Roger Sperry pi disecfia creierului

r07

9. Roger Sperry gi disecfia creierului

Figura 9.1

cientii cu
emisfere.

lezat la pa' Privire de ansamblu asupra sistemului vizual uman. Corpul calos este sciziune la nivel cerebral, impiedicind astfel comunicarea celor douS

.,.r
/t
Ochiul stnng

Un obiect din partea dreaptd a cimpirlui vizual

Ochiul drept

sau f'ncfioneazd ca un intreg? $i, dacd ludm in discufie prima ipotez5, ce implicafii are acest lucru asupra cotrcepJieinoastre despre minte? sund foarte ciudat dacd gdndim lucrurile astfel. strntem obignuifi si ne g6ndim La mintea noastrd ca la o entitate

Este creierul compus

di" petf

va proiecta pe pafiea stdngd a fi ecfu ei retine'..

Chiasma optici

unitard pand la urmd, vorbim despre mintmnoastrd, nu despre minlite noastre. Ne ingelim cumva? Munca lui Broca consacratd centrului vorbirii (capitolur 4) a sugerat cu tdrie o abordare in pA# componente, in ceea ce privegte funqionarea creierului: vorbirea era intreruptd printr-o leziune doat aicipe creier, in timp ce alte tipuri de fun$ionare mentald rdmAneau aparent intacte. Mai recent, o dovadd chiar pi mai puternicd in sprijinur unei

...iar nervii optici pa4ial incrucigaqi vor transmtte

mesaiele emisferei
cereb'rale st,ingi. Emisfera stAngi Emisfera dreapti
corput c ato s'

x*;#11i:i""1*J,"J::;*'

,,diviziuni a muncii" in cadrul creierului a venit din experimentele lui Roger sperry gi asociafilor acestuia asupra capacitdfilor pacienfilor cu
,,creierul scindat". Roger Wolcott Sperry Q913-94) s-a ndscut in Hartford, Conneticut. fli-a luat licenfa i:r lirnba englezd la oberlin College, distingdndu-se atat ca atlet, cat gi ca bun student. Dupd ce pi-a obfinut doctoritul la chicagoin1941, a lucrat la Universitatea Harvard impreund cu Karl Lashley (capitolui 5). in 1954 s-a mutat la Institutul de'Tehnologie Califomia, unde a rdmas pAnd la moarte. Pentru a inlelege experimentele de scindare a creierului, va fi necesar sd facem o scurtd digresiune pentru a arunca o privire asupra cdilor noastre vizuale. _ Figura 9.lpreztnld,o schemd parfiaid (mult simplificatd) a sistemu-

Sursa:DesendeMarcieEwasko.Copyright@2004oferitdeMarcieEwasko' Toate drepturile sunt rezervate. Folosit cu permisiune'

(care nu sunt prezentate aici; vezi capitolele 48 9i 52), cu celulele alre;;ror axoni s.rnt itttt dn.*cheafi formdnd neraul optic, carc trimit in-formalia la creier. Destul de curios toh.$i, unele dintre aceste celule, dar nu ioate, trec in drumul lor cdtre creier dintr-o parte fir cealaltd. Siste-

rei retine sa rie trimisa cdhe emisfera st6ng6 a creierului. hrformafia din jumdtatea dreaptd a fiecarei retine este trimisa emisferei drepte a creieiutui. nezuttatul acestui lucru este cd fiecare emisferd vede doar jumS-

mul este organiz-at astfel incAt informalia din jumitatel:tTge

field-

lui vizual urnan. Partea lumii exterioare care este vizutd (nvmitd,ckmp aizual) este proiectatd pe suprafala receptoare , retina, a fiecdrui ochi totugi imagrnea de pe retind este inversatd pi cu susul fir jos, pentru cd razele solare trebuie sd treacd prin mica pupil.F a ochiului in drumul lor spre retind. Acele celule fotosensibile comunicd, intr-o serie de stadii

tate din campul vizual. Emisfera stangS vede informalia venind din se uitd la partea dreaptd a cAmpului vipartea st6ngi a retinei - care in ceea ce privepte emisfera dreapld' Lual_,h fit intamphndu-se Dacd ne intrebim cum dirijeazd inputul vizual acfiunea, vom desco-

peri cd mai existd inci o inversare. Emisfera sfdnga conrrolgaze mi951iie din partea dreaptd acorpului, pi reciproca. Asffel, daci existd 'n obiect in;umetatea dreaptS a campului vizual sPre carc trebuie sd ar5t6m cu mdna dreaptd, iati ce se intAmpid: informalia vizual6 de la acel obiect

