Sunteți pe pagina 1din 6

Radiografie retroalveolara periapicala.

Aceasta ofera o imagine a intregului dinte, de la coroana pana la radacina si osul in care aceasta este ancorata. Radiografia ajuta medicul sa identifice unele dintre cele mai comune probleme: caria, abcesul dentar, modificari in densitatea osului, boli gingivale, starea lucrarilor de restaurare, prezenta tartrului, dinti impactanti sau fisuri. Filmul este amplasat in interiorul gurii, fiind tinut fie de un dispozitiv special, fie de degetul pacientului.

Radiografia panoramica: ofera o imagine a maxilarului, danturii, sinusurilor si articulatiilor temporomandibulare pe acelasi film. Nu ajuta la identificarea cariilor, fiind folosita pentru detectarea unor afectiuni dentare precum dinti impactati, chisturi, tumori, infectii si fracturi.

Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. In timpul testului pacientul va sta intins pe o suprafata plana (masa) ce este legata la scaner; acesta are forma cilindrica. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se doreste investigata. O parte a aparatului este mobila, astfel incat poate efectua imagini din mai multe pozitii. Imaginile sunt memorate in computer.

Tomografia computerizata este folosita pentru a investiga diferite parti ale corpului precum pieptul, abdomenul, pelvisul sau membrele. De asemenea, poate realiza imagini ale organelor, precum ficatul, pancreasul, intestinele, rinichii, glandele suprarenale, plamanii si inima. De asemenea, poate oferi informatii asupra vaselor sanguine, oaselor si coloanei vertebrale. In timpul scanarii se poate folosi si fluoroscopia, metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X, pentru a vizualiza motilitatea si aspectul diferitelor parti ale organismului.

O substanta iodata (substanta de contrast) poate fi folosita pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate. Aceasta substanta de contrast poate fi folosita pentru a investiga fluxul sanguin, pentru a decela tumori sau alte afectiuni. Substanta poate fi administrata intravenos (IV), oral sau poate fi introdusa in diverse alte parti ale organismului (de exemplu, in rect). Imaginile pot fi realizate inainte si/sau dupa administrarea substantei de contrast. De retinut! -uneori rezultatele tomografiilor computerizate pot fi diferite in functie de centrul medical unde au fost efectuate -copiii care trebuie sa efectueze acest test, au nevoie de instructiuni speciale; copilul va trebui sa-si tina respiratia in timpul testului; daca acesta este prea mic sau daca ii este frica de aceasta investigatie medicul poate recomanda sedarea -in cazul in care copilul necesita o computer tomografie, parintii ar trebui sa consulte pediatrul, pentru a evalua riscul expunerii acestuia la radiatii -uneori se pot folosi scanere speciale precum cel spiralat sau "multislice"; acestea sunt folosite pentru diagnosticarea unor afectiuni precum litiaza renala (pietre la rinichi), embolia pulmonara, hiperplazia benigna de prostata sau ateroscleroza.

Aceste scanere speciale pot: -sa realizeze imagini mai bune ale vaselor sanguine si ale organelor, astfel incat nu mai sunt necesare teste suplimentare -dureaza mai putin, economisesc timp -rezultatele tomografiei computerizate sunt deseori comparate cu cele ale tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) in special in diagnosticul cancerului; unele scanere de generatie mai noua efectueaza ambele teste in acelasi timp -tomografia computerizata cu fascicul de electroni, este un alt tip de CT folosita pentru decelarea aterosclerozei si a bolilor coronare; acest tip de tomografie este mult mai rapida decat tomografia computerizata standard si realizeaza imagini ale arterelor coronare in timp ce inima bate; acest tip de investigatie nu este insa disponibila in multe tari; CT-ul "multislice" este la fel de rapid ca tomografia cu fascicul de electroni, dar accesibilitatea sa este mult mai mare -angiografia arata imagini bi sau tri-dimesionale ale vaselor sanguine, mult mai performante comparativ cu CT-ul clasic -"calcium scoring" cardiac, este un nou tip de tomografie computerizata folosita pentru a determina riscul unui individ de a dezvolta boala coronariana; aceasta nu este inca disponibila in multe tari; expertii se contrazic asupra importantei acestui test, in special asupra aplicabilitatii sale la persoanele ce nu fumeaza si nu au alti factori de risc pentru boli cardiovasculare -rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate furniza mai multe informatii decat CT-ul clasic in anumite afectiuni; totusi, CT-ul reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul -expertii nu sunt de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp cu scopul realizarii unui screening pentru boli vasculare sau cancer; scanarea intregului corp este costisitoare si poate creste riscul de aparitie a cancerului; majoritatea medicilor nu recomanda aceasta scanare decat daca pacientul are un risc pentru o anumita boala.

