Sunteți pe pagina 1din 29

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

REVISTA PRESEI 20 29 noiembrie 2012

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ordinul Naional
Ordinul nu rspunde de informaiile prezentate n articolele preluate din ziare. ntreaga rspundere o poart autorii acestor articole sau, dupa caz, redacia.

__________________________________________________

REVISTA PRESEI 20 29 noiembrie 2012 TION.ro

Arhitectura ca reflex al frumusetii: expozitie Horia Creanga la Timisoara


Opera arhitectului Horia Creang a adus, vineri seara, sute de vizitatori la Muzeul de Art din Timioara. Intitulat Crezul simplitii, expoziia prezint proiecte de arhitectur, fotografii de epoc i actuale ale cldirilor concepute de Horia Creang, precum i desene originale. n perioada interbelic, n Romnia i n special n Bucureti existau dou orientri stilistice dominante n arhitectur: stilul neoromnesc, agreat de oamenii de cultur, i modernismul stilului internaional, promovat de noua burghezie n ascensiune. Horia Creang a fost unul dintre promotorii stilului internaional, cu memorabile realizri, fie c vorbim de locuine, cldiri social-culturale sau despre arhitectur industrial. Expoziia nu are un caracter analitic, de studiu, ci mai degrab unul estetic, cinematografic. Este un scurt metraj, o succesiune de imagini ale celor mai importante lucrri n ordine cronologic, lucrri care evideniaz stilul su caracterizat prin concizie, puritate, economie de mijloace, frumusee ca expresie a msurii i echilibrului. Arhitectul Horia Creang a murit n 1943: ndrznesc s spun c a murit la timp, nainte s vad nregimentarea arhitecturii n malaxorul comunist, a subliniat curatorul arh. Milia Sion. Prezent la vernisaj, primarul Timioarei a profitat de prilej pentru a-i ndemna pe arhitecii prezeni la eveniment n numr mare s se implice n transformarea Timioarei ntr-o adevrat Capital Cultural European. Expoziia, organizat de Ordinul Arhitecilor din Romnia Filiala Timioara, avnd ca partener compania
2

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Tassullo poate fi vizitat pn n 30 noiembrie n Palatul Baroc din Timioara. Foto (c) fotosen.ro, noiembrie 2012 HotNews.ro

Lucrarile de amenajare a Pietei Universitatii vor fi gata la primavara. Oprescu vrea gradene cu verdeata si o terasa ca la primaria din Viena
Lucrarile de amenajare a spatiului public din Piata Universitatii vor fi gata la primavara, a declarat joi primarul Capitalei, Sorin Oprescu. Edilul a declarat ca desi lucrarile sunt pe ultima suta de metri, mai trebuie facute cateva "retusuri": vor fi puse cateva gradene cu verdeata, banci, fasia alba de beton din jurul statuilor va fi lacuita, iar in piata va fi amenajata o terasa. De asemenea, transformatorul urias de langa Muzeul de Istorie va disparea. Saptamana aceasta Primaria Capitalei a inlocuit si capacele gurilor de aerisire din mijlocul pietei - niste cutii de beton de peste un metru inaltime - cu unele mai mici, asemanatoare unor banci, pe care cetatenii pot sta. Masura vine dupa ce arhitectele care au castigat proiectul de amenajare a pieteti au declarat ca municipalitatea a mutilat piata, iar presa scris despre aceste probleme. "Am vorbit cu arhitectul sef si i-am spus sa gandeasca altfel acele aerisiri, sa corectam putin, ca nici nu se putea sta pe ele, ca sa se odihneasca cineva. Nu faceau parte din peisaj, semanau cu niste buncare. I-am rugat frumos sa le modifice fiindca gurile de aerisire trebuiau acolo. Pana la primavara o sa rezolvam. Mai sunt lucruri de amenajat, de pus banci, niste gradene verzi, visez la o cafenea prezenta aici, sa aiba mesele afara, ca vizavi de Primaria din Viena, unde nu deranjeaza pe nimeni. Din moment ce au fost cateva tuse nereusite, incercam sa le indreptam", a declarat primarul Sorin Oprescu, joi, la inaugurarea parcarii subterana din Piata Universitatii. Intrebat daca ii place cum arata, edilul sef a declarat ca mai pot fi facute imbunatatiri, dar ca la primavara va arata bine.

Ce spune Primaria Capitalei despre amenajarea Pietei Universitatii:

- intre piata si cladirile invecinate au fost plantati mesteceni si stejari rosii; - la amenajarea pietei s-a utilizat, pe langa betonul alb, piatra cubica recuperata de la bdul Aviatorilor; - pe cubul de sticla al casei liftului au fost inscriptionate date istorice si imagini relevante pentru Piata Universitatii; - piata nou amenajata va reprezenta (timp de 2 luni pe an) un spatiu expozitional in aer liber; - acest spatiu se va numi "Contrast" si va fi dedicat, timp de 2 luni, artei contemporane. In acest interval, operatori culturali, artisti independenti sau grupuri de artisti vor fi
3

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

invitati sa prezinte publicului sculpturi, instalatii, grafica sau orice alt tip de arta vizuala alaturi de vechile statui; - s-au montat 25 de stalpi de iluminat, iar statuile sunt puse in valoare de sisteme de iluminat arhitectural (proiectoare); - locul unde se afla ruinele bisericii Sfantul Sava a fost marcat prin turnarea betonului alb. In urmatoarele zile betonul va fi lacuit.

Ce spun arhitectii despre amenajarea Pietei Universitatii:

Rampele de intrare in parcare: "Rampele au un parapet mult prea inalt. Daca era mai jos dar mai lat, din motive de securitate prezenta lor in piata ar fi fost mai discreta. Balustrada metalica, vopsita violent in albastru, e oribila", a declarat pentru HotNews.ro, arhitectul Dan Marin, unul dintre cei mai respectati specialisti pe zonele protejate si Centrul Istoric al Capitalei. Vegetatia: Primaria Capitalei a plantat cativa mesteceni pe marginea pietei. Juriul care a jurizat concursul de amenajare a Pietei Universitatii a cerut sa fie plantati mai multi arbori, conditie care nu s-a respectat. Pavajul: In acest moment in piata sunt puse trei tipuri de pavaj: piatra cubica, dale de piatra si o fasie de beton alb. "Ni s-a spus ca pe trotuarele de langa cladirile de vizavi de cladirea Universitatii (n.r. - cladirea BCR si cea cu sediul mai multor partide) sa punem niste dale. Noi am propus acolo piatra cubica, dar spun ca nu opteaza pentru aceasta solutie deoarece au primit reclamatii de la persoane care au alunecat pe piatra cubica din Centrul Istoric. In zona cu statuile avem piatra aceea alba, iar in rest era prevazut piatra cubica. Daca pui trei feluri de piatra, din punct de vedere estetic nu va mai fi la fel. Nu inteleg de ce au mai facut concurs daca stiau deja ca vor sa puna dale de piatra", au declarat pentru HotNews.ro arhitectele care au castigat proiectul de amenajare a Pietei Universitatii. Iluminatul public: "Cu regret am constatat ca firma constructoare nu realizeaza proiectul in forma in care a fost declarat castigator al concursului si a fost validat de comisiile de la primarie si de la minister. Aspectul cel mai evident este eliminarea micilor lampadare prevazute in proiect si inlocuirea lor cu cativa stalpi de iluminat de mari dimensiuni, implantati in pozitii necorespunzatoare. In afara faptului ca proiectul
4

