CODVRILE INTERNATlONALEALE STATELOR

(DINTREI LITERE)
Pentru a U$ura consultarca cole<:\iei. paginile dedicate diferitelor rc:giuni, orase. state sunl omonate dup;l coduri $i numere speciale. PrescurtArile
r-- folosite la siSlemallZareB colccliei corespund codurilor slabilite prin DOrma ISO 3166. folosite. de excmplu. pc mternet, in lransponul rutier (coduri
de douA hlcre) SlU intilnite in pappoane (coduri de trei Iiterc). tn paglfUI urmliloare. \-li prczcntAm \iSla codurilor statelor $1 cchivalentullor.
"G
"
AFGNMTAH ..... GH ........
"""
NO
""""'...
"'" '"
......... GMB ... ....... ......
""
........
""
.. ........ .... ow
""""""'"
NRU NO
""""
"'" '" """"""
GNO GO GUlNEEA ECUo\TORIAl.A
""-
"'
NOUA""""""
... .. DMATnENWlIE t.NTE ORe OR GRroA
""" "" ""'" ... AR
"""""'"
GRG GO
""""'"
-

.... ...
--
....
'"
.............. ... .. ......
A>G .. ..........
=
G
=-
.... ... ......
.....
'"
""""""
HNO ... ........... ....
""
,......,
""
A> ......... .... >OR
"""J'A
..... ...
""""(SUA)
'"
"-
""""""'"
om .....
""
......,...,.........
'"

.........
-
.........
"'"
....
""'''''''
.... IE ....... ... 0
'""""""
....
""
PORTO RICO
"" "
"".
'""
w
'""'" """
... COAEEADE NORD
...
"
........ ,.."
'"

........ ... ..
""""""""
OGO
'" """"""'"
ON W
-
"'"
..
""'GUo"
.... OG .......... NO 0 OW< ... ..
"'AR
.. OH ........ ...


"""
NO ...........
... .. ......... OR

....... RUS
'" ""'"
... ..
""""","","""""
IT. IT IT..... ... ...
...-
...
""
........
""
... .........
...,
.. .............
o.z
'"
IE""
"'"
.,
""""'"
"" '"
SERSlA MUNTENEGRU
""
00 OGU'AA ... ..
-
SON
'"
.......
... OR ........
"'" "

"" '"
.......
... ..
""""""'"
"'" "
"""'.
....
'"
.........,...
... OH .....0
W" 'G

'"'
sa
..........., ....""""
. .. ........ .... Or.8XlGlA ....
'"
""""'"''''
r-
.... ... 80TSWANA ..

.....n
"" ""
ELSALVo'DOR
""
OF
"""'" oomwJ.
-
SF KnTS 1JI NEVIS ....
'"
.........,

'" """"" "'"

CORUA 0< '""
.... 00 ........
""
CO<
..."""

'"
....'"
'n>
"
Hl.t.B.SolOTOIoE" PRNCf'E
.,...
"- ""CO

""" "'"
'"
SlOVACIA
"'"
CO<
""'" ""
.... U8AR ...

"'''''''''''
eN COAST'" DE "R 'R LIBERIA
"" "
'"'''''
""" '"
CARER...
'" "

'"' "
"'''''''''
GOO GG REP OEM CONGO
''''
'C SF LUCIA WR 'R

GOO GG GGNOO
"'
"
LIECHTENSTEIN
'''''
"

COO< C' INSULElE COOK (SUA)
"
SRI LANKA
'"
SEYCHELLES
GOO. GG COl.lJM8LA ....
"
LESOTHO
"'"
ro
c""
co.
,.
COMORE
"" "
llTlJANIA 'GO 'G roGO
""'
eN REP CAPUlUI VERDE
'"'
co LUXEMBURG
-
'"
"""-'HOA
CR, CR COST,t,RICA
'" "
LETONIA
'" "
TAOJIKISTAN
cue
C' CUOA MAR
'"
MAROC n<M no TURKMENJST.-.N
m
"
CIPRU MeO Me
""""'"
n, n. TIMORUL DE EST
=
'"
"""
"'"
NO '0>0'"
,..
'0
""""
0'"
'"
"'.......
.00 Me -..scAR nG n TRlNIOAD TC)BAOO
... .. ..",am
"'" "' """""
"'"
TUNISIA
"'"
OM DOMINIC"
.'"
""
.ooc ruR n< ruR""
OM<
""
............ .... .. INSlJULE w.RSHAU. nN
'"
"'""-U
"""
00 REP 00MIN1CANo\ ...

UA n
"'a....
"'" '"
.......
....,
UGA 00
""""'" ,CO <C
,""""'"

'"
"'n.

"'

'G' 'G
,....
.... ...
"'......
"'"
MY
'R"G""

'" """"""
.... ..
"""""" "'"
"'
....
"" '"
_0<,"",
"'" '"
MQV'elC wa
'" """""""
''''
" """"
.... ..
........-
'"
" """"
'" "
"''''''
....
""
............
"'"
'"
SF. VJ::EHT $I GRENAtIE
""
n ..-
- -

"'"

'" "
-
""
'"
.......".
-
""
",.,....
,.
"
".
"'"
"' """"'" "'"
""
'""",ru
"" '"
"""".
"'"
"'
..... ..... ws
"'"""0< '"'"
''''
,.
"" """"""""
... ..
""""" "" " ""'" ... .. ..... ... M
"""""""
'" "
REP SUD Al"RICo\NA
G8R GO
........."'"
"'"
NlUEIN
"'" '"

GEO GE ....... M .......
"'"
rw -..
ot.cweIe IJ"(9I1b "" <IupII Q,lfTl1.Jl'lMaZ.A: MAR - mant. ace -ocean.

CODURILE INTERNATIONALEALE TARILOR

,
(DOUALITERE)
..
,."
"""""....
G,
G'O Gf:ORGIA
"'
",0
""'"0'
..
'"
EMlRATELE AAABE UNITE G"
.,.
.,."
""
"OR NORVEGIA
'"
"'G N'GANISTAN G" G", GAMBIA
"
'"
,,""'-
..
"G ANT!GU" $I BARBUDA = G""
GUINEEA ECUATQRIALA
" "'"
NAURU

""'
.... G, GRe GRECIA
"" "'"
NIUE (N. lMIandt)
..
""
AAMENIA G' G," GUATEMAlA
'"
""-
NOUA ZEElAND'"
.. >DO
"""""
OW OR' GUIHEEA-8ISSAU OM OM'
""'"
"
,..,
ARGENTINA
G' GO'
=-
"
".
"''"'
"
.en AUSTRIA
"'
"""
"""00",,
"
"..
"'" ..
'"
AUSTRALIA
""

CROAT
""
"G PAPUA-NOUA GUINEE
"-
'"
"''''''"'''
'"
om
""" " '"'
FJlIPtNE
" ""
BOSNIA-HERTEGOVINA
"" """
"""".
"
'''''
,"""..

-
........." ,G
'OR
INOONEZIA
"- ""'-
""'-OR.
'"
OGO BANGLADESH
"
'"
IRUNDA
" '"
PORTO RICO (SUA)
"
'"
",..
"
"..
"...."
,.,
'"
>OR,"",,-.
" '"
BURKINA. FASO
'"
'''''
INDIA
'"
,,-W PALAU lSUA)
'" "'"
BULGARIA
"
''0
"""
,.,
........,..
'"
'"' """ "
'"
"..
0. 0., 0.,,,
" ""
BURUNDI
" '"
''''"0'
'0 '00 "',.......
'"
'"
BENIN
" '"
"....
'"
,"G RUS"'"
'" '"
BRUNEI
'" '"' """"""
'"
""
"'''0'
'" ""
""..
'" ""
IORDANIA
" ""
II.RABIA SAUOITA
"
,....
""",.
" '"
"""".
"
,..
INSUlELE SOl.OMON
"
,"G ........
"
'"
KEHYlA GC "C SEYCHEllES
"
,m
'""'..
'G
""
REP KARGAzA GO GOR GOOAN
,w ,.. 8OTSW,\NA
'" '""
CAM"""'.
"
GWE SUEDIA
"
.....
""''' " '"
KIRIBATI ,G GG' SINGAPORE
" '"
BELIZE
'"
COM
QOMOe'
" "'"
stOVENIA
"
CAM CAMAOA
'" '"'
SF KITTS NEVIS
"
G'" SLOVACIA
CO COO REP OEM CONGO
" '"
COREEAOE NORD
"
G'"
SIERRA LEONE
C, eN' REP. AFRICA CENTRALA.
"
'OR COREEA DE: suo G"
G,,,
... ""'''''
CG =0 COR=
'" ""
"ow'"
'" ""
SENEGAL
C" C"' "".,.
O<Z
"'-
""""'OW
00 GOM
CO< COK lNSULELE COOII (SUA)

"
GO,'
SURINAM
co.
QH'
CHILE
" '"
u...
"
"..
NUB..ESloOn:M' f'AllO'f:
eM C", CAMERUN
'C eGA SF LUCIA
" '"
SAlVADOR
C,
C"' U U, UECHITNSTIN
"
'"
",.
co coo. COt.UM81A
"
SRI lANKA GW< SWAZIlAND
C,
C"' COSTARICA OR
"',
U8ERIA ro ,co Coo
C, GCG SERBIA MUNTENEGRU
"
'00
LESOTHO m ,= '000
C, CN OOASTA DE FIlOE$
"
,ru
uruow. m m. ...........
w Coo w ..
'" '"'
LUXEMBURG
"
'"
TAOJIKlSTAN
'" "'"
REP CAPUlUI VEROE
" '"
""OR. n. n.a TlMORUL DE EST
C, m
c"'''''
" '"
lIBIA
'" ""
TlJRKMENI$TAN
"' "'"
""'.
"'
""
""OC m
ru'
TUNISIA
'"
0'"
GERMANIA "C Mea MONACO ro 'OR mNGA
..
0"
OJI8Ol1T1
"0
"...
""'''''''"
'"
ru, ",.c.
0<
0"' DAN,""""" "G "OG
.....""'"
IT no TRINlOAD T08AGO
OM
""'
DOMINICA
"" ""'
INSUlEL MARSHAlL N

00 OOM REP DOMINICAN"
"'
"'0
MACEDONIA n nA
''''''''
0'
0,. AlGERIA
"'- "U
"" "'
""

<C ,W ECUADOR
"" ""'
MYANMAR
"G
""'
"""A'
"
m ESTOOIA
-
"'G
MONCDO..
" ""
GG,
,G
,.,
EGIPT
"' ""
MAURITANIA O'
""
URUGUAY
'"
""
SAHARADE VEST
"'
""
-,.
"'
""
UZBEKISTAN
" "'"
ERrTREEA
""
"GO
MAURITIUS
"
'"
VATICAN
" '"
""OW.

"0'

""
"'"
Sf' VINCEHT GfIENADII
" ""
"',,,.
-
-,

'" ""
VENEZUELA
" '"
FINlANDA
"" "'"

"" """

" '"
FIJI
",
""
""",.
"" "'"
VANUATU
'" ""
FED MICRONEZIA
'" "'"
MOZAM81C WG WGM SAMOA DE VEST
" ""
""NT'


NAMI81A
'" ""
YEMEN
"'
CAS CASON
" '"

,.
'"
REP. SUD AFRICANA
G, G.. MAREASRlTANIE ,G ,CA NIGERIA
'" '"'
"",.
GO
0'0
G",,",",
"'

NICARAGUA
'"
<WE ZIMBABWE
DESERTUL
GOBI
!inutu] cu 0 mie de fete
DES 9
""..
Gobi este 0 mare de nisip pietre, 0 zona de acoperita de stepe uscate,
in care oazele sunt 0 raritate.
De la baiatul de la sat pana la conducatorullumii
:In trecut, Gobi, situat pe teritoriul Mongoliei al Chinei, era tara
de a razboinicilor ciilare, ill fapi carora tremurau Asia pirile
Vestului. Conduciitorul acestora era Gingis Han.
C
"mult limp in unna. injurul
anului 1155. in nordul
Mongoliei s-a nascut un
baietcl pc care parinlii I-au numit
Diemuzhcng. Asemeni (ulurar
biiielilor din Mongolia, aceSla a
lova\at rcpcde sa calarcasca $i a
devcnit un dilare1 iscusit. Copilaria
fericil3 a lui Dicmuzheng sa
incheiat brutal in 1175, cand accsta
a fast luut in captivitatc. in limpul
urei invazii a tlitarilor. EI a
IOIU$i sa fuga din taham, devenind
35tfel un simbol a1 curajului $i
suferinlci pentru compatriolii sui.
in 1206. a fosl ales conduciitorul
suprem al tuturor triburilor mon
gole..Priorul stcpelor" $i-a lU31
arunci numele de Gingis Han. in
celc trei decenii care au unnat,
razboinicii sai au dcycnit spaima
Asiei. Iloardele lui Gingis Han au
cotropit Ian cu vcchi traditii cultu
rale prccum China, Afganislan
Iran ou ajuns pana pc leritoriul
sudic al Rusiei. In 1227, Gingis
Han a condus ultima cxpcditie din
Gobi. impotriva tan
gUlilor. in an, a fost ranil in
timp ce vana a murit, la scurt
timp dupa aceea. EI sc bucura de
faima de erou nalional al
Mongolici pami in momemul de
rata.
PE SCURT
Rcligia: budism
Lirnba: mongola. chireza
\1orL"da: tugrik (Mongolia), yuan
China)
Cclc rnai importante Erenhol
(China). Saynshand, Dalandzadgad
(Mongolia)
Rauri: Roo Shui (China). Baidmg-
gol (Mongolia)
Nisip, pietre P tuf4uri:
Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH.

-

CE TREBUIE sA $TITI
1. Gobi este unul dintre principalele locuri unde se eaulA fosile de reptile. Au
fost dcscoperite aiei rnuhe dintre cele 40 de specii eunoscute in prezent.
2. Drurnul Matiisii, calea eomercial3 care lega Idrile Europci de Est de China,
m3sum 14.000 de kilomctri. Gobi rcprczenta pol1;urca sa eea rna; difieila.
3. Tn timpul sarb3.lorii mongolcze Naadllm, eei rnai iseusili disputii
locul intai.
DES 11
DESERTUL GOBI
HARTA FIZICA
1000 2lJOO ..xJO ..
...-
pe.- UXIl OOD ~
!ilIO 000..
I*"llIIl00.000 b;,.
~ 5 0 0 0 0 ~
---
--- -_....
MONGOLIA
INTERIOARA
-

R U 5 I A
._'t.
MONGOLIA
--
J
~ ,
'"'""" I

//

".
,
--
...

-
.tlo'ot-.
,

,
." = ~
G
1
B
CHI N A
Gobi ocupii 0 suprafa!ii de aproape 2 milioane de kilometri piitra!i.
Acesra este situat la grani!a dintre Mongolia $i China, Intre Mun!ii
Tien-Shan la vest $i Mun!ii Hinganul Mare la est.
DES 2
GOBI
STATISTICA
Vant fierbinte !ji duhuri necurate
Tinutul cu numele magic de Gobi a ramas mult limp
pentru europeni teren necunoscut - terra incognita
Supraf&\&= ::!.ono.ooo km
Populafia: chn..:71. khalktm. Ulson
DeDsitatea populapei:
ub I 1,'1;. km
Altitudinea medic: 1.000 - . 2041 m
Celc oW inahe \'irfwi:
\Jjl 13.760 m). Z331tain (I\)U
1::!."7()2 m I. lagan m )
C
ii1ugarul chirez Fa-Hien a
dilatorit prin EUfOP.1 illIre
anii 399 414. Povestirile
lui au imprimat imagirca DC$Crlu
lui Gobi in locuitorilor
balrdllului contircnt. EI a iSlorisil
povc$li dcspre loeul
unde bat vanturi fierbinli $i dom-
resc duhuri recuralc. Se spurca cil
neola nu exista niei pasari niei aoi-
male. Scheletele eclar rfitacili crau
singurcle puncte de reper din
dC$Crlul reinsuOetit. Imagirea
$i misterios al
Mongoliei 3Stfcl prezemat de
cfilugarul budist a prins radacini in
con$tiinla europeana.
Daca Fallicn ar reveni astazi in
dC$crlul Gobi, ell siguranl3 I-ar
privi ell alii ochi. Tinulul, a1 carui
nume mongolcz dcscmrcaza 0
zona nrida, nu cstc un lipic,
ei mai dcgraba 0 stepa solitara.
Relieful DC$cnullii Gobi este atal
de varial, incat ecrcclatorii I-au
impi'it1il in trei pal1i: Gobi eel
Negru ($csllri bolovanoase), Gobi
eel RO$u (Cll suprafala briizdata de
erapaturi) $i Gobi cel Galben
(terenuri nisipoasc).
Ploi torentiale viziteaza in varn
fiecarui an anumile regiuni ale
Gobi. Atunci pamiintul
se acopera de 0 iaroo. groasa $i
poposesc aid cirezi uri3.$C de vite $i
hergbelii de cai. Fa-Hicn nu $iar
crede ochilor, vilziind cum nomazii
tulbum .,duhurile rele" desprc care
povcstea dindva ca salfl$luiesc aici.
cuMA
Tipie eonlirentala. eu difcrcntc
mari dc Icmperalura. Varn
temperatura poole alingc la sol
80C. iar iama seade sub -4ife.
ECONOMIA
InJu\tna:
pctrochimica (rafinfuii in
Sa}n hand). e1tlracti\3 (earbure.
petrol -.arc).
animalclor; oi, cai. iaci.
ARCTICA
Gheturile ve$nice ale Nordului
TNL 5
f
in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de apii inghetata'j au forme de basm.
Tara ziipezilor cuceritii de tehnicii
10 trecut, multi cutezatori au incercat sa
cucereasca Polul Nord, dar foarte pupni au
rellit aceastli performantli.
ECONOMIA
Pescuit, \ Wtoare.
animalelor (reni). artizanat
(Inuipi). mirerit de
carburK: de piaua carbUI'&: bruno
wclimimc de fier zinc).
D
c 13 secolului XV,
navigatorii au caula! un nou
drum sprc Orientullndcpar-
tat. Multe expedilii au incercal sa
inconjoare America pc la nord. prin
trecatoare de nordvcst,
pcntru a descoperi noi teritorii ale
Arcticii. Din plicate, straml gros de
gheata: de la suprafata apei s-a
dovedit 0 piedica de fCtrccul.
Problema cercciarii regiunilor
nordicc ale globului a revcnit in sc
colul XLX, cand numeroase Inri au
inceput sa organizeze expedilii <II
CaroT tel era cuccrirca trec5torilor de
nord-esl de nord-vest, precum
cucerirea Polului Nord. Au trceut
ani buni ins!, inainte ca Polul ord
sa se in rata ochilor
exploratorilor. in 1845, expedilia
cercetatorului britanic John Franklin
s-a incheim in mod tragic. Cautarea
celor dispMuli a continual limp de
15 ani, dar soal'ta lor a r:imas un mis-
ter. In timpul expeditiilor din anii
1893-1896, norvegianul Fridtjof
Nansen s-a apropiat de Polul ord
pful3. la 0 dist3ntii. de 320 de kilo-
metri, pc un vas construit special. In
iulie 1827, expedilia condusa de
Edward Parry s-a apropial pana In
900 de kilometri de Pol, cu ajulorul
unor barci Cll Acesl record s-a
mentinul limp de 50 de ani.
Americanul Roben E. Peary CSle
cuMA
Polari. lemi lungi aspre, cu
temperaturi care ating millime de
-40"C. Yam, tcrnperatura nu
de obicei +IOOC.
consideral primul om care a ajuns la
Polul Nord: conform infonnatiilor
fumizatc dc acesta, evcnimcntul s-a
prodlls la 6 aprilie 1909.
PE SCURT
Manic Arcticii: M. Barents
(1.300.000 M. Beaufan
(47.000 km'), M. Daffin, M.
CiukolSk, M. Kum. M. Sibcrici de
Est, M. Laptcv. M. Grocnlandci
Tan care se cu leritoriul
Arcticii: Rusia. Canada, Stalele
Unite. Norvegia. Sucdia,
Groenlanda (teritoriu autonom al
Daremarcei)
Insulc canadicne: Baffin. Insula
Victoria. Insula Prince or Wales.
Insulele Regina Elisabe13
Insule llOl"\egicrc: arhipelagul
Svalbard (cu insula Spitsbergen)
lnsulc lnsulclc Franz Josef,
Novnia Zemlea. Sevemaia Zemlca,
Insulele oua Siberie, Insula
Vrangel
Cele mai imponante riuri:
Mackenzie (Canada). Lena. Obi,
Peciora, Enisei (Rusia)
Popula).ii: Laponi,
Kon,i. t,;cr.t:l, IdCuti. Chukchi
in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc H'eun sufler de om. Aidsuprav'CfuJesc
calc"" spec;; de mamiu-n: marine, prinlre care endemica b.:Jleni groenf:mdeza.
CE TREBUIE sA $TITI
1. Puna in ziua de ast3zi conrectioreaz! anne din coltii morselor.
2. Neamul in triburi mari bire organjzate.
3. in 1828, J. Ross a descopcrit polul magretic iar in 1838 a fost confinnati
turtirea Plimintului in zona polari.
4. Polul Nord a fost cucerit deja $i pc calc subacvaticA: submarinul american
nuclear Nautilus a realizat acest lueru in 1958.
5. lngirrrul chimist explorBlorul polar Teodor Negoili este primul roman
care a atins Polul ord pc schiuri. la 21 apritie 1995.
TNL7
-
-

