asumate. Rezultatul asteptat in urma implementarii investitiilor propuse, va fi acela de indeplinire a tintelor si obligatiilor in domeniul managementului deseurilor solide de catre beneficiar. In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele deficiente identificate sunt: Colectarea deseurilor: - Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubritate in mediul rural; Colectarea aleatorie a deseurilor municipale solide din mediul rural; - Colectarea selectiva este implementata la un nivel scazut, exceptie facand unele orase si Municipiul Timisoara; Echipamentul existent este invechit si insuficient. Tratarea biologica a deseurilor: - Netratarea deseurilor biodegradabile imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana; Inexistenta facilitatilor de tratare. Reciclarea deseurilor: - Colectarea selectiva este implementata la un nivel scazut, exceptie facand unele orase si Municipiul Timisoara; - Capacitatile existente de sortare sunt foarte mici, conducand la imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana. Depozitarea deseurilor: - Depozitarea neadecvata in sapte depozite neconforme urbane si 172 de depozite neconforme in zonele rurale realizate fara sistem de inchidere (impermeabilizare), colectare a levigatului si biogazului; - Depozitarea tuturor deseurilor municipale solide nesortate in cadrul depozitelor neconforme existente conduce la mposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana; - Inexistenta instalatiilor de compostare a deseurilor pentru reducerea facorilor patogeni din deseurille brute colectate;
253
Amenintarea mediului inconjurator datorita existentei depozitelor neconforme.
Se poate concluziona ca actualul sistem de gestionare a deseurilor in Judetul Timis, desi se indreapta spre imbunatatirea acestuia, nu reuseste la acest nivel sa asigure realizarea obiectivele fixate in strategiile nationala si europeana de gestionare a deseurilor. Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor. Prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica. Parametrii folositi in calcularea sistemului integrat optim de management al deseurilor municipale solide si dimensionarea facilitatilor sunt prezentate in tabelul urmator:
Parametru An de referinta Deseuri generate necesar de colectat (t/an) Deseuri biodegradabile generate (t/an) Reciclabile (t/an) Cantitate medie de deseuri depozitate (t/an) Compostare individuala Valoare 2013 61500 35600 25000 127.638 Circa 30% din cantitatea de deseuri biodegradabile generata in zonele rurale
Fiecare componenta a sistemului de management a deseurilor a fost analizata din punct de vedere a optiunilor de implementare, astfel: - Sistemul de colectare a deseurilor a fost analizat in functie de fractiile colectate, tipul de pubele si containere si tipul de echipamente de colectare utilizate; Locatia depozitului central al Judetului; numarul, locatia si configurarea statiilor de transfer sau transfer si sortare (impuse de catre Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor); Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri urbane; Inchiderea depozitelor neconforme din mediul rural al Judetului Timis.
In urma analizei posibilelor optiuni aferente sistemului de management integrat al deseurilor in Judetul Timis, Consultantul a optat pentru implementarea urmatoarelor investitii: - Un depozit central de deseuri nepericuloase cu capacitatea de depozitare a deseurilor menajere produse in intreg Judetul Timis, cu o perioada de viata estimata de 41 ani (acest proiect tratand numai executia primei celule de depozitare); Sapte centre de transfer, colectare, colectare si transfer, care vor deservi cele sapte zone distincte de colectare a deseurilor din Judetul Timis; Inchiderea celor sapte depozite neconforme de deseuri urbane care in prezent deservesc sapte din cele noua orase din Judetul Timis, respectiv Timisoara, Sannicolau Mare, Lugoj, Deta, Jimbolia, Buzias si Faget; Inchiderea si ecologizarea celor 172 de zone de depozitare (depozite) neconforme de deseuri din mediul rural al Judetului Timis.
254
In tabelul de mai jos este prezentata zonarea Sistemului de Management al Deseurilor in judetul Timis conform Masterplanului.
Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe obiective Denumire statie de transfer si numar zona Zona 1 Timisoara Zona 2 Lugoj Zona 3 Sannicolau Mare Zona 4 Jimbolia Zona 5 Buzias Zona 6 Faget Zona 7 Deta Zona 0 Depozit Ghizela TOTAL POPULATIE DESERVITA (la nivelul judetului) Populatie urbana deservita [locuitori] 312.353 45.217 13.282 11.747 7.712 7.252 12.689 8.289 418.541 Populatie rurala deservita [locuitori] 121.442 20.773 33.945 14.500 9.252 13.224 17.350 17.839 248.325 Total populatie deservita (pe obiective) [locuitori] 433.795 65.990 47.227 26.247 16.964 20.476 30.039 26.128 666.866
Delimitarea administrativ teritoriala a zonelor de management al deseurilor este prezentata in figura de mai jos (zonele care nu sunt numerotate se vor implementa proiecte mici de dezvoltare a sistemelor de management al deseurilor finantate prin programul PHARE CES)
Zonarea teritoriului administrativ pe zone specifice de management al deseurilor
255
Fiecare zona va fi deservita de o statie de transfer/sortare sau centru de colectare. Tabel centralizator privind parametrii de proiectare pentru transferul deseurilor
Denumire obiectiv Timisoara Zona 1 Populatie deservita [ locuitori] 436.628 Capacitate de transfer Capacitate de sortare 1 linie de sortare 5 to/h deseu uscat din colecta selectiva duala Cap. de compost. Nu

Lugoj 2 65.990

Sinnicolau Mare 3 41.869

Jimbolia 4 31.605

Buzias 5 16.964
2 linii de compactare cu cap fix si containere pe sistem automat de siftare; descarcare de pe rampa in palnie de alimentare; sarcina nominala 28 to/h pentru fiecare linie. 1 linie de compactare cu cap fix si containere pe sistem automat de siftare; descarcare de pe rampa in palnie de alimentare; sarcina nominala 40 to/h. 1 linie de compactare cu cap fix si containere pe sistem automat de siftare; descarcare de pe rampa in palnie de alimentare; sarcina nominala 20 to/h. 1 linie de compactare cu cap fix si containere pe sistem automat de siftare; descarcare de pe rampa in palnie de alimentare; sarcina nominala 20 to/h. 1 linie de compactare cu cap fix si containere pe sistem automat de siftare; descarcare de pe rampa in palnie de alimentare;
1 linie de sortare 4 to/h deseu uscat din colecta selectiva duala
Nu
1 linie de sortare 4 to/h deseu uscat din colecta selectiva duala
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
256
Cap. de compost.
Denumire obiectiv
Zona
Populatie deservita [ locuitori]
Capacitate de transfer
Capacitate de sortare
Faget 6 20.476