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

nostru este complet desfigurat de aceasta schimbare, suntem socate de modul incorect in care s-a discutat direct cu Luxten, proiectantul sistemului de iluminare, fara sa fim informate", au declarat arhitectele care au castigat proiectul de amenajare a Pietei Universitatii. Primaria Capitalei a montat in piata 25 de stalpi de iluminat, iar statuile sunt puse in valoare de proiectoare si spoturi luminoase. Gurile de aerisire ale parcarii subterane: "Ventilatiile (se pare mai mari decat cele date in tema concursului, unde erau deja prea mari si prost amplasate) distrug tot centrul pietei. Integrate intr-o usoara denivelare asa cum au propus multi concurenti le-ar ar fi facut mult mai putin prezente", a declarat Dan Marin, unul dintre cei mai respectati specialisti pe zonele protejate si Centrul Istoric al Capitalei, despre gurile de aerisire amplasate initial in piata. Mentionam ca saptamana aceasta Primaria Capitalei a inlocuit si capacele gurilor de aerisire din mijlocul pietei niste cutii de beton de peste un metru inaltime - cu unele mai mici, asemanatoare unor banci, pe care cetatenii pot sta. Masura vine dupa ce arhitectele care au castigat proiectul de amenajare a pieteti au declarat ca municipalitatea a mutilat piata, iar presa scris despre aceste probleme. Liftul: "Liftul este foarte mare. Trebuia pus in spate, la cafeneaua Belini si rampa la fel, ca sa nu se suprapuna vizual peste Universitate. Asa prevede Planul Urbanistic aprobat de Consiliul General, dar care nu a fost respectat", a declarat pentru HotNews.ro arhitectul Dan Marin, unul dintre cei mai respectati specialisti pe zonele protejate si Centrul Istoric al Capitalei. Transformatorul: chiar langa muzeul de Istorie al Bucurestiului a fost amplasat un transformator electric. Primaria Capitalei sustine ca acesta a fost folosit pentru organizarea de santier si va fi desfiintat dupa finalizarea lucrarilor. O situatie similara se regaseste si in centrul vechi al orasului, in Piata Sfantul Anton, recent amenajata. Acolo un transformator urias a fost amplasat drept in mijlocul spatiilor publice. Dupa aproape 8 luni de zile, administratia a cautat o solutie pentru a-l masca. Astfel, pentru a mai imblanzi aspectul, transformatorul a fost pictat sa semene cu o casuta, iar pe peretii sai au fost desenate siluete de oameni. Acoperisul a fost acoperit cu tabla.
5

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Istoric In urma cu cateva saptamani, cele trei arhitecte care au castigat concursul de amenajare a Pietei Universitatii au trimis Primariei Capitalei o scrisoare deschisa in care acuzau Primaria ca "proiectul castigator al concursului a fost complet distrus si executat intr-o maniera mai mult decat mediocra". "Dupa predarea si validarea studiului de fezabilitate (prima faza a contractului nostru) si emiterea avizelor si autorizatiei de construire, am fost impiedicate, in mod sistematic, sa ne achitam de obligatiile care ne reveneau, conform contractului incheiat. in situatia in care concursul a fost organizat tocmai pentru a reduce riscul de amenajare a pietii de catre firmele implicate, direct sau indirect, in realizarea parcarii subterane, dumneavoastra ati preferat sa cereti promotorului parcarii sa execute fazele urmatoare ale contractului nostru, inclusiv urmarirea lucrarilor in santier. Este mai mult decat evident ca promotorul parcarii subterane a avut interese economice care nu au concordat cu interesul public si s-a grabit sa realizeze de mantuiala si de proasta calitate amenajarea urbanistica a unuia dintre cele mai importante locuri din Bucuresti si din Romania. Singurul scop al firmei respective a fost darea in folosinta a parcarii, cat mai curand posibil si prin orice mijloace! Ca rezultat, proiectul castigator al concursului a fost complet distrus si executat intr-o maniera mai mult decat mediocra", se arata in scrisoarea deschisa a celor trei arhitecte. Principalele nemultumiri ale echipei castigatoare sunt ca municipalitatea nu a respectat proietul de iluminat prevazut in proiect si nu s-a plantat vegetatie. "Cu regret am constatat ca firma constructoare nu realizeaza proiectul in forma in care a fost declarat castigator al concursului si a fost validat de comisiile de la primarie si de la minister. Aspectul cel mai evident este eliminarea micilor lampadare prevazute in proiect si inlocuirea lor cu cativa stalpi de iluminat de mari dimensiuni, implantati in pozitii necorespunzatoare.
6

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

In afara faptului ca proiectul nostru este complet desfigurat de aceasta schimbare, suntem socate de modul incorect in care ati procedat, fara sa ne informati si tratand direct cu Luxten S.A., proiectantul sistemului de iluminare. Pentru noi, aceasta este modificarea cea mai socanta si mai provocatoare, dar lista abaterilor de la proiect este lunga. De exemplu, ne intrebam si va intrebam: arborii si vegetatia vor fi oare plantati asa cum prevedea proiectul nostru? Materialele folosite si detaliile de executie corespund celor proiectate de noi? Dimensiunea ventilatiilor parcarii subterane?", se mai arata in scrisoare. In replica, Primaria Capitalei a declarat ca proiectul facut de cele trei arhitecte costa de trei ori mai scump decat suma specificata in cadrul competitiei. "Concursul a fost castigat de o echipa internationala formata din arhitectele Ambra Fabi, Simona Dirvariu si Carole Lenoble. Concurentii premiati si cei cu mentiuni au primit contravaloarea premiilor, in conformitate cu angajamentul asumat de catre Primaria Capitalei. Municipalitatea avea posibilitatea sa incheie un contract de servicii de proiectare, in vederea realizarii lucrarilor, cu castigatorii concursului. Primaria Municipiului Bucuresti a incheiat acest contract, care prevedea trei faze: studiul de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de executie. Fiecare faza a contractului trebuia initiata in baza unei note de comanda. Astfel, s-a comandat prima faza a concursului, adica studiul de fezabilitate. Studiul de fezabilitate prezentat de catre asocierea Ambra Fabi, Simona Dirvariu si Carole Lenoble includea un deviz general de o valoare care depasea, aproape de trei ori, estimarea pe care au prezentat-o, in cadrul proiectului declarat castigator", se arata in raspunsul trimis de municipalitate catre HotNews.ro. Ordinul Arhitectilor din Romania a publicat pe 7 noiembrie 2011 rezultate concursului de arhitectura pentru amenajarea Pietei Universitatii. Locul I a fost castigat de o echipa din Italia, compusa din arhitectii Simona Dirvariu (Romania), Ambra Fabi (Italia), Carole Lenoble (Franta). Costul realizarii proiectului a fost estimat de proiectanti la 500.000 de euro. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, prezent la festivitatea de premiere, a declarat ca va organiza concursuri de arhitectura si pentru celelalte spatii publice importante din oras.
7

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

"Concursul de arhitectura trebuie sa devina o practica", a spus Oprescu. Referitor la proiectul castigator, atat primarul Capitalei, cat si arhitectul sef Gheorghe Patrascu au declarat ca este foarte bun si i-au felicitat pe castigatori. VICTOR COZMEI, CATIUA IVANOV, 15 noiembrie 2012 (Foto: HotNews.ro) EVZ.ro

ncepe construcia celui mai grandios stadion din lume


Direcia care se ocup de sport n Japonia a anunat proiectul viitorului stadion naional. Arhitectul este Zada Hadid. Proiectul va fi terminat n anul 2019, iar aceast aren urmeaz s gzduiasc Jocurile Olimpice de Var din 2020, pe care Japonia le va organiza. Noul stadion va fi construit n locul arenei olimpice din Tokyo, construit n anul 1964. Arena va avea o capacitate de 80.000 de spectatori. Acoperiul va fi retractabil, cu un design unic. Bugetul pentru aceast construcie a fost stabilit la 1,6 miliarde de dolari. IONU FANTAZIU, 21 noiembrie 2012 EVZ.ro

Ruii au studiat din satelit oraul secrtet de sub cetatea dacic SARMIZEGETUSA
Este vorba despre informaii care circul de mult vreme pe Internet, mai ales pe blogurile pasionailor de arheologie i nu numai, informaii care au fost aduse la lumin de curnd de scanrile fcute de BBC i Discovery. Mai precis, Cetatea dacic de la Sarmizegetusa Regia ar sta pe un ora secret, de mrimea Bucuretiului, nc nescos la lumin. Surse neoficiale arat c primele scanri n zona cetilor dacice au fost fcute pe la nceputul anilor 90 de rui, care au folosit un satelit pentru a scana subsolul din zona Grditei. Oficial nu exist nicio informaie despre acele cercetri, ns s-a vorbit despre faptul c ruii ar fi descoperit situri antice i preistorice necunoscute nc n zon. Ansamblu militaro-civil Se spune c munii fuseser tiai i terasai, apoi amenajai n incredibilul ansamblu. Iar la o adncime de peste 8 metri s-ar afla o aezare subteran. Conform pasionailor, unele cercetri secrete, derulate de un grup de oameni de tiin romni pn n 1999,
8

