Sunteți pe pagina 1din 4

CADRUL ISTORIC al Curii Europene a Drepturilor Omului Curtea European a Drepturilor Omului (Curtea European) a fost instituit prin

Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale (Convenia European), semnat la Roma la 4 noiembrie 1950 i intrat n vigoare la 3 septembrie 1953. Pn la data intrrii n vigoare a Protocolului nr. 11 a Conveniei Europene a Drepturilor Omului , exista un organ bicefal jurisdicional european de examinare a violrii Conveniei Europene a Drepturilor Omului i anume: Comisia European a Drepturilor Omului i Curtea Europen a Drepturilor Omului. Comisia European avea rolul de a examina cazurile propuse de statele pri, dar i plngerile individuale contra acelor state care accept o asemenea procedur printr-o declaraie expres, iar Curtea European examina litigiile care-i erau prezentate de Comisie. Dup intrarea n vigoare a protocolului nr. 11 Comisia Europeana a Drepturilor Omului i vechea Curte European a Drepturilor Omului ii inceteaz existena, instituindu-se o nou Curte European a Drepturilor Omului. Posibilitatea unei fuzionri a Comisiei i Curii intr-un organ unic a fost pentru prima oar menionat cu ocazia celei de-a 8-a reuniuni a Comitetului de experi pentru ameliorarea procedurii Conveniei Europene a Drepturilor Omului, n cursul unui schimb de opinii cu reprezentanii Comisiei. La 28 mai 1993, Comitetul Minitrilor a adoptat o hotrre, prin care i se incredina Comitetului director pentru drepturile omului (CDDH) pregtirea unui proiect de protocol de amendament la Convenie, cu efect de restructurare a mecanismului existent de supraveghere. Proiectul de protocol pregtit de Comitetul de experi pentru ameliorarea procedurilor de asigurare i aprare a drepturilor omului (DH- PR), pus la punct ulterior de ctre CDDH, a fost supus ateniei Comitetului de Minitri, care a adoptat textul la reuniunea a 511-a a delegailor Minitrilor, inut la 20 aprilie 1994. Textul a fost deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei, semnatare ale Conveniei Europene de la 11 mai 1994. Protocolul reglementeaz restructurarea mecanismului de control stabilit de Convenie in sensul redistribuirii responsabilitii controlului care anterior era deinut de Comisie, Curte i Comitetul Minitrilor i Consiliului Europei. Scopul era de a se conferi noului mecanism un caracter obligatoriu. Principalele modificri aduse de acest Protocol sunt: - Comisia Europeana a Drepturilor Omului i vechea Curte European a Drepturilor Omului i inceteaz existena, instituindu-se o nou Curte European a Drepturilor Omului, care va funciona permanent i va avea sediul la Strasbourg (art.19); - Sistemul va fi raionalizat i toi reclamanii vor avea acces direct la

noua Curte. Cauzele care nu au nici o ans de reuit vor fi, dup filtrare, retrase din sistem intr-un stadiu incipient, prin decizia unanim a Curii, care va hotri aceasta, in cadrul unui comitet format din trei judectori (ele vor fi declarate inadmisibile); In marea majoritate a cazurilor, Curtea i va desfura activitatea in Camera de 7 judectori. Numai in cazuri excepionale, funcionand ca Marea Camer compus din 17 judectori, se va pronuna asupra celor mai importante probleme. Preedintele Curii, preedinii Camerelor vor fi abilitai s fac parte din Marea Camer in scopul de a veghea la coerena si uniformizarea jurisprudenei. Judectorul ales din partea statului parte, aflat n discuie, va avea de asemenea un loc n Camer pentru a asigura o cat mai bun nelegere a sistemului juridic supus examinrii; - Toate reclamaiile de inclcare a drepturilor omului vor fi supuse Curii; - Comitetul de Minitri nu va avea competena de a se pronuna asupra fondului problemei, pstrandu-i rolul de a controla executarea; - S-a hotrat c dreptul la recurs individual va fi obligatoriu i Curtea va avea competena jurisdictional asupra tuturor cauzelor juridice interstatale. Sursa: http://www.cnaa.md/files/theses/2006/5640/liliana_ciubuc_thesis.pdf ORGANIZAREA CURTII. Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instituita prin Conventie in forma ei amendata de Protocolul nr. 11, este alcatuita dintr-un numar de judecatori egal cu cel al statelor contractante. Nu exista nici o restrictie in ceea ce priveste numarul de judecatori de aceeasi nationalitate. Judecatorii sunt alesi de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pentru un termen de 6 (sase) ani. Mandatul a jumatate dintre judecatorii alesi la primele alegeri a expirat dupa trei ani, astfel incat sa se asigure reinnoirea mandatului unei jumatati dintre judecatori la fiecare trei ani. Judecatorii isi exercita functiile la Curte in nume propriu si nu reprezinta nici un stat. Ei nu se pot angaja in nici o activitate incompatibila cu independenta sau impartialitatea lor sau cu cerintele unei functii permanente. Mandatul lor expira la atingerea varstei de saptezeci de ani.