108

Douglas Mook

Roger Sperry gi diseclia creierului

109

trunchi de fibre nervoase, unele i:rtr-o direcfie, altele in cealaltd corul calos. Acesta este cel care permite creiemlui sd transmitd informafii de la o emisferd la alta. Astfel, creierul, cu cele doud emisfere ale sale, poate acfiona ca un intreg coordonat - cu condifia ca respectivul corp calos sd fie intact pi funcfional. Dacd nu este, atunci poate sd se ajungi la situafii in care am avea doud creiere in loc de unul.
Folosind pisici dlept subiecfi, Sperry pi colegii sdi au ar6ta!

traverseazd perrtru a fi fumiz-atd emisferei cerebrale stengi, iar outputr-rl care migci m6na pomegte din ernisfera stdngd, dar traverseazd. apoi pentru a controla m6rn dreaptd. Ce ne-ar putea ajuta sd vizualizim 1st acest proces ar fi sd considerim ci obiectul este in dreapta noastri; sdrema este inver5a@ asdel irrcdtpartea st6ngd a creierului este cea care il vede; apoi insi outputul motor inverseaz6 schema din nou, asffel ircAt tohrl si fie pus la loc in partea de unde a inceput tohrl. Ardtdm cu m6na care este cea mai apropiatd de obiectul pe care il vedem. La pisicd, schema este upor diferiti. Pisica are un sistem vizual complet i:rcrucrgat, ir loc de unul parfial incrucigat curn au oamenii. Emisfera st6ngd vede tot ceea ce vede ochiul drepf emisfera dreaptd vede tot ceea ce vede odriul st6ng. Astfel, fiecare emisferi vede intregul cAmp vizual. Totolf rdmAn emisfere separate, iar acest lucru reprezintd o diferenfa considerabild, dupd cum vom vedea mai tArziu. Acum ajungem intr-un punct extrem de important. AtAt Ia oameni, cAt 9i la pisici, cele doud emisfere cerebrale sunt conectate printr-un

Extirparea corpului calos a fost efectuatd chiar pi la oameni, ca o ultime solulie disperatd ilr incercarea de a controla atacurile epileptice netratabile. Activitatea atacurilor incepe in mod tipic intr-una dintre emisfere gi se extinde gi la cealaltd.Lezarea corpului calos restricyoneazd activitatea cerebrald anormald la una din pdrfile creieruIui, unde aceasta igi are originea. Aceastd procedurd - cate, desigur, este aplicatd doar dupd ce toate celelalte modalitdfi au eguat - permite multor pacienfi sd igi trdiascd vielile normal, ceea ce inainte nu era posibil, date fiind atacurile repetate. Mulfi astfel de pacienfi s-au oferit pentru studiul experimental 9i in fiecare caz abilitatea lor de a se descurca in lume a fost, bineirfeles, monitorizati. Care a fost efectul unei astfel de operafii radicale asupra funcfionirii senzoriale, motorii 9i cognitive a pacienlilor? La inceput, rispunsul uimitor a fost cd niciunul. Comportamentul pacienlilor era de nedistins in comparafie cu cel al oamenilor neoperafi; puteau vedea normal, se puteau migca normal gi puteau gAndi normal. Totugi, o foarte mare cale de conducere a creierului lor fusese intreruptd. DacX acest lucru nu avusese niciun efect, la ce le servea acea cale? Pentru a preintAmpina pribugirea creierului, dupd cum a sugerat Lashley in mod ironic? Cu siguranld, nu. Un grup de medici, care efectuaserd operalii de scindare a creierului pi studiaserd efectele pe pacienfi, i-a propus lui Sperry pi asociafilor sii sd se aldture unei echipe gi sd conceapX mdsuri comportamentale c.rre ar putea surprinde mai multe din efectele subtile ale lezdrii creierului. Aga au gi fdcut. Ca urmare, 9i-au dat seama, mai itrtAi de toate, cd pacienlii erau capabili sn igi migte odrii. Aceasta insemna cd inpuhrl vizual de la orice surs5 putea fi condus oriunde i:r cadrul sistemului vizual, cAnd pacientut igi migca ochii imprejur. Pentru a lmpiedica aceasta, stimuiii erau prezenfi foarte rapil in locuri diferite din cadrul Iumii vizibile subiectului. in acest fef inputul putea fi restricfionat cdU" perF specifice din creierul pacienhrlui - control erperimentaMn speciaf acegtia puteau fi restricfionaf la emisfera stAngd sau dreaptd. Mai exact, un astfel de experiment ar putea ardta aga; pacienfilor li se dd instrucfiunea de a igi fixa ochii pe un punct din fala lor. Anumifi stimuli vizibili le vor fi prezentali in partea stAngd sau dreaptd a punchrlui de fixafie. Stimulii vor prezenta foarte rapid - Prel de mai pulin de 200 de milisecunde, exact atAt cAt sd permitd ochiului si inceapd sd se migte, ca rdspuns la o astfel de stimulare -, dupd care Pacienlii vor fi trtrebali ce au vdzrtt, dacd au vdzut ceva.