Ebtllrinburg
EUROPA
ASIA
,
.-.-.
Volgograd

0'-
.""''''
MAREA
OHOTSK
c::::J CaIoI.I <Ie gheall oonbnentalA
o GranI\8 <Ie lima baot:hizelcr
c::J
Goonl\a <Ie "",a. banchizeb'
(gheIM In de<M'I)
o LimIIlI bIordIIz...... In _
-- D PAmMn.; Il'lItk" Ingh8\&18
MAREA BARENTS Il

-- J-.
\c.,

t:.J--
--/

MAREA
; BERING
rSf hu,.nr,
!
ARCTICA
HARTA FIZICA
Alaska
a_
DCANUL ATLANTIC
BAZINUL NUll
LABRADORUlUI
OCEANUL
PACIFIC
I
DE NORD
f-
AMERICA
Teritoriul Arcticii nu este delimitat in mod c1ar. Aliituri de
criteriile geografice (Cerclli Polar de Nord este considerat
granira teritoriullli) sunt folosite criterii c1imatice (in iulie
izotenna de loac pe continent de sac pe mare), precum
criterij legate de vegetafie (Iimita de cre$tere a piidurilor).
TNL8
ARCTICA
De$ertuJ de gheata
Semnul distinctiv al Arcticii il constituie continentul acoperit de ghealii marile ce
se intind de jur imprejurul Polului Nord. In ciuda contradictiilor, numai anumite
regiuni nu sunt prielnice vietii.
N
Cinlelegerile dintre spc-
continua pana in
ziua de ast3zi,
rcputand decide cafe Icritorii
apartin inca Arcticii $i care nu.
Exisla (rei metode de delcmlinarc a
granilclor arctice: climalcrica,
gcografica $i botallicii. Un limp
indclungat s-a consideral ea loale
Icrcnurilc situalc la nord de Cercul
Polar de Nord apuI1in Arcticii. in
practica, aceastii definilic nu
In mare lucru. Conform
accslcia. intinsele teritorii impadu-
rile ale tundrei canadiere. scandi-
nave $i siberiere apaTlin lumii
inghclalc a Arcticii, sprc deoscbire
de sudul Groenlandei, dC$i aceasla
CSIC. lotu$i, evident arclica. in
prezcnt. oamenii de $Iiinla sunt
inclinali sa recunoasca limita de
a padurilor drepl granita
sudica a Arcticii. in ciuda condili-
ilor de clima reprielenoase. la
extremitatea nordica a globului
exista 0 fauna marina surprinzator
de numeroasa, pUlin diversifi-
cata ca spccii. Pentru populaliilc
care locuiesc in rcgiunile aretice
animalclc sunt 0 sursa de hranfl
fundamentala. !)opulatia rnigra-
toare Saarni (Iaponi), precum
triburile sibcricre de Komi, Nerel,
Iaculi Chukchi cresc tunne de
reni. care Ie fumizeaza carre, lapte,
blanuri. piei combustibil (sub
fonna oolegarului useat).
din Grocnlanda
Athapaskanii din America de Nord
se ocupa in mod traditional ell
van:'itoarca. ucigand rcni sal
batici. in plus, pescuirul joadi un
rol major in nordul Labradorului
in vcstul Grocnlandci.
in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de
ghearti care acoperii apele Arctici;
ntmgc grosimca maxima.
PcsclIiluJ j03CiI WI rol major in econolllia rcgiWlii. mai ales
ill "omul L1bmdomlui $; ill ,",cslUl Groell/imdci.
De la ani lor '60, celc mai
mari {:'iri industrializatc depun cfor-
luri pcntru a extrage bogaliile natu-
rale (petrol, zinc plumb) din
regimea Arcticii. Popoarclc
Arcticii privesc ell replaccre la
aceste evcnimente, pcntru ei
cxploat:'irile ocfiind nimic altceva
decat un jaf
STATISTICA
SuprafaJa: :!6A mlh,..m,: 1,."
Suprafa;a in interiorul Cercului
Polar de Nord: :! I milioarc km
Latitudinea Cercu.lui Polar de
onl: 6(1
Suprafata m!ri1or a occanelor:
milio..loc km
Adincimea maximA: 5.570 In
O E ~ E R T U R I ~ I
T E R E N ~ I
NELOCUrtE
DESERTUL
NUBIEI
in meandrele Nilului
TNL 41
'0
'SO"
Templul Abu Simbel, eu tigurile impunatoare ale faraonului Ramses al II-lea (in
fundal) $i eu mieul templu allui Nefertari, sOlia aceslUia (in dreapta) se numara
printre ceJe mai impol1ante monumente ale Egiptului.
IIlIL4
La sud de Egipt
De la inceputurile lumii, soarta nubienilor a fost striins legati de istoria
de cultura Egiptului. Influentele reciproce au condus la aparilia uneia
dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii.
'lillmull R' ill /X'!iCt1l1f
\ubicl nUrlwi jn "\rn:mitJlilc \!JthCt' ,till
nord/ct' alt- ;Jc.',/Uia.
C
ele mai \icchi texte ale
Egiptului antic amintcsc
deja de ubiei. in
mileniul 31 patrulea i.Ch.. accsta a
fost cucerit de Egipt, fiind 0 regiUI"C
foartc alriigaloarc datorita boga\i.
ilor sale nalUrale (in special aur) $i
datorita situarii sale. Pc aici trccca
drumul cOlllcrcial care inaintu
adanc in inima Africii. Lemnul din
padurile tropicalc, fildc$ul $i picilc
de animale dinsprc sud traversau
3ceste regiuni in drumul lor sprc
porturile din nord. in preajma unu
lui 3000 i.Ch.. regmcle de alci au
inceput sa se urcasca, fonnand in
final un regal care a dainuit aproapc
o mie de ani. Mai taniu. insa,
popoarelc africare au invadat
Nubia Infcrioara dinspre sud.
Obiceiurilc ritualurilc aduse de
acestea s-au ameslecat cu innu-
entele egiptcrc au fonnat spccifi
cui culturii nubiere.
in secolele XIX - XVIII LCh..
egiptenii au dupa Calcva
inccrcari sa recuccrcasea
Nubia Infcrioara, in limpul cclci de
a dOlinsprczccca dinastii. La
mijlocul secolului XV LCh.,
Totmcs allll-lea a cucerit Nubia
Superioara, slabilind granila larii in
dreptul Napalci.
in anul 1100 LCh.. Nubia !iia
redobandit sU\:eranitatea politica.
A luat na.$tere regatul CU.$il care, in
secolul VIII LCh., a sa
cucercasca, pcntru 0 seurta
perioada, imregul Egipt. Cand
asirienii mcut aparilia dinsprc
nord, nubicnii s-au rctras in patria
lor mama. in preajma
ubiei. Dupa cucerirea v<iii Nilului
de cauc romani apoi, dupa
invazia arabi lor, cullura nubiana a
intral in declin, iar lara a fost
islamizata. umeroasele temple
ridicatc pc malul ilului depun
marturic pana astazi despre bogatia
vechii civilizalii. eel mai cunoscut
dintre accstca este Abu Simbel, pc
malul Lacului Naser, conSlruit pe
vremea faraonului Ramscs al II-lea
(12901224 i.Ch.).
CE MERITA VAzUT
Tcmpkk. \bu Sil1lbd.....alab hi.
Phi lac. apalJ
cuMA
Tropicala usc:Ha; urcori
precipit3tiilc nu cad tot limpul
\crii. Temperatura maxima: apru\.
f 55:C. \1ari difcrcnle de
IcmperalUr.\ intrc .li noaple.
CE TREBUIE sA
I. Biblia de teriloriile din prcajma Nubiei, descmnate
sub numclc dc Tara
2. In 1964. nivelul ridicat al apclor Lacului Nasser i-a indentnal pc arhcologi
sa faca falli cu succes urei ndevl\rate provocari: ei au demonllli templul Abu
Simbcl I-au strantutal pc un leren, shuat la 0 altitudire cu 60 de melri mai
mare.
3. Nilul curgc prin patru calaracte inconjoarA Nubici. Granita dintrc
Nubia Infcrioari cea Supcrioam este detenninatA de Cataracts a lI.a, in
apropiere de Wadi Haifa.
4. CullUm nubiana datoreazt\ suprnvic{uirea mai ales Iimbii. Aceasla esle in
continuare folositi in Valea ilului in zorrlc munloase din nord.
DEljERTURI $1

NELOCUrfE.
l
JI
DESERTULNOBIEI
HARTA FIZICA
TNL 43
..

-
....
1151.

---
..
--
MA REA
R 0 $1 E
200 500 1000 m
0_
.-..
l00000loc-
_1000QkIc
_ ...........
___ dn.onu'i diI
-_....
-"'....
-..... -
Abu Hemad
--
Sud 8 n
......0
--
r

Gdlf:la.............Il;jjnma
s."". 8e}},,".
El ........
.-
E G I P T
""" ....... -.....
Wadi Half.
\,

j:-
\.
0 E E R T U L
<-

.....
N

I E I
IIlO.,

Nubiei, situat pe ambe/e piirti ale granifei dintre Egipt Sudan, au este 0
regillne ospitaliera nici miicar pentru nomazii eu condiliiJe vitrege. Acesta
insii unne/e striivechi/or civi/iza!ii ale state/or din trecut:
Egipt, Nubia

DESERTUL NUBIEI
Granita de est a Saharei
,
Nubiei reprezintii limita de est a Sabarei. Acest platou secetos, situat la est
de Nil, este complet nepopulat.

ubici datoreaza
numcle nubicnilor. popor
care a creal una dintre cele
mai minunate cultun ale anti-
chitalii. in Eyul Mcdiu. acesta a
infiintat un regal ce$tin, in Africa.
La granila dintre secolclc VlJ
VII, a luat Regatul Nubia.
Expansiurea arabi lor. in secolul
VII, a condus la arabizarea nubie-
nilar sub aspectcle lingvislic. ernie,
cultural $i rcligios. Aceaslli grupa
etnica numara in prezcm doar
800.000 de rcprezentanli. Numele
de Nubia descmreaza. in momentul
de fata. lara istorica situatii pe tcri-
loriul dinlrc prima $i a palra
cataracta a Nilului. Nubia
Inferioara, care apartil'l: Egiptului
$i i$i aTC capitala la Assuan, se
intinde lotre prima $i a doua
cataracta. Aecasta mai cuprinde $i
tcrcnurilc din jurullacului artificial
Nasser. Aici sc ana tcmple celebre,
ea Abu Simbcl Phi lac. A doua
regime, mai intinsa, cstc Nubia
ECONOMIA
I-lidroccntra1c (pc Nil). Boglllii
nalurnlc: roci de grunil. Turism.
PE SCURT
Tan: Sudan. [gipl
limoo: araba
Rcligia: i"lami<;.m
Cdc mai man Ol'<: Wadi Haifa.
Abu Ilamad
Lac: asscr
(La nord\"CSI) al doilea lac
anificial din lume ca marime
F1u\iu: '\il (13 \C'it)
Temple COIbCl'\'uc: 14
Statui COIOs,1/e in intcriorul Tcmplului
Abu Silllbcl consfmit de
Ramses HIll-lea, Egipl
Supcrioani, anata pc leriloriul
Sudallului, illire a lrcia a pmm
catameta a Nilului. Dc aceasta
apat1in intindcrile resffir$ite ale
Nubiei, inconjurntc de
meandrele fluviului Nil
intinzandu-sc de la Wadi HaIfa pana
la Kuryma.
Nubiei, cu relicful sau de
cuprindc suprnfa1a de
nord-esl al Sudanului, ineonjurnl3
de nuviului il dinspre \CSI sc
inlinde in directia Muntilor hbay.
douii puncle: ofa$ul
Wadi Haifa, situat la margirea de
nord a pustiului, in vccinalatca
imedial3 a grnnitel cu Eglplul. $i
Abu Hamad, construit in
sud, la cotul Nilului Superior.
Calea reface vcchiul lrnseu
unnal dc caravarele anate in
trecere pe aieL Linia de calc
feratii eonstruila in sccolul
XIX alearga ea aproape
paralel cu aecsta. Acestea sunl
practie singurele unne care
amintesc de prezenla omului
in aeeasta regiure de*nica a
Africii. Ureori se int3.mpla ea
in decurs de cativa ani conse-
cutivi sa nu cada nicio pica-
tura de ploaie in
Nubiei. Pusliul este total
repopulat deoarccc nu CXiSt3
aici nicio oaza, iar raurile curg
limp de caleva ore pe an
numai dadi a plouat anlerior.
Pana nomazii se 3ven-
Figurn farnonului Ramses al lI-lca estc
ullul dintre celt: mai celebre monumcntc
ale culturii Egiptului antic.
tureaza numai in regiunile sudice
nordice ale accstui pustiu.
pierde treptat din altitudire
dinspre cst spre vest. in directia
ilului. Peste suprnfata nisipoasa
pc alocun pietroasii sc ridica mun1i
dc grnnit izolati. eel mai inah din-
Ire este Jabal Kurur (1.240
m). cste tra\-ersat de
numcroasc .wadi". adica oaze. Una
dintrc cele mai man dintre acestea
cslc Wadi Amur.
DE:JERTURI :JI
ZONE NELOCUITE
TNZ 1
<-
ANTARCTICA
Continentul acoperit de ghea{a seculara -"
Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele - bi/ca(i din ghe(ari mai mari (platforma
con/inen/ala) care in/ra in mare. Fragmentele care se desprind din aces/eoformeaza
mWl(i ina/(i de ghea{a pur/afi U$or pe apa ~ i care se nllmesc iceberg.
TNZ2
Raiul exploratorilor
Acum aproape 200 de ani a inceput "cursa spre polul sud". Politicienii
oamenii de nu sperau ca sub de gheata sa descopere
petrol alte bogatii naturale. in in anul 1991 Antarctica a fost
declarata de ONU omenirii". Tratatul international
interzice extragerea bogatiilor naturale de pe acest continent.
C
ine a vaZUI pcnln! prima data
Antarctica? Nu exista un
mspuns exact la aceasta in-
lrcbare. Manualele de istorie alribuic
descoperirea oficiala a comincntului
anului 1820, realizall1 in {imp
de ciHre Irei cxploratori: ofi!cml nls
de marina Faddicj F. Gonlieb von
Bellinghausen, capilanul american de
PE SCURT
baleniemcu IlumeleNathanicl Brown
Palmer prccum ofi!cml englez de
marina Edward Bransfield. Din aceJ
lllOmell! a inceput ..cursa spre polul
sud". in anii 30 40 ai secolului
XIX, interesul cerceliHorilor s-a
conccntrat asupra obscrvarii coaslci
necunoscute pana alunci. Primul
care a ajuns pc ghcata Antarcticii. in
anul 1895, cstc norvcgianul Carsten
Ekcbcrg Borchb'fcvingg.
ECONOMIA
in mnrilc care inconjoam
continentul cxistii bancuri mari de
Tot aid sc ronncaza diverse
minereuri (fier, lllclale pre]ioasc).
Prima incercare de a ajunge la poluJ
sud ii apJrfine irlandezului Ernest
Shackleton, in anul 1908. DatoriL.'i
furtunilor severe de zapada a fost
nevoil s<'i renUll!e cu 200 de kilometri
inaintea deslinaliei sale. Si mai
dramatic sa derulat compelitia dintre
Robert Scott Roald Amundsen in
anul 1911: englezul norvegianul
au plecal aproape concomitenl.
aviind ca destinaJie punclul sud al
globuJui. Amundsen a beneficial de
echip..1menle mai bune a unnat un
traseumai favorabil. La 14decembrie
1911 a ajuns la polul sud. Scott a
ajuns aici abia 1,1 17 ianuarie 1912.
Norvegianul s-a "intors fericit acasa.
Scon a murit la lntoarcerc.
Colltinentul este acoperi! Ctl ghea-
1.1i in proportie de 99,6%
Cuprinde 70010 din rezerva de apA
dulce a tumii
In &heal'! actancAnu cxisLi'l. tlrmede
viatA, niei vcgclali\ niei animala.
Pc co<'lsli\ trliiesc pinguini, foci
pasari marine. Marea din jurul
Antarcticii abuncm in planclon Si

Singurul curs de apA cstc Onyx.
Acesla curgc door yard pc 0 lun-
gimc de 30 de kilometri $1 se
alimemeaza ell apele ghctltrului
Wright care se in apro-
picrea Banchizci Rossa
CE TREBUIE sA
I. eel care a ajuns pentru prima data la po1ul sud la 14 dccembrie 19 J 1 a
rost norvegianul Roland Amundsen, cu 34 de zile inaintea englezului
Roben Scott.
2. in Antarctica se anii 42 de statii anuale de ccrcctAtori metcorologi
provenind din 18 tAri.
3. 26 februarie 1977 reprczint.1l. deschiderca ofieiali'l. a statiei poloneze de
cercetarc denumit1i H. Arctowski pc insula Regelui Jerzy. Prima stalic
poloneza de cercctare, in prezcnt deja inactiva, a rost deschisa in anul
1959 in Oaza Bunger a primit denumirca A. B. Dobrowolski.
4. Polul sud este cunoscut In prezent ea un cere situal pc pol. De aiei loote
drumurile due spre nord.
DE$ERTURI $1
ZONE NElOCUITE
'-
ANTARCTICA
HARTA FIZICA
TNZ 3
j
I

11e SoothSMldwlch
. ~ ...
AMUNDSEN
OCEANUl
PACIFIC
0'''.....
..~ o m c
CeKul ~ . de sud
....