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

au evideniat faptul c sub Sarmizegetusa i sub celelalte ceti dacice pe care le cunoatem acum exist acel ansamblu arhitectonic militaro-civil, bogat n aur i cu multe elemente anterioare civilizaiei dacilor. n 2001, generalul de divizie n retragere Vasile Dragomir a declarat pentru presa central c n zona Vrtoape, pe o suprafa de 4 km ptrai, au fost descoperite 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum i incinte paralelipipedice, modificate de mna omului, care comunicau ntre ele, dar i cu platoul de deasupra prin drumuri antice. n centrul complexului De la aceste incinte pleac mai multe tuneluri spre munii din apropiere, unele prbuite parial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane. Vreau s subliniez c n urma msurtorilor noastre a rezultat c n zona Vrtoape i n imediata apropiere se afl vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, construcii cu o vechime mai mare dect cele de la Sarmizegetusa, declara la vremea respectiv generalul Vasile Dragomir, declaraie preluat pe toate blogurile care au abordat aceast tem. Centrul complexului ar fi chiar oraul subteran i suprateran de la Vrtoape, de dimensiuni mult mai mari dect cel de la Sarmizegetusa Regia. De aceste tuneluri secrete localnicii nu ar fi strini, i de aici legendele. Zvonurile s-au amplificat n momentul n care n zon i- au fcut apariia echipele de la BBC i Discovery, care au scanat mprejurimile, folosindu-se de satelii i de tehnologia numit LIDAR. Majoritatea specialitilor care studiaz de mult vreme spun c aceasta este doar o legend, neconfirmat de cercetrile arheologice. ns recunosc un adevr, i anume faptul c ruii au efectuat la nceputul anilor 90, scanri ale perimetrelor. ROXANA ROSETI, 22 noiembrie 2012 ROMNIA LIBER

Valoare i durabilitate pentru casele de patrimoniu


Multe case i cldiri istorice, de patrimoniu, din centrele oraelor, au n comun aceeai caracteristic special: frumoasele acoperiuri ceramice care se disting att prin design - acoperi nclinat deosebit de spectaculos, ct i prin coloritul rou crmiziu, care d personalitate att caselor, ct i zonelor. Renovarea lor ar putea face ca turismul s devin un adevrat motor al economiei romneti.
9

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Tondach Romnia particip activ la programele de renovare i restaurarea monumentelor istorice, deinnd toate soluiile n acest sens, i anume: igla solzi, igla solzi cu vrf ascuit sau Gothic, igla solzi monumente istorice, igla mur, precum i cea de tip olan. Conform legislaiei n vigoare, restaurarea cldirilor de patrimoniu trebuie facut, ns, cu aceleai materiale folosite iniial la construcie i finisare. Muzeul de Art Medieval din Bucureti Aproape de Gara Bneasa, ferit de praful bulevardului i vecin cu Muzeul Nicolae Minovici", se ascunde o cas-muzeu, unic n peisajul arhitectural al Bucuretilor, fiind construit n stil Tudor, aa-zisul stil gotic englezesc de secol XV, cu inserii ale stilului normand. Este o cas-monument arhitectonic, clasa A, ridicat i finisat n 1942 de ctre meteri italieni, francezi, nemi sau austrieci. Pentru aceasta, ing. FurnicMinovici a adunat mai nti obiectele. Muzeul a necesitat renovare, n special n ceea ce privete acoperiul, ale crui igle ceramice se potrivesc perfect cu crmizile, piatra i grinzile de lemn care se regsesc n arhitectura casei. Din nou Tondach Romnia s-a implicat, soluia fiind reprezentat de igla tip solzi. Bisericile fortificate din Transilvania Un important proiect pentru prezervarea cldirilor i mprejurimilor a 18 biserici medievale fortificate din Transilvania, folosindu-se tehnicile i tradiiile locale, este n curs de desfurare. Implementarea proiectului este suportat de Guvernul german prin Ministerul Culturii i Mediului din aceast ar. Proiectul implic renovri, reabilitri, restaurri i reparri ale elementelor degradate ale cldirilor, precum i amenajri interioare i exterioare. La terminarea proiectului se vor face oferte pentru tururi ghidate prin sat i prin fortificaie, propuneri de trasee, nchirieri camere de oaspei etc. Renovarea i restaurarea acoperiurilor, elemente de arhitectur i construcie deosebit de importante pentru aceste cldiri, este asigurat de TONDACH Romnia, care livreaz iglele ceramice i asigur realizarea lucrrilor. Ca i soluii, au fost folosite olanele Libertas (Dealu Frumos, foto), igla solzi Cedonia (Messendorf i Cri) i igla solzi Clasic Sibiu (Stejari). ION DIAMANDI, 23 noiembrie 2012
10

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

ADEVRUL

O cas eco din Banat a fost inclus n topul 10 al celor mai reuite locuine "cob" din lume
Construciile eco din Romnia tind s se transforme din proiecte excentrice, private cu reticen de cei mai muli, n adevrate alternative viabile i avantajoase pentru cei interesai de ridicarea unei locuine cu bani puini. Recent, o astfel de cas din Romnia a fost inclus n topul 10 al celor mai reuite locuine "cob" (material de construcie similar paiantei, compus din lut, nisip, ap i paie, n.r.) din lume, potrivit Natural Homes. Locuina s-a materializat dintr-o idee a arhitectei Ileana Mavrodin, membr n proiectul "Casa Verde" n zona de vest a Romniei, pe malul drept al Nerei, aproape de satul bnean Sasca Romn. Potrivit site-ului naturalhomes.org, Ileana Mavrodin a recurs la aceste tehnologii prietenoase cu mediul n idea de a-I ajuta pe romni s redescopere meteugurile locale i spiritul de comuniune cu natura. Potrivit site-ului casa-verde.ro, acest proiect ecologic promoveaz "o arhitectur prietenoas, mai blnd i, totodat, ecologic i ntr-un mod de via sntos, apropiat de natur i cu respect fa de mediul nconjurtor". "Cob-ul" este un amestec de pmnt lutos, ap, paie i nisip, iar construciile din acest material sunt realizate fr cofraje, crmizi i substane chimice, informeaz site-ul casa-verde.ro. Dei este asemntor cu paianta din punct de vedere al compoziiei, "cob-ul" se deosebete de aceasta prin: faptul c se frmnt pn ajunge la consistena aluatului de pine; nu se folosesc cofraje pentru realizarea construciei; formele organice i confer o rezisten de excepie la seisme sau ocuri de alt natur; se modeleaz cu mna, fiecare construcie fiind unic i irepetabil, reflectnd personalitatea i dispoziia de moment a modelatorului. n topul 10 al celor mai reuite case "cob" din lume au mai fost incluse construcii din Canada, Marea Britanie, Statele Unite, Ucraina, i Africa de Sud, noteaz Mediafax. VLAD IGNAT, 25 noiembrie 2012
11

