UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

ENERG 2 - CURS CERCETARI PRIVIND INSTALATIILE ELECTRICE DE 750 kV

Student: Virjoghe Mihai Alexandru Anul: II Grupa: 2206 Seria: B

Cercetari privind instalatiile electrice de 750 kV

Realizarea primei linii de 750 kV din tara noastra a necesitat participarea la proiectare, cercetare, xecutie a mai multor institutii sau intreprinderi. Institutul Politehnic Bucuresti, dispunand de un laborator de Tehnica Tensiunilor Inalte corespunzator si de experienta in domeniul tensiunilor foarte inalte, a fost solicitat ca prin specialistii sai sa efectueze o serie de cercetari legate de linia de 750 kV. Cercetarile teoretice si cele experimentale efectuate in cadrul laboratorului de TTI, s-au referit la urmatoarele probleme: - repartitia tensiunii de-a lungul lanturilor de izolatoare de sustinere, in V si de intindere; - perturbatii radio-electrice produse de lanturile de izolatoare de sustinere, in V si de intindere; - pierderile prin descarcarea corona pe linia de 750 kV; - perturbatii radio-electrice si zgomot acustic produse de linie si de unele elemente din statie.

Componenta lanturilor de izolatoare pentru tensiunea de 750 kV

In urma proiectului de detaliu al liniei de 750 kV, intocmit de ISPE a rezultat ca cei 153,3 km de linie de pe teritoriul tarii noastre au structurile de stalpi dupa cum urmeaza: - 307 stalpi de sustinere portal ancorat, fiecare cu trei lanturi duble verticale de sustinere (L2S); - 102 stalpi de sustinere portal autoportant, fiecare echipat cu doua lanturi duble verticale de sustinere (L2S) si un lant cvadruplu de sustinere in ,,V (L4SV); - 63 ansambluri de stalpi de intindere, colt si terminal, fiecare ansamblu cu stalp auxiliar, si echipat cu sase lanturi cvintuple de intindere (L5I) si trei lanturi cvadruple pentru cordonul de ocolire (L4CO).

Diverse echipari posibile de lanturi de sustinere de 750 kV. Proiectarea unei echipari a unui lant de izolatoare are in vedere realizarea urmatoarelor imperative principale: a) alegerea numarului si tipul de izolatoare in asa fel incat sa se obtina o linie de fuga specifica, necesra pentru realizarea nivelului de izolatie cerut in conditii normale si de poluare; b) alegerea unor accesorii de protectie si uniformizare a campului electric care sa raspunda la urmatoarele cerinte: - mentinerea arcului electric departe de izolatoarele inferioare ale lantului si a elementelor de prindere a conductoarelor; - mentinerea unui nivel perturbator radioelectric acceptabil. In esnta inelele de protectie realizeaza in primul rand protectia contra arcului si impreuna cu inelele de egalizare potential realizeaza uniformizarea potentialului atat in zona prinderii conductoarelor cat si repartitia de-a lungul izolatoarelor capa-tija.

Determinarea repartitiei de potential pe lanturile de izolatoare de 750 kV experimentate

Metoda de determinare a repartitiei de potential pe lanturile de izolatoare de 750 kV este aceea folosind un eclator cu sfere. Fie tensiunea aplicata pe lantul de izolatoare Uti [kV]. Eclatorul cu sfere, in limita unei dispersii cunoscute, functioneaza la tensiunea Ueclator [kV]. In momentul functionarii, deci tensiunea pe izolatorul i este egala cu Ueclator Ui = Ueclator [kV]. Exprimata in procente fata de tensiunea aplicata lantului: U1% = 100Ueclator/Uti La tensiunea nominala aplicata lantului, aceasta diferenta de potential pe izolatorul i va fi data de relatia: UiN [kV] = Ui % UN/100 In realizarea corecta a masuratorilor s-a fixat o distanta intre sferele aparatului de eclatare suficient de mare pentru a obtine un regim de

descarcari fara prea mari dispersii, dar suficient de mica pentru a evita , in cele mai defavorabile situatii, aplicarea unei tensiuni superioare celei nominale si in consecinta eventuala aparitie a descarcarii corona, fenomen care prin sarcinile spatiale create ar fi putut modifica repartitia de tensiune.