ir

condi-

fli experimentale, cd cele doud emisfere fr,rncfioneazd independmt p6nd la un nivel sqprinzitor. De exemplu, pisicile pot fi irrvdfate sd difermfiere intre doui tipare, folosind tehnicile descoperite pentru prima dati de KarI Lashley (capitoiul 5). 9ar putea prezenta animalului un pitrat pi un cerc, i^ ti*p ce regula ar trebui sd fie ca, in cazul in care pisica se apropie de pdtraf si fie recompensatd cu m6ncare. in momenhrl acoperirii unui odri, se restricfioneazd inpuhrl vlzuarcdtre o emisferd sau alta. Si dacd itrcercim acest lucru, pi lezdm gi corpul calos, vom descoperi cd nu existi transfer de invdlare de la o emisferd antrenatd Ia o emisferd neantrenatd. Este posibil chiar sd antrend.m o jumdtate a cresX se apropie de unul dintre stimuli (sd spunem pdtratul) gi cealaltd jumXtate sd se apropie de celdlalt stimul (cercul). O pisicd avdnd creierul intact se va gdsi intr-o situafie de confuzie fdrd iegire, insd. cea cu creierul scindat s-ar apropia de un obiect sau de alhrl fdrd nicio ezitare, depinzAnd doar cu ce ochi gi automat cu ce emisferd ar vedea in acel mommt perechea de forme.

ierului

110

Douglas Mook

Roger Sperry gi disecfia creierului

111

ln aceste condifii, rezultatele sunt destul de impresionante. La pacienfii cu creierul scindat, informafia vizuald prezentatd unei singure jumitdfi a creierului pur gi simplu nu este disponibild celeilalte jumdtnfi. Daci imaginea unui obiect este prezentd in jumdtatea st6ngd a cAmpultri vizual (sd ne reamintim, cAmpul vizual este acea parte a lumii pe care subiectul o poate vedea), inJormafia vizuald este trimisd la emisfera dreaptd. Iar cdnd se intAmpld astfel, pacientul nu poate idenffica sau descrie ceea ce este aritat. Dacd este firtrebat ,,Ce ai vdzut?", pacientul spune un lucru revelator: nu spune ,,Am vdzut ceva, dar nu pot sd spun ce era", ci ,,Nu amvdzut nimic". in schimb, dacd informalia este trimisd la emisfera stkngd, pacieno pot numi gi descrie fdrd dificultate. De fapt, acest lucru este vafii labil gi pentru simful tactil: pacienlii puteau numi pi descrie obiectele care le erau plasate in mAna dreaptd (care trimite informafia la jumdtatea stAngi a creierului), dar nu puteau sd numeascd sau sd descrie obiectele plasate in mAna lor stAngd (care trimite informalia la jumdtatea dreapt6 a creierului). inseamnd acest lucru, oare, cd pacienfii nu pot vedea sau simfi cu emisfera dreaptd? Nu. Ei pot intr-adevdr, vedea lucrurile care le sunt prezentate (chiar dacd ei spun cd nu), dat fiind cd pot, de exemplu, sd le identifice, alegAndu-le dintre altele, prin atingere, folosindu-se de mAna lor stAngd. Ei le pot vedea. Ei pur gi simplu nu ne pot spune nimic despre ele, nici chiar cd le-au vdzut. Aceste descoperiri curioase au, de fapt, un sens, dat fiind cd munca lui Broca (capitolul4) a ardtat cd la majoritatea oamenilor aparatul generator aI vorbirii este localizat in emisfera st6ngd. Dacd informafia este restricfionatd cdtre emisfera dreaptd pi dacd.liniile de comunicafie dintre emisfere sunt intrerupte, atunci informafia nu ajunge la acel generator de vorbire. PacientuI nu poate, prin vorbire, sd ne spund nimic despre acest lucru. La fel stau lucrurile chiar gi dupd ce un obiect a fost identificat. Daci o imagine cu o linguri s-a prezentat emisferei drepte, pacienfii au putut sd aleagd o lingurd, prin atingere, dintre alte obiecte, folosindu-se de mAna stAngd (controlatd de emisfera dreaptd). Totugi, atunci cAnd li se spunea cd rdspunseserd corect, acegtia spuneau pur gi simplu ceva la modul: ,,Poftim? Am rdspuns corect? Cum se face cd pot sd aleg obiectul corect de vreme ce nu gtiu ce am vdzut?" Emisfera stAngd responsabilS pentru vorbire nu gtia nimic despre ce vXzuse emisfera dreapt6.