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

TURNULSFATULUI.ro

Academician arh. Ion Mincu


Zilele trecute, Academia Romn l-a botezat academician post-mortem pe Ion Mincu, cel care e poate - cel mai cunoscut arhitect romn, prin stilul neo-romnesc pe care l-a promovat, alturi de ali arhiteci ai vremii sale, ca Petre Antonescu sau Cristofi Cerchez. Acesta din urm e cel care a proiectat chiar cldirea colii de Arhitectur din Bucureti, singura instituie de nvmnt superior de profil din Romnia pn n 1990 i singura n care se mai face coal, de atunci ncoace zic gurile rele c alea noile, fabricile de diplome, nfiinate dup Revoluie ca ciupercile dup ploaie, nu prea au produs marf de calitate coala de arhitectur din Romnia numr aproape un secol i jumtate de la nfiinare, iar de ase decenii poart chiar numele acestui arhitect Ion Mincu. Nscut la jumtatea secolului al XIX-lea, a lsat n urma sa cteva cldiri notabile, proiectate i construite la sfritul unui secol i nceputul altuia, n stilul neo-brncovenesc care-l caracterizeaz i care, n parte datorit lui, a caracterizat epoca. A fost o perioad de mari prefaceri n Regatul Romniei i, mai apoi, n Romnia Mare. S-a construit mult, trainic i de calitate. n Bucureti, cel puin, principalele cldiri importante ale perioadei sunt fcute n aceast manier, iar stilul neo-romnesc a perseverat a face prozelii pn spre sfritul perioadei interbelice, cnd devenise nomine odiosa n ochii arhitecilor moderniti, care ncepuser a-l critica Ion Mincu, n ciuda succesului social al arhitecturii promovate de el, a avut aceeai via grea a arhitectului romn, animal social perpetuu stresat de cei doi dumani endemici: comanditarul, pe de o parte, i comisiile de avizare, pe de alt parte. Edificator, n acest sens, este calvarul avizrii unei intervenii de restaurare la biserica Stavropoleos din Bucureti (vizavi de Carul cu Bere, pentru necunosctori), proiect de care bietul Mincu a tras vreo patru ani, ba propunnd s se demoleze complet cldirea, care zicea el - e prea slab ca s fie consolidat, ba s-o re-construiasc n mod identic, dar cu materiale noi, fcnd propuneri care azi ni s-ar prea hilare i nfruntnd obieciile unei intratabile Comisiuni a Monumentelor Istorice (din care nu lipsea Nicolae Iorga), nereuind dect s obin un aviz de restaurare integral, urmat de procesul de restaurare propriu-zis care a fost un succes dovad c biserica este nc n picioare, o mic bijuterie de arhitectur ecleziastic de secol XVIII. (Dreptate pn la urm a avut Comisiunea Monumentelor, i nu arhitectul trebuie s o recunoatem) Academia Romn nu prea are arhiteci ntre membrii ei. Sunt vreo trei, dar care figureaz doar ca membrii corespondeni (printre care concitadinul nostru, prof. arh. Paul Niedermaier). Probabil c arhitectura nu e o profesiune care s conteze cu adevrat n ara asta i care s fie onorat de aceast instituie, preocupat la un
12

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

moment dat - de chimista de renume mondial ADI (academician doctor inginer, dac v aducei aminte). La exact un secol de la moartea lui Ion Mincu, Academia Romn s-a gndit s-l fac membru post-mortem, un gest tardiv care sugereaz c dac lista actual a academicienilor romni e oarecum lipsit de prezente cu adevrat importante pe ariile respective de expertiz, numele relevante lipsind din peisaj -, trebuie s parcurgi cteva etape obligatorii ca s devii membru al Academiei Romne: s lai cteva opere frumoase i importante n urma ta (Bufetul de la osea, sau coala de Fete), s fii exemplu ctorva generaii de urmai care s-i peasc pe urme, coala de nvmnt superior pe specialitatea ta s-i poarte numele, s treac un secol de la moartea ta pn cnd, ntr-un final glorios i apoteotic, urmaii ne(re)cunosctori s aib loc i pentru tine pe lista de onoare! Culmea academismului desuet a fost chiar alegerea lui Caragiale ca membru postmortem, ceea ce spune (aproape) totul despre lipsa simului ridicolului la distinii academicieni romni Post-scriptum M ntreb dac l-or face membru i pe Perjovschi nainte de 2100?! Arh. VLADIMIR GRIGOROV, 25 noiembrie 2012 EVZ.ro

PALATUL BRUCK: Cum transformi o cldire ponosit ntr-o bijuterie arhitectonic


Cel mai frumos palat din centrul Timioarei i-a redobndit gloria de acum 100 de ani. Imobilul coloreaz cea mai frumoas pia timiorean n rou i verde, dup ce a fost renovat pe banii proprietarilor. Proprietarii celor 10 apartamente au pltit din propriul buzunar renovarea. n total, suma s-a ridicat la 300.000 de euro, spune Gianluca Testa, unul dintre finanatori. Italianul s-a mutat dup revoluie la Timioara, fiind directorul unor companii cu mii de
13

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

angajai. nc de cnd a ajuns prima data n ora a remarcat Palatul Bruck i i-a propus s aib mcar un apartament n el. i l-a cumprat n anul 2000. Am cheltuit foarte muli bani ca s recondiionez interiorul i partea de instalaii. Eu am fcut asta din pasiune, nu din interes material, a declarat Gianluca Testa, care locuiete i acum n apartamentul cu vedere spre Piaa Unirii. Patru ani a durat obinerea avizelor Acum patru ani, Testa i ceilali doi proprietari au decis s reabiliteze cldirea. Au avut nevoie de patru ani ca s obin toate aprobrile. Apoi au apelat una dintre cele mai cunoscute companii n materie de reabilitare: Tassullo (cu materialele creia au fost reabilitate Colosseumul roman, Piaa Sfntul Petru din Vatican sau cldirea Universitii Oxford). Lucrrile au fost realizate de aceiai muncitori care au renovat i o parte din Bastionul Therezia din Timioara, supervizai de un inginer italian specializat n reabilitarea cldirilor istorice. A avut de lucru cu romnii, care de multe ori au trebuit pui s refac pri din lucrare, pentru c nu munceau atent, mai spune italianul. Palatul de raport Bruck a fost edificat n 1910 de ctre arhitectul maghiar Szekely Laszlo, n stil Art Nouveau combinat cu Secession. Cldirea cu frontonul nalt de 17 metri are un caracter uor eclectic, mai spun arhitecii. GEORGETA PETROVICI, 25 noiembrie 2012 ADEVRUL

Cel mai important centru istoric din Muntenia, acela din Brila, este lsat n paragin
Cldirile din centrul vechi al oraului care au fost revendicate i nc neatribuite au ajuns prad boschetarilor i hoilor. Autoritile, legate de mini i de picioare. Direcia de Patrimoniu are doar trei angajai. Jandarmii i poliitii locali au zilnic de-a face cu hoarde de hoi de materiale de construcii i de fier care devalizeaz opere unice de arhitectur. Direcia de Patrimoniu
14

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

i Cultur din Brila nu are dect trei angajai, dintre care doi inspectori i un arhitect. Dei a cerut n nenumrate rnduri Ministerului s i deblocheze un post de jurist, instituia nu a primit niciun rspuns. "Un jurist ne-ar ajuta s i acionm n instan pe aceia care devalizeaz cldirile monument i care, proprietari fiind chiar, le pun la pmnt pentru a folosi terenul. n aceste condiii, suntem legai de mini i de picioare. Un post de jurist ar nsemna o cheltuial lunar de maximum 1.000 de lei, iar un avocat ne cost 400, chiar 500 de lei pe instan, de dou, chiar trei ori mai mult dect un jurist", a declarat Ana Hrpescu, directorul instituiei. Din pcate sunt vizate cldiri care erau altdat mndria oraului. Astfel din Hotelul Bristol a fost furat tot ce putea fi furat. Nu au scpat n primul rnd piesele metalice, lucrri rare care nu mai pot fi reproduse dar i piese de mobilier masiv care au ajuns n sobele celor care sunt asistai social dar locuiesc bine mersi, ultracentral. Am avut zeci de intervenii n zon pn cnd hotelul nu a mai fcut parte dintre obiectivele crora trebuia s le asigurm protecia. Dup ce noi nu am mai asigurat paza, hoii au furat tot ce mai putea fi furat", ne-a declarat col. (r) Dumitru Hahui, directorul adjunct al poliiei locale.
Brila Cldirile istorice, lsate la mna hoilor. FOTO: Arhiv Nicoleta Butnaru

n alte situaii boschetarii care stau n cldirile rmase fr paz distrug chiar locurile unde se adpostesc. Este i cazul conacului englezesc situat pe strada Danubiului. Cldirea a fost mistuit de un incendiu provocat de persoanele fr adpost care i-au gsit culcu acolo. n ciuda interveniei, din cldire practic nu au mai rmas dect pereii", ne-a declarat maiorul tefan Stoian, purttorul de cuvnt al pompierilor, care a participat efectiv la stingerea incediului provocat n dimineaa zilei de 13 ianuarie 2010. Din pcate, autoritile au minile legate din punct de vedere legal n ceea ce privete soarta acestor cldiri. Multe dintre casele vechi au fost revendicate i cedate n instan. n alte cazuri, Justiia nc mai caut soluii.

