Microeconomie 21/11/2012 Cererea si oferta Cererea individuala reprezinta cantitatea pe care un consumator o poate cumpara dintr-un bun in functie

de pretul acestuia . Cererea pietei reprez. Cantitatea care se poate cumpara dintr-un bun de catre toti cumparatorii in functie de pret . Cererea agregata(totala) se refera la toti cumparatorii si la toate bunurile dintr-o tara . Legea cererii arata dependenta inversa dintre cantitatea ceruta si pret atunci cand pretul e factor pt cantitate , daca pretul creste in general cantitatea ceruta scade .***G1*** Factorii care influenteaza cererea : Pretul bunurilor substituibile Daca creste pretul bunurilor substituibile ,scade cererea pt acestea din cauza legii cererii si creste pt bunul initial . Pretul bunurilor complementare Cand acesta creste creste suma preturilor platite de consumator deoarece e obligat sa le foloseasca impreuna , ceea ce determina reducerea cantitatii cerute din ambele bunuri .

Cresterea cererii inseamna deplasarea curbei catre dreapta iar scaderea deplasarea catre stanga. Legea cererii presupune deplasarea dintr-un punct in altul de-a lungul aceleiasi curbe . Deplasarea curbelor la stanga sau la dreapta se face deoarece in aceste cazuri e provocata de alti factori , nu de pretul bunului care e reprezentat pe ordonata . Venitul cumparatorului Majoritatea bunurilor sunt bunuri normale si pt acestea atunci cand creste venitul creste si cantitatea ceruta ***G2***.Exista si o categ. de bunuri numite inferioare pt care cresterea venitului determina scaderea cantitatii cerute .***G3*** Asteptarile cumparatorilor privind evolutia preturilor in viitorul apropiat daca se asteapta o scadere a preturilor in viitor , consumatorii tind sa amane cumpararea pana in viitor , ceea ce inseamna scaderea cantitatii cerute in prezent. Chestiuni legate de gustul/preferinta consumatorilor Efectul de demonstratie se produce atunci cand sunt cumparate bunuri mai scumpe nu neaparat pt calitatile lor ci pt a face impresie asupra celorlalti . Efectul de imitatie - cumparatorii cer o cantitate mai mare dintr-un bun pt. ca alte persoane il consuma . Efectul de substitutie se poduce atunci cand cresterea pretului unui bun , in conditiile in care venitul cumparatorului e constant , determina reducerea cantitatii cerute din acel bun si inlocuirea lui in consum cu alte bunuri substituibile din cauza reducerii puterii de cumparare a cumparatorilor

Efectul de venit se produce cand preturile scad / venitul creste astfel incat cumparatorul poate cumpara o cantitate mai mare din bunul respectiv deoarece ii creste puterea de cumparare Efectul total e dat de suma efectului de substitutie si efectului de venit .

***G4*** Daca P creste si V ramane constant , rezulta ca el poate cumpara o cantitate mai mica din bun . Deoarece curba C2 e in stanga lui C1 => ca satisfactia individului se reduce . Daca cumparatorul vrea sa obtina acelasi nivel de satisfactie ca in punctul A trebuie sa gaseasca o modalitate de a-si creste venitul . Deplasarea de la A la B se datoreaza efectului de substitutie , deplasarea de la B la C se datoreaza efectului de venit , deplasarea finala de la A la C reprezinta efectul total , insumat al celor 2 . Bunurile inferioare predomina consumul persoanelor cu venituri mici , e imposibil ca un individ sa consume numai bunuri inferioare . Daca se presupune ca cumparatorul isi cheltuieste intregul venit pentru a cumpara bunuri/servicii , ar insemna ca daca ar consuma doar bunuri inferioare la cresterea venitului cantitatea cumparata scade ceea ce e imposibil . Cu cat definirea unui bun se face intr-un cadru mai larg , cu atat e mai putin probabil sa fie vorba de un bun inferior . Ex: Hamburgerii reprezinta bunuri inferioare pt o buna parte din populatie , daca in loc de hamburgeri folosim definitia carne de pui , e putin probabil ca aceasta sa fie in totalitate bun inferior , cu atat mai putin e vorba de bunuri inferioare daca definim produsul ca fiind aliment . Este foarte importanta si elasticitatea cererii pentru respectivele tipuri de bunuri . Elasticitatea cererii reprezinta gradul de modificare a cantitatii cerute sau raspunsul acesteia la modificarea unuia dintre factori . Exista anumite bunuri a caror elasticitate e foarte redusa pt care efectul de venit e foarte putin important (aproape nesemnificativ). De exemplu sarea trebuie cumparata si consumata indiferent de variatia venitului , in plus consumatorul isi permite sa o cumpere si pentru ca in general pretul acesteia e relativ mic drept pentru care reprezinta o parte foarte mica din cheltuiala totala . Efectul Giffen (Paradoxul) se refera tot la bunurile inferioare pt care efectul de venit e mult mai important (mai mare) decat cel de substitutie astfel incat il compenseaza . De exemplu cererea de cartofi din Irlanda in secolul 19 , pe masura cresterii venitului cumparatorii cereau o cantitate mai mare de cartofi deoarece oricum celelalte produse aveau preturi foarte mari si nu si le permiteau . Bunurile de tip Giffen au urmatoarele trasaturi , pe de o parte sunt posibilitati foarte reduse de a le gasi bunuri substituibile si pe de alta parte reprezinta o parte foarte insemnata , importanta din consumul total . Gradul de elasticitate se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate care ii apartine lui Alfred Marshal . Coeficientul se poate calcula pt oricare dintre factorii cererii care reprezinta variabile cantitative .

Intotdeauna Y este variabila efect sau rezultat(y) (cantitatea ceruta in cazul nostru). Dupa semnul de impartit apare variabila factor sau variabila de cauza (x). Gradele de elasticitate se apreciaza in functie de |E| Daca E este pozitiv => intre x si y e o legatura directa , deci modificarea intr-un sens a lui x determina modificarea in acelasi sens al lui y. Daca E este negativ => intre x si y e o legatura inversa , modificarea intr-un sens al lui x determina o modificare in sens opus a lui y. Rezulta ca semnul lui E arata doar sensul sau tipul modificarii . Gradul de elasticitate e dat doar de |E| E= Daca |E|=1 , elasticitatea se numeste unitara si inseamna ca pretul si cantitatea se modifica la fel. Cererea se poate reprezenta printr-o dreapta inclinata la 45 de grade . ***G5*** Daca 1>|E| >0 se numeste inelastica , => |E|>1 se cheama elastica si cantitatea ceruta se modifica cu un procent mai mare decat pretul .

Ix = indicele , arata de cate ori Rx=Ix-100% |E| = 0 Inelasticitate perfecta , cantitatea ceruta nu se modifica (e constanta) indiferent de cat se modifica pretul. |E|=+ Elasticitate perfecta , la un anumit nivel constant al pretului cantitatea ceruta poate inregistra orice valoare .

***G6***