Rezonana Magnetic Nuclear, RMN, este o tehnic spectroscopic nuclear[1] foarte des folosit n chimie, chimie fizic, medicin nuclear[2], biofizic i inginerie nuclear pentru determinarea structurii diverilor compui chimici, n biochimie pentru determinarea structurii proteinelor fiind singura tehnic destinat determinrii structurii proteinelor n soluie (condiii mult mai apropiate de cele native) sau n imagini diagnostice medicale sau radiologice pentru determinarea caracteristicilor fizico-anatomice a unor organe sau esuturi. Rezonana magnetic este o metod de cercetare care se ocup cu studiul interaciei momentelor magnetice nucleare i electronice cu cmpuri electrice i magnetice i cu tranziiile care au loc ntre nivelele de energie rezultate din aceste interacii. 1. Rezonana paramagnetic electronic (RPE) - momentul magnetic electronic de spin plus orbital; 2. Rezonana electronic de spin (RES) - momentul magnetic de spin; 3. Rezonana magnetic nuclear (RMN) - momentul magnetic nuclear; 4. Rezonanta magnetica cuadrupolar (RNQ) - RMN n cmp magnetic zero, ce analizeaz momentul magnetic nuclear cuadrupolar.
2

n cazul investigaiilor medicale folosind RMN-ul/RMNI, corpul pacientului este aezat pe o mas orizontal de-a lungul unui cmp magnetic foarte puternic (Bo), iar cu ajutorul unor bobine se aplic un alt cmp de radifrecven (RF) care ulterior (imediat dup trecerea prin corp) este nregistrat. Dup cum am descris mai sus, din analiza acestui semnal se obin informaii despre structura chimic ct i anatomia corpului studiat

EXAMENE RADIOLOGICE CU SUBSTANTE DE CONTRAST


Pentru ca un organ sa iasa in evidenta, trebuie ca acel organ sa aiba o capacitaU proprie, mai mare sau mai mica, de absorbtie pentru razele Rontgen. Sunt insa organe, care, datorita absorbtiei asemanatoare a razelor Rontgen, sun invizibile la examenul obisnuit. Aceste organe nu pot fi puse in evidenta decat dac; vom putea crea, cu mijloace artificiale, contrastul necesar. Acesta se realizeaza ci ajutorul substantelor de contrast, care pot diminua opacitatea (exemplu: aerul filtrai CO ) sau care maresc opacitatea, cum sunt substantele de contrast iodate sau sulfatu de bariu. Sulfatul de bariu permite vizualizarea aparatului digestiv, fiind insolubil si bin tolerat. Substantele de contrast iodate (compusi oganici cu iod) pot fi solubile sai insolubile in apa. Cele solubile in apa pot fi administrate prin injectarea in vem pentru efectuarea de urografii, colangiografii, angiocardiografii, sau in artere, pentr arteriografii. Unele sunt introduse direct in uretra, vezica, ureter (uretrografk cistografie, pielografie retrograda, histerosalpingografie). Compusii cu iod insolubili sunt administrati fie oral, pentru diagnosticul caile biliare, fie sunt injectati in diferite cavitati ale organelor.

Sialorafia este metoda de investigare radiologica a glandelor salivare. Tehnica sialografiei implica reperarea orificiilor canalelor principale salivare, injectarea substantei de contrast si efectuarea radiografiilor in incidente selective. Substanta folosita este Lipiodol-ul fluid, aproximativ 1,5ml. Incidentele recomandate sunt cele pentru mandibula defilata, tangenta anterioara la fata si pentru baza craniului, in cazul explorarii parotidei, si de profil a mandibulei si axiala pentru planseul bucal cu film ocluzal, in cazul examinarii glandei submaxilare. Sialografia este indicata in: - procese inflamatorii cronice ale glandelor salivare principale; - tumori benigne si maligne ale acestora; - litiaza salivara cu calculi radiotransparenti. Contraindicatiile metodei sunt date de procesele inflamatorii acute.
3