15

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Din pcate, n tot acest timp cldirile se degradeaz. Ateptm hotrrea Guvernului, care din pcate ntrzie prin care primriile s poat amenaja faadele sau cldirile n totalitzate urmnd ca proprietarii de drept, la momentul oportun s fac plata acestor lucrri", ne-a declarat primarul Aurel Simionescu. Sunt i cldiri care au proprietar sau sunt revendicate de motenitori n instan. De cele mai multe, pe acetia ori nu-i intereseaz dect s vnd cldirea la pre ct mai mare, vezi cazul Casei cu Fantome. NICOLETA BUTNARU, 25 noiembrie 2012 ADEVRUL

Made in China: orae europene clonate


Dezvoltatorii chinezi au fcut din construirea unor replicile dup monumente sau cldiri europene, un scop de a-i crete Produsul Intern Brut, una dintre prioritile guvernului de la Beijing. Replic a turnului Eiffel La marginea oraului Shanghai, se afl o replic a faimosului Turn Eiffel de pe Champ de Mars, care este nconjurat de cldiri construite n stil parizian. Comunitatea din Tianducheng, construit n 2007, are i propria fntn din faa palatului Versailles i propriul Arc de Triumf. Avnd un aer misterios, foarte puine informaii despre ora au fost puse la dispoziia publicului de la deschiderea sa, cel mai probabil, pentru c este una dintre cele mai recente construcii dintr-o serie de orae fantom, care evideniaz o problem foarte grav din China: o bul imobiliar pe cale s explodeze. La ultimul recensmnt, populaia din Tianducheng numra 2.000 de persoane, dar oraul poate s gzduiasc peste 100.000 de locuitori. Cei mai muli oameni nu i pot permite s triasc pe proprietatile disponibile n Tianducheng i, pn n prezent, multe dintre apartamentele n stil parizian sunt ocupate de muncitori care lucreaz la extinderea comunitii i la construirea unui sat n stil franuzesc, n apropiere. Acest proiect ambiios este un exemplu perfect al supraevalurii masive a proprietilor din China. Dar dezvoltatorii continu s construiasc, pentru a contribui la creterea PIB-ului, prioritatea numrul unu a guvernului chinez.
16

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Oraul austriac Hallstatt, aflat sub patrimoniu UNESCO, reprodus pn la cele mai mici detalii O replic a unui ntreag ora istoric din Austria a fost dezvluit n provincia chinez Guangdong, la nceputul acestui an. Proiectul de 940 de milioane de dolari a fost conceput de ctre un magnat chinez din domeniul mineritului. Cei 80.000 de turiti care viziteaz anual oraul chinez care imit Hallstatt, pot strbate strzile reconstruite cu exactitate dup cele originale i pot admira arhitectura preluat n cele mai mici detalii. Dezvoltatorii proiectului sper s vnd imobilele unor chinezi bogai, care apreciaz stilului european. Oficialii din Austria nu au tiut de planurile chinezilor de a construi o clon dup oraul lor. Austriecii au aflat abia atunci cnd un membru din echipa de proiectare a scpat accidental adevrul pe cnd se afla ntr-un sejur la un hotel din Hallstatt. Ar fi trebuit ca ei s i ntrebe pe proprietarii de hoteluri i alte cldiri dac sunt de acord cu ideea de a reconstrui Hallstatt n China, i nu au procedat astfel, a spus Monika Wenger, proprietara hotelului. La doar o or de mers cu maina de la Micul Paris din China, se poate ajunge n Mica Londr. Oraul, care se numete Tamisa, a fost deschis n 2006. Constructorii au reprodus att de fidel faadele unor cldiri, nct proprietarii unor puburi britanice au depus numeroase plngeri. Centrul oraului arat ca un parc cu tematic istoric, dotat cu strzi pietruite, case n stil Tudor, cabine roii de telefon, iar numele unor strzi este Oxford sau Queen. Exist, de asemenea, o biseric gotic i un ru fals, Tamisa. Dei iniial proprietile au fost mai populate n oraul Tamisa dect cele din falsul Paris, replica britanic se adaug, astzi, celorlalte orae fantom. Singurele persoane care i pot permite s cumpere proprieti n aceste orae sunt oamenii foarte bogai, care au mai multe imobile i care le folosesc ca pe case de vacan. MDLINA BARBU, 25 noiembrie 2012
17

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

COTIDIANUL

Poveti de azi i dintotdeauna n linie i culoare


Peste 150 de lucrri, etalate la Cminul Artei (parter, etaj) i la Galeria Simeza, peste 80 de artiti din toat ara ofer, pn n 3 decembrie, o radiografie a graficii contemporane romneti. Diversitatea tematicilor i a tehnicilor, majoritatea clasice de aceast dat, dar i printurile digitale sau alte modaliti de ultim or de realizare formeaz un tablou complex i, evident, imposibil de prins n ntregime n spaiul unei cronici de cotidian. Sunt prezeni pe simeze artiti consacrai i alii mai tineri, graficieni prin excelen, dar i pictori, sculptori, ceramiti sau textiliti care abordeaz cu egal miestrie aceast art ce privilegiaz linia i dialogul ei cu pata de culoare. Cu tendine spre abstract, cu compoziii amintind prin cursivitatea liniei i prin rafinamentul punerii n pagin manierismul, cu simbolistic viznd sacrul sau cu ironie tonic ori sarcastic, lucrrile contureaz universul cu o mie de faete al lumii contemporane.
Cristina Dora Gaurean, Purple haze

Peisaje sugerate, cum ar fi Moar de Ioan Atanasiu-Delamare sau Casa neagr a Danielei Catona, cu istoria ei sugerat prin fragmente de text care o nconjoar sau o traverseaz, spun o poveste pe care o reia, n alt registru, i conceptual i tehnic, Mariea Chioba Petcu n Origini. Li se altur peisajele, s le zicem mentale, ale lui Iuri Isar, Amintiri din realitatea imediat, cu propensiune spre sacru, sau Dimensiuni afective ale Corneliei Kocsis-Josan ori Arhitecur interioar de Emilian Murean, de exemplu. Cristina Gloria Opria, cu INflorscene, ofer o compoziie sensibil i decorativ, n timp ce, pentru Alina Rizea Gherasim, peisajul se supune n primul rnd conceptului (Arhitectura grdinii), iar pentru Andreia Bianca Rotaru (Home), el devine locul interior al existenei, n care cas nseamn o sum a locurilor i a experienelor memoriei. Alteori, peisajul se impune ca o viziune infantil, rememorare afectiv a etapelor unei cltorii, ca n compoziiile cu cachet turistic, n tehnic mixt, Copenhaga sau Hong Kong ale Luminiei Monica Radu.
18

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Istoria sau povestea domin, mai mult sau mai puin explicit, expunerea. Se pare c trim o epoc n care ntoarcerea la nararea lumii mari sau a celei personale ocup locul central n toate tipurile de comunicare. i dac Ovidiu Marciuc folosete cteva elemente simbolice (calul prnd s ias dintr-o fresc, monedele) pentru a rememora Romanii, Alexandru Szabo restituie o curgere a evenimentelor i oamenilor, a sacralitii i a legendelor n Vitraliul castelului, reiterare istoric cu iz de Ev Mediu. Povestea Francesci din Amalfi a lui Petru Vintil Jr., stranie sugestie dramatic, amintete de pictura metafizic a lui Chirico. i, desigur, Povestitorul, metafor a creatorului, nu poate lipsi, schiat monumental, generic, alturi de calul naripat al imaginaiei, de Adriana Lucaciu, pandant, neinteniont, dar sugestiv, al Artistului Crenguei Corina Macarie.
Vasile Radu Amarcord Igazsag,

Cel mai des abordate sunt ns tematica astral i cea a introspeciei i a refleciei asupra omului n univers. Mesajul este, mai rar, unul tonic, nu att prin poveste, ct prin modalitile de expresie, ca n Mesaj astral al Lorettei Blu Lorincz, alteori de rafinat contopire ntr-o structur universal, ca n Constelaie 01, semnat de Gyngyi Zld Kroly, sau ntr-o geometrie perfect a liniilor i culorilor n Muzica sferelor a lui Tiberiu Nicolae Marianov, amintind de Neoplasticism. Totul, ntre Marele Bang, amintit de Livia Mateia n Explozie sau de Alexandru Blan n Genez. Omul ntre mit i existena cotidian, ntre absolut i spectacol. Trupul ca loc al centrului lumii, ca n Nud scris de Constantin Apostol, sau ca expresie a jocului, a dansului, a eternei commedia dellarte. Pentru Ioan Cuciurc, el devine locul de ntlnire al energiilor, n Trup i culoare: Ferestrele trupului, cu trimiteri la sacru i la supliciu n acelai timp. Portretul poate fi metafor a unei stri (Graia de Liana Axinte) sau oglind a zbuciumului interior. Remarcabil, n aceast a doua ipostaz, Autoportretul nelinititor al Ecaterinei Florina Gapar sau portretul metaforic, realizat cu o economie de mijloace admirabil, de Cristina Dora Gureanu (Purple haze), ori de tristee copleitoare, portretul izolatei Estella ntr-o lume amorf, neinteligibil, de Radu erban. VICTORIA ANGHELESCU, 25 noiembrie 2012