Determinarea nivelului perturbator pentru lanturile de izolatoare de diverse echipari

Schema de alimentare cuprinde doua mari elemente in serie: - instalatia de alimentare a transformatorului de incercare de inalta tensiune tip FPEOA-1200/600-AB/10; - instalatia de alimentare a lanturilor de izolatoare experimentate. Pentru determinarea nivelului perturbator al lanturilor de izolatoare s-a folosit instalatia transformatorului de incercare care are posibilitatea reglajului de tensiune de la 0 600 kV. Transformatorul a fost racordat la barele de pe platforma de incercare a laboratorului de Tehnica Tensiunilor Inalte IPB. Barele sunt executate din doua tevi de aluminiu jumelate si sunt tratate la capete cu un system de toruri, respective cu un ,,cos sferic pentru anularea efectelor de capat. Deasemenea, bara este sectionata printr-un filtru de inalta frecventa de banda larga. Filtrul este de tipul ,,opreste banda, avand o structura de dipol fara legaturi galvanice la potential 0, ceea ce permite ca el sa functioneze la inalta tensiune fara limitatoare de tensiune. Normele CISPR prevad ca nivelul perturbator al unui aparat sa fie exprimat in V, respectiv dB, la bornele unei impedante de 300 , cu toate ca aceasta marime nu este decat una de lucru, marimea caracteristica fiind de fapt curentul injectat. Tensiunea in cauza reprezinta caderea de tensiune realizata printr-o rezistenta de 300 . Citirile experimentale se fac punand comutatorul blocului de impedanta la valoarea de 300 . Intrarea in blocul de masura are R = 600 . Aparatul poseda o amplificare astfel incat indicatiile lui apar ca fiind citite pe o impedanta de intrare Ri = 150 . Deci: NP 60/300 = NP citit 20 log(150/60) [dB/V] NP 60/300 = NP citit 8 [dB/1 V]

Impedanta de iesire a blocului de impedanta este R0 = 600 . Cum experimentarea trebuie sa se faca astfel incat aparatul sa fie inseriat in circuit cu o impedanta de 300 , iar citirea cu comutatorul pe pozitia 300 duce la o eroare pozitiva de +7 dB fata de citirea la 600 rezulta ca: NP 60/300 = NP citit 7 [dB/1 V] sau NP 60/300 = NP citit 15 [dB/1V] Nivelul perturbator experimental conform normelor CISPR va fi in acest caz deci: NP = NP citit 15 + 20 log(300/60) [dB/1 V/300 ] NP = NP citit 1 [dB/1 V/300 ].

Impactul instalatiilor electrice aeriene asupra mediului inconjurator

Dezvoltarea din ultimii ani a instalatiilor de inalta tensiune a facut ca impactul acestora asupra mediului inconjurator sa devina o problema de interes din ce in ce mai mare. Nu exista nicio solutie perfecta care sa duca la inlaturarea impactului, dar exista numeroase modalitati de a-l reduce. Problemele impactului instalatiilor electrice asupra mediului inconjurator cuprind atat elementele necuantificate (calitative) ale acestuia, cat sip e cele masurabile (cuantificate) cum ar fi: perturbatiile radio, zgomotul acustic, campul electric la sol. Acestea din urma stau la baza normarii impactului instalatiilor electroenergetice asupra mediului inconjurator. Nivelul perturbator al liniilor de 750 kV Pe langa posibilitatea estimarii analitice a NP, acesta a fost determinat experimental in cadrul instalatiilor existente la laboratorul de TTI din UPB. Linia experimentala a fost echipata pe faza mediana cu un fascicul de 5 X 300 mm A1 O1.