Arteriografiile periferice recunosc extrem de numeroase variante, de aceea vom prezenta doar elemente comune, privind tehnica de efectuare si indicatiile lor in general. Tehnica arteriografiei periferice implica abordarea vasului ce urmeaza sa fie opacifiat, alegerea, dozarea si injectarea substantelor de contrast, in sfarsit aparatura apropriata efectuarii radiografiilor. Calea de abordare a lumenului arterial este cea percutana, prin punctia vasului, urmata, in unele cazuri, de cateterizarea acestuia. Substanta de contrast folosita este Odiston-ul in cantitati ce variaza intre 20-40 ml. Injectarea prin ac sau prin cateter se poate efectua pe calea unui dispozitiv mecanic sau al unei seringi comune, intr-un interval de timp de ordinul a 5-10 secunde. Radiografiile se obtin fie folosind dispozitive seriografice de expunere rapida , fie o instalatie obisnuita de diagnostic. Indicatiile metodei sunt: - evidentierea diverselor anomalii vasculare, de tipul anevrismelor, angioamelor; - evidentierea obstructiilor arteriale, cu precizarea sediului acestora si a situatiei circulatiei colaterale; - studiul circulatiei arteriale la nivelul proceselor tumorale benigne sau maligne cu diferite localizari; - diagnosticul arteriopatiilor cronice periferice. Contraindicatiile sunt doar cele pe care le creeaza substantele de contrast organo - iodate.

Scintigrafie
Tehnica de imagerie medicala bazata pe detectarea radiatiilor emise de o substanta radioactiva (radioelement) introdusa in organism, prezentand o afinitate deosebita pentru un organ sau un tesut.

Indicatii - scintigrafia permite sa se deceleze numeroase afectiuni care ating atat structura, cat si functionarea organelor, si unele procese patologice: inflamatie, infectie, sangerare, tumora.

Tehnica - Principiul scintigrafiei consta in a administra pacientului o substanta activa care se fixeaza electiv pe organul sau pe tesutul respectiv ce trebuie explorat. O camera speciala (camera cu scintilatie sau gammacamera) inregistreaza in continuare radiatia emisa de organul sau de tesutul respectiv. Imaginea regiunii explorate este atunci obtinuta pe ecranul ordinatorului cu care este dotata gamma-camera, inregistrand succesiunea in timp a mai multor imagini, este posibil sa se vizualizeze o transformare, o evolutie, o miscare.

Contraindicatii - Doza de radiatii primita de pacient este foarte mica, comparabila cu cea a unei radiografii aplamanilor, si nu creste cu numarul de clisee realizate. Cantitatile de radioelement injectate sunt intotdeauna minime si adaptate fiecarui pacient; In plus, radioelementele alese au o durata de viata foarte scurta. Sarcina si perioada de alaptare sunt in mod obisnuit singurele imprejurari in care se iau precautii deosebite.

Fistulografie
Examen radiologic care permite vizualizare unei fistule (canal patologic punand in comunicatie directa douaviscere sau un viscer si pielea).

Teleradiografie
Examen radiografic obtinut prin indepartarea sursei de radiatie (tub cu raze x) de organul examinat (capul, de exemplu). Indicatii - Teleradiografia este utilizata frecvent in neurochirurgia stereotaxica (reperarea geometrica intracerebrala in 3 dimensiuni), la spital, si in ortodontie (corectarea asezarii dintilor), la cabinetul medical. Tehnica asigura o egalizare a contrastelor si/sau o absenta a deformatiilor imaginii obtinute. Aceasta permite o masurare directa, in marime reala, a structurilor observate. Astfel, o teleradiografie a capului da o imagine a craniului si a masivului faciodentar adaptata masuratorilor de distanta si de unghiuri (cefalometrie) necesare instituirii si apoi urmaririi unui tratament ortodontic.

Ecografia
Examinarea ecografica reprezinta o metoda neinvaziva si nedureroasa putand fi repetata ori de cate ori este nevoie fara a aduce nici un fel de leziuni corpului uman. Se pot explora cu acest aparat: abdomenul, sarcinile in diferitele ei momente de evolutie, morfologia fetala, creierul nou nascutului si sugarului, soldul sugarului, sanul, cordul, tiroida, testiculul, vasele periferice, masele ganglionare. Aparatul permite si examenul doppler transcranian la sugar, al vaselor cerebrale la adult si al vaselor periferice Ecografia utilizeaza un fascicul de ultrasunete emis de sonda pe care medicul o misca pe corp, fascicul care strabate cu viteze diferite tesuturi diferite. In contact cu tesuturile si organele explorate, fascicolul emis este reflectat, recaptat de sonda si tradus cu ajutorul unui program in imagini afisate pe un monitor. Deoarece foloseste in explorarea organelor ultrasunete, ecografia nu produce practic nici un efect secundar, indiferent de organul analizat sau de durata examinarii.