Deta 7 27.206
sarcina nominala 10 to/h. 1 linie de compactare cu cap fix si containere pe sistem automat de siftare; descarcare de pe rampa in palnie de alimentare; sarcina nominala 10 to/h. 1 linie de compactare cu cap fix si containere pe sistem automat de siftare; descarcare de pe rampa in palnie de alimentare; sarcina nominala 20 to/h.
Nu
Nu
Nu
Nu
Depozitarea actuala a deseurilor in judetul Timis prezinta urmatoarele aspecte: in judetul Timis exista un numar de 7 depozite de deseuri neconforme de tip b suprafata ocupata de depozite este de cca. 51,20 ha; actualele depozite nu sunt conforme cu cerintele legislative, nu au autorizatie de functionare, avand amplasamente improprii; in general fiecare oras are cate un depozit administrat fie de agenti de salubritate fie de consiliu local; anul inchiderii acestor depozite este stabilit in angajamentele asumate la negocierile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana; in mediul rural sunt terenuri de depozitare neamenajate, administrate de Primarii. Acestea urmeaza sa fie inchise pana la data de 16.07.2009. Proiectul va fi compus din urmatoarele componente: Colectarea primara - Colectare selectiva duala, cu separare benevola a unor fractii La nivelul Judetului se va implementa colecta selectiva duala de tip pubela umeda si pubela uscata, ramanand insa zone cu colectare mixta pentru aglomerarile urbane foarte dense sau pentru localitatile rurale izolate sau cu acces dificil si productie de deseu sub 5.000 to/an. - Colectare selectiva duala pe doua fractii (umeda si uscata) in zona urbana; Puncte de colectare selectiva pentru diverse fractii sticla, hartie, deseuri metal din ambalaje etc.; Colectare mixta pentru comunitati mici sau izolate; Colectare selectiva duala pe doua fractii (umeda si uscata) in zona urbana agenti comerciali, institutii, industrie;
257
Tipuri de recipienti pentru colectare - Pubele de 120 litri - punctele de colectare unifamiliale ; Pubele de 240 litri - punctele de colectare plurifamiliale; Containere de 1100 litri - punctele de colectare zonala ; Containere de 1100 litri - pentru punctele de colectare benevola centralizata a hartiei si plasticului; Containere de 1100 litri - punctele de colectare pentru institutii sau agenti economici; Containere de 660 litri - punctele de colectare pentru institutii sau agenti economici cu productii mici de deseu.
Mijloace de transport pentru colectare deseuri - Autospeciala de 4 to cu bena simpla. Are sistem de ridicare-descarcare a containerelor de 120, 240 si 660 litri, compactare cu capacul de inchidere spate al benei si descarcare cu lama culisanta. Utilizeaza autosasiu cu doua osii; - Autospeciala de 7 to cu bena simpla. Are sistem de ridicare-descarcre a containerelor de 120, 240, 660 si 1100 litri, compactare cu lama de impingere si cu capacul de inchidere spate al benei si descarcare cu lama culisanta. Utilizeaza autosasiu cu doua sau trei osii; - Autospeciala de 4 to cu platforma. Are sistem de ridicare descarcare a containerelor de 4 mc. Utilizeaza autosasiu cu doua osii. Depozit central amplasat in Comuna Ghizela Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela este folosit pentru depozitarea deseurilor menajere provenite de pe intreg teritoriul Judetului Timis. Principalele date constructive ale depozitului de deseuri sunt: - Suprafata totala imprejmuita: 59,80 ha; Suprafata totala utila a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 35,14 ha; Capacitate totala a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 5.515.656 mc; Suprafata celulei de depozit nr. I: 7,01 ha; Capacitatea celulei de depozit nr. I: 699.359 mc;
Durata de functionare prevazuta pentru depozit este de 41 ani. Depozitul de deseuri este format din sase zone principale, astfel: Zona tehnica Zona de depozitare a deseurilor; Zona de retentie a levigatului provenit din zona de depozitare, care cuprinde: Zona de retentie a apelor pluviale provenite din zona viitoarelor celule de depozitare a deseurilor si a drumurilor de serviciu (celulele de depozitare II V), inclusiv conducta gravitationala de evacuare; Zona de retentie a apelor pluviale provenite din zona tehnica; Zona statiei de pompare a apelor conventional curate in Raul Timis.
Centre de colectare si statii de transfer

258
Timisoara - colectare, sortare si transfer; Sannicolau Mare - colectare, sortare si transfer; Lugoj - colectare, sortare si transfer; Jimbolia colectare si transfer; Buzias colectare si transfer; Faget colectare si transfer; Deta colectare si transfer.
Mijloace de transport a deseurilor compactate de la centrele de colectare si statiile de transfer la depozitul central Ghizela - transportul deseurilor se va realiza cu ajutorul camioanelor autosasiu cu trei osii cu capacitatea maxima de 26 de tone si sistem de manevrare a containerelor de 24 mc. Inchiderea depozitelor urbane neconforme - Inchiderea celor sapte depozite neconforme de deseuri urbane care in prezent deservesc sapte din cele noua orase din Judetul Timis, respectiv Timisoara, Sannicolau Mare, Lugoj, Deta, Jimbolia, Buzias si Faget; Inchiderea depozitelor rurale neconforme - Inchiderea si ecologizarea celor 172 de zone de depozitare (depozite) neconforme de deseuri din mediul rural al Judetului Timis. Constientizarea populatiei, asistenta tehnica si supervizare Suportul dat de Consultant autoritatilor locale se va concretiza prin: - Constientizarea publicului referitor la noul sistem integrat de management al deseurilor va conduce la reducerea producerii de deseuri mixte si realizarea colectarii separate a deseurilor direct de la sursa. Importanta platii de catre cel care produce deseurile a taxei de salubrizare. Se va prevedea un buget separat referitor la procesul de constientizare a populatiei si se va utiliza anual numai in scopul prevazut. - Asistenta tehnica necesara managementului Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) in procesul de implementare a proiectului, licitare a lucrarilor si serviciilor si achizitiilor de utilaje fara montaj si nu in ultimul rand a pregatirii si implementarii programelor de constientizare a populatiei. - Supervizarea tuturor activitatilor din cadrul proiectului de management integrat al deseurilor la nivel de judet din punct de vedere a implementarii acestuia. TINTELE JUDETENE IN SECTORUL MANAGEMENTULUI DESEURILOR
Nr. 1 Obiective Cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate a populatiei din mediul urban si rural Tinte Zona urbana: rata de acoperire va creste de la 97% (2007) 100% (2013) ; va avea loc o crestere a numarului de locuitori conectati la serviciile de salubritate de la 405.985 locuitori (2007) la 412.523 (2013) (numarul populatiei este conform prognozei demografice realizate pe perioada 2006-2037) Zona rurala: rata de acoperire va creste de la 90% (2009) 100% (2013) va avea loc o crestere a numarului de locuitori conectati la serviciile de salubritate de la 222.429 locuitori (2009) si la 243.514 locuitori (2013)
259
Nr.
Obiective Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate
Tinte Baza de calcul: cantitatile de deseuri biodegradabile depozitate in 1995

Reduceri 2010 cu 25% 2013 cu 50% 2016 cu 65% Reprezentand 56.515 Reprezentand 98.703 Reprezentand 129.042 tone tone tone Populatie Populatie Populatie 658.500 loc. 656.037 loc. 650.759 loc. 85,82 Kg/loc.an 150,45 Kg/loc.an 198,29 Kg/loc.an Cantitatea totala medie generata de deseuri biodegradabile 237,25 Kg/loc.an 249,00 Kg/loc.an 261,00 Kg/loc.an An Hartie si carton [t] Plastic [t] Sticla [t] Metale [t] Lemn [t] Total reciclate [t] Total recuperate [t] Cantitate totala deseuri din ambalaje [kg/loc.an] 2006 7918 1333 2288 2466 268 14273 17772 63.0 2007 8771 1783 2555 2737 328 16174 20204 69.6 2008 10126 2156 4069 3736 553 20640 25434 76.6 2009 12043 2511 5171 4549 678 24952 30615 84.2 2010 13534 2958 5987 5406 1024 28909 34289 89.1 2011 15085 3488 7261 6364 1366 33564 37504 95.1 2012 15840 3663 7623 6682 1435 35243 41742 101.5 2013 18406 5781 9956 8455 1856 44454 49618 106.3
Recuperarea si reciclarea fractiilor de deseuri din ambalaje valorificabile, din deseurile municipale
Construirea unui depozit judetean conform
Depozit judetean Ghizela: amplasat la cca. 50 km de Municipiul Timisoara Caracteristici: Suprafata totala depozit 58,90 ha (zona efectiva de depozitare 35,14 ha; zona tehnica, cladiri administrative, drumuri interioare, taluze exterioare celule depozitare, zona innierbare si perdea vegetala 23,76 ha) / Perioada de dispunere a deseurilor 41 ani / Capacitate depozit - 5.515.656 m3 (2037 3.633.401 m3)
260
Nr. 5
Obiective Inchiderea depozitelor urbane neconforme si a depozitelor rurale ilegale
Tinte
Depozit Urban / Rural Nr. An inchidere Suprafata proiectata (ha) Volum deseuri depozitat (m3) Capacitate libera (m3) Depasita 1.800.000 proiectat 8.200 12.755 42.400 23.000 50.000 53.950 -
Parta Sag Jimbolia Deta Buzias Sannicolau Mare Lugoj Faget Depozite rurale
1 1 1 1 1 1 1 90
2008 2008 2009 2010 2010 2010 2015 (2012) 2009
16,60 5,00 2,00 4,70 5,00 11,90 6,00 35,00
2.020.000 91.800 62.245 77.600 172.000 790.000 46.050 280.000
Crearea de noi locuri de munca
Numar de locuri de munca create in faza de executie (2009 2011): 380 Numar de locuri de munca create in faza de operare (incepind cu 2011): 153
9.2. Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala). Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza: - indici de calitate pe factori de mediu ( Ic ) - indicele de poluare globala ( IPG )
9.2.1. Evaluarea impactului pe factori de mediu