Pim.lntul
""""'....
MAAEA AEGElUl
HAAKOIoIA 'fll

Golfult
TAACTICA
DE EST

OCEANUl
'NOlAN
w
I 000 ~ ' "
".
1'"

""
Cercul polar de sud
/
IiOOAIfl..AHlll

111\11 de cercetlre
w
Icebergurt
!trill de acopefl.e e Vlletll Vlra
0
..Ia de IK:operi.e e vllet"l..na
,W ,r
granite lefenurHor .eclllmlle
de dilerlte tAr!
Denumirea An/arcticii plvvine de /a termenul grecesc Antarctos, in /raducere /iberti
,. care es/e situa/ de par/eo opusti a piimiin/urilor norc/ice". Aces//ertnen a fos/ folosi/
pentru prima data de explor<ltorul $i cercetalorul polar Charles Wilkes i/1 a/1uI1840.
TNZ4
ANTARCTICA
Continentul inghetat
Aeest eonlinent esle foarle putin populat: aproape inlreaga snprafatii a
Anlareticii esle nepopulalii. Dar loemai datorilii climei reci a peisajnlni oslil al
Antarcticii, au fost in permanenta doritorii de aventura din intreaga lume.
STATISTICA
Suprafata: 14 mil. din care
O.7
u
a kin! 13.3 mil. kill
acopcri\i. a1cillUind arm\..
90" din ro.m:na de ghcalll a lumii.
RlIza: km
\lliludinc: in medic :!:.::WO m. eel
mai inah 'arf \1a.. jHl! Yin-;on
5140m.
Lungimca cOllstci: 3:!:.OOO km.
Crosimca plalformci stanrOllsc:
media in JUT de 1.900 m
\Itiludinea prstl' nhclulmarii 11
plalformci sl:inCOllSC: panca de
C..l 3prnpiatn de ni.,.c!u! mllrii. jar
panca l.k \e,t aproximali\' 440 III
\ub ni\c1l1lmilrii.
\ ilezn maxima a \ i'intului: 90
Grosirnca 1ll35Ci de ghcala: in
medic 2.700 m. eea mai marc
\aloorc 4.776 III
Disl3nla ralii de llrhipchlgul Tara
Ill' Foe: 990 km
A
ntarctica este situata pc 0
lfl\ime geografica sudidi
de peste 60 de grade. Este
alcatuita din gheata solida din
insole costalc, fonn5nd un cerc.
in partea de vest se ana Peninsula
Antarcticii. Acest continent cste
inconjur<lt de trei oceanc: Atlantic,
Indian Pacific.
AllIarctica cstc considcrata celmai
indepartat. cel tllai inghelat, cel mai
ostil celmai nefavorabil continent
perllru oamcni. Antarctica are 0
suprafa!5. de aproape [4 milioane
de km
1
este Cll jllmatate mai
mare dee<lt Europa.
\
vast deschis de ghea!A
ajunge la 0 infll!ime de trei
kilornetri. Din cauza vanturilor
violente. suprafata ghetii a fost
erodata fonnand rauri Cll fonne
caudate. in direclia marii plutesc
banchize vai glaciarc. Marginea
ghelarilor care se sparg mnd pe
rand fonneaza munlii de ghea\a.
Oceanelc din juml acestora abunda
+cLlMA
Cea mai mica temperatura a rost
i'nregisU<ll<l la 21 iulie 19831a
Stalin \Vostok; 89 C.
Temperaturi medii: in ianuarie pc
coastl1 0 C. pc continent 30" C:
in iulie 20" C ---65" C.
--
---
Cele mai mari foci lei de mare
/rciiesc pe coaSfO il/slIlelOf:
in peste si atmg nenurnaratele
mamifere pasari maritime. Dintre
acestca se deosebesc foci Ie, petrcii.
pinguinii.
Glasurile acestora rasuna in
continuu pe de gheala, de
parca ar ranji la ostilitatea acestui
pamant.
Din punct de vedere geologic. pc
Antarctica se deosebesc doui'i mar;
regiuni. Pe intreg continentul se
intind Mun\ii Transantarctici, care
o Impart intre Antarctica de Est
cea de Vest.
MARl ~ I OCEANE
MAREA '"'
ADRIATICA
~
Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii
MAR 1
Ora$u! Dubrovnik din Croa{ia
MAH2
Venetia la nord, Dubrovnik la sud
Dubrovnik, Venetia Brindisi, vechi maritime,
atrag prin istoria cultura lor bogata.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Insula Rab. care apa'1ine de Croatia, ote considcratA cea mai fiumoasA
insula a MWii Adrialice. Aceasta este acoperita de paduri dese de pin.
2. Republica Venetia a controlat, paoli in secolul XVIII. nwneroase ler1torii de
pc coasta Dalmatiei. tn timpu! celui de al Doilea Rlizboi Mondial halia a
trebuit sA returrrze aceste posesiuni.
J. in apropiere de Brindisi se ana Castelullui Frederic alII-lea, construil in
form! de octagon. Acest punet turistic sc bucunl de un mare interes.
4. u departe de Rimini sc ana tea mai mica republica din lume: San Marino.
T
iinnUri'C balcanicc ale
Adriaticii sunl impodobite
Cll stftnci aSCU{iIC $i Cll gofuri
, pitoreSli si izolatc.
Orasul portuar Dubrovnik din
Croatia. cunosellt pc vremuri sub
numele de Ragusa. a fast candva 0
mare putere comcrciala. in bogata
republica de rrgustori. spilalelc Si
sistemcle de canalizarc funetionau
deja din Evul
Mcdill.
Dubrovnik, numit
.,Perla Adriaticii".
alragc anua! riiuri
de !unsti, in ciuda
dislrugerilor nu-
meroase sufcritc
in limpul rcccntu-
lui rfizboi civil.
Oaspelii lnsctuli
de liniste $i pace
gasesc adaposl pc
Insulcle Hvar, Brae sau Korell!a.
uode aglomcralia turistilor cstc
mult rnai pUlin intCIlSi'i.
CE MERITA VAzUT
\ I:reJlil. 1nc"te. Ancona.
In..ulelc PiaM"il Tcrmili. C03:.la
Dalmalicl IDubrO\l1ik Spill).
cuMA
Clima meditcrarean!. Temperatura
medie atingc +Iooe in ianuarie
of 25
2
C in iulie.
ECONOMIA
(sardirc. cnblacccl.
Indu tria pelrochlmica. Turism.
...........,.p. ooar. o.Imatiei.
&t.... __

Trogir. pc
coast:J
Da/mutici.
Tam1urilc italicl'c ale Adrimicii sc
caracterizcaza prln linii mat
blande, iar pcisajul lor cstc mai
pUlin divers atractiv. Multi
sunt insa fermecati de
maritime inconjuratc de magic
de sutelc de aici. La
Brindisi (anticul Brundisium) sau
la Bari unnele trecutului te incon-
joarn de pretutindeni.
VefClia, situata in nord. csle 0 ade
varala Mecca a din lumea
intrcaga. Biscrica San Marco
Canal Grande sunt doar doua dintrc
atrac\iile ridicat in
mijlocul lagurclor. Amalorii de
iahting se inlorc in mod regulat in
apcle Adriaticii. Ei pretuiesc mai
ales romanlismul coaslei Dalmatiei
$i briza inviorntoare care mang5ie
suprafata marii in lunile sufocante
de Yarn.

MAREA ADRIATICA
HARTA GE ERALA
MAR 3
" .... 0$
"""

Ulclnj
....
-
UNGARIA
,r
MAREA
ION/cA
,
,.
MAREA
100 200 :soD 1000 2000 '"
SLOVENIA
....ilt '-

Rodl
"'\'Or.. TlcA
....
-
_,,; Bari
__o.""""."'aAd
o .......
.-.,.. ... -.--
lTAllA
.....-
TIRENIA A
i
{
Venella ....., r ...
'.-
Adriatica, fosta rereastra spre lume a Republici; Venetia, calea maritima principaJa care
unea Europa Occidentalii ell misteriosuJ univers aJ Orientului, esle in prezent locul
de odihnii al pe care nu ii dcranjeaza nici plajele pietroase ale Cro8fiei,
niei !armul murdar din preajma deltei Padu/ui.
MAR 4
'"
MAREAADRIATICA
Mare veche, probJeme noi
Plaga coastelor italiene ale Adriaticii 0 reprezintii straturile groase de alge marine
care sunt aruncate pc plaje. In partea balcanica, distrugerile suferite de naturii de
oameni in urma ultimului razboi civil sunt inca vizibile.
M
area Adriaticfi sc intindc
ea 0 pana inlrc dOlla dintre
peninsulele Europei
cc: eea Apcnina eea Balcanica. Nu
dcpartc de conlopirca Adriaticii ell
Marca lanica, acestea sc apropie
foarte mult una de ccalaltfi $i
fonncaza Striimtoarea Qlmnlo.
numira $1 ..Poarta Adriaticii", in
locul eel mai stramt, celc dow
pcninsulc sunt despfulilC de door 75
de kilometri de mare. in striimtoarc
sc ana italian Otranto
Promontoriul SL Maria di Leuca. eel
mal sud!c punet alltaliei.
In \ rcmca Imperiului Roman, apele
Adriaticii au fos! 0 calc de Lranspol1
imTX'Jrtanla. care conducea In
Constantinopol (in prczcnt.
Istanbul). Astaz!, Adriatica CSlc 0
marc in pericol din caU7.. 1 rJurilor
care sc varsa in en: Padul, in nordul
Italici, Ncrctva. in Croolia Drin. in
Albania. Apclc lor murdarc poartii
mcnajere
ACCSIC substanle provooea dC7-
voltarea in exees a algelor marin;:.
COns<x:inte1c aeestui renomen sc fae
rcsimlitc mai ales in halia. Vantul
valurilc fae ea plajelc slaliunile de
STATISTICA
Suprafa18= 160.{)()() km
Lungimea maximi: TO km
Ufirnea .maxitn!: 2UO I.m
Volum: nuoo k.ln
AdAncimea medie: 237 In
AdAncimea maxim!:
arm;..:, 1,460 In
Salinitatea: de 1:1 4 (la gum
1I Paduluilla JS,5'\.o
liinga Rimini, dindva adorale de
sa fie aeum aeopcrile de 0
patura groasa de alge loxiee.
AUloritiitile localitiitilor maritime
aloci sume import:lOte luplei eu
aeeasm plaga persistenm.
in partea baleaniea a Adriatieii pf{)+
blemelc sunt de 0 eu totul aim natura.
in prim plan se aOa
unnelor lasate de rdzooiul ei\ il.
Consecintcle eonnictclor annale au
fost resimlitc durcros de vcchiul
fmmosul Dubrovnik. Sectoml
turistie din Dalmalia, care fusese
apronpc IotaI dislms de nizboi, se
dC2volta acurll foarte rapid. Dill
pacalc, inca Ill! sc poate SpUI'C
lucn. desprc cO<'lSlclc Albanici.
ill timplll toamneJor 81
icmiJor fnghetafe. romlinii 1:1
tJst(cJ de pcisajc....
PESCURT
TWi Iimitrofe: ltalia, Slovenia,
Croalia, Bosnia Hertegovina,
Serbia Munteregru. Albania
Cele mai man porturi: Tricste.
Verelia, Ravenna, Ancona, Bari,
Rijeka. Zadar, Dubrovnilc., DurrCs
Golfuri: Verctici. Manfrcdonia,
Orin
Riiuri: Pad, Pcscam,OfaOlo,
NerC'lVa, Orin
MARl 1 OCEANE
;
l
MAREA
BERING
NorduJ inghe{at a1 Pacificului
MAR 37
Marea Bering, una dintre cele mai fntinse mari ale lumii, abwldii in pe$ti $; mamifere
marinc. Oaselc balcnclor vizibilc in fotografic sw}l 0 dovada a tratamcntului /lira mila
Ja care sunt supuse ceJe rnai mari mamifere ale fumii.
Bliinuri care valoreazii dit greutatea lor in aUf
rn secolul XIX, Insulele Aleutine au reprezentat un adeviirat paradis pentru
negustorii de bIanuri. Acea CUIDp3rau de la vanatori piei de morse, de vidre i
de vulpi polare albastre.
CE TREBUIE sA $TITI
I Insulele AleutirE au fost unicullerilOriu american ocupat de japorrzi in
timpul celui de-al doilca razboi mondial.
2. Aleutii apartin rnsei mongole. po3rtil nume suot
3. Deoorece pc In5ulcle Alcutire nu exisUi copaci, localnicii au folosi! pcnlru
construclia caselor Icmnul aruncal de marc la llinn.
4. in anii 1790-1820. mii de aleuli pierdut viota in Insulele Pribilof.
i-all fartal sA munccasca ca sclavi la prclucrarcn pieilor de Coca.
Locuiror al PeninsuJei CiUKotsk pe pirmuJ Marii Bering.
Pescull pi: II rnanm soman
i1nsulcle !\IeU(lJ'l,; I Ala ka).
cruslacec; una dintre marilc eele
mai bogluc in pc!;te din lume,
Vunatoarc: sporadic. sunt vunnte
animalc ell blana momifere
marin:.
ECONOMIA
in anul 17lX'). I) C\PCI,!IIIC ru-.casca a
dcban:at pc in... ula Linala. ka de 150
de kilomctri lunglmc din \rhipclagul
\lcutirelof. ..\I("i a l:!a"l1 numai
tcrcnun h:ltllll' do: \' anI.
3copenl..: cu mu';>Chi eu rcrigl.
IlnUlul 0
eomoar.1 dcoscbitu: un grup numeros
de \' ulpi albaslre )i argiotii prceum
mii de \idre. Negustorii chin.:/i
pIatcau pcntru pieilc ilccstora cate
150 de ruble de aur. sumu Cl10nna
pcntru :ledc vrcmuri.
A
merica 1; ..11: II for
mulan: rar incilllltj loire anll
1799 I X67. intr':Jga
rcJ!lUrl.: a \1am [kring a ,lpartmut
Ru".ei ...Companla ru!'lo-amo:-
ricana" functiona in K.uTIr.:.:atka. in
In..ulelc Aleutirr in \I;... ka mea
dinalOtc ca Rusia sa im:heic .ceil lllili
proasW afaccrc a secnlului", v.in.l..:'ind
Alasku Slalelor Unite. comru sUlllci
de 7.2 milio<.ll de dolari. Ponul din
OhOhk. pc lumlUl C'iIIL' ill Sibcriei.
em. in ..ccolul \:IX. ullllnul rora.. pc
dnllTIul din..pn: Mo"cma
Petersburg caIre In.. ulel.: ,\leutirrlor.
miul n:gu... torilor de blanuri.
MARl I OCEANE

MAR 39
STATElE UNITE
ALE AMERICII
,,'
,
J
..
I'ALASKA
.....
-
-
.-
-
-
--
I
,....;;;r GoIIuI
<"""'-"
--
Go,,"1
Bristol
--"'"
--
GoJful
Anad'r
MAREA BERING
-
/
MAREABERING
HARTA FIZICA
/
OCEANUL ARCTIC
MAREA CIUKOTSK
--
200 1000 300lI !ilIlO 1'ODIl1ll
R U S I A
SIBERIA
,....
I Mnbtyj
/
.""-
OCEANUL PACIFIC
Marea Bering se intinde intre fiinnurile inghefate ale Siberiei Alaskai. Dill
octombrie pana in mai, suprafafa sa este aproape in intregime acoperitii de ghefari
pilltitori. Inslliele Aleutine Inslliele Comalldoruilli sunt restllri ale unei vechi
pun!; continentale, care unea continentele Asic; $; Americii. in Marea Bering se
varsii YukonuJ, eel mai mare diu din Alaska, Kuskokwim, un rau 111Ult mai mic ce
slriibate acc/ca$i tinuturi, precum $; diul siberian Anadfr.
MAREA BERING
Punte intre Asia $i America
La Marea Bering se intalnesc estul indepiirtat al Asiei partea vestica a Americii de
Nord - Siberia Alaska. La sud, marea este delimitata de Insulele americane
Aleutine de Insulele ale Comandorului.
Facile se incalzcsc la sO:Jre pc tiJrmul stJncos 31 Man'i Bering.
T
riisaturi'c mongoloidc ale
indicnilor nord-americani
ale triidea:di
originea comuna a accslor popoorc.
Primii locuitori ai Americii au sosit
aici din Asia, acum circa 40.000 de
ani. Ei au traversat puntea contiren-
tal5 dintrc Siberia Alaska
continual apoi caliiloria spre prcriilc
Americii. Punlca a fost inghitil5. de
mare dupa ultima pcrioada glaciarn.
in unua sa, au ramas lanlurilc
actuale ale Insulclor Alcutire ale
Insulelor Comandorului. in sccolul
XIX, aceslC arhipclaguri crau
spaima marinarilor. Vasele aceslora
riscau sa se IO\ieasca de rocile sub-
aC"3lice sau de rtX:ifele coralicre.
La nord de Insulcle Aleulir SC
inlmde una dinlre marile cele mai
\'aste ::;i mai adanci ale lumii. Marea
Bering. En arc 0 suprafal:i de peste
2 milioane de kilomctri palrali. iar
adiincimea sa 4.000 de
metri. Adiinelmea seade simlitor
doar la nord, aeolo undc
prcgiJlIt' pcntru a Ii arumat'
Peninsula Ciukorsk.
Stramtoarea Bering U1'l:$le Marea
Bering $1 Marea Ciukotsk.
Stramloarea masoani, in punetul
siiu eel mai ingust, doar 86 de kihr
metri. Marca a fosl denumita in
onoarea lui Vitus Jonassen Benng,
ofiler de marina darz aOat in slujba
Rusiei. in anul 1728. acesta a navi-
gat prin Siramtoarea ce a primit apoi
numele s:lu $i a deseopcril ea Asia $i
America nu sunt unite. in anul
1741, el a organizal 0 noua mare
expedilie, in timpul ciireia a
descopcril Insulclc $i a
cercelat coasta sudic3 a Alaskai.
cuMA
Subpolarn maritima. Tempc:ralUrlle
medii in timpul anului ating 10"(
in nord $1 YC in sud.
Temperatura apei m3.soanl 5C in
nord $i . IWC in sud in timpul
\'erii, iar iama _1C $i reSIXct1v,
+2C.
STATISTICA
SuprafatJl.: 2. mllioan: k:T'
Volum: 3,7 b
Adincimea maximi.: m
Im....dlBc lcd..: I.MOml
Diferentele de mvel in timpul
mareelor: de la " la m
PE SCURT
Tan limitrofc: Rusia, Suude Unite
(Alaska)
Cele mai marl ponuri: Anadir.
ProwKhcnija.. Nome
Cele mai man insole: I-Ie Alcuu.r:,
I-Ie Comandorulul. 'univak. Insula
S( Matei. Insula $( LaurenllU
MARl ~ I OCEANE
MAREA
'"'
NEAGRA
Marea de fa extremitatea sud-esticii a Europei
MAR 45
@@
@@
@@
I i
FIOla Marii Negre a fast timp de ani de zile miindria fJotei ruse$li $i mai apoi, a celei
sovietice. $; 111 prezent, aceasta reprezinta 0 componentii ilnportanta a sistemului de
apiirare al RlIsiei.
Conferinta celor trei
,
Soarta Europei a fost adeseori decisii pe malurile Miirii Negre. eel mai
cunoscut eveniment istoric in acest sens este conferinta de la Ialta, de la
celui de-a! Doilea Riizboi Mondia!.
L
a inceputu! lunii februarie
1945. conduditorii puterilor
aliate, Churchill. Rooscvelt
Stalin, s-au inlalnil in Crimeea pen-
lrU faimoasa confcrinliJ de la Jalta.
Gcnnania hiticrisI3 era deja pe
alUnci practic invinsii. Cci trei politi-
cieni intenlionau sa adoplc hotariirile
recesare penlfU incheierea definiliva
a ffuboiului $1 sa stabileascii noua
mondiala postbelica.
egocierile s-au conccnlrat in jurul
pregallrilor pcntru infiintarea
Organizatici Naliunilor Unite
(GNU) $i a dcclaralici rcferitoarc 1a
..Europa elibcr.lla". Dupa capitu-
larea definitiva a Wehnnachtului,
Gennania unna sa fie dcnazificaUi,
democratizam $i dcmilitarizata.
Criminalii de rtizboi ummu sa fie
pedepsili. Regalul Unit. Stalele
Unite $i Uniurca Sovietica all cazut
de acord 5....i admita Franta in
nou-inliintatul Consitiu de Control
al Aliulilor. ea a palm putcre
inving{ltoarc. in Crimcca, au fosl
luate hOlar:.lri decisive rcfcrilonre In
PESCURT
Europa postbelidi la sfcrclc de
influenl:) ale marilor puteo:
Germania a fost divi.ana in patru
zoo;: de ocupalie au fost rcdcsc-
nate granite1c statelor din Europa
Centrala de Est.
Salinirau:a ridJcata
din /JdancunJc
Miirii Negre nu
(/J\-"orizcazA
de:niollarc:J (:June,
manne. dar nu
impicdicli cu nimic
drcsuro deifiniJor.
MU/limi ca pc
Coasta de Azur.
Yam. mJijoritlJtca
\'izitellzii
plaje/c MlJ.rii
Negre din
Romania.
Suprafnta: 422.000 km'
Adancimca maxim3: 2.211 m
Tanle Iimilrofe: Romania, Bulgaria,
Ucrnina. Rusin. Georgia
Principalelc fluvii care sc revars3. in
Mareaeagri: Dun3rea. Nipru.
Kizilirmak. Don ( 1area Azov)
Cdc mai importantc porturi:
Batumi. Suhumi (Georgia).
l'\ovorossijslc. Soci (Rusia).
Sevastopol. Odesa (Ucraina).
Constanta (Romal1la). Varna,
Bwgas (Bulgaria). Trnbzon.
Samsun. Zonguldak (Turcia)
CE TREBUIE sA $TITI
1. in anul 1905, pe Marea Neagra a izbucnit re"'olta de pe cuirasatul rusesc
..Potemkin". inuimplarca a fost imortalizata de Serghci EiSClbtein in filmul
mUI din 1925.
2. Pe vremea Uniunii Soviclice, nota MArii 'cgre era 0 comporentA de elill
esentia1A penuu fOllele de apMlire ale superputerii.
3. in ciuda salinilllii ridicale. in Marea Neagrn triiesc aproximativ 1.500 de
specii de Cea mai mare importanlii economica 0 au sardelclc. heringii.
plalicilc. sturionii. scrumbille Sla\nzii.
4. in timpul razboiului din Crimeea (1854-1856). purtat de Rusia impotriva
Imperiului Oloman. Regatului Unit Franlci. oTOrilc ri2boiului au fosl
documenlate fOlografic pcntru prima data.
MAR 47

MAREANEAGRA
HARTA INFORMATlVA
EORGIA
"'"
--
Betumi

MoO""..

