Sunteți pe pagina 1din 7

CAUCIUCUL

Cauciucul natural

Cauciucul natural se extrage din sucul lptos al unor arbori tropicali de genul Hevea brasiliensis, Ficus elastica, ori din sucul unor plante care cresc n zona temperat, cum sunt: tau-saczul, coc-saczul, si crm-saczul, n care latexul este depus n rdcini. Din punct de vedere chimic, cauciucul natural este o hidrocarbur macromolecular, cu formula brut (C5H8)n, unde n variaz ntre 1000 si 5000. Moleculele cauciucului sunt formate din catene lungi ce au ca si component structural de baz izoprenul:

CH3 | -CH2-C=CH-CH2-CH2-C=CH-CH2-

CH3 |

Izoprenul, produs n celulele arborelui de cauciuc n urma unor procese biochimice asemntoare celor prin care se formeaz rsina n conifere, are formula brut: C5H8 sau 2-metil-butadien:

CH2=C-CH=CH2 | CH3

referat.clopotel.ro

Cauciucul natural obtinut din latex este ambalat n baloturi si expediat fabricilor pentru prelucrare. Proprietti. Cauciucul brut are o culoare slab glbuie, este insolubil n ap, alcool, aceton, dar solubil n benzen, benzin, sulfur de carbon etc. Cea mai important proprietate a cauciucului este elasticitatea, care este optim ntre 0 si 300. Cauciucul brut prezint o serie de inconveniente: elasticitatea sa variaz cu temperatura, si anume peste 300 el se nmoaie (curge), iar sub 00 devine casant. Sub actiunea oxigenului cauciucul "mbtrneste", adic devine sfrmicios si inutilizabil. Prin vulcanizare, la dublele legturi ale catenei se aditioneaz sulf, ceea ce duce la o cuplare ntre molecule, prin punti de sulf. Vulcanizarea transform cauciucul dintr-un material plastic ntr-un material elastic modificndu-si comportarea la actiunea dizolvantilor:

CH3 | -CH2-C-CH-CH2-CH2-C-CH-CH2| S | -CH2-C-CH-CH2-CH2-C-CH-CH2| CH3 | |

CH3 | |

| S |

| CH3

Practic, vulcanizarea se face tratnd cauciucul cu sulf sau cu protoclorur de sulf, S2Cl2 n proportie de 0,3-3% n greutate fat de cauciuc si n conditii speciale de temperatur si de presiune.

referat.clopotel.ro

Un procedeu modern l constituie vulcanizarea radioactiv, care const n expunerea cauciucului influentei radiatiilor emise de izotopul radioactiv al cobaltului, obtinndu-se un cauciuc vulcanizat de calitate superioar. Prin vulcanizare, cauciucul si mbuntteste propriettile: i se mreste elasticitatea pe care si-o mentine ntre limite mult mai mari de temperatur, devine mai rezistent la agenti mecanici, la frecare, la agenti chimici si la ap, nu las gazele s treac prin el si dobndeste calitti de bun izolator electric. Prin nclzire, sub presiune redus, cauciucul se descompune cu formare de izopren. Datorit dublelor legturi existente n lantul macromoleculelor, cauciucul are proprietatea de a da reactii de aditie, caracteristice hidrocarburilor nesaturate. Cauciucul aditioneaz brom si acid bromhidric; de asemenea, prin hidrogenare catalitic rezult hidrocauciucul [C5H10]n, care nu mai contine duble legturi si prezint caracter saturat. ntrebuintri. Cantitti importante de cauciuc se consum pentru fabricarea anvelopelor, n industria constructoare de masini. Se fabric tuburi, garnituri, curele de transmisie, articole sanitare, prti din aparate si din instalatii necesare industriei chimice, cleiuri de lipit, ncltminte de cauciuc, izolatoare electrice, obiecte de uz casnic etc. Cauciucul sintetic

Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu proprietti asemntoare celor ale cauciucului natural, care se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril-acrilic etc. Vulcanizarea cauciucului sintetic se face analog cu a cauciucului natural. Fabricarea cauciucului sintetic comport dou operatii:

Prepararea monomerului; ca monomeri se pot folosi: izoprenul, butadiena,


stirenul metil-stirenul, acrilonitrilul, cloroprenul etc.; Polimerizarea sau copolimerizarea monomerilor enumerati. Ca procedee de polimerizare se utilizeaz astzi:

Polimerizarea termic n prezenta de sodiu metalic;

referat.clopotel.ro

Polimerizarea n bloc (mas) si n emulsie. Vom descrie cteva din cele mai importante tipuri de cauciucuri sintetice.