19

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

JURNALUL.ro

New York Times despre Romnia: ''Atmosfera dinainte Marii Uniri. O tar mutilat''
Site-ul Tkinter.net reproduce ediia din 7 septembrie 1916 din ziarul New York Times, care descria atmosfera din Romnia naintea participrii la Primul Rzboi Mondial. Publicaia american compara capitala cu oraele mari ale lumii, precum New Orleans sau Washington, descriindu-l ca fiind ''un ora vesel i francofon, care sa transformat n cteva sptmni ntr-un ora sobru i trist''. Motivul acestei transformri se datora faptului c romnii i doreau unirea tuturor provinciilor rii. ''Exist 5.000.000 de romni care triesc acum dincolo de graniele Regatului i fiecare i dorete unirea. Romnia este azi o ar mutilat, un fragment al adevratei Romnii, spre care tnjesc sufletele tuturor copiilor''. Una din provinciile cele mai dorite era Transilvania, care aparinea Imperiului AustroUngar. O regiune extrem de fertil i plin de zcminte de aur, fiind martora confruntrilor cu hoardele de huni i ttari, ns pe vremea Imperiului Roman era parte a aceleiai provincii de care aparine actuala Valahie i Moldova. Romnii care triau n Ungaria aveau parte de mai multe ''neplceri dect fraii lor din Bucovina'', zona aflat sub conducerea directa a Austriei. Cea de-a doua provincie dorita din Romnia era Bucovina. A facut mult timp parte din Romnia, pn n anul 1777, cnd Austria a primit acest teritoriu din partea sultanului Turciei. Este una din cele mai bogate zone din Moldova, din punct de vedere al resurselor, dar i al tradiiilor. Aici, la Suceava, i aveau tronul domnitorii, iar la mnstirea Putna erau ngropai. La cele dou provincii guvernate de Budapesta i Viena se adaug Basarabia, aflat sub controlul Rusiei. A fost cedat de Turcia Imperiului Tarist, dup pierderea rzboiului din anul 1812. Rectigat in 1856, a fost pierdut din nou, dup Unirea realizat de Alexandru Ioan Cuza, n timpul rzboiului ruso-turc din 1877. Pe lng aceste provincii, mai exista colonii de romni in Bulgaria, Serbia i Macedonia, care se numesc vlahi sau valahi i sunt n mare parte pastori. Cuprinderea acestora ntr-o Romnie unit va fi extrem de dificil. Prin urmare, locuitorii din Bucureti au toate motivele s fie sobri n faa acestei grave probleme. Acum s-au alturat Aliatilor i, dac acetia vor ctiga rzboiul, Romnia va
20

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

primi napoi cele dou provincii aflate acum n Austro-Ungaria. Rusia se spune c ar fi promis la rndul ei napoierea Basarabiei, i ncheie articolul New York Times. Dup ce Aliaii au ctigat rzboiul, principatele romne au fost unite sub conducerea Regelui Ferdinand, ncoronarea oficial avnd loc pe 1 decembrie 1918. n realitate ns, aceasta unire a fost realizat n mai multe etape: Basarabia s-a alipit Romniei pe 9 aprilie 1918, Bucovina pe 28 noiembrie 1918, iar Transilvania pe 1 decembrie 1918. 26 noiembrie 2012 HotNews.ro

Primaria Capitalei cere in numele unei firme care se ocupa cu jocuri de noroc construirea unui turn de 45 de metri inaltime la intersectia bd. Mihai Eminescu cu Calea Dorobanti
Premiera in Bucuresti: Primaria Capitalei a initiat un Plan Urbanistic Zonal pentru un partener privat. E vorba de un PUZ care permite unui companii sa construiasca trei cladiri, printre care si un turn de 45 de metri inaltime, la intersectia bd. Mihai Eminescu cu Calea Dorobanti, intre doua cladiri monument istoric. Parcela are in total o suprafata de 5.000 mp, iar cele trei cladiri vor adaposti un hotel, un cazinou, spatii comerciale, birouri si locuinte. Potrivit informatiilor de pe site-ul municipalitatii, initiatorul Planului Urbanistic Zonal prin care se cere aprobarea celor trei cladiri este chiar Primaria Capitalei, iar beneficiarul acestor derogari este firma Rubin Gold 2004, o companie care se ocupa printre altele si cu jocuri de noroc. Mentionam ca, daca municipalitatea nu ar fi initiat acest proiect, investitorul privat nu ar fi putut construi ceea ce intentioneaza intrucat legea nu ii permite. Intrebata care este interesul public in acest proiect, Primaria Capitalei nu a raspuns la solicitarea HotNews.ro. Potrivit informatiilor publicate pe site-ul Primariei Capitalei, institutia a incheiat cu firma Rubin Glod 2004 o conventie pe data de 20 septembrie 2012, municipalitatea devenind initiatorul Planului Urbanistic Zonal. Potrivit Legii urbanismului, in acest moment, investitorii privati nu pot initia Planurile Urbanistice Zonale decat in urmatoarele situatii: construirea de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi. In acest proiect nu se regaseste nici una dintre aceste functiuni. (Certificat de urbanism, sursa HotNews.ro) De asemenea, pe langa faptul ca pe terenul pe care se intentioneaza construirea celor trei cladiri sunt doua monumente istorice, parcela se afla si in doua zone protejate Eminescu si Calea Dorobanti. Potrivit Legii urbanismului privatii nu pot initia Planuri Urbanistice Zonale in aceste arii. Acesta este doar atributul autoritatilor locale. Cu alte
21

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

cuvinte, daca municipalitatea nu ar fi initiat acest PUZ, investitorul privat, firma Rubin Gold 2004, nu ar fi putut sa o faca.
Cele doua cladiri monument in spatele carora se vor construi turnurile Foto: Norc.ro

Desi HotNews.ro a solicitat Primariei Capitalei sa ofere informatii referitor la motivele care au stat la baza acestei asocieri si care este interesul public in acest proiect, municipalitatea a oferit cateva informatii seci, ocolind raspunsul. "Terenul in suprafata totala de circa 5000 mp, aflat la adresele Calea Dorobantilor /strada Mihai Eminescu/ strada General Ernest Brosteanu, nr. 16,18,/27/4,8 , a generat in anul 2010 un Plan Urbanistic Zonal avizat de catre Comisia Tehnica de Urbanism cu Aviz nr. 29/3//13.05.2011, in urma Avizului de Oportunitate nr. 96/24.12.2010 si a avizelor preliminare obtinute, pentru construirea unui imobil multifunctional hotel, cazinou, servicii, comert, birouri locuinta. Initiatorul la aceea vreme, anul 2010, era un arhitect roman la cererea beneficiarului privat RUBIN GOLD 2004. Studiul de urbanism a fost avizat si urma sa parcurga pasii in vederea aprobarii prin Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Urmare a modificarii Legii nr. 350-2001 prin Ordonanta de Urgenta nr. 7/2011 , articolul 50 si 54 s-a reluat procedura de avizare/aprobare, in momentul de fata aflandu-se, conform OM 2701/2010 , in faza de consultare a populatiei - faza anunt de intentie", se arata in raspunsul municipalitatii. Proiectul a fost prezentat si la ultima sedinta a Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, in luna noiembrie, iar proiectantii au declarat ca a primit aviz si de la Ministerul Culturii. Nu detinem informatii daca Planul Urbanistic Zonal a primit sau nu avizul Comisiei de Urbanism intrucat municipalitatea a secretizat deciziile acestui for. Mentionam ca pe terenul care face obiectul acestui plan Urbanistic Zonal se afla doua cladiri monument istoric, o casa de pe str. Mihai Eminescu nr. 27 si una de pe Calea Dorobanti nr. 16. Alaturi de aceasta cladire se afla si British Council. Istoria proiectului Istoria acestui proiect a inceput in mai 2009, cand firma Rubin Gold 2004 a prezentat Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei ce doreste sa construiasca te terenul de la intersectia Caii Dorobanti cu bd. Mihai Eminescu. Atunci, pe acest teren au fost propuse trei variante: - un turn de 200 metri, proiectat de firma de arhitectura a arhitectei Zaha Hadid; - o cladire de 55 de metri, proiectata de compania Bergman, Walls & Associates (Israel);
22