0""",,"

MAREA NEAGRA


E'ltlJIi" -Kodu G.......
UCRAINA
..
--
.-
o """"""'"
---
ROMANIA
BUCll'eft!
V-.-B*C
BULGARIA
TIIb1MO
MAREA
... MARMARA

TURCIA
Marea Neagra, numitii in antichitate Pontul Ew<in, a fost
dintotdcauna 0 cale de comunicatie comcrciaJa $; mililani
impol1anta. in prezent, !iirmuri/e Miirii Negre atrag
datoritii p/aje/or ape/or ca/de numiiru/ui mare de
zile insorite.
u
'"'"""
pelle 1.000 000 loc.
1m 100 000 - I 000 000 IDC-
.... 30.000 - lOll ClOO loc.
IUb 30.000 IDe.
o -1l1O -200' 000 ., llOO m
n'
48
...,
MAREANEAGRA
Riviera Miirii Negre
Acest apendice nord-estic al Miirii Mediterane datoreaza numele culorii apelor
sale. 1n ciuda gradului relativ ridicat de salinitate, Marea Neagrli este destinapa
turistica favoritli in Europa de Est.
Y.1It.1. care a gazduil /a ceflli de-af DoiJea Rifzboi Mondi.1J confcrintll c.1re
.1 decis SO.1r1.1 Europei. CSIC ulla din/re cde mai popufare stafiunii dc pc lilOro/ul
Milrii Negre. ill prczcnl. Y.11tl1 se aniJ pc leritoriuJ Ucraillci.
M
are3 Neagrii este eel mai
mare bazin hidrografic al
Europei de Est. Aici, eir
eulatia apei are loe foarte lent,
in marc sc rcvarsa cateva cursuri
mari de apii, precum Dum'irca,
Niprul sau Donul. Marea Neagra
comunica eu Marea Medilcrana
door prin illtcnnediul micii Man
Mannara, ell strfimtorile ci inguste.
Bosfor Dardan;::le. Rezultatul
acestei stari de fapi estc salinilalea
ridicata (aprox. 20% in largul marii)
cantitatea mica de oxigen. La
adancimi mai man de 100 de melri,
in Marea Neagrii, practie 1111 exista
viala. Troiesc aiei, in schimb,
microorganisme care absorb sulfat
in combinalic ell mireralele,
creeaza oxizi Irgri de metal. sc
explica coloratia reagra a apei
numele dar de lurd marii.
in partea de nord a Miirii Negre sc
ami Peninsula Crimeea, legatii de Ucraina printr-un istm lngust (8
km), Perekop. Crimcca sepam
Marea Neagm de Marea Azov in
care se varsi'i DonuJ. Cele dou5 ape
sunl unite prin stmmtoarca Kcrci.
Pana nu demult, tannurile Marii
Negre au fost loeul favorit de odihnii
al locuitorilor Europei de Est. Si in
prczent, numeroase centre ale
"Rivierei Marii Negre" sunt plirc de
Ace$tia prolita de plajelc fnl-
mO<lse care nu lipsesc din Romania
sau Bulgaria $i de statiunile de pc
litoral. Salinitatea apei la liiml esLe
Deft.1 Dumirii III apropierc de
MurigIJiol: :liei f1uviul eurge /CIIC!i
sprc Marca NC.1grfi.
mult mai redus5 iar temperatura
apci atinge vara aproximmiv +25C.
ECONOMIA
Comcf\. Pcscuit. Turism.
cuMA
Continmlala ell influcnte
Temperatura medie
in Tmbzon (Turcia) aunge in
ianuarie +8C iar in iulie +26C.
Temperatura apei este vara de
+25C.
MAREA
JAPONIEI
Centura fierbinte a Pacificului
MAR 65
( ~ : : - K f ,
<!Ot'RU'
Marea Japaniei separii lanrullnsulelar Japaneze de Oceanul Pacific. In nardul miirii
damnesc ierni aspre, dar la sud clima este mult mai blandii. Tiinnurile sale faarte
diferite sullt un lac nepre!uit de adihnii.
t.\Afu'''''66-Tinutul unde bate "Vantul Divin"---
,
Ani indelungap., Marea Japoniei nu a atras atenp.a nimanui a izolat in
mod eficient Japonia de continentul asiatic. De abia in secolul xx, a
devenit un bazin maritim de importanta strategica.
Abundenta pql.iJor este cea mai m.are bogatie 8 MirJi Japoniei.
-
CE TREBUIE sA $TITI
I. Curentul Tsushima aduce din sud in Marea Japoniei ape calde; apele reci
sunt aduse din nord de Curentul Oya Shiwo.
2. Pe insulajapooezA Kyushu se atl! Minamata. De Ia numele golfului
Minamala se trage denumirea bolii pc care oarnenii 0 pol lua de la
animalele care tmiesc in apele contaminate eu mereur. Boala provoac!
deteriorarea sim(Wilar, $i in anumile situatii, moartea
3. in adincurile apelor sudiee ale Marii Japoniei, japorezji depoziteazi de$euri
radioactive.
T
imp de sceolc, Marea
Japoniei a sepaml Japonia
de La
secolului XIII, mongolii au incer-
cal de doul'i ofi sa cuccreasca
insulclc. Aces! popor razboinic,
care sub conduccrca lui Gingis Han
$i a unna$ilor acestuia a devenit
spaima Europei, $ia indrcptal
aten\ia sprc est. Kubilai Han, rcpo-
lui lui Gingis Han, s-a 3$C7..at pc
tronul chirez pUlland bazcle noii
dinastii Yuan. in 1274, nota lui
Kubilai a fost respinsa din Insula
Kyushu. in 1281, mongolii au lovit
din nou, dar, de accastii data, Cll 0
flota mult mai putemica, numarnnd
aproapc 4.000 de vase $i de barci.
Japorrzii nu sau lasal insa
infninti. Lupla pc mare $i pc uscat a
dural $3pte saptamani. in final,
invadatorii au fost datoritl
ajutorului respcrat ofcrit de un tai-
fun care a cuprins marea. dis-
tnlgand in totalitate nota mongoHi..
Japorezii rccunoscatori au numit
acest viint ,.Kamikazc" - .,Vantul
Divin". Acesta a fost unul dintrc
putirele momente in istoric cand
Japonia a fast amenintata din exte-
rior. Unnatorul pcrieol sa ivit de
abia in timpul riizboiului ruso
japorez. in 1905, in apclc Marii
Japoniei, nu departe de TSlishima,
s-a purtat 0 mare b5tiilie maritima.
Flota ruseasca a fost distrusa de
vasele japorezc.
in perioada Razboiului Rece,
ambele stnimtori sudice din Marca
Japoniei (Tsushima $trnmtoarea
Coreei) au fost linute sub obscr-
ECONOMIA
Pcscuit (snrdele, heringi. ton,
soman).
vatie de amcricani. Marina Statelor
Unite, care apara dominatia
asupra Pacificului, controla de aid
notei sovietice sta\ionate
la Vladivostok. in prezent, apele
Marii Japoniei sunt folosite pentru
navigalia comerciala pentTU pes-
cuit.
MAREA JAPONIEI
HARTA GE ERALA.
MAR 67
S';I(P
,,,'"v
I. Hoklalido
JAPONIA
-

'-
...... .
--... I, ""-.tr
_ MAREA

..-
- OHOTSK
--
.-
.....
....

./
,w
"-
--
-
-.
'-
1iCorn-.... ~
- '""",
-
"""'"

"-
PONIEI
MAR A
RU$IA
-
""-'
..........

-
.""""'"
CORE..
DE SUD
--.
.-
~ .
-.
CHINA
.......
-'" 1.000,OOllloc.
lntnI 500.000 - , ,000 000 lox
rmr. 100000 - 500 OOllloc
lite Ioc:alilaII
_ Clnn\i rMrinl cah:l
- ClAfl!I_..a
...........
... ..... 8dM.... ~
I. Shikoku

OCEANUL
PACIFIC
"'...
Timp de secole, Marea Japoniei a avut pentrujaponezi importanta pe care 0
are pentnl britanici Canalul Miinecii. Aceasta este 0 granira naturala care
separa Japonia de continentul asiatic. in prezent, marea este un bazin
importalll pelltru pescuit ~ i 0 ruta comerciala tot mai des folosit.
MAR 68
MAREAJAPONIEI
A
Intre Rusia, Coreea $i Japonia
Marea Japoniei, a cilrei suprafa13 un milion de km'. este situati mire
marginea sud-estici a Siberiei, thmul estic al stalelor coreene Insulele Japoniei.
Japania I. Holdcaido. ParcuJ narional ShikOlSu Toys. L. Shikaribetsu
(Shikaribctsuko). P/6cute.
M
area Japoniei se
invecireaza cu Oceanul
Pacific in partea de
nord-est a acestuia. Prin
Strnmtoarea Soya dintre Insula
Sahalin contirentul asiatic,
Marea Japoniei se cu Marea
Ohotsk, iar prin Stnimtoarea
Coreei, cu Marea Chirei de Est. Pe
coasla Siberici se anA or8$U1
Vladivostok, stalia finalA a faimas-
ului tren transsiberian 1010dati
important port rusesc comercial
militar. La est. marea este delimi-
tata de Insulele Sahalin, Hokkaido
Honshu. eea mai mare adancime
atinge 3.742 m (porrivit anumitor
surse, chiar 4.036 m). In centro.
fundul marii se ridica, formand
creasta Yamato. Aici, adancimea
nu 285 m.
PESCURT
Denumirea japoreza: Nihon-kai
Denwnirea ruseasci: laponskoe
More
Denwnirea coreean!; Choson
Tonghae
Tirile din jurul Marii Japoniei:
Japooia, Rusia, Corcea de ord.
Coo= de Sud
Cea mai jnaJtj creastA: YamalO
Cele mai mati insule: Tsushima,
Sado,i Oki
Cele mai importante porturi:
Vladivostok (Rusia); Ulsan, Pusan
(Coreea de Sud), Chongjin (Coo=
de Nord), Niigata, Otaru, Tsuruga
(Jap<>nia).
Strimtori: Tsugaru, La Perouse, str.
Corceana. str. Talari
Pc insulele Hokkaido, Honshu
Kyushu sc ridica craterele a 36 de
vulcani inca activit dintre care
majorit3lea ating in1Ulimi de 4.000
de melri. Aceasta rcgiure estc una
dintrc cele mai active din lume din
punel de vedere seismic, fiind afec-
tata de numeroase cutremure, din-
tre care ureJe subacvatice. Din
cauza activitatii geologice intense,
regiurea estc denumita centum
fierbinte a Pacificului.
Pc tMmul surlie al MArii Japoniei se
ana doua slate careere: Coreea de
Nord, comunista izolata de lume,
Coreea de Sud, care traie$te in
prezent un adevarat boom eco-
nomic, in ciuda anumitor ezitari.
Strnmloarea Coreei, care sepam
cele doua state eoreere de Insula
Kyushu, masoara in punctul sau eel
mai ingusl 180 de kilometri.
CUMA
Climli tcmperatli in partea de nord
subtropicalli in partea de sud.
Temperatura apelor de suprafatll
variazA vara inlre +17 +27"C,
iar iama intre -I,7e la nord
+12C la sud.
STATISTICA
Supraf:aIa: 1.062.000 km'
Volum: 1.731 kID'
AdIDcimca mcdie: 1.536 m
AdIDcimca ID&"imI' 3.742 m
Dlferentele de nivel in timpul
marcelor: p5.na la 0.5 m
Kyushu esle des afeelata de tai
funuri pUlerniee venite din sud.

OCEANE
o
MAREA
"wi
MOARTA
unde nimic nu se scufunda
MOR 93
r
Grice fncercare de [nee In Morea Moar/a este un
Nu pOfi deco' sci daforifa aportului mare de saruri din apo morii.
OB94
Rezervorul de apa
tara viata
,
Numele de Marea Moarta nu este deloc exagerat. Datorita saruriJor
din apa, aici nu este posibila viata.
LOCURILE CARE
MERITA VIZITATE
Judaic ell numeroasc
localiU11i biblicc. PC!1lcra in
st5nca Kumran scdiul sectei
Esscnci. Canionul
Murabb,;'u. Fonareata \1asada.
Locul unde II fosl SilUllI
biblic Sodoma. ILvOrul Ajn Gcdi.
+CUMA
SubtropieaUI. Temperatura medic
estc dc aprox. +25
0
C. foarte
des se inrcgislreaza ternperaturi de
+50
0
C.
S
ingurul rezervor de ap!'l de
aces! gen din lume, anat in cea
mai adanci'i dintre depresiunilc
globului, a fascinat dintotdcauna
lumea eca mai mare
cxpeditic a fost organizati'i
in anii '60.
in Marea Mmlrta IlU trliiesc 3nimale
IlU cresc plante. eu toale acestea,
in fie{;3rc an, mii de oamcni vin
pcnlru tratamentc ell apele samte ale
marii, in locunle special amenajatc.
in anii 1947-1956. au fost gasile
in grotele care se ana in nord-
vestul marii, in apropierea
Kumran, celebrclc .Manuscrise de
1a Marea Moarta". Peste 500 de
manuscrise, serise in limbile ebmica
anuneidi, au fost considerate de
dovada aplidirii legii lui
Moise de elitre b'Tllpul de credinla
in secolul al I1-ea iH.
Aceasla descoperire este astazi
subiectul disputelor tcologilor din
toata lumea.
STATISTICA
SlIprllfalll: 1,000 "m:!
Sliruri: 26
0
0
mnim1i: 76 km
Uilinlea ma\inlll: 16 km
Temperatura: in pcnoade di1erile ale
anului \arialll inln' 19 C - +36 C.
Imagillea plVceselor saline dau
impresia /lfl/li peisaj polar.
CE TREBUIE sA
I. Dcnumirca de Marca Moarta a
fost data de grecul Pausanias. eel
care a cercetat-o pcntnJ. prima
data.
2. Fotografia de pc prima pagina nu
cste un fOiomontaj. intr-adeVM,
POli pluti pc api\ cili ziarul in
limp.
3. Primelc 500 de tAblilc de la
Kumrnn au fost descopcrite de
un beduin, in mod inlampH'ilor.
4. .,Manuscrisele de la Ma-
rea Maana" pol fi v1i.zute in doua
muzee din lerusalim: Muzeul
Rockefeller Muzeul National.
r
MARl $1 OCEANE
....
MAREAMOARTA (2)
HARTAFIZICA
MOR95

@
ludea

L.-.cliI-.,.dinll1019
l.nII "" <in 1967
drumuri
o 200 SOO 1000 m

..
........
., peste
50.000100 lIOO
wb 50.000 M Iocuitoti
.-
MadaN f
.......

-,

1153m
.....-
....
MAREA
MOARTA
----

--\
..- '"
.......
0".
Hebron
ISRAEL
lerusalim
'",,,'
..
,

r;'S RI\'l
-_...
,,---
- __oL ....
AClil/1 17,000 de ani, Morea Moarta era linita CII Laclil Tiberiadei
(Genezaret) de 10 nord, dar, datorita evaporarii intense, in prezent,
sunl separate de 0 bucata de piimanllungci de 100 km.
MO
....
MAREAMOARTA
Locul cu cea mai joasii a ~ e z a r e din lume
Marea Moarla se intinde pe 0 suprafala de aproximativ 400 de metri
sub nivelul marii. Esle alaI loeul eu eea mai joasa a ~ e z a r e de pe pamant,
cal ~ i rezervorul eu eea mai sarala apa de pe suprafala planelei noastre.
M
area Moana ~ i raul
sfant lardan formeaza
impreuna, iolre Israel
~ i lordania, 0 deprcsiunc, ell 0
adancime de 399 de mctri. AccaslA
dcpresiunc s-a format in unna ell
12000 ani ~ i apaTe in Biblie sub
numcle de "Marea MoarHi".
in apele Miirii Moone Sf! ujlii pano
10 275 g de SOIT! pe /iml de apd.
Marea M03rta are 76 de kilometri
lungime, in loelll eel mai larg,
iotre MUlllii Moab la est $i dC$crtul
de la vest, avand 16 kilomclri
l.li!ime. Suprafala talala se ridica la
aproximativ 1.000 km2. Partea de
nord csle mai adanell decat cea din
mijloc, unde adiincimea marii cste
de abia 10 metri.
Denumirea de .Marea MoarH'i"
este in$e1aloare. De fapt, se refern
la un lae in care nu se poate inOla.
dcoarccc arc 0 Ouclualie sezoniera.
Punetul cel mai adanc eSle de
794 de metri sub nivclul Milrii
Medilerane. Canlitatea de sare din
Marea Moartll este alat de mare
deoarece in ea se varsa foartc
putinc ape, care se evapom repede
din eallza af$iiei. Marea Moarta
nu eslC potriviU\ penlru inol. dar
eonstituie tOlu$i 0 aU'aqie turisticll.
in afam de aceasta, componenl3
apei face posibilll 0 utilizare largll
in industria chimica. in bazine,
prin evaporarea difu71i., se oblin
clemente cum ar fi: calciu, brom $i
magnez1U.
ECONOMIA
Din apele lacului se ob\in sarea gema
~ i '>area de pOlasiu. De-a lungul ~ u
rilor. se ata statiuni balneare.
PE SCURT
Estc un lac fltr:l reflux. impAJ1it in
dou! bazine
Punctul eel mai amncdc pe suprn-
fata p1mantului
Rezervor de apa, eu eel mai ri-
dieat grad de salinilale din lume
(aproximaliv 2(010)
in apropiere de
Sedom fSodoma
bibliea). Sf! aflii
SU;lIca .. So/;o Illi
Lot" Conform
prime; carti
a 11/; Moise
(.. Gene::a '"
aceastfl femeie
S-{l trolls/arn/of
inrr-o suincii de
San? deourece
(l incalcar
illlerdiCfia dil'inii
de a prilj ill/trlmi
MARl ~ I OCEANE aCE 1
OCEANUL
ATLANTIC
Bazinul aevatie eel mai intens navigat
Scu{undari/e in apeJe caJde ale Marea Caraibelor if; creeazif ocazia sa admiri
intrcaga bogiirie de eulor; a flore; $; a (aune; subacvatice.
Oceanul miturilor al misterelor
Oceanul Atlantic este inconjurat de legendii de mii de ani. El pastrat
pilna in vremurile noastre caracterul misterios periculos.
CE MERITA VAzUT
PlaJde frumoa.-.c de pc lfmnunle
tuturor contll"l:ntdor iml..'Cinilh:-
Ilbulele bdcara .\lore. Capul
Verde. Canarc. Anlllc
A;E
lanliCU! este oceanul eel mai
apropial $i, in prezenl, eel
i hire cunoscul. Aici a
inceput epoca marilor descoperiri
geografice $i expansiurea civilizalici
eumpere. in antichitatc, era CUIlOS--
cut door COl 0 cOlle maritima care
unna linia tfumului, in Evul Mediu a
ciipatal faima de mare plina de peri-
cole (.marea int'Urericului" dupa
arabi) iar mlul sau a
inceput de abia in vremurile mo-
derre.
Coask"lc franc:ue d/batJcc SJ plim' de fiumwerc
dm aprof'm de QlIIbcron in Brr:WllS.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Charles Lindbergh II intreprins primul zbor peste Atlantic in anul 1927.
2. Estuarul La Plata in Argenlina separn zona de c1ima Icmperati de cea rece in
sudul Atlantieului.
3. Rczervele de petrol din Golful Mexic sunt estimate la 5 miJiarde de lone.
4. Allantieul este eel mal tanar ocean al eu aproximativ 15 milioare
de ani in UIlll3, acesta nu era decat un rezervor de apa ingust rezultal din
deslrllmarea eootirL--ntulUl primordial Pangea
Atlantida, marclc contircnt aparcnl
scufundal Cll sccolc in unna, ar fi
fosl situat dcpartc in largu!
AtlaJllicului, inlrc {flnllUrilc Africii $i
ale Amcricii de Sud. P,lna aSlazi.
lipsesc dovezilc inCOI1ICSt.1.bile care
sa dcmonstrc7..c existenta accslcia.
Curenlii marini $i furtullile locale
CLiMA
Foane divers3, Temperatura la
suprafnla o.pe:i: +25C la ccuator.
+28C in Golful Mexic.
Precipilatii masi ..'c sub fonna de
ploaie pc to,na suprafal8 oceanului.
ECONOMIA
Flori :j.i fauna relati'
putin ea <;pecii.
Pescuil inlensi\ (sardire. Ion.
hering cle.). Relene de gaz Si
petrol (mai ales pc eoasta Afrieii
a AmenclI de Sud). '\a"igatic.
i-au speriat intoldeauna pc marinari,
care au nascocit n;:numurate legende
legate de acestea. Ultima marc catas-
trom din Atlaruie s-a intamplat ell
peste 90 de ani in urmu: cclmai marc
vas din lume la acea epoca, Tilanieul
pomise intr-o calatorie din Europa la
New York. aspirand la Panglica
Albastrii - distinc\ia pcntru eea mai
rapida parcurgerc a acestui trascu.
La 14 aprilie, 1912. aisberg
Atlanticului au invins eolosul de
metal. pierdut viata 1.503 de
pcrsoare. in ziua lragediei, oceanul a
fost complet - Titanieul s-a
izbil de un iceberg-uri Ie care a
provocat 0 urill$A in carena
vasului.
Solda\ii britanici argentinicni care
au luat parte la razboiul pcntru
Insulelc Falkland din 1982
amintcsc, ei, cu rep1acere, despre
Atlantic. Conflictul pentru controlul
celor cateva insule stfutcoase din
sudul Atlanticului a izbucnil din
convingcrca ca in apropierea lor ar
ex.ista rczervc de petrol.
MARl OCEANE aCE 3
OCEANUL ATLANTIC
HARTA FIZICA.
.....
AFRICA
8:;1....'
II{rin_JII.tmrru:

:::'

....
Not<! rSllUtdll
U
/... c_=
....""

,.,.
....
"""
-, ANTARCTICA
........J_:::
--
AMERICA
DES U 0
Mri
,,,.
,,,.
&:1.,,1

A"tildt ...
M""
New yon..
AMERICA
DE NORD
500 2000 4000 6000 m
Oceanu! Atlantic strabate IJprOape taale zoneJe de cJima ale PamantuJui pc 0 supraf.:1!ii de
21.300 de kilomctri. Pri11lre I1lJJl1croasele mar; care fae parte din ocean, Marea Sargaselor
meritii 0 mcnriune specialfi: aceasta este unica mare din hune care nu are fiirmuri
continentale $i ale dire; ape sunt intensiv populate de sargase, afge de eu/oare bruna.
c
OCEANUL ATLANTIC
Litera ,,5"
Oceanul Atlantic are forma literei ,,s". EI se intinde din Groenlanda Ia nord, pe I8nga
t3rmurile vestice ale Afiicii Caratbilor, pana in Antarctica la sud Peste jIDD3late din
apele dulci ale planetei se revarsa in aces! bazin.
P''''''-'fa
Bo....iei. n AdantJc
,.,
I
II Atlanticul de Nord sc
cea mai intcnsa na-
vigalie din lume $1 paradoxa!,
tot aici sc giisesc ccle mai bogalc
de pcscuit. Jumatatc din canti-
tatea rnondiala de PC$IC pcscuit
provirc din apelc occanului
Atlantic. Din pacate, Cxplo31arca
inlt:nsiva din uhimii ani a miq,orat
sirntilor ercclivclc spcciilor rare de
animalc marire, precum balerele.
Cimpurilc pctrolifcre din igeria
$i Golful Mexic ariilc de
rcproducere ale $i habltatul
pasarilor marin::. iar agricullura
intenSI\;l ..alimenlcaza apclc
Atlanticului cu cantit,iti cnonnc de
<l701<lli $i de pesticide to.xicc. in
consccinta. algele crcsc faarte
rapid $1 ameninla eehilibrul ceo
logic naluml al imrcgului bal:in.
Zorcle bogalc in (cod,
pl:itiC[I, cglcfin), sau stridii
sc rcduc ele in rilm
Curenlul Golfului
(Gulfstream), un
curent eald marin,
joaca un rol
in fOnlmrca climei in
regiune. prcculll in navigalie.
Acesta se fonncaz."i in America de
Sud de unde in doua
dircclii diferile: prima, spre nordul
Atlanlicului apoi mai depane
spre coastele Africii jar a doua.
insprc Golful Mexic. Timp de se
cole. Curcntul Golfului a punat
vasele plccalc din Europa spre
Indiile de Vest. in plus. acesta arc a
influenta dccisiva asupra vremii pc
conlirentul nOSlru.
Occ.1twl Atlantic determin,i dima in
aCCilstfJ n:giullc a globului. in cJ :;c
rcVI/f'S.1 principalele rJuri ale Europe!. tIle
Africii $i ale Americii. in parte:! de nord
a Atlanticull/i sc illrcgistrcaza eeil "WI
intcllsif n.1\ igaric din II/me.
PESCURT
intinderca de la nord la sud:
19.400 km
intinde:rea de Ia est la vest
(minima): 2.800 km
Suprafata: 82 milioare kIn
impreunft ell m3rile adiacente 106
milioare km: (f:irii a pure 1a
socoteaJa Oceanul Arctic)
250/. din suprara)a total5 a ocearelor
Adiincimca maxim.a:
Groapa Milwaukee 8.605 m
(rosa Pueno Rico)
Adiincimca medie: 3.600 m
Volumul de apa:
323,6 milioalI: km
l
Salinitalea: 35.4%0
MARl $1 OCEANE
PACIFIC
eel mai mare ocean
aCE 9
Oceanul Pacific esle cel mai mare re::ervor de apii din lume. Numeroase inside
$i bariere de corali, care pe harIa par afi cdl giimalia wwi ac, de aproape sunt
adeviirale perle ale ape/or din sud. in imagille lill grup de inslde dill Micronezia.
Oceania - "continent" In Oceanul Pacific
Oceanul Pacific a deveoit cunoscut europenilor abia in perioada
marilor oavigatori. Astazi Oceania, arhipelagul Pacific,
prezinta interes pentru intreaga lume.
PE SCURT
CE TREBUIE sA
I. Fernando Magellan a Beul prima in jurul lumiL Magellan nu a
supravietuil eXpediliei, fiind ucis in lupla eu in 1512.
2. Hawaii a fosl dcscoper1IA in 1778. in anul 1835 Charles Darwin pleca in
Pacific, in interes eu vasul Bcagle.
3. Numclc arhipelagurilor provin din limba greaeA: Melanezia inscamnA
..insulelc ncgrc", Mieronczin inseamnl'l "insulcle mici", iar Polinezin inscam-
nA "insulele numeroasc",
4. Primre eei mai mari descopcritori ai regiunii se numArA britanieul James Cook
(1728\ 779). Adescoperit in c'tpeditiile sale multe insule ale Pacifieului. dar,
ca $i Magellan. a murit in luptele eu aUlobtonii din Ha"'<Iii.
SUA. Japonia Australia s-au
oriental sprc dczvoltarea dinamica
a comc'1u1ui din aceast1i rcgiune.
Din motive strategico-militare,
manic puteri sunt prczentc $i astazi
in rcgiunc. in Pacific dctin tcritorii
SUA (Marianelc Nordice. Palau.
Hawaii), Rusia (Insulclc Kurilc
continuu disputate cu Japonia).
Franta (Polinezia, oua Calcdonie.
Wallis $i Futuna) Marea Britanie
(in cadrul confederatiei britanice-
commonwealth).
Granilu dintrc Occanul Pacific Occanul Atlantic: de In Capul Hom plin!
In AllIllrctida; Intre Ocennul Pacific Oeeanul Indian: de In Peninsula
Indochina pana la Antanida.
in regiunca PacificA se gascsc: Melanezia insule anate lntre Ecualor
Tropicul Capricomului compusj din l\oua Guincc. Ilbulele Solomon.
Vanuatu (fosta Noile Hibridc). NOlla Caledonie. Arhipelagul Bismark $i
Insulclc Fiji. Micronczia grup de insule mici anate la CSI de Filipine
de-a lungul Ecuatorului compusa din Kiribati. Marianc, Caroline. Insulcle
Marshall Nauru. Poline7ia --celc mai estice insule ale Pacificulului.
ajungand panA in apropicre de Hawaii-complb4 din Insulclc Cook. Polinezia
Franccl.A eca mai estica, Insula Pa$telui.
Expcdilii record in Pacific: Petrolierul american "Sea-Land-Trade" (50.000 tone
bnlt) a parcurs distan13 dinlrC Kobe din Japonia $i Race Rock din SUA in limp
record de cinci zile ore. in 1991 GCrard d'Aboville a parcurs eu barca
distarl\3 de 10.000 km dintrc Choshi .Japonia $i Ilwaco statuI Washington in patru
luni $i 10 zile (a Iovit de milioanc de ori apa oceanului cu vaslele).
Cci mai mulli dintre locllitorii
Pacilicuilli provin din Asia, ceca
ce nu ii roartc llluli.
Nefiind posibila 0 c1asificarc etnica
s-a recurs la 0 c1asilicare goografica
a populatiei. Putin inainte de
inccputul sccolului al XIX-lea. multi
europeni s-au stabilit in insulele
rAsaritcne ale Pacificuilli. Dupa
rnzboiul din Pacific (1941-1945)
ramas in istoric ea primu! oeol in
jurul Pam:inlului.
ECONOMIA
con.wnlilii hillgci apd
/i/ Poline=ia.
eea mai importantli ramum ccono-
mien cstc pcsculIul,
P
rimu! european care a des-
coperit Pacificul in anul 1513
a fost Vasco Nunez de Balboa.
ani mai tarziu. portughezul
Femando Magellan a fost primul
navigator european care a decis
sa navigheze pe inlreg Pacificul,
realizand ocolul Pdmfwtului.
a dcscopcril Tara de Foe
stramtoarca care ii poarta numclc.
Datoritii StramlOrii Magellan,
marinarii pot evila Capul Hom,
loeul unde, de cclc mai multe on,
pierdeau viata. Magellan
a nurnit oceanul pe care naviga
"Marea Expedi\ia sa a
MARl OCEANE aCE 11
- PACIFIC
OCEANIA - HARTA POLITICA
--
-
SUA
CANADA
"--.....
--
PACIFIC
-

--
,
""""'CAACTK
,
,
,
,
,
,,-;'
/
,f
,
-
--
AUSTRALIA
-
RUSIA
-
--
'"0 ,,: ..
:
-
-
CHINA
-
CeQ mal intinsii supra/arii de apii de pe planetii impreuna eu numeroasele sale insule
a fl1cepul sa resimlii consecin(ele civiliza(iei moderne. Marile flote traleaza Oceanul
Pacific ca pe a mare groapa de gunoi, jlo/ele de pescui/ ca pe un sac flira jimd de unde
se oblin veni/uri impresionante. iar jlolele mili/are co pe un poligon mililar de incercare.
Daca adaugam /a act!Slea consecin(e/e dezvo/larii indus/rializarii posibili/a/ea
modificiirij regimului ape; din cauzCI incii/ziyi; globale. viziunea despre vii/or
a Oceaniei nu esle dintre cele mal strli/uei/e.
OCE12
PACIFICUL
Un gigant
Pacificul reprezinta 0 treime din suprafata Terre; se intinde pe
o suprafata mai mare dedit a tuturor continentelor luate impreuna.
O
ceanUl Pacific sau Marca
cste de doua on
mai iotins dedit Oceanul
Atlantic. Pacificul estc separal de
AnlafCtida Marca Arcticti prill
Srramtoarea Bering. Pacificul estc
mID'ginit de catcva mm in partea
asiatica, precum: Marea Band
Celebes, Marea Chinei de Sud,
Marea Galbena Marea Japoniei.
in apropierea Pcninsulei Kamceatka,
Oceanul Pacific se invccineazA ell
Marea OchOlsk, jar 1a nord -eu
Marea Bering. in Pacific se gascsc
cele mai adanci lacun din lumc-
Graapa Marianelor, care are 0
adancimc de 11.034 m.
Pacificul se intinde pe 0 suprafa{<1
egala ell 35% din towlui suprafclei
PAtruintului. in Pacific se gasesc mii
de insule. Exc1uzand continentul
australian, acesle insule pot fi
c1asificate duIXi- cum unneaz3:
Insule vulcanice. precum Hawaii
sau Japonia, in nord insulele Aleute
Kurille, care fonncaza numitu
de foc.
Insule de corali: insule numite plate!
nClede, prccul11 Insulele Marshall,
arhipelagul Tuamatu, anale de-a
lungul ecuatorului.
STATISTICA
1M mil, km
1
eta mai mart adindmt: 11.0_\4 m
ca adan,,;imea Challenger)
\dincimea medic: 4282 m
eea mai mlln.' inillime: 34 m(ianua-
ric 1933)
\mpliludinca \Illurilor de In 5 III in
Stnimtoorca Bermg pam 1a 13.5 III in
'1area (koobI..
'\umlnd insult'lor: inJurde 30.000
Suprafala insuklor: 0.25. dm ..upra-
lap Cke:anulul Pacific
RECORDURl GEOGRAFICE
j\1uolrlf' [U'ntl
11.848 m dmsupn
ni\rluilli man,
iOj1limn mf'dir II
Ijrmului: 870 m dca!illpR
rnvclllllli manl
Ala cum se \'ede din graficlI/ a/iill/ral, cel
illlli
....
. .,. ,n . I AdiDciDiu medlr II
mal auallC punci a ramal/flllII ocuolilui: 3.730 m
(adiincimea Challenger in Groapa
Marianelor in Pacificu/ de Jert) se ajIii de /1
ori rnai jos decal adancimea medie a QCea/m/"i
li este cu 1.000 m sub ni\'t!/ul marii. Cel mai
atftjnc PUIICI al Pacificulului a fast descoperit
in /951 de batiscaflll britanic de cercettiri
oceanografice Challenger (de /0 care a preillal
$i denlIInirea). Gfflllpli Mllrillocklr: 11.034 m
Banelll colorat Bora-Bora. apartinand /mulelor PoJil/ciei France=e.
MlJNTI ~ I
VULCAN1
ACONCAGUA
Colosul din Anzi
in mod obi$nuit, piscuri/c munle/ui sunl inviiluile intr-o cearii groasii. Ciind aeml esle
cural, pilorii avioanelor pot admira 0 priveli$te care ifi laic riisuflarea.

In vizita la hotelul situat la cea mai

mare altitudine din lume
Cei care doresc sa cucereascii Aconcagua trebuie sa dedice mull limp aclimatiziirii
in acesl leritoriu in care domnele 0 atmosfera rareliatii. De aceea, eel mai indical ar
Ii sa locuiascii 0 perioadii intr-un hotel construil la mare altitudine.
ViirfuJ Aconcagua din Cordiliern
Anzilor. pc Icriroriul Argentine".
A
rgentinianu] Fernando Grnjalcs
estc un pcrsonaj birccunoscut
"n Pareul Provincial Aconca-
gua, unde se bucur.i de rcputalia de eel
mai bun ghid mantan din regime. Din
noicmbrie palla in manic, cl nu
vede capul de IrcaM: atullci fae
aparilia um3torii de dnlll1Clii de
alpinism, de fannceul cclui mai
inalt munte al Americii. in ciuda
parcrii gct'Cmlc eli vurful CSIC u$Or de
cucerit. expcdi\ia pc Aconcagua rccc-
sita echipamcnt adccvat: conlin sad
de donnit (Icmpcrntura seade p..'1nii In-
30"C). prccum $i belc de schi. indis-
pcnsabilc pcnlru eire vrea sa strabma
CE MERITA VAzUT
0", po.: \ arlul
'\COllCi.lbu.1 catre \ alea Lo..
. Puenta dd In..:a. eel
mal inalt hold din lum..:. \11.l11 in
3propl....n: d..: \'llla \'t..:..:nno
(termer.:-), "an rehp:. Pllr1111().
f'arelle>rl.'_. La Pan.3
Itc:les..:hi uri Ie:).
partia. La dispozilia turi:;;tilor care nu
doresc sa care rucsacuri grclc sunt Mi
20 de catari de povarJ.
Ascensiurea durcazii ciitcva zilc
ineepe de obicei In Puente del Inca,
situala la 0 allitudire de 3.000 dc
metri. Este indical COl s..'i r:.lmani\
aici aproximaliv douii zile pcOIn! a se
obi:;;nui cu noile condilii c1im3Iericc.
Mai depar1C, drumul ii poartii spre
baza Plaza de Mulas, 101 0 altiludire de
4.200 de metri. Aici ii a:;;lcaplll pc
alpini:;;ti 0 mare auactic: Refugio Plaza
cuMA
Montana. Temperatura medie In
poalele muntelui: +20"C in
ianuarie. +3T in august. La
ahitudirea de 5.000 de mctri
temperatura seadc pani! In -JO'c.
ECONOMIA .
Turi..m (alpini.,m. drume:lii
monlarr. schi alpm). Agricultura
(in \ai): culturi de legume:
aOlmalelor.
MusivuJ Aconcagua vazut din zOOr
de Mulas, hotelul situat la cea mai
mare inallime din lume, cu spccialitati
sud-amcrieare care ii ajuta: sa i:;;i refaea
pUlerile.
CE TREBUIE sA $TITI
1. Grnnita dintrc Argentina
Chile sc afla In 15 kilometri
vest de Aconcagua.
2. Arborele conifer numit
araukaria esle 0 planta:
caraclcrislica Muntilor Anzi
este foarte des intalnit in Chile
in Argentina.
3. Distanta dintre Aconcagua
capitala Buenos
Ajres. este de I.200 de
kilometri.
4. Amcrindienii din regiurra
Acoocagua triiesc din
agriculturi din yfulzarea de
CO\'oare les3.turi din bumbac
viu colorate.

fIolUNTl $1
LCANI
ACONCAGUA
HARTA FlZICA
,

'. ,..

I(
....
"-
-. --...
.......