C=

10,8 -1,67 -0,27

-1,67 12 -1,16

-0,27 -1,16 10,4

Criteriul de echivalenta a rezultatelor obtinute pe linia experimentala cu cele de pe linia reala este constituit de prezenta aceleiasi valori a intensitatii campului electric superficial. Valoarea maxima a intensitatii campului electric superficial pentru fasciculul de 5 X 300 mm, in functie de tensiunea aplicata, este: Emax = 0,0405 Uapl [kV] [kV/cm] In aceste conditii valoarea Uapl = 488 kV corespunde, practice, campului superficial existent la tensiunea nominala a liniei. Cresterea nivelului perturbator la cresterea tensiunii nu este sensibila; aceasta se datoreste faptului ca descarcarea corona este foarte intensa, chiar la valori sub tensiunea nominala. Variatiile relativ lente ale NP cu tensiunea sunt observabile si in valorile curentului perturbator masurat in coloana de adaptare. Acest current serveste la determinarea functiei de excitatie . Pentru valori ale intensitatii campului electric superficial mai mari decat 18 kV/cm expresia functiei de excitatie determinate experimental este: [dB] = 2.11 Emax Pentru domeniul 14 kV/cm < Emax <18 kV/cm, dependenta se poate exprima prin relatia liniara: [dB] = 3.29 Emax 14.86 NP masurat pe timp frumos a fost instabil si greu reproductibil. Abaterile medii patratice, variind intre 1,65 si 4,83 dB, se incadreaza in valoarea de 6 dB a abterii medii patratice cunoscuta in literatura de specialitate. Nivelul zgomotului acustic al liniei Nivelul zgomotului acustic (NZA) generat de descarcarea corona pe faza 5X300 mm a fost determinat experimental in aceeasi configuratie ca si NP.

In scopul evitarii zgomotului diferitelor activitati umane din vecinatatea liniei, masuratorile au fost effectuate noaptea ; zgomotul de fond al zonei a fost in acea perioada de 38 40 dB. Influenta conditiilor meteorologice asupra pierderilor prin descarcarea corona Se stie ca diferite manifestari atmosferice (ploaie, zapada, ceata, roua, chiciura, polei, umiditate ridicata) influenteaza valoarea pierderilor de putere prin descarcarea corona. Dintre aceste manifestari atmosferice, cel mai intens a fost studiata imfluenta ploii asupra pierderilor prin descarcarea corona. In cazul ploii se pune problema de a determina pe de o parte influenta intensitatii ploii asupra pierderilor, iar pe de alta parte de a anliza dependenta acestor pierderi de evolutia in timp a ploii de o intensitate data. Cum in tara noastra durata, in ore dintr-un an, cu depuneri de roua, chiciura, polei pe conductoarele liniilor electrice aeriene este relativ mare, studiaza in ce mod aceste depuneri influenteaza valoarea pierderilor prezinta interes din punct de vedere practic.Aceeasi observatie trebuie facuta in cazul cand umiditatea aerului este ridicata. Influenta intensitatii ploii asupra pierderilor de putere prin descarcarea corona Cercetari privind influenta intensitatii corona, au fost effectuate in conditii de laborator sau pe o linie experimentala care cauta sa modeleze liniile reale. Datele experimentale privind influenta coeficientului m de stare a suprafetei conductorului, duc la concluzia ca valorile acestui coefficient se grupeaza relativ bine, pentru diferite conductoare avand diameter si structuri diferite pentru o intensitate data a ploii; gruparea valorilor este mai buna in cazul conductoarelor invechite. Totodata se constata o influenta deosebit de mare a starii suprafetei conductoarelor asupra valorii coeficientului m. Influenta gradului de imbatranire a conductorului asupra valorii pierderilor de putere prin descarcarea corona se explica in felul urmator: in cazul in care conductoarele sunt noi, suprafata lor este mai putin udata si se formeaza o cantitate de picaturi de apa, separate unele de altele; fiecare dintre aceste picaturi constituie surse posibile de egrete. Conductoarele invechite au un strat pe suprafata lor mai mult sau mai putin poros, care duce la repartitie relativ uniforma a apei.

Singurele picaturi de apa, ce se formeaza, se concentreaza de-a lungul generatoarei inferioare a conductorului de unde, pana la caderea picaturii respective, se genereaza egrete. Pierderile de putere depind nu numai de intensitatea ploii dar si de forma ei. O ploaie torentiala se compune din picaturi mari, pe cand o ploaie de intensitate mica, din picaturi de apa mici: din aceste motive, in unele cazuri, pierderile de putere prin descarcarea corona au valori apropiate pentru cele doua intensitati de ploaie. De mentionat ca pierderile de putere prin descarcarea corona la o intensitate data a ploii depind, de asemenea, de anotimp. Astfel vara sunt mai mici ca in toamna, in ipoteza ca intensitatea ploii este aceeasi. Explicatia consta in dimensiunile diferite ale picaturilor de ploaie. Toamna sunt mai mici ceea ce favorizeaza intensificarea pierderilor prin descarcarea corona. In primul moment al unei ploi, pierderile de putere sunt mult mai mari; totodata se constata ca pierderile prin descarcarea corona scad mai lent decat descarcarea intensitatii ploii si chiar dupa incetarea ei pierderile continua o perioada de timp.