Lucrarea face referire la actualele definitii date codurilor etice si incearca sa ofere o justificare morala a acestora in raport direct

cu teoria Kantiana. Intentia autorului este una foarte simpla: sa analizeze partea teoretica si practica a problemei, sa vada ce dificutati morale reies din aplicarea practica a codurilor si daca teoria etica poate fi aplicata constant codurilor etice.

Codul de etica se confunda cu codul de conduita sau de practica intrucat toate include cerinte tehnice si prudentiale etice. Codul de etica se diferentiaza prin continut: set de principii etice ce iau forma imperativa. Codul de conduita contine o serie de exceptii si circumstante particulare si sunt practice in esenta lor ( relatia cu clientul/cumparatorul). Codul de practica poate contine principii etice dar se refera la standarde tehnice ( profesia x are datoria y afata de cumparatorul w).

Autorul vrbeste numai de codurile de etica intrucat ele reprezinta cea mai pura forma a ghidului/ indrumari etice si ele sunt relevante pentru dezbaterea publica. Numarul codurilor de etica s-a multiplicat in ultimii 30 de ani si asta datorita schimbarii rolului businessului in societate. Mai nou vorbim de comitete de etica si filosofi corporatisti. Businessul- responsabilitati sociale Directe: ce reies cauzal din operatiile corporatilor Indirecte: poluarea- mediul- plantarea de copaci

Codurile de etica sunt bune : 1. apara drepturile consumatorilor 2. reduce, diminueaza legislatia restrictiva;

Eco friendly- nu stim daca intentia este una buna sau de apararea imaginii companiei. Kant nu ar fi de acord: Pentru ca o actiune sa fie moral buna, nu trebuie sa se supuna numai legi morale, ci trebuie facuta de dragul ( sake) legii morale. ( fara a mai urmari un scop sau o consecinta favorabila). Pretinderea unei false moralitati este GRESITA chiar daca rezultatele sunt BUNE. ( urmaresti nu imbuntatirea morala ta ca om, companie, ci promovarea ta .

Pretind sa fac bine pentru a arata bine fara a avea intentia de a face bine este RAU. (insel=imoral). Problema care apare: nu este nimic care sa reglementeze legal faptul ca auditul intern trebuie sa apartina unei agentii externe. Kant : actiunile sunt parazitice, facem exceptii pentru a ne favoriza. Oamenii violeaza promisiunile ( commitement) facute pentru a-si urmarii proprile interese. Marx: capitalistii se folosesc de oameni ca simple mijloace, ii instrumentalizeaza= isi vand forta de munca pentru a-si atinge proprile scopuri= PROFIT ( EXPLOATATORII!!!!)

Standardul moral ultim pentru utilitaristi este utilitatea: poate fi definit: egoist, pluralist, hedonist. Promovarea fericirii- a tuturor( slide 3). Regulile utlitarism si codul de etica intra in contradictie: intrucat avem planul/contractul societate- business .dreptate decat fericire. Sunt folosite ca mijloace pentru atingerea scopurilor. ( sunt consecintioniste spune Starr) ( reguli-resp sociala). Jurnalisti scriu stiri pentru a informa publicul, serveste interesului public. ( utilitate= public interest).

Codul utilitaristsi o presupune o investigatie si o atentie deosebita regulilor si efectelor. Insa uneori regulile se vor bate cap in cap, niciun proces de formare etica a codurilor. Vorbim de un management top-down. Va reusi managementul sa puna deoparte propriile interese? Pentru utilitarist: consecinte bune- actul capata valoare. Intentia sa promoveze utilitate nu poate fi blamata sau preamarita.

Codul de etica= set de reguli ce vizeaza acte bine intentionate ce au ca scop maximizarea chiar daca uneori aduc dis-utility, neutilitate. Actul poate fi gresit, dar daca regula generala aduce utilitate atunci el sta in picioare, functioneaza. Daca regula generala numai aduce utilitate atunci in acel punct trebuie sa ne gandim sa schimbam regula. O etica utilitarista bazata pe reguli trebuei acompaniata de beneficii utilitariste si de evidenta empirica pentru a arata ca codul este eficient in a produce utilitati.

Intentie- responsabilitate ( Kant). Libertatecapacitatea de a actiona autonom. Codurile de etica nu acopera ideea ca agentii din interiorul companiei au responsabilitate, libertate si drepturi cu prvire la propriile actiuni. Kant il cearta pe Mill asertand ca filosofia morala trebuie sa fie asemenea logicii: judecati a priori + o universalitate+ absolut neconditionat valida. O actiune facuta din datorie, nu penetru a-ti urmari propriile scopuri este morala. ( nu ne uitam la rezultate!!!!!!).

Viata= lupta intre datorie si tentatii/inclinatii. Codul= datorii perfecte(obligatorii)+imperfecte. ( PP Autonomiei)= fiecare isi poate da siesi legea morala si nu trebuie impusa din exterior. Lipsa consultarii duce la paternalitatii.

FIN!