CHI LE
J
I
[ -
.
ctnridlll""""'"
---
-
2000 3000 5000 IlOOQ m
-
10\'"
Primul roman care a atins Viirful Acancagua a fast Dan Zimcenca in 1987. in anii '90
ma; multi roman; au cucerit acest varf, printre care Constantin Lficfitu$u in /996. La 2
februarie 2003, Dana Gradinaru a devenit prima romanca care a cucerit Acancagua.
ACONCAGUA
eel mai vestit munte a1 Argentinei
Aconcagua este un munte de care se leaga multe recorduri care se bucurii de 0
mare popularitate in rilndul
"
I
n panea centraIii de vest a
Argentinei, la sud de San
Miguel de Tucuman se intinde
Cordiliera Anzilor. Aiei se ana man-
drin argenlinienilor, impunatorul
Varf Acollcagua. Faptele vorbesc de
la muntele ell inaltimea de
6.979 de meLri nu estc numai eel mai
inalt de pc contircntul american, ci
eel mai inalt varf din lume ell
exceptia Asiei.
Anua! soscsc aici din lumca
intreagii (aproximativ 2.000 de per-
sOaJ'e in timpul sezollului). eel mai
inah varf a1 semicercului sudic se
afla pc tcrcnul parcului national infi-
in\al in 1983, Parcul Provincial
Aconcagua, estc considerat de
drepl un pise relativ de
cuceril. Elverianul Matthias
Zurbriggcn a fost primul care a ajuns
pc Varful Aeoncagua, la 18 ianuarie
1897. La scurt limp dup.:1 aeeea, cl a
fast L1nlKII de a1tii. Muntele ell nume
misterios i-a fascina!, mai ales, pc
reprezentanlii elitei europere.
Aconcagua IlU are varrul acoperil de
gheatfi dar pc coaslele lui sc gascsc
cinci ghetari, care coboalii abrupl
catre vaL Ascensiurca nu esle lIna
dintrc ccle mai pli'icute: aiei bate per-
marcnt un vanl inghclal care atinge
vileza de 250 de kilometri pc olii.
Numclc mllntelui eonlro-
verse pfllla in ziua de astazi printre
polrivit urcia dintrc
ipoteze, Aconcagua provire din
cllvantul "ackon-eauak" din limba
qucchua inseamna "paznicul de
piatrj"; potrivil altor ipoteze, numclc
provirc din limba indienilor
mapuche, unde "aeon-hue"
inseamno ,.cel care virc din partea
eealaIHi".
PESCURT
inalrime: 6.959 III
Cde mai apropiulc varfuri (cerro):
Iglesia (5.567 m), La Tolosa
(5.38501). Los Dedos (4.998 rn),
La Gloria (4.701 m), EI Tordillo
(4.695 m)
Amplasarc gcogrnficli: Iu sud de
San Miguel de Tucumflll. in partea
ccntral-vesticli a Argcntirri
Izvoare: Rio Aconcagua, Rio
Maipo, Rio Salado. Rio Blanco
Lac: Laguna de l'lnca (pc teriloriul
slatului Chile)
Cde mill mari aeroporturi:
Mendoza, Santiago de Chile
Zilpczi pc coas/efe mll/l(eJlIi
AcollCRgua.
ANZI
MUN 17
eel mai lung Ian! muntos din lume
De-a lungul coasre/or vesrice ale Americilor se inrinde impuniilOrullan( rnunros al
Anzilor. Ei alciituiesc panea sudicii a acesrui lanl, nurnil Cordilleras de los Andes.
Auml ------
1n secolul XV, in Anzi, a existat puternicul regat al care a
dominat in mod necontestat celelalte state amerindiene din regiune.
Aceastii civilizatie remarcabilli s-a odatii cu sosirea primilor
europeni in America.
"
I
n sccolul xv, cand spaniolii $i-au
meul ilparitia in America, cullum
inca$3 domina inlreaga regiUlJ:: a
Anzilor. 5i poate fi considerat5, tara
ezitare, una dintre cele mai man
rcalizari ale omenirii. Arhiteclum
mfinat5, alta dccoralici mctalului
calitatea deosebita a ceramicii a
\esalurilor i-au purtal pc pc
culmi ale dezvolHirii civilizatiei. La
inceputul secolului XV, stalullar, ell
centrul 1..1 Cuzco, ocupa 0 supmfai
de aproapc 100.000 de km2, iar in
timpul domnici lui Huayna Capac
(1493-1525) acesta cuprindea ten-
torii intinse de-a lungul Anzilor: de
1..1 granila de nord a Eeuadorului de
aslazi, pana la raul Maule din centrul
stalului Chile. Regatul avea
CE MERITA VAzUT
V\..'1,:hea capitalii a
Cuzco, Parcul Na(ional
Luuca din Chile. Lacul Titicaca.
cuM"A
Tn Anzi se rcgasesc aproape toate
tipurile de c1imii: ecuntorialii foarte
umeda, subecuatoriahi uscata,
sublropical:l rc1a1iv umedii.
lropicalii uscat3; in
Atacama c1ima este
ECONOMIA
Agricuhura: CUltllri de legume, de
porumh. de orcz, de grau. de
cartoti 1;ii de Crc!;Olerea
oilor, a vitclor n lamclor.
Bogatii naturale: cositor. zinc.
cupru, tier, plumb. antimoniu,
petrol. II idroccnlrnlc.
o slnlctum ierarhica ce a
creat numeroase unitati
administrative, precum $i
o societate putemic stmti-
ficaHi. in [mntea statului
sc ana 0 pcrechc de
oameni-zei, Inca $i sOlia
sa, care ii era in acel3.$i
limp $i sora.
in sccolul XVI, spaniolii
au sosit in America in
calilarea miticului EI
Dorado, taramul bogiiti-
ilor. Sub conducerea lui
Francisco Pizarro, ace$tia
i-au inv1l1s pc inCa$l $1 au
distms realizarile lor clll-
turale $i economice. in aram de aur,
spaniolii au adus in Europa 0 a1l<'i
prada de mare valoare: 0 planta cul-
tivata de indieni, din care cre$teau,
sub pamum, tubcrculi foartc gusto$i,
cartoful.
a fUnmi de vigonii ill Parcul Nalional
LaUCfl (Chile).
CE TREBUIE sA $TITI
J. Ccrcctanlc arheoJogiee au demonstrat en inea$ii intentionau s3 i$i
consolidezc putcmicul stat prin introducerea unci ..limbi administrative"
unJee.
2. Paetul Anzilor reprezintii un aeord de eoopcrare economicii incheiat intre
statele din regimea Anzilor (eu cxcePiia Argcntirci).
3.0 pcrioada indclungatii s-n crezut e3 p3.s3rilc flamingo din Anzi sunt 0
specie dispiirut3. in53, in 1957, trci omitologi chilieni au deseoperit
numeroase pcrechi de astfcl de pasari, in Anzii bolivieni, In 0 imiltime de
4.500 de melri.
4. Pe teritoriul Tarii de Foe, granit3 dimre Chile $i Argetllina nu n fost precis
stabilita nici pana in ziua de astlzi.
A TLANTIe
BRAZlllA
OCEANUL
",""",'

9ueoos Air"
/
ARGENTINA
.ea.-
I
J
Y!!P.et1l1so.
SantiagO-

--
_.-

.
-
-
-
.
---

....
_.
---
_.
--
_.
-...
_.
--
""..

--
_. --
T....... 'V
.... _... -
.",.
MUNTllANZI
,
HARTA FIZICA
MUN19
i::t,.o:;>

..
..-...
p.- 3.000 000 100::.
-.. 1.000000- 3 000000 be.
... 100 000 1 000 000 IDe
PA elFle
OCEANUL
,.
..
_100.000100:.
500 2000 40DD 5000 m
_..-
_.
"'.II fa"",
U1S_ -
Pe Intreaga lor /ungime, Anni separii fii$ia Inguslii a farmu/ui sarac In vegetatie de
restuJ continentuJui. in acesl reI, a luat a formaJiune alciituita din trei
subdiviziuni {oarte vizibile, mai ales in Penl: farmul, adicii Costa, mun/ii, adicii Sierra
piidurea amazonianii impenetrabilli, num;t;; selva. La sud de selva se regiisesc
cfImpiile nesfijryite Gran Chaco $i Pampa, comp/etate de peisaju/ aspru a/ Patagoniei.
MUNTllANZI
,
Co/Dana vertebra/a a Americii de Sud
Anzij traverseazli toale zonele de clima existenle pe planetii. Flora i fauna acestor
munp esle, prin urmare, extrem de variatii.
Aconcagua. aJ doilca \Mdin lumcca inA/pme dup.i Himalaya. se a& pc tentonul
Argentine;.
A
OZii traverseaza contircntul
sud-american de In nord In
ud: de-a lungul Occanului
Pacific. de In Marea Caraibilor pana
in Tara de Foe. Ei divizcaza teritoriile
VCIC7UC]ci, Columbiei. ECU:ldorului.
Bolivici, Argentirci prccum pc eele
ale stalelor Chile Peru.
Dimcnsiunile ncestor mUllli sunt
impresionanle: lungimea lor, mr:i a
pure In socoteaJa Cordilicra
ord-Amcricana, care Ie apartire din
punet de nxlere geologic, masoarii.
peste 9.000 de kilometri. iar lalimea
\ariaza illtre 100 800 de kilomClri.
Anzil sunt impartili in Anzii de Nord.
Centrali de Sud. Anzii de Nord
Ccntrali alcatuiesc lanluri muntoase
parale!c numite cordiliere. dcsp.'irti1c
de dcprcsiuni tectonice. de platouri
de vaL Cordilierelc nu fonncaza
lanluri mUlllonsc compactc. Pe alocuri
accstC:l dispar, sc tll'CSC eu lanlurilc
PE SCURT
TJiri tra\iersaLC de Ann: Ven::zucla,
Columbia, Ecuador, Pcru. Bolivia.
Chile. Argentina.
Limbi: spanioa dialeclc indicre
Ccle rnai mati orase: Cali.
Medellin, Bogota (Columbia),
Quito (Ecuador), La paz (Bolivia).
Sanliago (Otilc)
Rcligie: in principal calolicA
Cele mai marl lacuri: Titicaca.,
Poop6
STATISTICA
Lungime: I) .000 km
eel mai inalt van:
.'\wtlcagua (6.960 m)
vecirc sau se impart in masive rnai
mici. Cea rnai compacti este
Cordiliera de Vest. care fonneazii. pc
teritoriul statului Peru. platouri
atingand in:illimi de 4.000 de metri.
deasupm carom se rididi. piscurile
acoperile de 7..:1p'ldii. Pc leritoriul
Boliviei, Anzii Centmli se liilesc sem-
nificativ fonneaz..'i platourile inalte
.. Puna" (Puna de Atacama in Chile
Puna Argentina in Jam cu
nume), inconjumtc de Cordiliera de
Vest de rea de Est. Triisiiturile cara-
eteristiee ale acestui segment rnuntos
sunt vaile deprcsiunile in care se
giisesc adesca lacuri.
Anzii sunt nu numai eel mai lung lant
muntos din lume. dar eel mai diver
sifieat. Deoarccc lrnvcrseaz:i
toate zorcle de c1ima. vegetalia
Anzilorcstc f(),1.rte variata-. in Anzii de
Nord pn.--domina p[idurilc: la nord,
padurile ecuatorialc vcrLi, iar
in rest, p:idurilc lllontarc dcasupm
dirora se intind suprafele acoperitc de
ierburi. Anzii Ccntmli sunt dominati
de 0 vegetatie mult mai siimci. pro-
prie stepclor semidescrturilor.
Extrcmitilile sudice ale munlilor
ajung chiar pana in aspra zona polar.i.
Fauna Anzilor euprinde victuiloarc
demrc de mcntionat, pn."'Ctllll con
dorii, Imncle speeii nUllleroasc de
caprio.1.re (ea de exemplu Pudu).
Alp.lea din M-lii Anzi. Peru.
CALEDONIEI
MUN 57
G8
-
TinutuJ cJanuriJor
,
Muntii Catedoniei se aflii In Scotia. In partea de nord a Marii Britanii.
Muntii, Intrerupti de viiite adiinci ate muritor $i de tacuri, sunt considerati de iubitorii
de drumetii drept unuJ dintre cete mai frumoase cotturi ate Europei.
~
In patria clanurilor
Istoria regiunii Munp10r Caledoniei a fost detenninatii de cultura celticii ~ i
mai ales de elementul de bazii a1 societiipi celtice, mariIe triburi cunoscute
sub denumirea de clanuri. Acestea au dominat pnutul panii in
secolul xvm.
'PC1S.V Idille camctenstlc, un1J or t1" omel.
S
cOlienii originari din [rlanda:>i
celrii picti care au locuit in
aceSle teritorii constituie ccle
mai numeroase grupuri elnice ale
Scoriei. Inca din secolul I i.Ch.,
aceste triburi s-au infruntat in luplc
crancere. Slructllra de clan s-a
cristalizatla granita sccolului X. eei
care apaI1'ireau c1anurilor MacLeod,
MacAlpin sau MacMurdoch se aflau
sub prolectia acestora, dar trebuia s..1:
fie gat... sa i$i dea $i viata pcnlro
binde clanului. Muntellii scollen!
pastreaza Cll grija amintirile legate
de vremurile glorioase de altlidata.
Legendele dcsprc riizboinicii viteji ii
umplu de mandric pc scol'icni pana
in ziua de astazi. Aceslea conlin
numeroase exageriiri.
Stofa cadrilata a kilturilor, conside-
rata in prezent simbolul vechilor
razboinici scolieni, s-a impus ca
scmn dislinctiv al soldalilor din rcgi
mentcle militare scolierc de abia in
secolul XVIII.
Din momentul unilic:.irii tTOnurilor
Scotiei $i Angliei (in 1603) $i de la
unirea de facto fortat:i de Anglia in
1707. in Muntii Caledoniei.
revoltele au izbucnil rcincetat. Una
dintre acestea, condusa de Earl of
Mar, a putut fi i n a b u ~ i t a doar de
Printul Argyll. Dupa aceaslli actiurc,
nllmiti'i ..highland clearances"
(curatarea mun\ilor), intreaga
regime Illuntoasa a devenit pustie,
riimamind pana in prczent aproape
rcpopulaHi.
CE MERITA VAzUT
CE TREBUIE sA $TITI
I. Muntii Calcdoniei au fost, in secolu1 XIX, inspiratia multor romantiei,
printre care Felix Mendelssohn. care a compus Simfonia Scotiana.
2. Scolile de eimpoi funqiomaza pana in momentul de fala in MUlllii
Calcdoniei. Ciintatulla aces! instrument a fost interzis in sccolul XVIJI.
3. Celmai inalt varf al Munlilor Caledoniei estc Cam Eige (1.183 m).
4. Lcgcndelc din muntii scolieni sunt 0 surs.1. impuizabila de inspiratie pentru
sccnariile produciilorilor de film. Cele mai cunoscutc produclii pc aceasla
tema Stint ..Ncmuritorul" Cll Christopher Lamben in rolul principal ~ i
.,lnima minrncatli." cu Mel Gibson.
PeisaJele oferilc de lacuri. Crnlste
::;;i mUll!i. Castelul Eilcan Donan.
Invcrress.
CUM,!.
Temperata maritima. Caden
abulldente de ploaie ~ i vanturi
pUlcmice. Tcmpernturile medii:
+3C in ianuarie ~ i +14C in iulie.
MUNTII CALEDONIEI
,
HARTA FIZlCA
..,.
I-Ie OrklJ.eY
RKN..EY
MUN 59
@
)
200 500 1000 m
peste JO 000 Ioc.
lnlre 10.000 - 30.000 Ioc.
IUb 10.000 Ioc.

_....
MAREA
.; NOROULUI
:::;'
CENTRAL STRATHCLYDE
OCEANUL ATLANTIC
Eigg
M",*
l-LE HEBRIOE
EXTE)HOARE
MUll!;; SitU8fi ;n l10rduJ Sco!iei au luat numeJe orogenezei caledoniene,
adica aJ mi$cariJor tectonicc In urma ciirora s-au ridieat ceJe rnai vechi
masive muntoase din Europa. Calea maritima conlinentaJa (Canalul
Caledonian esle un fragmel1/ al acesteia) vaJorifica depresiunea
leclonica Glen More.
MUNTII CALEDONIEI
,
Nordu1 aspru a1 Scotiei
CuImile Muntilor Caledoniei, presiirate cu rauri lacuri montane, reprezintii unul
dintre cele mai fascinante peisaje care pot fi admirate in Europa. Acest relief s-a
format in timpul ultimei perioade glaciare. Putini se aventureazli in munti sa
Ie admire frumuselea. Aceste tinuturi neumblate fac parte dintre cele mai slab
populate regiuni ale Regatului Unit.
T
cnnenu] englczesc "high-
lands" sc rcfcm la tinuturile
muntoase situate In nord de
depresiurca tectonica Glen More. in
aceasta vale se ana renumaratc
Incuri lungi inguslc, vestigii ale
ultimci pcrioadc glaciarc. In secolul
XIX. arhitectul Thomas
Telford a unit lacurilc prin canale
astfe! a aparut calen rnaritim:1 COlli i-
renlala care masoarJ. 95 de kilo-
metfi Marea Nordului ell
Oceanul Atlantic. La punetu] de
contact dinlre Canalul Caledonian
Marca Nordului se ana lnvcncss,
eel mai marc din Muntii
Caledonici.
Aid inccpe unul dintre cele mai fru-
moase tmsce fcroviare, numit Kyle
Lire, care tmverscaza mllntii pc
toata lungimea lor ajullgc la
Oceanul Atlantic. MUlllii Cnlcdo-
nici ncopera aproapc jumatate din
teritorilll Scoliei, de aceea tllai sunt
cllnoscuti sub denumirea de
Muntii Scoliei de Nord. Accsl linul
intins este locuit de numai 200.000
de locuitori care sunt, ascmeni
pamanturilor lor, simpli, aspri
de captivanli.
Laclli Loch Ness cstc dcstinatia
favorita a excursiilor turisticc. Aici
potrivit legendci. mon
strul numit Nessie. 0 aha atractie a
Scolici sunt numcroasele distilerii,
in care sc produce specialitalea
local5. whisky. Varietatile mai
SCUlllpc ale acestlli alcool pUlcmic
aromat, mnnile "mall whisky", sc
oblin din maltul de orz. La produclia
varicl:'i\ilor mai iefiire sc amesteea
mal IIII de seeal'a se oblire
numitul ,.blcnded whisky". Nu este
adevarat cil alcoolul sc distileaz:l in
continunre in timbale. Toalc disti-
Icriile scoliere foloscsc acum
tchnologii moderrc.
Faimosul castcl Eilean Donall. pc
lacul Loch Duich.
ECONOMIA
Tunsm. Agriculturn:
bovirelor. Peseuil. Industrie:
petrochimica crcrgclica,
melalurgicli u$oarn, alimcnlani.
AIe1icre de anizanal.
PE SCURT
Cel mai inalt varf: Ben Nevis
(1.343 m)
Cel mai mare Invenrss
Limbi: engle7A scoliana (gaelieli)
Moreda: lira sterlinii
Rcligie: (calolici
protestanli)
Cele mai mari laeun: Loch Ness,
Loch Morar
/'<. ,
STANCOSI
~
In patria westemuriJor
MUN 61
Lacul Jackson, situat in Parcul National Grand Teton (statui Wyoming), oreFfj 0
priveli$te de basm. Aici se aiM 0 rezervarie natura/Ii de dimensiuni mari, ell piscuri ce
aring 4.000 de metri imH[ime. Cea mai numeroasa turma de elani Wapiti din America
giisc$te adiipost pc limp de iama, in accste loeuri.
de vis
Frumusetea saIbaticii a Muntilor din America de Nord lasii
ciiliitorului impresii de neuitat.
cuMA
Clima temperal contill';:ntala,
llipina. in ..Iatul Colorndo icmilc
sunt roartc cu ciiden
abundemc de J'iipada iar 'crile
insorilC. dar r.koroasc.
e
ire a dUHont macar 0 data
prin rcgiunilc salbaticc
izolalc din Muntii
va reveni. cu siguranta. in accstc
locun. Aiei sc ana celc mai popu
lare statiuni de iama din Statclc
Unite: Aspen, Vail, Kcystorc.
Snowmass Copper Mountain,
toatc in statui Colorado. Aceste li-
nuturi sunt urclc dintrc celc mal
frumoasc de pc contirent. nu numai
iama. ..Alpii Lumii ai" sunt
complJ.$i din 53 de varfuri de peste
4.000 de metri in SUA din 144 de
"arfuri de peste 3.000 de metri in
Canada. Pc Icritariu! canadian, in
Muntii Stunco$i, au fast deschisc
deua mari parcuri nationale:
in sud, Jasper, in nord.
Numeroase astfcl de parcuri exista
in Statele Unitc: cel rna; vizit3t
cstc Yellowstorl: National Park. eu
eclcbrul sau ghcizer Old Faithful!.
PESCURT
Baraje principalc: Grand Coulee
Bonrcsille pc raul Columbia.
Hoover Dam pc roul Colorado
Ccle mai mari or.l$c: Vancouvcr
(Canada), Scaule. Ponland. Bulte,
Spokarc, Salt Lake City
Cele mai lungi rouri: Colorado.
Columbia
Vulcan: St. Helen. in Muntii
Cascadelor (a erupt
ultima data in dupa 350 de
ani de inaclivitale)
ECONOMIA
Rcsurse naturale: ca.rburc, petrol. 7.acamintc de lier, curro, 7inc, plumb,
cobalt. mangan. molibden, uraniu. wolfram. prccum aur arginl. Turi$m.
Vcdcre p3noromica a /anru/ui Munri/or Stanco$i.
CE TREBUIE sA $TITI
1. In anii 1859-1860. febrn aurului a atras mii de oameni in aceste regiuni.
ridicale peste noaptc penlru a-i adiiposti pc pionieri 8\:CnlUricri.
erau adcsea abandonalC Ibate in paraginA. Asezarilc din Munlii
clmase din aeclc vremuri pol Ii vizitatc in momenlUl de falA.
2. In Sierra Nevada, se gAscsc p3duri de sequoia $i de arbori Wellington.
Locuilorii Califomiei sunt [oartc mandri de acc$li copaci giganliei.
3. Plimbarilc lrebuie organizalc cu multii PrccaUlic, mai ales in partea
canadianA a Munlilor StincO$i. unde 0 intalnirc cu un urs grizzly eSle ceva
obi$nuil. In gelrflli. acesta sc de oameni. insA liind un marc lacom.
esle aUllS de conurile turi$lilor. unde se imoldcauna hranA.
4. in Munlii StancO$i, apa din lacuri $i ni.uri poote Ii bauta numai dup;} cc a
fost liana in prcalabil. in caz contrar. pot ciipata 0 maladie pro\ocati
de baclcrii intcslinale $i numita aid ..febra caslorului".
MUN 63
200 1000 2000 3000 ..clOD m