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele proiectului asupra mediului avand la baza marimea care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele. In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ): Lproiect
261
Ic = ------------- = E-1 Lreglementat Lproiect actiunile proiectului Lreglementat norme si acte de reglementare Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel: + influenta pozitiva 0 influenta nula influenta negativa + E efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare. Ic = 0 +1 Ic = - 1 0 Ic = 0 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise - starea mediului nu este afectata de proiect
Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) Matricea de evaluare a impactului Actiunea sau sursele generatoare Amplasamentul si modul de ocupare a terenului Evacuare ape uzate Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A. Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis Managementul deseurilor Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului Efectul social si economic MARIMEA EFECTELOR EAER = +1 EAPA = +1 ESOL-SUBSOL = +2 EBIODIVERSITATE = 0
Aer 0 0 + 0 + 0 +1
Efectele asupra factorilor de mediu SolBiodiverAsezari Apa subsol sitatea umane 0 0 0 + 0 0 + 0 +1 + 0 0 + + 0 +2 0 + + 0 0 + + + + +2
262
EASEZARI UMANE = +2 Valoarea indicelui de calitate ( Ic ) - pentru AER: Ic = +1 Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limite admise. - pentru APA: Ic = +1 Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limite admise.
- pentru SOL - SUBSOL: Ic = +0,5 Factorul de mediu SOL SUBSOL este afectat de proiect in limite admise. - pentru BIODIVERSITATE:
Ic = 0
Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect. - pentru ASEZARI UMANE: Ic = +0,5 Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise. Valoarea Ic indica: Prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun Sistemul integrat de management al deseurilor, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.
5.2.2. Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe: valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu; scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic
Nota de bonitate 10 9 8 7 6 5 4 Valoarea Ic Ic = 0 Ic = 0,0 0,25 Ic = 0,25 0,50 Ic = 0,50 1,00 I c = -1,0 Ic = -1,0 -0,5 Ic = -0,5 -0,25 Efectele asupra mediului inconjurator - mediul nu este afectat de activitatea proiectata - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1. - efectele sunt pozitive - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2. - efectele sunt pozitive - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3. - efectele sunt pozitive mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1. - efectele sunt negative - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2. - efectele sunt negative - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.
263
3 2 1
Ic = -0,25 -0,025 Ic = -0,025 -0,0025 Ic = sub 0,0025
- efectele sunt negative - mediul este degradat, nivel 1. - efectele sunt nocive la durate lungi de expunere - mediul este degradat, nivel 2. - efectele sunt nocive la durate medii de expunere - mediul este degradat, nivel 3. - efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati. Starea ideala ( Si ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate. Starea reala ( Sr ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.
Indicele de poluare globala - IPG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala ( Sr ). Si IPG = ----Sr IPG = 1 - nu exista poluare IPG > 1 - exista modificari de calitate a mediului. Scara de calitate:
IPG = 1 IPG = 1...2 IPG = 2...3 IPG = 3...4 IPG = 4...6 IPG > 6 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.
Determinarea indicelui de poluare globala

264
Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate. Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 237,8 cm2 Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare. Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic Nb pentru AER: Ic = +1 Nb pentru APA: Ic = +1
Nb = 7 Nb AER = 7
Nb = 7 Nb APA = 7
Nb pentru SOL-SUBSOL: Ic = +0,5 Nb = 8 Nb SOL-SUBSOL= 8 Nb pentru BIODIVERSITATE: Ic = 0 Nb = 10 Nb BIODIVERSITATE = 10 Nb pentru ASEZARI UMANE: Ic = +0,5 Nb = 8 Nb ASEZARI UMANE = 8 Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile: Nb AER =7 Nb APA =7 Nb SOL-SUBSOL =8 Nb BIODIVERSITATE = 10 Nb AS. UMANE =8 avand suprafata: Sr = 152,6 cm2 Si 237,8 cm2 IPG = ----- = ----------------- = 1,56 Sr 152,6 cm2
265
Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,56 Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala :
Calculul indicelui de poluare global Sistem integrat de management al deseurilor Judeul Timis
Aer 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Asezari umane
Apa
Biodiversitate
Sol - subsol
IPG = 1,56
9.3. Impactul prognozat asupra mediului

Impactul prognozat pe componente de mediu se prezinta astfel: 9.3.1. Apa Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela
In perioada de constructie si amenajare a depozitului Ghizela se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive. Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren va fi scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta impune decopertarea terenului, se va genera impact asupra apelor subterane. Amenajarea fundului depozitului necesita si scaderea nivelului freatic prin drenarea apei freatice de sub depozit. Aceasta actiune se va manifesta in principal sub patul depozitului dar si in afara acestuia. Se estimeaza ca este posibila extinderea efectului sistemului de drenaj apa freatica si pe o zona de cca 100 m latime pe tot perimetrul depozitului. Ca efect indirect, scaderea nivelului freatic pe circumferinta depozitului va determina reducerea rezervei de apa din sol si dificultati in dezvoltarea perdelei vegetale proiectate. In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata din zona. Impactul determinat de modificarea nivelului freatic in zona amplasamentului
266
Din datele privind nivelul apei freatice in forajele executate pe amplasament, rezulta ca, indiferent de adancimea de sapatura pentru zona de depozitare, va fi necesara drenarea apei freatice de sub depozit. Luarea acestei masuri este justificata si de alte elemente identificate pe amplasament precum baltiri sezoniere, vegetatie de teren umed, retea de canale de desecare. Prin proiect se va prevede drenarea apei freatice din zona amplasamentului, atat in perioada de executie cat si ulterior, in cea de exploatare, cu mentinerea nivelului apei freatice sub patul deponeului. In plus, se estimeaza ca scaderea nivelului in panza freatica se va realiza strict sub patul depozitului si pe o distanta de circa 50 - 70 m in jurul acestuia. In aceste conditii, impactul direct asupra nivelului apei subterane este neglijabil. Tinand seama de faptul ca amplasamentul se afla la distante mari fata de zonele locuite si fata de posibile amplasamente ale altor obiective social-economice (peste 1,5 km sat Sanovita), efectul direct asupra scaderii apei in fantani si puturi este de asemenea neglijabil. Prin scaderea nivelului freatic se va modifica regimul hidric al solului strict pe spatiul amintit, de maxim 50 70 m in jurul amplasamentului. Aceasta va influenta in timp compozitia ecosistemului in sensul disparitiei plantelor hidrofile si instalarii unor comunitati de plante rezistente la seceta. Modificarea compozitiei biocenozei va fi temporara si va dura atat timp cat sistemul de drenaj va fi functional. Acest efect indirect este neglijabil. Impactul asupra calitatii apei freatice In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC). Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura si prin scaderea nivelului primului strat freatic de sub depozit, astfel incat nu va exista un impact asupra calitatii apei freatice. Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata In perioadele uscate se poate estima o crestere a debitului in raul Timis cu cca 11 l/s (5,72+5,0) proveniti din efluentul statiilor de epurare. In perioada de precipitatii, cresterea de debit evacuat in raul Timis va fi de cca 57 l/s. Prin urmare impactul asupra regimului de curgere a raului Timis va fi nesemnificativ. Impactul asupra calitatii apei de suprafata Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului. Proiectul prevede urmatoarele instalatii: statia de epurare a levigatului, statia de epurare ape uzate menajere provenite de la corpul administrativ al depozitului si populatia satelor Ghizela si Sanovita statia de preepurare (separator de produse petroliere) pentru apele meteorice de pe platforma incintei.
267
In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare. In orice situatie nu se vor descarca in emisari ape neepurate. Deoarece raul Timis, care va fi receptorul principal al apelor epurate evacuate din viitorul depozit, are o curgere permanenta si exista date privind calitatea apei acestuia, se va putea face o comparatie a situatiei inainte si dupa inceperea descarcarii efluentului din depozit. In prezent apa raului Timis este poluata datorita evacuarilor prea putin epurate din orasul Lugoj, situat amonte de amplasamentul propus pentru depozitul ecologic. In consecinta, se poate afirma ca efectul direct asupra calitatii apei din raul Timis va fi nesemnificativ. Avand in vedere ca apele pluviale de pe suprafata depozitului vor fi descarcate eventual dupa o preepurare - in raul Timis, o data cu apa freatica drenata de sub baza depozitului, debitul maxim descarcat fiind redus (chiar in perioade ploioase), s-a prognozat ca si in acest caz efectul direct asupra calitatii apei din rau va fi neglijabil. Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statiile de epurare. Efectele determinate de descarcarea apelor uzate neepurate direct in receptorul natural depind de marimea debitului natural in raul Timis in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede echiparea statiei de epurare a levigatului cu un bazin de retentie, cu durata de retentie de 2 - 4 zile, care sa preia apele uzate in cazul aparitiei unor defectiuni. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si elimina riscurile de poluare.
Statii de sortare/transfer, centre de colectare

