Sunteți pe pagina 1din 5

Proces verbal

Testul aplicat: Tehnica de studiere a desenului familiei,conform testului Testul Desenul Familiei Scopul: examinarea desenului familiei Material: foaie A4, creion,pix Actiunele psihologului: am nmnat o hirtie curate format A4 elevului spre desen, am explicat instruciunile testului Actiunele subiectului: a desena testul desenul familie, fr s adreseze ntrebri suplimentare dificulti nu am ntmpinat Rezultatele testului Desenul Familiei: CONCLUZIE : Conform desenului dat, Srghi Artur il putem caracteriza ca pe o persoana sensibila receptiva ce are tendinta sa reprezinte familia sa cu o Srghi Artur

dinamica mai mare ,in desenul dat constituie din patru persoane.Personajul cel mai atragator sau persoana cea mai semnificativa este tata lui , fiindca este desenat si situat primul din partea stinga, pe primul plan, este mai inalt si chiar mai voluminos desenat,decit alte persoane din familie. Am observat ca tatal a fost desenat cu mai multa dragoste, fiecare detaliu este finisat.De asemenea,putem mentiona ca persoana cea mai semnificativa poate fi cunoscuta dupa acelasi port, aceeasi imbracaminte, dupe aceeasi tactica de a desena corpul membrilor familiei, in cazul lui Sirghi Artur putem spune ca cu toti membrii familiei lui este in relatii bune,cit si dupa criteriul ca toate personajele sunt desenate alaturi,aceasta din urma reprezentinta o apropiere semnificativa intre

copil si membrii familiei sale. Conform desenului dat putem observa ca figura copilului mica, in comparatie cu a clorlalti membri ai familiei, inconjurata de parinti , poate exprima neajutorarea acestuia de a primi ingrijire. Aceasta poate sa aiba legatura cu faptul ca copilul s-a deprins cu atmosfera permanenta de superprotectie, de aceea se simte slab si poate abuza de aceasta situatie, manipulind parintii, cerind de la ei ajutor si atentie. Figura subiectului desenata alaturi de figura tatalui,indica existenta sentimentului puternic de rivalitate si dorinta copilului de a ocupa un loc la fel de sigur si autoritar in familie ca si tata.De obicei parintii sunt desenati in pereche,in cazul lui Sirghi Artur,parintii nu locuiesc impreuna si daca el a desenat izolat figura parintilor, copilul exprima dorintele sale inconstiente,de a se afla cu parintele de sex opus, ceea ce ne spune ca n general i menine destul de usor starea de calm, dar atunci cnd este obosit nu devine anxios, n general nu e anxios. n situaii stresante el nu manifest anxietate. Din fericire are posibilitatea de a aplana conflictele i nu manifest stare de fric. De asemenea Srghi Artur este tolerant la eecutri, nu se teme de greuti i din punct de vedere a frustrii nu are o autoapreciere nalt, fiindc a acumulat 6 puncte la intrebrile de la nr.11 pn la nr.20 Din punct de vedere a agresiviii Srghi Artur, este un biat cumptat i chiar linitit, acumulnd 5 puncte care ne indica c este o persoana calm. Are nevoie de stimuli extremi de inteni pentru a se inerva. Datorita calmului su relaiile cu cei din jur este armonioas,iar la capitolul rigiditate manifest un nivel mediu.