"""'"
P'"ste 1 000000 de loco
500.000_1000000
100.000 - 500000
.. sub 100.000 de lac.
=.....-
__ dnJmuIi pr'n::lpaIe
";

LlIs c\'lF-
San Diego
""'"
"
MUNfII STANCOSI
HARTAFIZICA
OCfANUL
,..""
PA elFle
.-
--
San Francisco
MUl1tii reprezi11lii un element important aJ lantuJui munlos aJ
Cordilierilor $i al Anzi/or. Sitllat pe coasta vesticii, /auill/mllntos striibate
intreguJ continent american, din Alaska pana in Tara de Foe.
"-
MUNfII STANCOSI
Un masiv muntos primordial, siilbatic $i minunat.
Muntii (Rocky Mountains) se intind de-a lungul coaslei Oceanului Pacific,
din Columbia Brilanica in Canada, pana 1a cursul superior al Rio Grande, in statui
New Mexico.
Liisarea sen; in Munpi Suinco$i: flJnda/ul manlor fCaliZ1lri ale cuccrirorilor
VestullJi sa/baric $i docorul a nenum.fr.ltc wcstcmlJri.
STATISTICA
Celc mai inahe virfuri:
\l.Rl>h..on
3 m I(anada). \\ 4AIh m
.\. S.CrT;1 ",,,adal
Lungime: arm Irna(IV 3.noo de
klll'meln
Colorado: inaltimi inlre
I.SOO 3,{)()(} de metri
MartIe Lac Smt
- 5.900 kill
Valca Mortii:
o dcpn::... iUl'l: cc .lIinge 0 adancime
de 94 de :m:lri ... un nhcJul mari,
M
nlii Sliinco!ji este denu-
mlrea romarrascii data
lanlu!ui Rocky Mountains,
masiv in fanna de scmilumi, care sc
iminde de-a lungul coastei \-esticc a
conlirenlului american. Accasm
bariera de grani! face parte din
marcle ]ant munlOS care strtibalc
coasta Oceanului Pacific. travefS.-'ind
Bolivia :?i Chile $i ajungand palla in
Tara de Foe.
Masivul. (onnat in ern tCI1iar.:1. cste
aldituit din trei man blocuri. La cst
sc afla Munlii eu pcrelii
lor abmpti de pialrii care domina
Marile C{unpii (Great Plains).
Masivul alinge altiludirea maxima
in statuI Colorado, eulmilc sale pre-
lungindu-sc pana in New Mexico.
Aiei sc pol admira peisajclc alaI de
cunoscute dalorim filme10r western
iar vantul pare a purta
UrL'Ori pc aripile sale
rcchezal dc cai zgo-
mot de impu-$C3turi.
Unnalorul mastv
munlos cste lanllli
Sicrra Nevada. carnc-
tcrizat prtn llrtllClc
cllrioosc lasalc dc pro-
Acest rap tanfir dm
Mumii StanCO$i
fiinJ probleme
ociinlc oferitc: dL'
prnpiistlJ.
ccselc dc croziure. Pc numcroasc
slanci sc pol obscrva orificii
rotllndc, care amintesc dc gauri
mspanditc pc un leren de gOlfimcns.
Munlii de pe lartllUl canadian nu sc
lasii eu nimic mai prejos: nu
aling inaltimi impresionanlc. coos-
le1e lor coboarii foarte abrupl sprc
mare.
in inima Muntilor de la
mul Columbia pfula in Oregon $i de
la Marcie Bazin pima in Colorado. sc
inlind podi$llri cc a.scund imponanlc
bogalii naluralc. La vest de Las
Vcgas sc ana dC$crtul eunOSClll sub
nllmcle de Valea MOf1ii. Salt Lake
City. din statui Utah, eSlc unul dintre
cele mai man ora$C din Muntii
StiincO$i. Mctropola. situam in
apropierc de Marcie Lac Siiral cstc
ccntrul scclci CfC:$,tirc a monnonilor.
MUNT' $1
VULCANI
LE
EVEREST
Leagiinul zei/or
SZC 53
r
La grani/a dintre Nepa/ Tibet se inal/ii Everestul: eunoseut sub denumirea de
aeesla este eelmai inalt viir{al mun/ilor Himalaya IOlOdalii eel
rna; inalt masiv din fume.
Muntele magic
Numeroi i amatori de senzaJii tan i-au pierdut viafll fn fncercarea de
a cuceri eel mai fnalt viirf din lume. Cu toate acestea, masivul Everest continua
sa atraga, cu 0 for{A magica, expedifie dupI expedifie.
CE TREBUIE sA $TITI
I. De peste 150 de ani au loe expedilii in caulllrea lui Yeli, legendarul.,om al
zapezilor". tn afara uoor unne uri8$e de nu s-a gasit pana acum nid 0
dovad! a cxislen\ci acesluia.
2. Lall\ul mun\ilor Ilimalaya are 2.500 de kilomclri lungime, echivalentul
dismnlei dintre Londra Moscova.
3. Numele lIullalaya inseamna in sanscrita "cas..1 de zdpad..1".
4. - dilAuzelc din Himalaya - sun! cunoscu!i sub denumirea de
"Iigrii z.lipczilor". Nici 0 expedilic nu arc loe f'drll. ajUlorul lor.
AJutorul nCp3lczl al
tibctanilor indispcnsabil oric5rci
inccrcan" de cucerire II eclar S.fXJO de
meld fn.ifrimc.
P
riVitc din departarc. piscurilc
ascu\ite ale lIilllalayci
scamami. Cll turnurilc
cCla\ilor fortificate din vrcmuri de
lllull "puse. La Hisarca serii,
aceslca 5C profilcaza maicsluos pc
azuful cerului. La inccpulul
sccolului 31 XIX-lea. cand primii
straini faCUI aparilia in
Himalaya, cucerirea celui mai inalt
"'arf nu era dedit un vis. Visul a
dc\'cnil realilate abia in 1950. cand
primii cutezatori au 31ins viirful
Annapuma (8.091 m). Dc atunei
datca7..a fcbra cucedrii ecloT mai
inahe piscuri de pe glob mai ales
a masivului Everest. Este posibil ca
acesta sa Ii fost cuccrit dcja in anul
1924, dnd cnglcwl Gcorgc
Mallory insotilorii sai
picrdut viata pc unul dinlrc
vcrsanti. Pana in ziua de astiizi nu
se daca Mallory a apucal sa
atinga varful inainte de moarte.
Primii oameni care au pus piciorul
pc culmc, ]a 29 mai 1953. au fost
reozeeiandc7Ul E.P. Hillary $i
Tenzing Norgay. Ei au
folosit de oxigen deoarece pc
atunci sc crcdea e:i ascensiurea la
inal\imi de mari nu este
PE SCURT
in Tibet, E\'eresrul esle c:unoscUI
sub numcle de Chomolungma
("Mama univcrsului").
repalczi foloscsc nUll'lcle
de s.'lgannatha ("Fruntca ccrului").
Grupuri etnicc: (Nepal),
libelUni (China).
Limbi: rcpalc-.d. libctana
Moreda: rupia rv:paleza. jUan
Rcligia: lamaism (\'arianta a
budi31nului)
l/twn'3 a/pinismului: Edmund flil/al)'
$i Tenzing Norkay la laoora
num:.irul4 in ziua dnd au eucen'(
,iirful EH:restului. 195].
posibila rani ajutorul acestora.
Austriccii Reinhold Messner
Pcter Ilabeicr au dcmonstrat mai
tarziu eli aceast;i teone era
la 8 mai 1978 au atins Evcrcstul
rara de oxigen. Mcssrcr a
stabilit un nou record: la 20
septembne 1980 a prima
expcditic solitara.
Antcrior, 13 17 februarie 1980,
polorezii K. Wielicki L. Cichy
au fost primii oamem din lumc care
au ajuns pc culmea celui mai inalt
muntc pc timp de iama.
MUN"TI ~ I
VULCANJ
SZC55
MUNTELE EVEREST
HARTA FIZICA ,
..
Cl-
...
, ,
..
"

-.
A
p
'-
_..-"
..
,
_.
'"

,
E
,
,-
_.
1'0"11"""
-,
C H
T j I
I,
n

,
...
""'"'"
.-
,
"
,
:r.'"
r
eel mai inalt viirf de pe glob sc IIflii il1/r-o compal1ic dcml1ii de IIceS!II. Grupul piscurilor
inalte de 7.000-8.000 de melri, precwll ~ i nenumiiratele culmi ceva mai joase, formeazii
un adeviirat "acoperi$" al lumii.
MUNTELE EVEREST
Regele varfurilor l11untoase
Cel mai inalt vandin lume este situat in Asia Centralii, acolo unde ghe\tJrile sunt
ve$nice. Munpi Himalaya s-au ridicat din mare acum 20 de milioane de ani.
ill {olOgmfie (de 1.1 stang.1 '.1 drenpta) sc ",lid viirfuri/e
Lllo/sc $i llcopcri/c de z;ipadii.
"-
l
otre anii 18231843, ingil'crul
cnglcL Sir George Everest a
masurm a canograliat mUlltii
Himalaya. Nu a S<1 ane, insa,
care dint:re cde zece piscuri
a$czatc faane aproapc unul de
celfitah, este eel mai inalt. Abia in
1862 s-a dccis ca accasla onoarc
rcvil'C ,.piSClllui ell ntlmaru] 15". in
1862, acesta a dipalal numcle de
Everest, in onoarea lui Sir George.
Muntele numit de rep.'llczi "lcaganul
zeila.." s-a fannat acum aproximativ
20 de milioarc de ani. in marc. in
locul unde pll'icilc tcctonicc au intrat
in coliziure, rundu! marii s-a ridical,
provodind supraplll'crca masclor de
roea, lungul a mii de ani. Acesl
proces continua in prczcnI: in
CLiMA
alpiml tropicalii.. Din iUllie palla in
septembrie estc pcrioada
musonilor. Temperatura la
altitudir.::u de 4.000 de melri: in
ianuarie, inlre -8 $i +6C. in
august. imre +8 $i +16C.
Nepal: femcie tibet.1mI.
riecare an, Himalaya in inal-
time cu apronpe 5 centimetri.
Viirful Everest este situat In
Himalaya. Acest ma5IV muntos in
tonna de semilunfi masoara 2.500 dc
kilometri lungime. Este lnconjurat
din toatc partile de ape: Gange, Ind
$i Brahmaputra. Masivul cuprinde
trei lanluri muntoase: muntii Siwalik
fomleaza lalum sudica (celc mai
mici ina1limi, aprox.
1.500 m). la Nord sc
ridica Himalaya
Mica (4.500 m) $i, in
st'af$it, Himalaya
Mare. Masivul eslc
locuit pana la alti-
tudini de 5.000 de
melri. Mai sus, tra-
iese pc alocuri mO$ti,
oi salbalicc $i Ico-
parzi ai z5pczilor,
care sunt 0 mrilatc.
in liccare an, cateva
mii de amalari de
drumclii patrund in
STATISTIC'&'
tn!ltime: KR-It\ In
tnaJpmea celor mai apropiate
viirfuri: Tap"hi Larcha (5.@O Ill).
"IJatula (5.XOO 111).
c\p...'dillilor incununatc
de sueees de la prima tuccrirc a
\arlului. in 1953: U::!O.
Ptimul roman a cucetit hirful
here...t a Const3min Ulcattll?
13 17mai 1995.
valea KJlUmbu $i se opresc la IXm1cle
masivului Everest. in sehimbul unor
sume piperate, calauzele conduc
orice turist &10510S rezonabil de
pregatit pana pe cullnea pe care au
alins-o deja In jur dc 1.000 de
persoaa:...
MUI<Tl ~ I
VULCANI
o
ETNA
eel mai mare vulcan din Europa
VUL9
r
Etna este eel mai mare vulcan aCliv din Europa. An de an, aic; se opresc nu numa;
nwneroase grupuri de turi$ti, ci $; o8Jnenj de $tiin/ii $; cercetiitori.
10
Viata la poalele vulcanului
Erup\iile vulcanului Etna nu au avut pana acum consecin\e atilt de
dramatice ca erup\iile unor vulcani din zona Pacificului. Cu toate acestea,
de-a lungul secolelor, Etna a fiicut multe victime. Locuitorii Siciliei
au tnva\at tnsa sa traiasca la poalele vulcanului.
U
na dinlre celc mai dramatice
eruplii ale Etrei a inccpUI pe
25 februarie 1669. A provo-
cal man pagube in Nicolosia, anati'i
la numai JO kilomelri departare de
Catania. I>c II martie, in apropicre
de varf, a ap5ntt 0 fisur.'i de 12 kilo-
mctn lungime. dup;i care g-au fonnal
mai mulle cmlere. Lava fierbinle s-a
scurs pana sub zidurilc
care. in final, au ccdat. Raul de de
lava lat de 40 de mClri a distrus 0
CE TREBUIE sA $TITI
I. "Elna" era numele <lal dezbaterilor poeticc pc lema erupliilor vulcanice care
s-au intre anul 55 i. Ch. anul 79 d. Ch.
2. Un mil antic en in adiincurile Etrei titanul cu 0 sut:'i de
eapete Tiron, inchis aeolo de Jupiter.
3. Unul dintrc cercetfilorii de frunle ai Etrei este Ilaroun Tazieff; ncesta a fficut
cateva filme a scris cateva eiirli pc lema vulcanului.
4. vulcanului Etna din 1971 a distrus printre allele linia de teleferie
Observalorul Astronomic.
CE MERITA VP\z.UT
$i cr:ucrele Elrei;
salul Randa7Zo ell caloornla Sanla
\bria dat.ind din secolul al XIII-
lea. silual 13 60 de kilomctri de
Elna $i construit in intregime din
lava; mUlcul arheologic din
Adrano; Catania $i panor.:una
minunala a Etrei
mare pane a in conlinuare,
pe 23 aptilie.lava s-a scurs in Golful
Catanici, iar pc 15 iulie vulcanul sa

De regula, erupliilc Etrei emu mai
blande. Elna a fosl intOideauna peri-
culoasii pcnlru imprudenti,
care se apropie prea mull de mar-
girea Cf3lcrului: in 1843 masa de la-
va a ucis 36 de spcctatori, pc 12
scplembrie 1979 pierdut vial3
9 pcrsoare 23 au sufent arsun. La
acea data, in unna urei erup'ii care a
duml 30 de secunde. fragmente de
mea. ce aveau diametrul de 25 de
centimelri au cizut pe 0 raza de 400
de melri. De caleva zeci de ani, goo--
logii sunt capabili sa prevada crup-
liilc vulcanicc. Au acest lucru
in 1971, dnd lava Elrei a dislruS
mai multe sate siciliere. Nimeni nu
a avut de suferit. locuitorii fiind
evacuali in limp util.
Cum se in/ampl5 de obicci in pre:ljm.1 vu1c.1nilor. p.imanlul de 1.1 po.1/e1e E/tlei estc (om1e fi.rfil.
MUNjl
VULCANI
VUL '1
IT
E1NA
HARTA FIZICA
Etna, vuleanu/ fa/nie eare domina {amw/ eslie a/
Siciliei, este eel mai reprezentativ clement al insuJei
- silucta sa Uria$E; cste vizibilii de Ie, mare departarc.
Cala ria
".
200 500 1000 1500 2000 3000 m
__drumori mal ,mportanla
'""""
peste 250,000 de Ioc.
100000 - 250 000
sob 10 000 deloc.
MAREA
MEDITERANEANA
Golful
Noto
,
J. ICltMli8J
Go/ful
Cataniei

.-
MAREA TIRENfANA
'-'- -- _."

--
.-

.....
...
o
r
ETNA
Uria$u] care scuipii foe
Eruppile Etnei sunt urmiirite de mii de ani. Prima eruptie documentatii a avut loe in
anul 1.500 1. Ch. De atunei, Etna a erupt de eel putin 190 de on.
Lavil CII temperafuri de /(J()()"C sapii in rrx;a II/bii C.1 de mu.
PE SCURT
eel mai marc vulcan activ din
(uroJX'
Asczare: pc insula italiana
Sicilia
Varslil.: peste 300.000 de ani
O
amenii de $tiinta impart
vulcanii in vulcani explozivi
(din care in momentul
eruplici izbucresc gU7C, $i
lava) in vulcani Cll activitate
Iini$tit:i (din care lav3 Cll temperaturi
de peste IOOOC se scurgc lent).
Vulcanul sicilian face parte din a
dOlla categoric. 0 parte din frag-
mentcle de lava rcgasilc dalcaza de
acurn 300.000 de ani $i dcmon-
Streaz3 cii Etna sc ana atunci sub
nivelul marii. Astazi, vulcanul
masoarii la baw 60/40 de kilomctri
$i sc ridici'i pana 10 0 ina1limc de
3.340 de mctn. Primii 2.900 de mctri
sunl fannali din stanci masi"c iar
ultimii 400 de metri sunt 3lcatuiti
dintr-o succcsiurc de craterc $i
ravenc. Initial, aid se anau
ccntre vulcanice. Fonna
de aswi a Etrei a fost detenninatii
de doua centre vulcanicc principale:
,
ECONOMIA
Agricu]turii: culti\area
froClclor 8 maslirclor. produclia
de \'10.
CUM,!.
Mcditcl'llre:anA. lemi bliindc cu
viscole scune Si Vcri
sccctoase.
Trifoglicuo Si mai recenlul Gibcllo.
Accsta din unna a continuat s<i crura
in mod regula!. pana in ziua de azi.
Activilatea sa, care s-a intensilical in
anul 200 I, durea:zii UrIX>ri caleva
luni. Cea mai lunga eruplie
inrcgistrat:i in ultimii 300 de ani a
dural din dcccrnbric, 1991 panfl in
martie. 1993.
Agricultura in regiure, in
ciuda pennarcntu1ui pericol vulca-
nic. Ccrcalele. vi{a de vie $i pomii
fructifcri sc cultiva pana la a
inal{imc de IAOO de mcto. Turismul
joac.3 un rei important, nu numai
dalorila Etrei. Catania, capitala
STATISTICA
Suprafata la baza muntelui:
2AO(J
tnAltime : :U-to m
Enlptii: eel pUlin pana in
pre/cnt. in IImpul crupl1Ci din
anul 19.56. \'uh::anul a aruncill un
milion de rnelri cubi de In"l
regiunii, csle situata 1a picioarele
vulcanului. Ruirele $i ro--
mare pc care Ic adaposteste fac din
0 atraqic turislica cu nimic mai
prejos decat Siracuza, situal.3 mult
rnai 1a sud.