In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane, in faza de constructie. In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect. Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.
Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare
268
pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona. Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane. Prin inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.
9.3.2. Aer Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile praf (forme de impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor pe de o parte si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii. Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune: - sunt emisii la nivelul solului, nedirijate - au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor) - sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor). Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic zonal Ghizela dureaza pana la inchiderea gropii (50 ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii. Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta semnificativ aerul. In cazul depozitului zonal Ghizela s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard sau se stocheaza in vederea valorificarii. Poluantii investigati in acest sens au fost CH4 , CO2 , H2S. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2, legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.
269
Caracteristicile surselor de polare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt: Manevrarea deseurilor si a materialelor surse la sol, nedirijate, de suprafata; Depozitarea finala a deseurilor surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate); Depozitul de carburanti - surse punctuale asociate conductelor de aerisire ale rezervoarelor si o sursa de suprafata asociata activitatii de distribuire a carburantilor (motorina).
Modelarea imisiilor
Pentru prognozarea poluarii aerului s-a efectuat modelarea matematica a dispersiei poluantilor pentru depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela si pentru inchiderea depozitului neconform Parta. Evaluarea impactului surselor de poluare aferente activitatilor din depozit, caracteristice etapelor de implementare a proiectului, s-a realizat prin raportarea rezultatelor obtinute la valorile limita pentru protectia receptorilor prevazute de legislatia in vigoare: OM 592/2002 care asigura transpunerea Directivelor UE pentru calitatea aerului in legislatia din Romania si STAS 12576/1987 (pentru poluantii care nu sunt normati prin OM 592/2002). Prognozarea poluarii aerului s-a efectuat pentru principalii poluanti emisi in atmosfera din depozite: CO2 si CH4. Dioxidul de carbon si metanul nu au prevazute limite pentru protectia receptorilor. Acesti doi compusi nu sunt luati in considerare de nici o reglementare internationala pentru evaluarea calitatii aerului la scara locala. Importanta lor rezulta din efectele indirecte, la scara globala constand in contributia la efectul de sera. In plus trebuie mentionat faptul ca metanul, ca si alti compusi organici, se numara printre substantele precursoare ale ozonului troposferic. (Radicalii organici, in prezenta radiatiilor ultraviolete si a radicalilor hidroxil intretin rata de formare a ozonului ca urmare a reactiilor oxizilor de azot in atmosfera). De asemenea, se considera necesar, in contextul dat, a se aminti faptul ca dioxidul de carbon este un component normal al atmosferei, iar metanul este un compus care se emite din numeroase alte surse naturale (vegetatie, zone umede, fermentatie anaeroba, descompunerea dejectiilor faunei - in special a mamiferelor, etc.). A) Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela: Ipoteze pentru studiul de dispersie a noxelor: Viteza de emisie a gazelor la co: wg = 15 m/s Debit total de gaze evacuat: mt = 520 m3/h Diametrul coului: D = 1.14 m Zona investigat: 50 km2 Program: ISC3View, distribuie gaussian Coordonate GPS: 21.749722 E, 45.823889 N Altitudine: 120 m Metan: 55% din compoziie CO2: 45% din compoziie
270
Emisia CO2 (pn la 40 de ani):
Cv
CO 2
= 234
m3 h
Densitatea CO2 fiind 1.98 kg/m3 i se va obine:
Cm
CO 2
= 118.181 kg / h = 32.82805 g / s m3 h g/s
Emisia CH4 (pn la 40 de ani):
Cv
CH 4
= 315.7
Densitatea CH4 fiind 1.819 kg/m3 i aplicnd o rat de reducere prin ardere de 90% se va obine:
Cm
CH 4
= 15.72292 kg / h = 4.367
Pentru realizarea studiului de dispersie s-au utilizat date meteo din anul 2002, de la staia UPT din Timioara. Concluziile modelarii dispersiei poluantilor: CH4 Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 7 g/m3 in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 0,6 g/m3. CO2 Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 55 g/m3 in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 5 g/m3. B) Inchiderea depozitului Parta: Ipoteze pentru studiul de dispersie a noxelor: Viteza de emisie a gazelor la co: wg = 7.16 m/s Debit total de gaze evacuat: mt = 573.9 m3/h Diametrul coului: D = 0.09 m Zona investigat: 50 km2 Program: ISC3View, distribuie gaussian Coordonate GPS: 21.100256 E, 45.404109 N Altitudine: 80 m Metan: 55% din compoziie CO2: 45% din compoziie Emisia CO2:
Cv
CO 2
m3 = 258 h = 130.3 kg / h = 39.19 g/s
Densitatea CO2 fiind 1.98 kg/m3 se va obine:
Cm
CO 2
271
Emisia CH4:
Cv
CH 4
= 315.64
m3 h g/s
Densitatea CH4 fiind 1.819 kg/m3 i aplicnd o rat de reducere prin ardere de 90% se va obine:
Cm
CH 4
= 17.35 kg / h = 4.820
Pentru realizarea studiului de dispersie s-au utilizat date meteo din anul 2002, de la staia UPT din Timioara. Concluziile modelarii dispersiei poluantilor: CH4 Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 21 g/m3 in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 1,7 g/m3. CO2 Concentratiile maxime pe 24 de ore ating valoarea maxima de 173 g/m3 in vecinatatea depozitului, iar concentratiile medii anuale 14 g/m3.

Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie. Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor respectiv din depozitele de carburanti (doar la statiile de sortare prevazute cu statii de alimentare cu carburanti), dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse. In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.

Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere. Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit (doar la depozitul de la Parta) vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un
272
impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla).
9.3.3. Sol Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

In perioada de construire a depozitului, sursele de poluare vor genera urmatorul impact: Impactul determinat de scoaterea din circuitul agricol Scoaterea din folosinta agricola a celor aprox. 60 ha (58,9 ha) prevazute pentru realizarea depozitului se va face treptat, astfel ca impactul generat va avea o amploare moderata, desi se va intinde pe o durata mare de timp (51 ani - minim previzibil). Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol feril din acoperisul depozitului. Impactul determinat de decopertarea terenului Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi pana la adancimea de 1,5 m, cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina: modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil) modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv) modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil). Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate. Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), pot fi practic excluse. Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor; - eroziune superficiala. Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii, dereglarea regimului de nutritie din sol. Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm).
273
Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului. Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol
Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu. Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor decat apa (motorina) pe suprafata solului, conduce la formarea in zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai mare parte fenomenelor de convectie, dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica. Anumite fractii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltratie si de fluctuatiile acviferului. Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului. Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele poluarii pot fi diminuate in mod considerabil. In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului la acvifer este maxima. Principalele fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii de retardare. Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman. De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol. Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante. In perioada de operare a depozitului, prognozarea impactului asupra solului se prezinta astfel: Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului este identic cu cel prezentat pentru perioada de constructie, deoarece scoaterea din folosinta agricola a celor aproape 60 hectare prevazute pentru realizarea deponeului se va face treptat. Impactul generat va avea o amploare moderata, desi el se va intinde pe o durata mare de timp (55 ani - minim previzibil). Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol fertil din acoperisul deponeului.
Referitor la solul decopertat, proiectul prevede depozitarea acestuia separat de cea a stratelor de dedesubtul. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 3 ani) va avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice. Scaderea nivelului freatic pe o distanta de cca. 50 - 70 m in jurul depozitului va modifica regimul hidric al solului - efect direct neglijabil. Ca efect indirect, reducerea rezervei de apa din sol va influenta in timp compozitia ecosistemului in sensul disparitiei plantelor
274
hidrofile si instalarii unor comunitati de plante rezistente la seceta, pe de o parte, si va crea dificultati in dezvoltarea perdelei vegetale proiectate, pe de alt parte. Deoarece comunitatea de plante existenta se modifica numai pe o distanta foarte mica in jurul amplsamentului iar pentru intretinerea perdelei vegetale este prevazuta irigarea, se apreciaza ca si acest efect indirect este neglijabil.
Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza. In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare, efectele directe asupra apei si cele indirecte asupra solului depind de marimea debitului natural in raul Timis in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede echiparea statiei cu un bazin hidroizolat avand capacitatea de retentie a apelor uzate timp de 2-4 zile. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si, in mod similar, nu vor apare efectele corespunzatoare. Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, infiltrarea in albie a apelor descarcate de la statia de epurare precum si eventualele efecte datorate poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra solului. Acesta nu se poate estima deocamdata. Proiectul prevede monitorizarea calitatii solului prin analize trimestriale (sau mai des, in caz de accident), urmarindu-se astfel evolutia indicatorilor prevazuti de Ordinul 756/1997 al MAPPM. Impactul asupra solului din vecinatatea deponeului este dificil de estimat. Este probabil ca acesta sa fie nul datorita modului controlat de exploatare. In cazul reluarii activitatii de cultivare a solului, cu folosirea de ingrasaminte organice sau chimice, ar fi posibila decelarea unor concentratii mai ridicate de azot, fosfor, humus si chiar metale grele. Stimularea activitatii bacteriene din sol ar putea conduce la cresterea continutului de materii organice din sol, fapt care ar putea fi interpretat ca efect negativ al deponeului. Acidifierea solului este insa putin probabila dar, in eventualitatea producerii, cauza ar putea fi atat infiltrarea de levigat cat si adausul de ingrasaminte in exces. Decelarea cauzei reale ar fi posibila prin teste enzimatice.

In perioada de construire, impactul asupra solului, datorat surselor de poluare identificate, nu va fi semnificativ, tinand cont de caracterul temporar al lucrarilor de executie.
Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate. Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), pot fi practic excluse.
275
Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor; - eroziune superficiala. Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii, dereglarea regimului de nutritie din sol. Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm). Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului. Impact semnificativ asupra solului se poate prognoza doar in cazuri unor poluari accidentale (scurgeri de produse petroliere datorate unor defectiuni sau neetanseitati), atat in perioada de constructie cat si in perioada de exploatare. Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu. Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor decat apa (motorina) pe suprafata solului, conduce la formarea in zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai mare parte fenomenelor de convectie, dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica. Anumite fractii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltratie si de fluctuatiile acviferului. Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului. Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele poluarii pot fi diminuate in mod considerabil. In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului la acvifer este maxima. Principalele fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii de retardare. Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman. De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol. Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante. In perioada de exploatare nu vor exista surse majore de afectare a solului, cu exceptia scurgerilor accidentale de la utilaje si mijloace de transport auto, impactul generat de aceste surse fiind prezentat mai sus.
276
Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul din punct de vedere al poluarii asupra solului va fi moderat si se va manifesta doar pe perioada de executie a constructiilor, acest impact putand fi diminuat prin evitarea depozitarii deseurilor din constructie pe suprafata solului si verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate. Conform studiilor geotehnice realizate pentru aceasta investitie, terenurile propuse a fi ocupate de statiile de sortare/transfer respectiv centrele de colectare, au stabilitatea generala asigurata si o consolidare normala genezei, ce nu ridica probleme de stabilitate, nefiind afectat de fenomene geotectonice care sa determine eventuale probleme de utilizare a acestora in scopul propus.

Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judetul Timis s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare ale acestora pentru depozitarea deseurilor. In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme nu se prognozeaza un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrarilor specifice de inchidere, doar in cazul unor poluari accidentale in zona organizarii de santiere se poate afecta semnificativ solul (poluare cu produse petroliere). Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).
Totodata, inchiderea si remedierea zonelor afectate de depozitele existente va conduce la: eliminarea unor surse de poluare si risc pentru mediu si sanatate (poluare apa, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de diseminare a germenilor patogeni, etc) reducerea pierderilor de materii prime secundare care, in lipsa controlului deseurilor, ajung sa fie eliminate prin depozitare eliminarea riscului de depozitare a deseurilor periculoase in amestec cu cele menajere asanarea unor zone care ofera conditii prielnice dezvoltarii vectorilor de agenti patogeni precum muste, tantari, rozatoare, pasari.
9.3.4. Subsol
Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele apa respectiv sol, tinand cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o stransa relatie, afectarea unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers. Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat semnificativ geologia subsolului. In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale. Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util. De asemenea, datorita masurile prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.
277
9.3.5. Biodiversitatea Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

Impactul asupra biodiversitatii se poate manifesta sub urmatoarele forme: Distrugerea habitatelor
Conform tehnologiei de amenajare a depozitului de deseuri, terenul alocat va suferi o decopertare de sol pe o suprafata de aproape 60 ha, lucrare care afecteaza fauna si flora. Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, batracieni, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct). De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect negativ asupra lantului trofic respectiv. Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.
Aparitia unor factori perturbatori pentru viata plantelor si animalelor
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt: praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: - caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; - vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului; - zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; - compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; - caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); - prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente. Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza pe celule, efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.
Poluarea aerului cu substante daunatoare
278
Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi precum SO2 sau NO2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei ploilor acide. In schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza. Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al deponeului ca si probabilitatea de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia plantelor si a culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte mica. Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor biocenozelor locale. Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona. Realizarea unei perdele verzi in jurul depozitului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume: reduce poluarea cu suspensii si CO2, - ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, - ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc. Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.
Modificarea numerica a populatiilor acvatice in receptorul efluentului epurat
Statia de epurare de la depozit cat si statia de epurare ape menajere vor deversa apele epurate in raul Timis. Avand in vedere faptul ca statiile de epurare a asigura o eficienta de epurare de 97% la CBO5 si de 95% pentru suspensii, este de asteptat ca apa raului Timis sa nu isi modifice caracteristicile fizico-chimice. Calitatea raului Timis este evidentiata conform datelor inregistrate in raportul realizat de APM Timis privind Starea mediului in anul 2008. Pe tronsonul pe care va deversa conducta cu apa uzata provenita de la depozitul de deseuri, apa se incadreaza calitativ in clasa a II-a de calitate. Aceasta calitate a fost determinata de aportul paraurilor Surgani si Poganis precum si de deversarile apelor uzate provenite de la municipiile Lugoj si Buzias. Din punct de vedere al indexului saprobic (valori medii) calitatea inregistrata este de clasa a II-a. In consecinta, in conditii normale de functionare a statiei de epurare, se estimeaza un impact neglijabil asupra ecosistemelor acvatice din raul Timis. In caz de deversare accidentala a unor ape neepurate, cresterea nivelului de poluare a raului ar avea o influenta negativa asupra ecosistemului acvatic. Un efect specific acestor situatii ar fi o eutrofizare mai accentuata a apelor raului (efect negativ). In schimb, cresterea procesului de eutrofizare ar putea avea efecte pozitive pentru pasarile de apa (rate, gaste salbatice, starci, lisite), deoarece ar putea creste cantitativ posibilitatile de hranire. De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii). Afectarea unor specii de plante si animale protejate
In zona amplasamentului sau in vecinatatea sa NU sunt areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate.
279
Afectarea unor specii cu valoare economica
In zona NU au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc). Este probabila o schimbare negativa in componenta vegetatiei din zonele inconjuratoare, aceasta insemnand cresterea ponderii unor specii de plante ruderale. Modificarea rutelor de migratie a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti) Nu este cazul.