Cauciucul polibutadienic (Buna). n anul 1923, S.V. Lebedev a fabricat n


U.R.S.S. acest tip de cauciuc sintetic prin polimerizarea, sub actiunea sodiului metalic, a butadienei, obtinute pe atunci din alcool etilic. Astzi, butadiena se polimerizeaz n emulsie, folosind ca initiatori hidroperoxidul de izopropil-benzen. n procesul de polimerizare, moleculele de butadien se pot lega n pozitiile 1, 4 rezultnd polimeri liniari nesaturati conform schemei:

nCH2=CH-CH=CH2-CH2-CH=CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2Butadien Polibutadien (polimer liniar nesaturat)

n realitate, procesul de polimerizare nu poate fi condus n ntregime n acest sens, astfel c o parte din moleculele de butadien se leag n pozitiile 1, 2 rezultnd polimeri cu catene laterale nesaturate, conform schemei:

1 1 2

nCH2=CH-CH=CH2-CH2-CH-CH2-CH-
1, 3 - Butadien | 3CH || | 3CH ||

referat.clopotel.ro

4CH2

4CH2

Polibutadien (polimer nesaturate) cu catene laterale

Cauciucul butadienic se cunoaste sub denumirea de cauciuc Buna (butadien-natrium), nume ce deriv de la procedeul lui Lebedev (polimerizarea butadienei cu sodiu metalic). Cauciucul butadienic se foloseste n amestec cu altele, la fabricarea anvelopelor, a testurilor cauciucate etc.

Cauciucul poliizoprenic. Se obtine prin polimerizarea izoprenului n emulsie, sub


actiunea unor catalizatori organo-metalici, rezultnd un produs macromolecular identic cauciucului natural:

CH3 |

CH3 |

CH3 |

nCH2=C-CH=CH2-CH2-C=CH-CH2-CH2-C=CH-CH2Izopren Cauciuc poliizoprenic

n viitor dezvoltarea industriei cauciucului va tinde ctre fabricarea acestui produs.

Cauciucul butadien-stiren (butadien-stirenic). Catenele laterale nesaturate de la


cauciucul polibutadienic pot deveni la rndul lor punctul de plecare al unor noi ploimerizri, tot cu molecule de butadien, ceea ce ar duce la obtinerea unui polimer cu catena ramificat. Acest neajuns a putut fi n parte evitat prin copolimerizarea butadienei cu circa 20% stiren (CH2=CH-C6H5 sau vinil-benzen). Copolimerul rezultat, butadien-stiren, este constituit din macromolecule de forma:

referat.clopotel.ro

-CH2-CH=CH-CH2-CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2| C6H5

Prin acest procedeu s-a fabricat, dup anul 1936, cauciucul sintetic cunoscut sub numele de Buna S, cauciuc S-K (sovietic-Kauciuc), G.R.S. (fabricatie S.U.A.) etc. Productia mondial de cauciuc butadien-stiren este de 2000000 tone/an. n tara noastr, la combinatul de cauciuc sintetic din orasul Gheorghe GheorghiuDej, se fabric cauciuc butadien-metil-stirenic, prin coplimerizarea CH3 | butadienei cu metil-stirenul (CH2=C-C6H5), raportul copolimerilor fiind de 70% butadien si 30% metil-stiren. Copolimerul rezultat (butadien-metil-stiren) avnd macromoleculele de forma:

CH3 | -CH2-CH=CH-CH2-CH2-C-CH2-CH=CH-CH2| C6H5

Datorit propriettilor superioare pe care le prezint, acest sortiment de cauciuc se foloseste n special la fabricarea anvelopelor.

referat.clopotel.ro

Cauciucul butadien-acrilonitrilic. Acest cauciuc sintetic se obtine prin


copolimerizarea n emulsie a butadienei CH2=CH-CH=CH2 cu acrilonitril CH2=CH-CN: si poart denumirea de SKN, Buna N sau Perbunan. Se foloseste la confectionarea garniturilor si a furtunurilor pentru transportul produselor petroliere, deoarece este insolubil n alcani.

Realizarea cauciucurilor sintetice a creat posibilitatea nelimitat de a se mri capacittile de producere si a dus la obtinerea unor sortimente de caucicuri superioare celor naturale, cu utilizri speciale n anumite domenii. n tara noastr, fabricarea cauciucului sintetic n cantitti necesare industriei n plin dezvoltare constituie o preocupare important a statului nostru. La noi n tar, cauciuc sintetic se fabric la Combinatul Petrochimic din orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Productia acestui mare combinat, 50000 tone/an, asigur nevoile consumului intern de cauciuc. Prelucrarea cauciucului (ncorporarea n cauciuc a unor materiale ca, acceleratori de vulcanizare, negru de fum etc., nainte de vulcanizare) se face la uzinele prelucrtoare, cum sunt: combinatul de la Jilava, "Cauciucul Quadrat" din Bucuresti, uzinele "Victoria" Floresti-Prahova si Uzina de Anvelope "Danubiana", Popesti-Leordeni-Bucuresti.

referat.clopotel.ro