SAPTAMANA VIOLENTEI

Pentru a intelege actele de violenta in scoli este mai mult decat important sa cunoastem motivele care duc la declansarea acestora. De multe ori copilaresti pentru un adult, motivele violentei fizice sau verbale in mintea unor adolescenti sunt grave, ceea ce ii face sa reactioneze in functie de felul in care concep o anumita situatie sau in functie de nivelul de educatie primit. In urma unor studii realizate de specialistii in domeniu si in urma declaratiilor elevilor din diferite scoli, elevii-problema sunt aceia care au dificultati in comunicarea cu parintii sau aceia care provin din familiile in care predomina climatul conflictual. Anturajul este, de asemenea, unul dintre motivele conflictelor scolare. Marea majoritate a elevilor se afliliaza unor gasti si copiaza comportamentul si felul de a actiona al partenerilor. Chiar daca exista anumite actiuni pe care nu le considera adecvate, elevii actioneaza in functie de comportamentul intregului grup de teama de a nu fi dati la o parte. Dorinta de a iesi in evidenta, teribilismul varstei, nevoia de a se face cunoscuti sunt alti factori de violenta in randul elevilor. Toate aceste acte agresive influenteaza negativ sistemul educational, dar si siguranta celor care invata in scolile in care incidentele violente fac parte din programa scolara

Violenta in familie nu inseamna numai agresiune fizica, ci si verbala, sau stres financiar, legat de statutul femeii, dependenta financiar de sot. Docilitatea femeii si acceptul agresiunii domestice are de cele mai multe ori legatura cu dependenta financiara. De teama sa nu fie abandonata si lasata fara sprijin material, femeia accepta sa fie abuzata fizic, psihic, sexual. Mai exista si ideea complet eronata ca un copil creste mai bine alaturi de ambii parinti, chiar daca unul dintre ei are un comportament agresiv si isi terorizeaza familia. . Din pacate in Romania se mai merge inca pe principiul : Bataia este rupta din rai , intensitatea iubirii fiind de multe ori masurata prin numarul de pumni primiti. Desi pe plan international se vorbeste de girl power , curentele feministe castigand din ce in ce mai mult teren, exista la noi in tara un numar ingrijorator de mare de femei abuzate care din diverse motive refuza sa depuna plangere, considerand agresiunea domestica o caracteristica fireasca a vietii de familie.

Dintre toate formele de violenta, violenta emotionala este foarte greu de definit si poate sa apara n forme foarte diferite de viata. Violenta emotionala este definita ca o atitudine sau actiune cronica a parintilor sau altor persoane ngrijitoare, care dauneaza sau mpiedica dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copilului. Violenta emotionala implica un model de comportament continuu si stabil fata de copil, comportament ce devine o trasatura dominanta a vietii acestuia. Raul facut poate trece neobservat, cicatricile sunt interne nsa pot reflecta daune mult mai mari si mai grave dect orice forma de violenta. Exista diferite forme de violenta emotionala clasificate n functie de tipul de situatie la care copilul este expus, astfel: Un tip de violenta este legat de copiii care sunt perceputi n mod negativ de parintii lor ,uneori chiar de la nastere.

Violenta psihologica se refera la folosirea amenintarilor si a oricaror comportamente menite sa produca teama: ridicarea vocii, tacere prelungita, cuvinte si actiuni care distrug imaginea de sine a femeii si a increderii in sine. Violenta psihologica este strans legata de celelalte forme de violenta domestica. Problemele emotionale cronice pe care le prezinta femeile agresate sunt o reactie normala la acest tratament. Odata de teama de agresiune s-a instalat, amenintarile sunt suficiente pentru a mentine atmosfera de teama constanta. Femeia traieste in teroare si teama permanenta. Comportamente violente psihologic includ cuvinte jignitoare, in public sau in spatiul privat, acuze de infidelitate, invinovatirea pentru tot ceea ce se intampla. Agresorul manifesta control asupra partenerei prin schimbarea dispozitiei, de la agresiune la cainta, prin gelozie posesiva care se transforma in timp intr-o restrictie a propriei libertati, chestionare permanenta despre ce a facut, pe cine a vazut, unde a fost. Abuzul psihologic este devastator. A fost comparat cu tortura ostaticilor care sunt, in mod similar, privati de libertate si de somn, fara a sti cand se vor manifesta din nou violentele. Femeile abuzate psihologic acuza simptome legate de stres, cum ar fi insomnii, pierderea sau luarea in greutate, ulcer, nervozitate, iritabilitate, ganduri suicidare. Depresia si anxietatea sunt comune tuturor cazurilor de abuz si fac mai dificila plecarea femeii din mediul agresiv, in timp ce imaginea de sine este alterata atat timp cat violentele psihologice se manifesta.

VIOLENTA CONJUGALA SI EFECTELE EI ASUPRA FEMEII VICTIME Acest studiu urmareste sa dovedeasca problema cu care se confrunta in prezent familiile, in societatile contemporane, parte componenta a unei probleme sociale mai largi, care implica toate formele de violenta existente in cadrul familiei (maltratarea partenerului, a copilului, incestul, violul marital, etc). Violenta mai poate fi definita ca fiind o ranire de ordin fizic si psihic in cadrul convietuirii cu partenerul. Atacul fizic poate fi acompaniat de intimidari sau abuzuri verbale Desi violenta conjugala se poate manifesta in multe cupluri, indiferent de varsta pe care o au partenerii, ea pare legata in mod specific de dificultatile, crizele si frustrarile care caracterizeaza varsta mijlocie. Cea mai raspandita forma de violenta conjugala o reprezinta maltratarea partenerului, adica bataia administrate sotiei de catre sot sau invers, sotului de catre sotie. Specialistii apreciaza pe de alta parte, ca agresiunea intreprinsa de sot este mult mai grava si mai periculoasa deoarece : - puterea fizica a barbatului poate determina rani si traume mai serioase; - actul de violenta comis de barbat se poate repeta; - cea mai mare parte din agresiunile intreprinse de catre femei sunt acte de legitima aparare; - pondere importanta din actele de maltratare intreprinse de sot au loc in perioada in care femeia e insarcinata; - spre deosebire de barbati, femeile sunt mai dependente din punct de vedere economic si au mai putine sanse de a recurge la violenta. Agresiunea in familie cuprinde mai multe tipuri de violenta : - violenta fizica activa, prin care se provoaca celuilalt membru al familiei o serie de vatamari (impingerea, lovirea cu pumnul sau piciorul, plesnirea, sugrumarea, imbrancirea, trantirea, rasucirea bratelor, folosirea armei); - violenta fizica pasiva, care impune victimei izolarea, inclusiv refuzul de a-si vizita copii; izolarea fortata a victimei fata de prieteni si familie care ar putea constitui un posibil ajutor; distrugerea unor bunuri personale ale victimei; - violenta psihologica activa, reprezentand agresiuni verbale, periodice si sustinute, la adresa victimei, inclusiv poreclirea acesteia (raspandirea de amenintari si teroare a victimei); - violenta psihologica pasiva, care consta in intreruperea sau insuficienta relatiilor