Cataracta

Cristalinul, situat n spatele irisului poate fi sediul diferitelor procese patologice. Cea mai frecvent este cataracta sau albeaa (n limba greac katarraktes = cascad; denumirea se datorete faptului c n antichitate se credea c s-ar scurge un lichid tulbure deasupra pupilei). Se clasific n mai multe categorii:

congenital este consecina unui proces patologic intrauterin. Are diferite forme: zonal, capsular anterioar, capsular posterioar i nuclear, dar nu progreseaz. Se poate trata prin secionarea unei poriuni a irisului i a capsulei cristaliniene. senil apare n urma tulburrii nutriiei cristalinului la unele persoane trecute de vrsta de 50 de ani, cel mai des din cauza diabetului zaharat. Se caracterizeaz prin schimbarea treptat a culorii pupilei n alb-cenuiu, scderea progresiv a vederii i, uneori, prin dublarea sau deformarea imaginii. Poate fi evitat prin extragerea cristalinului i nlocuirea lui cu o lentil biconvex de 10 dioptrii sau prin folosirea ochelarilor. traumatic reprezint o urmare a lezrii capsulei cristaliniene prin lovituri. complicat este consecina unor boli intraoculare (iridociclit, glaucom .a.). radiativ este rezultatul expunerii la radiaii ionizante

Simptome: cristalinul, care n mod normal este limpede ca un cristal devine mai mult sau mai puin opac n cursul acestei boli, de aceea pupila nu apare neag i alb cenuie ,acuitatea vizual scade n mod considerabil. Cauze: cataracta poate fi congenital, dobndit sau determinat de vstr. n cazul cataractei congenitale copilulu se nate cu aceast modifiacare a cristalinului, fie de cauza ereditar, fie datorit unei mbolnviri de natur viral a mamei n cursul sarcinii. Cataracta senil este aproape fiziologic (normal) n forma sa cea mai uoar, adic opacifierea minim a cristalinului. Tratament: orice opacifiere a cristalinuilui i scadere a acuitii vizuale trebuie prezentat medicului. Numai acesta poate hotr indicaia i momentul interveniei chirugicale. Operaia const n ndeprtarea cristalinului opacifiat. Nu exist alt mijloc de coreactare a acestei opacifieri. La ctva timp dup operaie, cristalinul va fi nlocuit prin ochelari speciali cu lentile convexe.

Conjunctivita
Conjunctivita este o inflamatie a mucoasei pleoapelor (tesutul subtire situat pe fata posterioara a pleoapelor cu rol in apararea si mentinerea umeda a globului ocular). Cauze Cauzele cel mai des incriminate in aparitia conjunctivitei sunt urmatoarele: - infectia cu virusuri

- infectia cu bacterii (precum gonoreea sau chlamydia) - factori iritanti precum sampoanele, praful, fumul de tigara, gazele si ceilalti poluanti de mediu, clorul folosit in tratarea apei (piscine) - alergenii, in special praful, fardurile, polenul, lentilele de contact. Conjunctivita de cauza infectioasa (etiologie virala sau bacteriana), se poate transmite de la o persoana la alta insa nu determina complicatii serioase daca este diagnosticata si tratata precoce. Simptome Simptomele conjunctivitei difera in functie de gradul inflamatiei conjunctivei si include urmatoarele: - hiperemia conjunctivala (inrosirea mucoasei conjunctivale) - hiperlacrimatie (cantitate excesiva de lacrimi) - secretie alb-galbuie, care se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului, in special dupa somn - secretie verzuie, groasa, aparuta la nivelul ochiului - prurit conjunctival (mancarime, aparuta la nivelul mucoasei conjunctivale, care prin grataj poate accentua hiperemia) - arsuri oculare - vedere incetosata - fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina). Cand apare oricare dintre simptomele specifice conjunctivitei, este necesar consultul medical de specialitate. Oftalmologul va realiza o examinare minutioasa a ochiului si eventual va recolta cu ajutorul unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica. Examenului microbiologic al secretiei oculare, poate identifica cauza conjunctivitei, astfel incat infectiile oculare virale sau bacteriene, inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS), pot fi tratate corespunzator.