In ceea ce priveste afectarea sau distrugerea habitatelor anumitor specii de plante, degradarea florei si distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale, se poate prognoza ca realizarea statiilor de sortare/transfer respectiv a centrelor de colectare nu va avea un impact semnificativ asupra acestora, tinand cont de suprafetele reduse care vor fi ocupate de aceste obiective. Impactul asupra biodiversitatii locale se va manifesta prin aceleasi mecanisme ca si cele prezentate la depozitul de deseuri Ghizela, cu mentiunea ca suprafetele afectate vor fi mult mai reduse. Pericolul afectarii semnificative a mediului natural poate aparea doar in cazul unor evenimente accidentale, cand se pot contamina anumite suprafete de teren prin scurgerea unor combustibili sau uleiuri pe sol. Afectarea factorilor de mediu in acest caz poate fi semnificativa, alterarea solului fiind uneori totala, curatarea mecanica a solului fiind greoaie, iar refacerea acestuia prin regenerare naturala (biodegradare) va necesita un timp indelungat. Avand in vedere distanta apreciabila fata de ariile naturale protejate din judet, se prognozeaza ca, activitatile specifice ale statiilor de sortare/transfer si centrelor de colectare nu vor afecta biodiversitatea zonelor respective.

Lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).
9.3.6. Peisajul Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier. Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum: - zone in curs de excavare, - drumuri de acces sau tehnologice, - cladiri si instalatii in constructie - oameni angrenati in diferite activitati - utilaje de diferite dimensiuni si culori.
280
Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor spre exemplu vor dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista (impact temporar si definitiv). Indiferent de durata, impactul pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ, nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc. Dupa realizarea depozitului, va dispare terenul agricol (care este slab productiv, de categoria III- a) si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: - drum de acces la depozit, drumuri tehnologice pe amplasament; - cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii; - zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de deseuri si depozite de pamant). Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate Ghizela, Babsa, Sanovita cat si de pe drumul DJ 609A Chizatau - Sanovita Ghizela, si anume prin: aspecte negative: - disparitia caracterului natural al zonei; - imaginea unui santier in dezvoltare pe o durata de minim 50 ani; - aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor. aspecte pozitive: - senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada santierului si a drumului de acces va fi corect intretinuta. - realizarea unei perdele verzi in jurul incintei. Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive: - in faza de constructie se va excava o suprafata de teren de 44, 8 ha si se va umple cu deseuri. Adancimea de excavare va fi in medie de 1,5 m. - in faza de exploatare se vor depune deseuri, care vor ajunge, peste 50 ani, la o inaltime medie de 22,1 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile deponeului (panta taluzului 1:3) si bermelor plane. Amplasamentul, in forma lui actuala, este utilizat ca teren agricol (slab productiv). Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement, fie reintrodus in circuitul agricol. Se mentioneaza ca, in vecinatatea viitorului depozit nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica, naturale, etc. Distanta dintre depozit si cursurile de apa invecinate (Chizdia , Minis si Bega) variaza intre 350 - 1500 m. In consecinta, nu se estimeaza aparitia vreunui impact asupra acestor elemente de mediu. Referitor la faptul ca deponeul va fi vizibil de pe DJ Chizatau Sanovita- Ghizela, aspectul neplacut se va limita la perioada de constructie si se va modifica o data cu inceperea exploatarii si dezvoltarii perdelei vegetale. Distanta de 48 km care il desparte de Mun. Timisoara face ca deponeul sa nu fie vizibil din oras.
281
In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivelor, pentru depozite de materiale, organizare de santier. Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum: - zone in curs de excavare, - drumuri de acces sau tehnologice, - cladiri si instalatii in constructie - oameni angrenati in diferite activitati - utilaje de diferite dimensiuni si culori. Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie. Constructiile de pe amplasamentele statiilor de sortare/transfer si centrelor de colectare se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective. Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol (care este slab productiv, de categoria III- a) si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: - drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament; - cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii. Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective (intre 0,5 - 1,7 ha), nu va exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

Prin lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme se vor aduce imbunatatiri asupra peisajului actual, prin recultivarea terenurilor afectate de depozitarea in trecut a deseurilor. Peisajul va fi afectat cu caracter temporar, pe perioada executiei lucrarilor, de organizarea de santier. Acest impact va dispare la terminarea lucrarilor. In concluzie, efectuarea lucrarilor de refacere a mediului va asigura un impact pozitiv asupra peisajului din zona depozitelor existente.
9.3.7. Mediul social si economic

Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile: influenta asupra calitatii vietii influenta asupra activitatilor economice existente in zona influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare. Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca. Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone. Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Timis este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.
282
De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Timis. Accentul se pune pe deseurile municipale de exemplu deseurile generate de gospodarii si, de asemenea, deseuri din sectoarele institutionale, comerciale si industriale, care este similare in caracteristici cu deseurile menajere, pe o perioada de 20 de ani din 2006 in 2026. Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea unei strategii pentru sistemul integrat de gestionare a deseurilor solide in Judetul Timis, in conformitate cu obligatiile legale. Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, precum si a statiilor de sortare/transfer respectiv centrelor de colectare s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic. Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile in vigoare. Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe: - colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiilor de transfer - prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor - existenta statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport - in activitatea prestatorilor va interveni un nou tip de contract incheiat cu operatorii statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare in vederea stabilirii conditiilor de livrare a deseurilor colectate cantitati, periodicitate, tipuri de utilaje adecvate transferului - unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statie de sortare/transfer si de centre de colectare (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.
Realizarea depozitului zonal la Ghizela va avea inerent unele efecte negative legate de: costul transportului deseurilor la depozit (exceptie pentru localitatile apropiate care vor duce deseurile direct la depozitul Ghizela) costul total al colectarii/eliminarii respectiv recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de exploatare.
Prin modul de amplasare, distantele de transport in cazul municipiului Timisoara, care va trimite deseurile la viitoarea statie de transfer si apoi la noul depozit, nu se modifica substantial. De asemenea, distantele de transport de la cele 6 orase si zonele arondate pana la centrele de colectare nu se modifica semnificativ fata de situatia actuala, cand deseurile ajung la rampele orasenesti necontrolate. In schimb, va interveni o veriga suplimentara de transport de la statiile de transfer si de la centre de colectare la noul depozit zonal Ghizela, pe distante cuprinse intre 40 si 70 km, transport care se efectueaza cu vehicule de mare capacitate. Chiar si in aceste conditii, costul transportului va creste, iar aceasta crestere se va regasi in tariful impus beneficiarilor de servicii. Teoretic, amplasarea depozitului de deseuri la Ghizela poate genera un impact negativ asupra
283
asezarilor umane, prin: - infestarea apei freatice din care se alimenteaza fantanile locuitorilor din zona; - afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia in care apele colectate de pe suprafata depozitului nu sunt epurate sau sunt epurate necorespunzator; - afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; - zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor - poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -muste, tantari, sobolani, pasari); - modificarea peisajului in zona. Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit se reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata. Chiar in situatia unei exploatari necorespunzatoare a viitorului depozit, curentii de aer, dominanti pe directiile NV, S si V, nu ar putea afecta calitatea aerului in zona satului Sanovita. Se estimeaza ca datorita exploatarii pe celule ceea ce inseamna o suprafata mica care vine in contact direct cu aerul, vantul, precipitatiile efectele negative legate de existenta depozitului, precum antrenarea de suspensii, mirosurile dezagreabile, riscul de aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor vor avea un nivel foarte scazut. Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului. Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil ca pe amplasamentul depozitului - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin mediu protejat se intelege mediul locuit urban sau rural care - in cazul de fata - se afla la peste 1500m distanta (minimum 1000 m acceptat prin legislatie). Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise a caror inaltime depaseste cu cca 2 m baza celulei in exploatare. Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incit impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului. Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie. Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere: - poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri - poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni muste, tantari, sobolani, pasari
284
Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura. Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora. Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt: - deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare - suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare - contaminarea vehiculelor care transporta deseuri Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari ciori, pescarusi. Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate). Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din localitatile cele mai apropiate (Sanovita, Ghizela, Babsa, Chizatau) nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.
9.3.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Distanta intre obiectivele investitiei propuse si obiectivele de patrimoniu cultural de pe teritoriul judetului este apreciabila, astfel incat nu se poate prognoza un impact semnificativ asupra acestora. Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.
9.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