Pe scurt, se pare cd inpuhrl vizual sau tactil din emisfera dreaptd nu este transmis emisferei stAngi in cazui pacienfilor cu scindare cerebral6, pentru cd respectivul canal, prin care s-ar fi comunicat in.mod

normal in-formafia, a fost distrus. Aparatul vorbirii nu poate genera un nume pentru ceea ce vede emisfera dreapt5, pentru cd nu i se spune aceasta. Emisfera stAngd nu mai gtie ce face sau vede, sau simte

emisfera dreaptd. -Separarea celor doud jumntdfi ale creierului poate avea efecte dra-

matice. Un pacient al cdrui creier este scindat poate rearanja cu uturinld nigte blocuri cu mdna stAngd (dirijatd de emisfera dreaptd) pentru a le potrivi dupd un desen. MAna dreaptd (dirijatd de emisfera st6ngd) nu face acest lucru atAt de bine, nici pe departe tot (emisfera dreaptd este cea care opereazd sarcini spafiaie de acest fel). Emisfera dreaptd, urmdrind aceastd performanfi atAt de scdzutd.,va dirija uneori mAna stAngd sd se intindd gi sd intrerupd mAna dreaptd incapabild, atunci cAnd este pe cale sd facd o gregeald! Ea ptie ce se intAmpli, chiar dacd nu poate sd vorbeascd despre asta. Chiar pi in afara laboratorului, unii astfel de pacienli raporleazd, cd in timp ce mAna lor stAngd le descheia nasturii de la cdmag5, m6na dreaptd venea fir urma ei giii inchidea din nou. Este ca gi cum cele doud m6ini ar fi controlate in doud scopuri diferite, fiecare fiind controlatd alternativ de una dintre cele doud jumdtdfi diferite ale creierului. De la observafiile originale s-a avansat mult, dat fiind cd cercetdtorii s-au intrebat care strucfuri anume transmit informafia de la o emisferd la alta gi mai precis ce anume este transmis (pentru discufie, vezi Gazzaniga, Ivry pi Magnum, 1998). in plus, descoperirile sunt o invitafie la explorare filosoficd. ExaminAnd simptomele acestor pacienfi, simlim o ,,inclinafie inevitabild de a trage concluzia cd ei au doud ceva-uri atAta vreme cAt restul dintre noi avem numai unul. Dar doud. ce? Doud minfi, poate, sau doud suflete, sau doud sine, sau doud. persoane, douX centre ale congtiin,tei, doi centri de cognifie, doi centri de control, doud dorin! e, sau ce? " (Churdriand, 1986, p. 321). Oricum am descrie simptomele, separalia fir doud pdrfi, acolo unde am fi apteptat unitatea unui intreg, este de netdgdduit. h 1"981, Roger Sputq, a impXrfit Premiul Nobel in fiziologie pi medicini imprer.rnd cu doi alfi cercetdtori ai activitdfii cerebrale, David Hubel gi Torsten Wiesel.

I12

Douglas Mook

Bibliografie:

3,
Churdrland, P.5., Neurophilosoplty, MIT Press, Cambridge, MA, 1986 Gazzaniga, M.5., Thc bisected brain, Appleton{errtury{rofts, New

MOTTVATIA SI EMONA

York,1970
Gazzaniga, M.S,, Ivry, R.B. gi Mangun, G.R., Cognitiae neuroscience: The biology of the mind, Nortorl New York, L998 Sperryz, RW., ,,1hs great cerebral commissures"

in Scientific Ame-

rican,

21.9, 1964,

pp. 42-52

Sperry, R.W, ,,A modified concept of consciousness" in Psychological Raieu4 7 6, 1969, pp. 532-536 Sperry, R.W, ,,Some effects of disconnecting the cerebral hemisphe'

res" [prelegere Nobal, 8 Decembrie L981"], Descdrcatl,pe17 octombrie 20Ot de la http:/ /nobelprize.org/medicine/Iaureates / 198L / sqerry-lecture.html,198L Sperry R.W., ,,Some effects of discor,urectin the cerebral hemispheres" in Science, 217, !982, pp. 1.22TL 226