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

- o cladire de 90 de metri, proiectata de arhitectul Dorin Stefan. Dupa mai multe sesiuni de discutii si proteste din partea societatii civile, Comisia Tehnica de Urbanism a inclinat spre proiectul propus de arhitectul roman, Dorin Stefan, membru in aceeasi Comisie. Inaltimea proiectului a fost scurtata, iar in final s-a ajuns la o cladire cu o inaltime de circa 40 de metri. Nici in aceasta forma, ONG-uri nu au fost de acord cu proiectul intrucat era mult mai inalt decat cladirile invecinate si afectau zona protejata: "Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Protejate valabil din 2000 prevedea o inaltime maxima de 13 metri in strada Brosteanu, 16 metri in strada Dorobanti si 27 metri in strada Eminescu. Nu 46 de metri. Consiliul General are insa voie sa deroge de la inaltimile maxime. Etaje superioare ale imobilului ies in consola deasupra a trei Monumente istorice: Eminescu 27, Dorobanti 18 si Dorobanti 20", a declarat pentru HotNews.ro, la vremea respectiva, Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul. In 2011, dupa modificarea Legii urbanismului, proiectul a fost oprit deoarece investitorii privati nu mai puteau initia Planuri Urbanistice Zonale pe zonele protejate. Prin insusirea PUZ-ului de Primaria Capitalei, proiectul a fost repornit, in acest moment aflandu-se in dezbatere publica pe site-ul institutiei. "Acest proiect este o gluma proasta. Daca te informezi putin despre firma respectiva, constati ca nu are decat un angajat si ca nu are profit, ba chiar merge pe minus cu o cifra colosala! Si cu toate acestea, firma respectiva vrea sa construiasca in buricul targului hotel, cazinou, servicii, comert, birouri si locuinte! Proiectul propune construirea a 7-8 nivele peste 3 case, dintre care 2 monumente din zona protejata Dorobanti. Pentru specialistii care realizeaza acest proiect (urbanisti si arhitecti) nu va exista nici o scuza in fata bucurestenilor dupa ce constructia struto-camila va distruge zona. Cum justifica acesti specialisti propunerea de a construi peste niste case vechi si ce valoare vor mai avea aceste case dupa ce vor fi parazitate in felul acesta? Si cum de primaria permite asa ceva, ba mai mult, isi asuma proiectul, fiind initiatorul PUZ-ului? As vrea sa mi se raspunda va rog care este oportunitatea publica aparuta prin acest proiect si care a determinat primaria sa promoveze acest PUZ", scrie un cetatean pe site-ul municipalitatii la rubrica de comentarii. Cine este Rubin Gold 2004 Rubin Gold 2004 s-a infiintat in 2004 avandu-i asociati pe Mariana Claudia Sterpu si pe fratele ei, Cristian Ionel, avand ca principal obiect de activitate jocurile de noroc. La jumatatea lui 2005, cei doi frati au infiintat un punct de lucru in satul Unirea din judetul Dolj, la numarul 734. In decembrie 2005, punctul de lucru de la numarul 734 s-a inchis pentru a-i lasa loc altuia, aflat pe tarlaua 67, parcela 867 tot din comuna Unirea. Rubin Gold 2004 si-a schimbat radical componenta in martie 2007, atunci cand fratii Sterpu s-au retras din firma, lasand locul firmei cipriote Brightmission Holdings Limited,
23

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

cu sediul in Nicosia. Reprezentantul firmei cipriote era Shamir Alon. Cu aceasta ocazie s-a inchis si punctul de lucru de pe tarlaua doljeana, pariurile si jocurile de noroc au devenit activitate secundara, iar obiectul principal a devenit cumparare si vanzare de bunuri imobiliare. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, in 2011 firma RubinGold 2004 a avut un salariat, o cifra de afaceri de 1.389.164 lei , 0 profit, pierderi de 5.175.692 lei si datorii de 105.074.174 lei. CATIUA IVANOV, 27 noiembrie 2012 WALL STREET.ro

Oprescu: Canalul Bucuresti-Dunare poate face metropola sa devina a cincea capitala dunareana
Primarul Sorin Oprescu sustine ca realizarea canalului Dunare-Bucuresti poate face ca orasul sa devina a cincea capitala dunareana, in acest sens, fiind purtate discutii privind finantarea investitiei din fonduri europene cu Johannes Hahn, comisarul Uniunii Europene pentru Politica Regionala, transmite Mediafax. Potrivit unui comunicat al Primariei Municipiului Bucuresti, Sorin Oprescu a avut, marti seara, o intalnire cu Johannes Hahn, comisarul Uniunii Europene pentru Politica Regionala, cu care a discutat despre strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii si despre posibilitatile de finantare din fonduri europene a canalului BucurestiDunare. Sorin Oprescu a subliniat importanta conectarii Bucurestiului la reteaua dunareana, alaturi de celelalte orase riverane, demersurile actualei administratii urmarind sa asigure participarea in procesul decizional ce vizeaza Strategia Dunarii. In acest sens, primarul general i-a prezentat oficialului european stadiul lucrarilor proiectului canalului Bucuresti - Dunare, lucrari oprite imediat dupa decembrie 1989, respectiv beneficiile acestui proiect pentru Capitala Romaniei si regiunea Dunarii de Jos. "Doresc sa ma asigur ca acest proiect, sustinut de o parte a societatii romanesti si contestat de o alta, este corect prezentat si astfel inteles prin prisma avantajelor pe care ar urma sa le aduca, nu numai noua romanilor, ci si Europei, si ma refer aici la reducerea decalajelor dintre diversele sale regiuni. Canalul Bucuresti-Dunare nu inseamna doar o noua ruta de transport, ci si o sursa de energie, o sursa de apa pentru dezvoltarea unui sistem performant de irigatii, o investitie in turism, dar si in protectia mediului", a spus primarul Oprescu, citat in comunicat. Potrivit reprezentantilor administratiei municipale, la randul sau, Johannes Hahn a exprimat disponibilitatea Comisiei de a lua in discutie o viitoare finantare a lucrarilor la acest proiect, subliniind ca asteapta, initierea discutiilor cu oficialitatile romane."Este un proiect care poate beneficia de finantarea Uniunii Europene. Avand in vedere
24

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

dimensiunea sa financiara, precum si durata acestuia, ma astept sa fie sustinut si la nivelul Guvernului dumneavoastra, nu doar la cel al autoritatilor locale, in calitatea lor de beneficiari directi", a sustinut comisarul european pentru Politica Regionala, citat in comunicat. Tot marti, Sorin Oprescu a discutat cu ministrul de stat pentru Afaceri Europene al Bavariei, Emilia Muller, la sediul Guvernului Oberpflaz, careia i-a prezentat pozitia actualei administratii a Bucurestiului cu privire la regiunea Dunarii de Jos. "Unul dintre proiectele fanion ale Planului de Actiune a Strategiei Dunarii este si canalul care va face ca Bucurestiul sa devina port la Dunare.(...) Sunt ferm convins ca sta in puterea noastra ca Bucurestiul sa devina a cincea capitala dunareana si sa se alature celorlalte patru capitale dunarene, Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad", a afirmat edilul sef al Capitalei. Totodata, primarul general a mai spus ca viitoarele strategii dezvoltate la nivelul Uniunii Europene vor urmari pe langa dezvoltarea capitalelor si zonele adiacente acestora, implicit, regiunilor de care acestea apartin, "reducand astfel decalajele inca existente in cadrul Uniunii Europene". "Regensburg, orasul care astazi gazduieste aceasta prima editie a Forumului Anual al Strategiei Dunarii, a fost pana in urma cu nu foarte multi ani unul dintre cele mai sarace din Bavaria. Astazi, tocmai prin schimbarea abordarii si implicarea factorului local, mai degraba decat a celui central si prin pastrarea independentei actului administrativ, acest oras istoric se situeaza intre primele zece ale Germaniei", a dat exemplu ministru Emilia Mueller. Primarul general Sorin Oprescu a participat marti si miercuri, in orasul german Regensburg, la primul forum anual privind Strategia Uniunii Eropene pentru Regiunea Dunarii, la care au mai fost prezenti, printre altii, ministrul Leonard Orban si comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, precum si alti reprezentanti ai oraselor dunarene. Forumul, organizat de Guvernul din Bavaria si Comisia Europeana, este prima intalnire de acest gen de la lansarea Strategiei Dunarii, in 2011. Intitulata "Cum putem ajuta Regiunea Dunarii pentru a construi o Europa competitiva", conferinta s-a axat pe provocarile si oportunitatile din Regiunea Dunarii cu privire la investitii si competitivitate economica, precum dezvoltarea infrastructurii si eficienta energetica, precizeaza sursa citata. Strategia UE pentru Regiunea Dunarii s-a nascut la initiativa Romaniei si Austriei, in 2008, si este implementata de fiecare stat membru riveran si se adreseaza in special autoritatilor publice locale si regionale. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt conectivitatea (transport intermodal, cultura si turism, retele de energie), protectia mediului (managementul resurselor de apa, protectia biodiversitatii si managementul riscurilor), cresterea prosperitatii regiunii Dunarii (educatie, cercetare, competitivitate)
25