In perioada executiei lucrarilor, impactul asupra mediului va fi resimtit pe zona amplasamentelor prevazute a fi amenajate (depozitul de deseuri Ghizela, statiile de sortare/transfer, centre de colectare) sau a fi inchise (in cazul depozitelor de deseuri neconforme), iar in cazul unor accidente majore, efectele poluarii factorilor de mediu poate fi resimtita pe o suprafata mai mare, si poate fi de durata in timp. Prin respectarea prevederilor din proiect si a masurilor de prevenire si diminuare a impactului, efectele activitatilor propuse asupra mediului vor fi reduse, fara depasirea limitelor admise de normativele vigoare.
285
Impactul pozitiv al sistemului de management al deseurilor va fi resimtit pe intreg teritoriul judetului Timis, prin beneficiile aduse in ce priveste imbunatatirea calitatii mediului si a sanatatii populatiei.
9.5. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

9.5.1. Apa Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela
Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa.
Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, descrise detaliat in cap 2 constau in principal din:
impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului; scaderea nivelului apei freatice printr-un sistem de drenaj; apa freatica colectata va fi
evacuata in r. Timis printr-o statie de pompare proprie sistemului; colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de egalizare debite al statiei de pompare, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare levigat; includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit; pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de
286
drenaj in acoperis; un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile digului perimetral; urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul caminelor de vizitare a sistemului de drenaj apa freatica si prin stationare (foraje) hidrogeologice; devierea tronsonului de canal de desecare M33 care traverseaza amplasamentul, care va permite o mai buna drenare a apelor freatice din imprejurimile amplasamentului si va asigura coborarea nivelului apelor freatice. Pentru celelalte zone ale depozitului zonal Ghizela, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum: colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica; colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere; prevederea unor bazine de retinere a produselor petroliere pe traseul canalizarilor ce pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate genera ape cu astfel de impurificatori prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a apelor uzate in r. Timis. Aceste masuri specifice sunt necesare in vederea evitarii riscului unor poluari accidentale, deoarece pe aliniamentul propus pentru conducta, exista zone cu straturi de pamant care au o permeabilitate mare (conform forajelor F1 si F8 situate la peste 2,5 km din studiului hidrogeologic realizat de Apele Romane). In plus, apa din freatic nu poate patrunde in actualele puturi forate deoarece, la executarea forajelor, stratul acvifer freatic a fost izolat prin cimentare. Aceeasi solutie constructiva se va adopta si pentru viitoarele foraje de monitorizare.

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
287
utilajelor respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa.
In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt: betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statii de epurare preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri:
utilajelor respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare. Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.
monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor
9.5.2. Aer Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela
288
Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: - folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; - detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; - stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf. In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate gazului de depozit si altor emisii: Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate (in facla). Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar cca. 15 % din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului. Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort. Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la: optimizarea circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.
Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici. Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:
exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un strat de pamant steril de 8 cm grosime, luat din depozitul de steril constituit la inceputul amenajarii patului depozitului; portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv; evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ; amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de exterior; captarea si arderea controlata a gazului de deposit (in facla); retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit.
289

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: - folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; - detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; - stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf. In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normele in vigoare. Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: - folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; - detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor; - stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf. In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului. In cazul depozitului Parta, masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi: - prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de fermentare, in mod controlat - prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat - arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).
9.5.3. Sol Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela
290
In perioada de constructie a depozitului se vor lua toate masurile de protectie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea evenimentelor accidentale, care ar putea polua solul. Prin urmare, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului: - optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate - masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport - imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie - insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau instalatii inca din timpul fazei de constructie. - scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative - utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati - depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril roca - monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie - interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor - colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate - sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei. In perioada de operare a depozitului, principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra solului sunt:
terenul pe care va fi executat depozitul zonal va fi protejat ecologic prin hidroizolare si prin celelalte masuri de amenajare a depozitului; lucrarile de reconstructie ecologica vor fi concomitente cu cele de inchidere si suprafata afectata depozitului se va reintroduce treptat in circuitul util in scop de agrement sau agricol ; eliminarea influentelor pe zonele invecinate se asigura prin imprejmuire cu gard de protectie si plantarea perdelei de protectie intretinerea drumurilor de acces instituirea supravegherii traseului pana la depozit in scopul eliminarii riscului de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele special amenajate.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului asupra solului: - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate - masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport - insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau
291
instalatii inca din timpul fazei de constructie scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril roca monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei.
In perioada de exploatare protectia solului va fi asigurata prin aceleasi masuri, care au fost prezentate la protectia apelor subterane, si anume: betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statii de epurare preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.

Lucrarile de inchidere a depozitelor neconforme vor cuprinde si lucrari de refacere a mediului, fiind prevazute lucrari de acoperire a masei de deseuri cu pamant argilos repartizat uniform respectiv cu sol vegetal necompactat, urmand sa se realizeze insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol, care se va intretine timp de minimum 2 ani. Se mentioneaza ca, inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apelor subterane si a solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).
9.5.4. Subsol
Tinand cont ca, activitatea nu va produce schimbari in mediul geologic, nu exista un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel incat nu se impun masuri speciale de protectie, respectandu-se masurile prevazute pentru protectia solului si apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare).
292
9.5.5. Biodiversitatea Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

Principalele masuri prevazute prin proiect pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii sunt: Evitarea afectarii zonelor inconjuratoare prin plantarea unei perdele vegetale
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in depozit si cele deja existente in exteriorul acestuia. Astfel, prin proiect s-au prevazut urmatoarele elemente: - perdea vegetala cu latimea de 15,00 m amplasata in zona Nordica si Vestica a amplasamentului; perdea vegetala cu latimea de 36,00 m amplasata in zona Sudica si Estica a amplasamentului.
Perdeaua vegetala cu latimea de 15,00 m va fi realizata din 7 randuri de puieti, astfel: - 2 randuri de stejar; 1 rand de tei; 2 randuri de salcam; 2 randuri de arbusti (1 corn si 1 arin).
Perdeaua vegetala cu latimea de 36,00 m va fi realizata din 15 randuri de puieti, astfel: - 3 randuri de stejar; 3 randuri de tei; 5 randuri de salcam; 4 randuri de arbusti (2 corn si 2 arin).
Densitatea puietilor va fi de 5.000/hectar. Suprafata perdelei vegetale este de cca. 6,85 hectare. Toate zonele libere, exceptand zona viitoarelor celule de depozitare nr. II, III, IV si V, se vor inierba pentru a reda aspectul initial al zonei. Suprafata libera care se va inierba este de cca. 3,30 hectare. Zona exterioara a taluzelor ce compun celula de depozitare nr. I se vor inierba pentru prevenirea eroziunii datorate apelor provenite din precipitatii si pentru a realiza un aspect in concordanta cu restul incintei. Suprafata taluzelor exterioare care se va inierba este de cca. 1,00 hectare. Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice
293
O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea cu sol fertil, acesta se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici. Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul depozitului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi va fi angajat personal de specialitate care se va ocupa de optima dezvoltare a plantelor.