Neuropsihologia clinic Neuropsihologia clinic reprezint, n linii mari, un subdomeniu al psihologiei clinice specializat n evaluarea, diagnosticul i recuperarea pacienilor cu leziuni cerebrale sau deficite neurocognitive. Leziunile cerebrale pot fi efectul unor boli sau tumori, pot rezulta din traumatisme cerebrale sau pot fi rezultatul unor modificri biochimice cauzate de substane toxice. Traumele cerebrale pot fi accidentale, cauzate de rniri sau coliziuni; pot fi rezultatul ineficientei irigri sanguine a creierului sau poate fi provocat intenionat n urma unei intervenii neurochirurgicale pentru a corecta o problem neurologic (ex. lezarea temporal medial n tratamentul epilepsiei). Neuropsihologul clinician evalueaz deficitele la nivelul inteligenei, personalitiii, funcionrii senzoriomotorii prin teste specifice i relaioneaz aceste deficite cu ariile cerebrale afectate. Metode comportamentale (psihologice) Testele neuropsihologice reprezint o modalitate prin care performana individual slab poate fi indicatorul unei leziuni cerebrale focale sau (localizate) sau difuze (distribuite). Evaluarea neuropsihologic permite obinerea unui profil neurocognitiv individual, care d msura punctelor tari sau slabe n performana la diferite teste. De exemplu, n evaluarea iniial a unui individ putem obine performane slabe la teste de memorie spaial cu pstrarea unui coeficient de inteligen peste medie. Performana individual se raporteaz la etalon, repsectiv la normele de vrst sau sex specifice. De asemenea, prin evaluarea neuropsihologic repetat la diferite intervele de timp putem aprecia recuperarea n urma unui accident traumatic (ex atac cerebral) sau dimpotriv, progresia unei afeciuni neurologice (ex demena). De regul se administreaz o baterie de teste pentru evaluarea funcionrii cognitive. n cazul pacienilor cu demene sau cu tulburri psihiatrice, datorit problemelor atenionale se recurge la teste mai puin extensive ca de pild la testul de inteligen Wechsler pentru aduli (WAIS). Daca leziunea cerebral afecteaz lobii frontali se vor utiliza teste specifice proceselor cognitive adiacente, cum sunt testele de funcionare executiv. Wisconsin Card Sorting

test este un astfel de instrument constnd n prezentarea unor cartonae pe care subiectul trebuie s le sorteze dup culoare, form sau numr, fr a i se indica explicit acest lucru. Din cnd n cnd se modific criteriul de sortare, subiectul trebuind s se adapteze la aceast cerin. n evaluarea funcionrii lobilor frontali se mai uitlizeaz i testele de fluen verbal, n care se solicit subiecilor s genereze ct mai multe cuvinte dintr-o anumit categorie (ex. Flori, animale, etc) sau care ncep cu o anumit liter (ex. Cu litera C) . Performana slab la un test particular poate fi indicatrul unei leziuni sau disfuncii localizate, n timp ce performna slab la mai multe teste este indiciul unei afectri generalizate. De exemplu, incapacitatea de a recunoate obiectele prin atingere (astereognosis) este un indicator al lezrii lobilor parietali. Un scor sczut la testele verbale comparativ cu performane normale la cele non-verbale poate indica leziunea generalizat a emisferei stngi. O valoare informativ ridicat o au combinarea testelor neuropsihologice cu procedurile de imagerie cerebral in vivo. Se constat c sarcinile de memorie de lucru non-verbale duc la activarea zonei frontale drepte, n timp ce sarcinile verbele determin activri ale regiunilor corticale frontale stngi i parietale. Metodele utilizate in neurostiinte se pot clasifica in cateva categorii mari, dupa cum urmeaza
Metode lezionale (neuropsiholo gice) Metode neurochirurgi cale Metode de inregistrare electrica (neurofiziologi ce) Pacienti cu leziuni cerebrale Inregistrare corticala directa electrocorticog rafie Inregistrarea activitatii unui singur neuron (single cell recording) Structurale (statice) : 1. CT tomografia computerizata 2. RMN structural rezonanta magnetica nucleara Baterii de teste neuropsihologi ce Metode neuroimagistic e Metode comportame ntale (psihologice)

Leziuni experimentale induse la animale

Split brain sectionarea corpului callos

EEG electroencefalog rama

Functionale 1. RMN functional 2. PET radiografia cu emisie de pozitroni 3. Magnetoencefalo grafia (MEG)

Sarcini experimentale cu timpi de reactie (psihologia cognitiva)

WADA studiul lateralizarii (rolului emisferelor cerebral

ERP inregistrarea potentialelor evocate

SMT stimularea magnetica transcraniala