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

si imbunatatirea sistemului de guvernare (capacitate institutionala si securitate interna). 28 noiembrie 2012


INTERNAIONAL

ARCHITECTMAGAZINE.COM

Kitagawara: cealalt fa a arhitecturii japoneze


Arhitectul japonez Atsushi Kitagawara creeaz n stil teatral Unul din motivele pentru care am cltorit recent la Tokio a fost pentru a vedea creaiile arhitectului Atsushi Kitagawara, ca parte a cercetrii pentru monografia pe care o realizez. Am petrecut cteva zile studiind-i munca n Tokio i n mprejurimi, moment care mi-a reamintit cele dou mari curente din arhitectura japonez contemporan, care continu i acum s m fascineze. Unul din ele, adesea ntlnit Vest, este cel minimalist care, n cazul unor arhiteci precum SANAA, devine att de extrem, nct face ca opera lui Mies van der Rohe s par de-a dreptul monumental. Sunt genul de creaii care dau foarte bine n poz i ne fac pe noi, restul, oarecum jenai de dorina de mai mult spaiu, de lucruri, de structur. Stilul pe care l vedem tot mai rar azi este cel promovat de arhiteci precum Arata Isozaki. Este foarte simplu s-l cataloghezi drept Postmodernist, dar eu i-a recunoate mai degrab rdcinile adnci n cultura japonez, fiind la fel de radical n felul su precum minimalismul reductiv. Este un fel de condensare a complexitii caracteristice atmosferei japoneze, ea nsi un colaj de tradiii vestice i estive, de materiale i de programe. Un stil care se delecteaz cu prezentarea i mpachetarea lucrurilor simple n forme tot mai elaborate. Este un stil extrem de teatral, care te conduce din spaiu n spaiu cu contraste puternice i forme extrem de bine articulate.
Kitagawara the other Japanese Architecture

Kitagawara este un excelent exponent al acestui stil. Prima oar i-am ntlnit creaiile odat cu studierea unor imagini cu Rise Cinema, un proiect din 1985, a crui faad principal const ntr-o perdea metalic tras n prile laterale, pentru a revela o parte
26

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

din structura de beton (foto). De atunci, Kitagawara a continuat s dezvluie i s reprezinte, aducnd laolalt fragmente de materiale i geometrii complet diferite. Am cltorit i n Alpii japonezi unde, n 2007, Kitagawara a proiectat un muzeu pentru Colecia Nakamura. n mijlocul pdurii, i iese n cale o structur de beton, care i face loc printre copaci cu curb parabolic. Intri n zona recepiei i apoi cobori o ramp pe un culoar ngust, pn ajungi ntr-o anticamer ntunecoas i apoi ntr-o sal, unde toat lumina se concentreaz pe creaiile expuse ale lui Keith Haring, agate n diverse unghiuri pe zidurile nclinate. Prins ca ntr-un borcan n spaiul acesta surprinztor, reueti s te calmezi n galeria mai mult sau mai puin normal, dar te ntorci i descoperi o alt explozie a spaiului odat cu apariia curbei parabolice care plutete deasupra, n vreme ce sculpturile artistului se aliniaz cumini pe podelele nclinate de lemn. Un alt culoar ngust i nite trepte te vor conduce pe acoperi, care dubleaz spaiul de expunere. ntreaga experien este un traseu magic, n care eti condus pe drumul corect de conuri, de curbe i de fante. AARON BETSKY, 26 noiembrie 2012 (Continuare aici. Foto: tokiomango.co) ARCHITECTMAGAZINE.com

Captarea energiei solare cu ajutorul carbonului


Cercettorii Universitii Stanford descoper alternative la utilizarea mineralelor rare n dezvoltarea celulelor solare Domeniul energiei regenerabile se mbogete n fiecare an cu noi descoperiri de la realizarea fotosintezei artificiale la panouri solare bazate pe energie alternativ produs de alge. Un anun recent din partea Universitii dezvluie o alt descoperire semnificativ, sub forma unor celule solare alctuite n totalitate din carbon. Iniial, vestea c inginerii chimiti de la Stanford au construit o alternativ mai bun la materialele folosite n aparatele fotovoltaice convenionale poate prea oarecum neconvingtoare. Dei carbaonul este un material penetrant, la fel este i siliconul, care poate fi gsit n 90 % din mineralele care compun crusta pmntului i care este, de altfel, materia semiconductoare de baz n alctuirea aparatelor fotovoltaice standard.

27

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Foto: Mark Schwartz Stanford University's all-carbon solar cell

ns oamenii de tiin nu propun nlocuirea siliconului cu carbon, ci a materialelor rare precum oxid de indiu-staniu, utilizate n electrozii din celulele solare din siliciu. "Materialele precum oxidul de indiu sunt foarte rare i devin din ce n ce mai costisitoare, odat cu creterea cererii pentru celule solare, panouri touchscreen sau alte dispozitive electronice," a declarat profesorul Zhenan Bao de la Stanford. "Carbonul, pe de alt parte, este ieftin i din abunden n pmnt. Dei prototipul celulei de carbon are o eficien de doar 1%, cercettorii sunt optimiti asupra evoluiei tehnologice. Potrivit lui Bao, "mai avem, evident, un drum lung pn la eficiena maxim. Dar, cu materiale mai bune i cu tehnici mai bune de procesare, ne ateptm s obinem rezultate remarcabile." BLAINE BROWNELL, 27 noiembrie 2012 EVOLO.US

Muzeul Naturii i tiinei Perot / creaie Morphosis


Morphosis a ncheiat recent lucrrile la proiectul Muzeului Naturii i tiinei din Dallas, instituie deschis de acum i publicului. Corpul principal al muzeului, de forma unui cub imens, este dezvluit de o plint uria acoperit de pietre i de plante rezistente la secet, care reflect mediul natural specific Texasului. Noua cldire se afl n Victory Park i va nlocui o parte din anexele corpului principal al Muzeului, situat alturi, n Fair Park. Integrnd natura i tehnologia, cldirea Muzeului demonstreaz capacitatea design-ului de performan (cu impact minim asupra mediului nconjurtor) i a ncurajrii unor
28

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

experiene memorabile n spaiul muzeal de a transforma arhitectura ntr-un instrument activ pentru educaie tiinific. Pentru a duce i mai departe principiul integrrii, un drum care coboar de la ultimul etaj printre galerii nconjoar atrium-ul pe afar i pe dinuntru, conectnd lumea interioar a muzeului cu mediul nconjurtor al oraului de afar. Muzeul devine, astfel, o cldire fundamental public o cldire care se deschide, care i aparine eminamente oraului, activndu-l; n cele din urm, publicul devine parte integrant a muzeului, aa cum muzeul devine parte integrant a oraului. LIDIJA GROZDANIC, 28 noiembrie 2012
__________________ Selecie i traducere realizate de Raluca tefan, consilier de comunicare

29