Tinand cont ca, activitatile de pe amplasament nu vor avea un impact semnificativ asupra biodiversitatii, nu se impun masuri speciale pentru protectia acestora. Cu toate acestea, in cadrul fiecarei statii si centru de colectare se vor lua urmatoarele masuri: - realizarea unor perdele vegetale (plantatii vegetale care cresc repede) - amenajarea de zone verzi in spatiile care delimiteaza diferite activitati din incinta. De asemenea, pentru protectia biodiversitatii, in perioada de constructie se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor. Solutia tehnica adoptata pentru inchiderea depozitelor neconforme cuprinde si lucrari de refacere a mediului, care vor asigura un impact pozitiv asupra biodiversitatii locale, astfel: - insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a depozitului; - intretinerea suprafetei inierbate a depozitului de deseuri (minimum 2 ani).
9.5.6. Peisajul Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, in proiect sunt prevazute urmatoarele masuri: - dublarea imprejmuirii depozitului cu o perdea vegetala substantiala, cu latimea de 15 m pe laturile de nord si vest respectiv de 36 m in partea de est si sud, respectiv o suprafata totala de 6,85 ha, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu
294
crestere rapida inierbarea zonelor libere, pentru redarea aspectului initial, pe o suprafata de cca. 3,30 ha inierbarea taluzelor de la celulele de depozitare pentru a realiza un aspect in concordanta cu restul incintei (cca. 1 ha) cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari corespunzatoare in peisaj.
Principalele componente negative ale peisajului viitoarei investitii vor fi celulele de depozitare inainte de acoperirea cu pamant. Acestea vor fi intr-o oarecare masura ascunse vederii deoarece prin proiect platforma tehnologica cu cladiri a fost amplasata spre DJ ChizatauGhizela. Se reaminteste necesitatea alocarii unui numar suficient de personal capabil sa planteze si sa intretina (udat, replantat - completari de arboret, iarba, etc.) vegetatia din incinta (atat a perdelei verzi din jurul incintei, cat si a vegetatiei de pe taluzele malurilor). Pentru reducerea la minim a efectelor negative asupra peisajului pe parcursul exploatarii depozitului se va pastra curatenia atat in incinta cat si pe drumul de acces la depozit. Aceste masuri, asociate cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive.

Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor. In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia peisajului. Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiilor de sortare/transfer respective centrelor de colectare, permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi realizata cu gard H = 2,30 m alcatuit din plasa de sarma fixata pe stalpi metalici cu fundatii din beton simplu si perdea vegetala din arbori si arbusti.

Tehnologiile propuse prin proiect pentru inchiderea si remedierea depozitelor neconforme asigura incadrarea in peisaj a zonelor afectate de aceste depozite, principalele operatii fiind: dislocarea si mutarea prin impingere a deseurilor pentru a reduce suprafetele ocupate de deseuri nivelarea, compactarea si modelarea masei de deseuri acoperirea cu pamant argilos aplicarea unui strat de sol vegetal
295
inerbarea si plantarea de esente silvice pe suprafetele reabilitate si pe zonele inconjuratoare de pe care s-au dislocat deseurile. Masurile aplicate au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta. -
9.5.7. Mediul social si economic

Avand in vedere ca principalele efecte negative asupra mediului social s-au prognozat in cazul depozitului de deseuri nepericuloase Ghizela, se prezinta principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei. - Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin: Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata; Exploatarea pe celule zilnice care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica; Amplasarea in frontul dinspre drumul judetean Chizatau- Ghizela, a cladirilor si a platformei tehnologice reduce noxele pentru peisaj; Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant; Realizarea perdelei vegetale va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru; Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica: Imprejmuirea pe intreg perimetrul depozitului pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor; Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor. Retinerea suspensiilor contaminate antrenate in levigatul depozitului, in statia de epurare cu osmoza inversa, Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut atat la depozit cat si la statia de transfer si centrele de colectare instalatii de spalare si desinfectie a vehicolelor/ utilajelor care parasesc aceste amplasamente. - Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a celor care lucreaza in depozit sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Salariatii depozitului vor fi instruiti periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare
296
a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii in incinta depozitului a echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice. Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare; Realizarea unei statii de epurare ; Reabilitarea drumurilor judetene si comunale; Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii ; Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare; Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta; Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.
9.5.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Nu se impun masuri speciale, avand in vedere ca nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra conditiilor culturale, etnice si asupra patrimoniului cultural.
9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului pe factori de mediu si a impactului global asupra mediului, cu metodologia aplicata sunt: Gradul de afectare a factorilor de mediu: Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu: - pentru AER: - pentru APA : - pentru SOL-SUBSOL: - pentru BIODIVERSITATE: - pentru ASEZARI UMANE : Ic AER = +1 Ic APA = +1 Ic SOL-SUBSOL = +0,5 Ic FLORA-FAUNA = 0 Ic ASEZARI UMANE = +0,5
Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise. Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise. Factorul de mediu SOL SUBSOL este afectat de proiect in limite admise. Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect. Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.
297
Impactul global asupra mediului: Valoarea indicelui de poluare globala : IPG = 1,56
bune
Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului.
Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.
9.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara a pune in pericol mediul inconjurator si sanatatea publica. Calitatea vietii si standardele de viata a comunitatii din imprejurimi nu vor fi afectate negativ de punerea in practica a proiectului, in conditii normale de functionare. Se mentioneaza impactul pozitiv al proiectului asupra mediului social si economic, prin crearea unor noi locuri de munca. Pentru a reduce la minim riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului inconjurator, se vor respecta prevederile tuturor normativelor in vigoare respectiv se vor lua toate masurile pentru diminuarea impactului, prevazute in prezentul studiu.
9.8. Alte avize obtinute

Conform Certificatului de Urbanism.

Cap9 - Rezumat Netehnic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap9 - Rezumat Netehnic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CAPITOLUL 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

9.1. Descrierea proiectului

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Amenintarea mediului inconjurator datorita existentei depozitelor neconforme.

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Zonarea teritoriului administrativ pe zone specifice de management al deseurilor

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1 linie de sortare 4 to/h deseu uscat din colecta selectiva duala

1 linie de sortare 4 to/h deseu uscat din colecta selectiva duala

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Populatie deservita [ locuitori]

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Centre de colectare si statii de transfer

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Obiective Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

Tinte Baza de calcul: cantitatile de deseuri biodegradabile depozitate in 1995

Construirea unui depozit judetean conform

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Obiective Inchiderea depozitelor urbane neconforme si a depozitelor rurale ilegale

2008 2008 2009 2010 2010 2010 2015 (2012) 2009

16,60 5,00 2,00 4,70 5,00 11,90 6,00 35,00

2.020.000 91.800 62.245 77.600 172.000 790.000 46.050 280.000

Crearea de noi locuri de munca

9.2. Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului

9.2.1. Evaluarea impactului pe factori de mediu

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Efectele asupra factorilor de mediu SolBiodiverAsezari Apa subsol sitatea umane 0 0 0 + 0 0 + 0 +1 + 0 0 + + 0 +2 0 + + 0 0 + + + + +2

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

5.2.2. Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Ic = -0,25 -0,025 Ic = -0,025 -0,0025 Ic = sub 0,0025

Determinarea indicelui de poluare globala

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

9.3. Impactul prognozat asupra mediului

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Statii de sortare/transfer, centre de colectare

Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

9.3.2. Aer Depozitul de deseuri nepericuloase Ghizela

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Emisia CO2 (pn la 40 de ani):

Densitatea CO2 fiind 1.98 kg/m3 i se va obine:

= 118.181 kg / h = 32.82805 g / s m3 h g/s

Emisia CH4 (pn la 40 de ani):

m3 = 258 h = 130.3 kg / h = 39.19 g/s

Densitatea CO2 fiind 1.98 kg/m3 se va obine:

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Statii de sortare/transfer, centre de colectare