Curtea plenara isi alege presedintele, doi vicepresedinti si doi presedinti de sectiune pentru o perioada de trei ani. Conform Regulamentului sau, Curtea este impartita in patru sectiuni, a caror componenta, stabilita pentru trei ani, trebuie sa fie echilibrata atat din punct de vedere geografic, cat si al reprezentarii sexelor, tinandu-se cont, in acelasi timp, de diferitele sisteme de drept ale statelor contractante. Doua sectiuni sunt prezidate de vice-presedintii Curtii, iar celelalte doua sectiuni sunt prezidate de presedintii de sectiune. Presedintii de sectiuni sunt asistati si, atunci cand este necesar, sunt inlocuiti de vicepresedintii de sectiune, acestia din urma fiind alesi de catre sectiuni. In cadrul fiecarei sectiuni sunt create comitete din trei judecatori pentru o perioada de douasprezece luni. In fiecare sectiune sunt constituite camere in componenta carora intrasapte membri dupa principiul rotatiei, presedintele sectiunii si judecatorul ales din statul in cauza fiind prezenti de drept. Daca acesta din urma nu este membru al sectiunii, judeca in calitate de membru de drept al camerei. Membrii sectiunii care nu sunt membri titulari ai camerelor, judeca in calitate de membri supleanti. Marea Camera este alcatuita din saptesprezece judecatori. Presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectiuni sunt membri de drept ai Marii Camere. SECTIILE CEDO. Camerele prevzute de art. 26 al Regulamentului Curii Europene a Drepturilor Omului sunt denumite Seciuni.. Camerele sunt constituite de Adunarea plenar a Curii la propunerea Preedintelui, pentru o perioad de 3 ani ncepnd cu alegerea titularilor funciilor prezideniale prevzute de art. 8 al Regulamentului. Se constituie cel puin 4 Seciuni. Camerile sunt alctuite din apte judectori. Cauza care nu este examinat de un comitet este examinat de ctre o Camer. Fiecare judector este membru al unei Seciuni. Componena Seciunilor trebuie s fie echitabil, att din punct de vedere geografic, ct i din punctul de vedere al reprezentrii sexelor i innd cont de diversitatea sistemelor juridice existente n Prile contractante. Atunci cnd un judector nceteaz de a mai face parte din Curte nainte de sfritul perioadei pentru care Seciunea a fost constituit, succesorul su l nlocuiete ca membru al acelei Seciuni. n mod excepional, Preedintele Curii poate opera modificri n alctuirea Seciunilor, dac circumstanele o impun. La propunerea Preedintelui, Adunarea plenar a Curii poate constitui o Seciune suplimentar. Comitetele sunt constituite pentru o perioad de 12 luni, prin rotaie,

dintre membrii Seciunii, alii dect Preedintele ei. Membrii Seciunii care nu sunt membri ai unui comitet pot fi desemnai s nlocuiasc membrii indisponibili. Ceilali membri ai Camerei sunt desemnai de Preedintele Seciunii, prin rotaie, dintre membrii Seciunii. Membrii Seciunii care nu sunt desemnai n acest fel particip la judecarea cauzei n calitate de supleani. Fiecare comitet este prezidat de membrul care are prioritate conform ordinii precderii n snul Seciunii. Sursa: Regulamentului Curii Europene a Drepturilor Omului, In vigoare din 1 noiembrie 1998. STRUCTURA APARATULUI CEDO Secretariatul Consiliului Europei dispune de un staff de circa 1300 de uniti care acoper toate domeniile aflate n competena acestora. Stafful este divizat n 4 categorii (A, B, C, L). Staff-ul cuprinde att pozitii permanente ct i temporare. Personalul Curii este compus din juriti, secretari, asisteni administrativi, consilieri, traductori, etc. Juritii angajai de Curte activeaz n cadrul grefei Curii. Acetia fac parte din diviziuni juridice care funcioneaz pe lng organele de lucru ale Curii. Ei au naionalitatea statelor membre la Convenie. Juritii ndeplinesc sarcinile privind corespondena cu plile, completarea i evidena dosarului, ntocmirea raportului preliminar i supravegherea i revizuirea traducerilor. Acetia sunt asistai de secretari care, de obicei, sunt cunosctori ai limbii statului respectiv i cunosctori ai sistemului legislativ naional. Juritii sunt angajai prin concurs anunat n prealabil de ctre Curte. Juritii pot fi angajai pe un termen nedeterminat sau pe o perioad fix (de obicei 2 sau 4 ani). Poziia de jurist este anunat pentru fiecare stat membru n parte. Candidatul trebuie s cunoasc sistemul de drept al statului pentru care se anun poziia. Membrii aparatului Curii au statut de funcionari internaionali.