VULCANI
KILIMANJARO
Africii
VUL29
F... .-.
,." " ... .
',...

Kilim8njaro cstc UI1U! dintrc cei mai f/w/Ii masivi de sine stalalori din Jume.
Este situat In cea mai atractiva regiullc turisticii din Tanzania.
Muntele "care sepadi"
Kilimanjaro este fotografiat eel mai adesea dinspre Kenya. Tot de aiei
ineep, de regula, ascensiunea care viseazii sa eueereasea
Alb al Continentului Negro.
CE TREBUIE sA $TITI
Kilurwtjllo{lOMe Ii admim in
_....-..... /nJPwd<
pe fa1lo,iul Kcnyci
D
c cateva deccnii, luriSlii din
Europ'l de Vest iSi petrce ell
p15cerc vacanlclc in Kenya.
Cu accasla ocazic vizitcazfi Parclil
National Sercngcti Si Kilimanjaro,
care se gasesc pc teritoriul
Tan7.mici. Palla in anul 1977
lucrurilc au fost simple: era sulicicnt
sa Ie urei in jeep Si sa travcrsczi
granila verde ea sa POli admira mi-
ECONOMIA
Agricuhura: 1a poalcle masi\ului
c culti\. a banarc. cafea
bumba-c. Turism.
nuni!e naturii din 13ra vecma.
InOuxul de val uta a alimcnwl, insa.
numai bugetul Kenyei. unde
erau ea7.... 'lli plateau pcnlru serviei-
ile acordatc. Accasta marc afaccre
nu a adus nici un profit Tanzanici,
lara ofcrca majorilatea alracli-
ilor asociatc unui safari: leii ele-
fanlii din imprcjurimile vulcanului
Ngorongoro. laeul Manaya
bil'imcles, Kilimanjaro. in anul
1977 ba1anla s-a inclinal pe 4 fe-
bruarie. Tanzania a inchis grnnile1e.
CE MERITA VAzUT
Dupa triburilor
care \(lrncM: hmba
Kilimalljaro ,.;) tran"fl)nnat
dintr-lln ..muntc al spiritclor rek'"
inlr-un pcntnJ tllri'ltii din
tume:! intreaga.
Viirful print.:ipill Kibo C\le
l;unO"l;ut '11 sub dt'numirca de
L:huru Peak
Ulterior, statui a depus efonuri pen-
tnJ dczvoltarea propriului sector tu-
ristie: eire dorea sa admire fannccul
naturii lanzaniere h"cbuia sa
JX>POSCUSdi in aCC3Sm Om
paeatc, ambitiosul plan a C$ual:
cii$ligurilc au fosl mai mici decal
celc PfOb'llozatc. astfel indit. dupa
ani. granilcle au fost redeschlSC.
Muntcle oooperit de zapada se inalfA
dC:JSupra palmierilor tropicali.
cuM,!;
Chma cstc ecuatorialii mOniana
SC70nul sccetos lire din ianuaric
pan;' in martie Si din iulie p;in:l in
scptcmbric.
in reslul anuluL condiliilc de chill;'
sul1l similarc icmilor curopcre.
I. 1nchidcrea granilci dintre Kenya Tanzania in 1977 a lasal pesle 1.000 de
intr-Q situatic ram au fost rcchizitionatc arunei 200 de jcepuri
29 de avioarc.
2. ACliurea e411ii a eelebrului film pcnw eopii .Regele leu" se in
regiurea Kilimanjaro.
3. Eernniznrca nuvelei ,Z3.pczile de pc Kilimanjaro". cu Gregory Peck Ava
Gardrcr in rolurile principale, s-a bueurnt de un marc slIcecs In public.
4. in anul 1994. David a devenit primul roman care a ureat pc
Kilimanjaro.
MUNl1 $1
WLCANI
KILIMANJARO
HARTAFlZICA
VUL 31
,.
Luml
Uba,
M'
A
y
N
-
37"30'
'.
r-lK,mbo
PARCUL NATIONAL
KILIMANJARO
K!lmw.nga
....
"".
Kilimanjaro este un masiv 111UJ1tOS 1111punator, ell ceJe trei
v;lrfuri principale ale sale: Shira, Mawenzi ~ i eel mal 111811,
UlllIru (Kibo). in prezent, t u r i ~ t i i pot lua parte la excursii
organizate de 5 zile, in timpuJ carara se pot cariira pe viirful
Uhuru, $1 mai precis pc Gillman's Point, unde a fast cOl1slruit
un adapost.
1500 2000 3OOO.woo 5OlIO m
TAN
_ drum praeti<:abiI
~ _ ....
__ drum pnJcIicabiI
. _ ~
-
---"".
KILIMANJARO
STATISTICA
eel mai inalt munte din Africa
Fonnidabilul munte Kilimanjaro se inaI(A ca un
monument singuratic in est-african, 13ngii
grnnita de nord. Tanrnniei. Viirfuri1e sale acoperite de
z3pada sunt vizibile de I. distante de sute de kilometri.
fnAttime: \arful prinopal Lhum
(Kibei) ma"nara m :1 \ rful
fa\\I:I171 ml<;\lani 5.150 m.
Craterul Kibo: .:! km dlaml:tru
olproX. 10
km
Suprafaja acoperiti de gbeatA: 4
km-

vizitcaza
Tanzania pcnlru a puten urea
pc Kihmanjaro. u trcbuic
sa fi alpini ...t en sa
lucru. Pantcle sunt blande iar in calC-
\3 locuri POll 3Jungc la ghelarii
taroi ajutorul fr:inghiilor
c3.rligclor. A.sccnsiul),."'a estc fasci-
nanta dator1ta pcisaJului variat no-
rei minumllc. Aici se intiilrcsc catcva
70rc de cllma. Savarrle campiilc
cuhi\3tC sc ridica pana In 0 iniillime
de 2.000 de melri. p:idurilc tropicale
cresc paoli la 4.000 de metri,
alpirc ureii pana 13 4.800 de mCln iar
mai SllS sc ana zapczile
ghctarii. Kilimanjaro un vulcan
stins din platoul cst-african care
impartc de la nord In sud gmnil3
Tanz..1.nici Kcnyci. Aici sc aOa
catcva parcuri nalionalc. Pc tcritoriul
cclui mai fnnnos dintrc :lcestea sc
craterul gorongoro cu
diamctrul de 20 de kilometri. sursii
de apa Si hrana pentru multe spccii de
animale.
Multe triburi atribuic muntelui
Kilimanjaro 0 scmnificalie divma;
pentrU Maasai de eltemplu. aceasta
cste ..Muntele Luminii". Masivul a
de\ cnil cclebru datoritii nuvelei lui
Errcst Ileming\\ ay ..lapezite de pc
Kilimanjaro", in care autorul scria:
"Chiar sub varful '<cslie sc ami schclc-
tul uscat Si inghelat al unui leopard.
Nu se stie ce cauta animalul de prada
la inalrimi asa de mari". Ceca ce
povestea Hemingway s-a dovcdit a Ii
puml adcvar. in anul 1926, in locul
numit mai larziu Leopard Point. doi
c1erici cnglezi au dat din intamplarc
peste scheletul unui leopard.
PESCURT
Triburi care traiesc la poalcle
muntelui: \1aasai. Choggi
Cea mai mare localitale: MChhi
ExislJ mai multe ipoteze care eltplicii
de unde se lrage denwnirea de
Kilimanjaro. Una dintre acestea
suslirc ea triburile care sau stabilil
primele pc acestc locuri. nu ar fi avot
un singur cuvant prin care So; descm-
reze intregul complc;( vulcanic, ci
doua, care denumeau daar viirfurile
sale principale: Kipoo Si Kimawcnzi.
in schimb, misionarul german Johann
Ludwig Krapftmduce numele in felul
urmator: kilima ar insemna .llluntc".
iar njiaro, "caravana".
Anim.11c1c ex()(icc. C.1 tk ,empJII
cfcfan,ii. aJc:JlUic<;c una dintn: cde /IIa;
II1UJgJnI <lit' \/i-;elf
RAURI ~ I LACURI

,
LACULLEMAN
(GENEVA)
Comul din Alpi
LAC 45
Cas/eJuJ medieval Chil/oll dill apropiere de MOlltreux a fast calldva r e ~ e d i l l i a
conJjlor de Savoia, iar ma; tarz;u a indeplinit ro/ul de inchisoare.
Lacul oamenilor bogati
Langa Lacul Leman se stabilesc personalitiitile din lumea afacerilor, artei
sportului. Si nu numai pentru a scapa de plata taxelor.
Pc L1CIII Geneva /ill Joe minicr0<1zicrc tllristice.
CE TREBUIE sA $TITI
CE MERITA VAzUT
Gelr\a (MUL..:ul ..\n..:, ,I lori..:,.
t:ca.,umi..:.m. Ul: tltUlllk
O. U). ca... {clul Chillon.
podgoriilc dm prcajm:l lilcului.
h ian (Icnnclc).
ECONOMIA
Agriculmra: cuhun de
.. ita de VIC. Pcscuit.
Industria: produqia vinului.
dOlarca b:1rcilor cu motor);li cu
pallzc.
cuMA
Climatul cstc sub influenta a tn:i
tipuri dc clima: atlantic!'
mediterarean:l oontinenlala.
Iernile sunt reci usc3le, vcrile
sunt caldc eu fununi frecventc.
Predominii viinturilc
I. La pc malul f.rnncez a1lacului, a fost rgociat lrntatul de pace dintre
FmnlB Algeria.
2. Pe Lacul Leman, pescUilUI picrdc tot mai mull din insemnatate. in
prezent se pescuicsc aici in principal bibani, pastravi
3. Neptun a fost ullimul vas care a transponal mli.rfuri pc Lacul Leman (paoa
in 1968). Yn prezcnl a fost transfonnat in vas de agrement.
4. Dc jur imprejurullacului sunt 22 de rarori care ii avcrtizca7.! pc marinari
pc iubitorii sporturilor nautice dacli se apropic furtuna.
N
mc celebre precum Kurt
TuchoLsky, Charlie Chaplin
sau Alfred llilchcock nu
sunt 0 raritate in rcgislrele de cvi-
denl3 alc localit:'i.tilor din jurul
Lacului Leman. Pcrsonalit5ti1e din
lume3 artei, $1 politicii
,.crema socict'i\ii" prcfcrii Vevcy
(aici a murit Charlie Chaplin)
Montreux. Cantoarele din jurollacu-
lui (Gereva, Vaud $i Valais) prezinta:
doua avantajc majore: paradisul fis-
cal clvclian pcisajelc magnifice.
Cu grcu sc poole rezisla farrnecului
Alpilor regiuni incon-
juratoorc, motiv pcntru care numarul
marc de vizitatori estc pcrceput ea 0
povam de populatia localnica.
Regiunile de pc liirrn devin inaccesi-
bile pentru localnici, deoarece sunt
cumpfmne de precum
petrolului. Nu numai accstc tranza
etii guvcmul cantonului
Gereva. Gereva s-a integral in
Confedcralia Elvctiana de abia in
1815 nu sc simte foartc sigurii de
pozitia sa in aceast3 comunitate.
Numerosi locuitori ai canlonului cu
un mare potential financiar eantaresc
posibilitatea unirii Gerevei cu Vaud
intrun singur mare canton. a carui
pozitic ar fi mult mai pUlcmidi..
RAURI

r
...'-
"" St-So!lin
n."
,
LACULLEMAN
BARTA FIZICA
LAC 47
(j)@)
r

peste 5OO.00lI1oc..
100 000 - 500000 lac
""b 100.000 10<:.
-_........"..
-,
200 500 1000 1500 ""V'ice
Vevev
r
LacuJ Geneva, numit Lacul Leman, se intinde ca un arc intre masiveJe muntoase
inconjuriilOare. Viirfuri/e A/pi/or, acoperite de ziipadii, care domina oglinda /acu/ui,
alcatuiesc priveli$ti de basI11. Nu e de mirare cil atrag de multa vreme calalar; fnstilr;t;,
care viseazii sa locuiascii in frumoaseJe re$edinte de pe maJullacului.
LACUL LEMAN(GENEVA)-
Marea dulce a Elvetiei
Elvetia este asociatii inainte de toate ell Alpii.
Nu pot Ii uitate insii nici cele douR marl lacuri: Lacul Leman Ia granita dintre Franta
~ i Elvetia, ~ i Lacul Boden, la granita dintre Germania ~ i Elvetia.
L
aclI' Leman cslc eel mai
mare lac 31 Alpilor: suprafala
sa rnasoara 582 km: iar volu
mul de apa cstc de 89 km'.
Difcrenl3 de nivel dintrc lac ~ i
I:mturile muntoase inconjUr.lIOarC
cstc u r i a ~ . Lacul estc situat In alti
ludirca de 372 de metri, iar la
numai 70 de kilomctri distanp sc
ridica eel mai inah varf al Alpilor,
Mont Blanc. Rallri ~ i izvoarc se
varsa din toate directiile in Lacul
Leman. eel mai mare dinltC aces-
tea, Rhonu!. se Vars3 in lac ~ i apoi
se formeaza din nou ~ i curge mai
dcparte. Aici bat vanturi pUlcmice,
au loe furtuni frecvcnte, iar mari-
nani se tern eel mai mull de vantul
uscal ~ i reec de nord-est. nllmit
Sisco Partea ccntraHi a lacului
Cea rnai mare 8118cl;e furislicii
a Oene\ei CSle fijnriina ler d'Eau.
Leman nu inghcala iama. ceca ce i1
face navigabil tot limpul anului.
in (recUI, pc primulloc sc afla trans-
portu[ de lemn $1 alte marfuri, iar in
prezent prcdomina navigalia.
Localilatile limitrofe continua ins5.
sa lransporte pc aceasta calc mar-
furi catre ora$c1e de pc lann:
Gercva $i Lausanrc. La inceputul
sccolului XX, pc Lacul Leman oa-
vigau ambarcaliuni cu piinze, aCliv-
italc posibila dalorila vanturilor
propicc. in prczeot. cele Opl vasc cu
aburi aflale inca in folosinta sc
bucum de 0 mare popularitatc.
STATISTICA
Suprafata: 5X::! km
lGrotnd Lac masoarn 50] km lar
Petll Lac 79 k.m )
Partes francezi: 239 km
Partes elvetianl: ~ ~ J A 1.:01
Circumferin13: 167 krn
(pane:! nurdic[i 95 km,
panl,l,l sudicii 72 km)
UPmes rnaxi.m!: 13.S kill
Lungimea: RO km
Adincimea: p:ma la 310m
(P':lil I ac 7M m1, adanciml,la m... 'dic
157 m
Bazinul hidrografic: (,.s'\O km-
Volumul apci: XS.9 mtlloiln.: m
Tempcralurilc medii lla .. upraf$
apci): ::!O C \aJa ~ i 4 C lama
PE SCURT
La. b'T'lll\ita dintre Franta ~ i Eh",clia.
eel mai marc lac din Alpl
Navigalia de pasagcri ~ i spo"urilc
nautice motorizate
Culture vilci de vic in rcgiunilc
tiinnului
RAU ~ I L A C U ~ 1
LOCHNESS
Misterul din adancuri
LAC 69
Caste/ul Urquhart longa Loch Ness, Scotia, Regalul Unit.
Povestea unui monstru
Daeii eu multi ani in urmii un anumit eiilugiir irlandez nu ar fi poposit pe
malul Laeului Loch Ness, acesta ar fi riimas 0 intindere de apii anonimii.
Probabil cn nil exiSla pc piIl1l,1llt nicio alta intindcre de apiI dcspn: care Sli circl//e tOI
alalea mill/n $i legende ca despre Loch Ness. laci/l sill/at in regil/nea de podi$ a Scoliei.
CE MERITA VAzUT
Centml Oficial de Expoziljj
dedical \1onstmlui din Loch ?'jes;,
- sltUtl! in Drumnadrochil.
Castelul Urquhun. Fort Augustus.
Castdul AlOouric. Inchnacardoch.
Glenn I\lTric. Fort William.
P
rimele legende despre mon-
slrol din Loch Ness au lua!
acum 1500 de ani. in
565, Sffintul Columban, un dilugar
irlandez, a plccal spre MUlllii
Scolid pentTU a liispandi cuvantul
lui Dumrczeu printre paganii care
locuiau aeola. Cand a sosi! pc malul
Lacului Loch Ness, a zarit un grup
de localnici care tocmai in
monnant lrupul unui barbal.
Ciilugarul a intrebat in ce impre-
jurari a mUrtl biirbatul, iar oamenii
au raspuns, indurerali, cil refericitul
ruscsc t1cis de monstrul care locuia
in lac. st..1.nd luerurile, lui
Columban i-a venil ideea strnlueita
cum sa converteasea intregul sat
tara predici. Le-a eerut oamenilor sa
iI conduca panala lac. in scurt limp,
din apele involburate $i-a facut
aparitia beslia infrico$atoare.
Columban $1-a ridicat mainile,
slrigfmd: "Piei din ochii mei, crea-
tura a iadului!". in aceea$i c1ipa,
manstrul s-a scufundal din nou in
adancuri. Din acea zi, in Scolia a
inflorit eredinta in Dllmrczeu $1,
tOlOOata, in monSlru.
in 1827, Sir Walter Scoll scria
nalul sau despre 0 partida de vana-
toare a earei {inta era ,,0 uria$ii vaeii
de mare". in 1880, scafandrul
Duncan McDonalds dcc1ara ca lin
monstru uria$ ar fi inotat in direcria
sa. insa, Nessie i$i daloreaza faima
sOlilor Spicer, care, in iulie 1933, au
zarit in apele lacului 0 ereatura de
aproape 9 melri lungime, asemana-
loare unui dinozaur. DC$i oamenii
de $tiinta au ridiculizal aceasta
poveste, presa mondiala a scris
rcnumarale articole despre
descoperirea senzationalii. eu loate
aceslea, 0 fotografie credibila a
monstrului nu exista niei pana in
ziua de astazi.
ECONOMIA
Agricuitura: CUlluri pc supmfctc
recluse. oi1or. Industria:
cclulo7ci hartici. Pcscuit.
Tllrism.
cuM,!;
Temperata umeda. Temperalura
medic: +4C in ianuarie. +15C in
iulie. Cantilatea de prccipilalii in
iulie eSle de 85 mm.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Fabrica britanicli de here Guiress a promis un premiu de 500.000 de lire
sterline celui care captureaza monSlrul.
2. Din 1934, Nessie este protejat in Scotia. fapt ce trebuie inlcles ca 0 strategic
amuzanta care ii vizcazii pc ruri!jti.
3. PUlinii oamcni de care cred In cxistenta monstrului, considcrii eli ar
pulea fi vorba dcspre specia plcziozaurului.
4. Stiinta care se ocllpa cu descoperirea speciilor de animale aparenl disparulc
sau care ,,se ascund" se criplOzoologie.
5. Lacul Loch Ness estc panc a urei ciii acvatice care a fast imcgralii 18
incepulul seco1ului xrx. formand Canalul Ca1edoniei. Accsta scuncazii.
drumu1 vaselor care plutcsc din Oceanul Atlantic spre Marea Nordului.

LOCHNESS
HARTA GE ERALA
LAC 71
GO
1i711i
......

EstulJruf BfNJuly

INVERNESS

-
....
M - t i i
Monadhfiath
Depresiunea tectonicii Glen More, jn care se alHi Lacul Loch Ness, detenninii marea
adaDcime a acestuia. in consecin!ii, laculnu este bine explorat $; existii inca
posibiJitatea ca 111 adancuriJe sale insondabile sa se ascunda un monstru preistoric.
LOCHNESS
A vantajele oferite de Nessie
'lntreaga regiune din jurul Lacului Loch Ness din turism. 'lnsa, atractia
principala, care aduce vizitatorii in aceste imprejurimi, refuzii sa se arate.
in ciudil primejdiei potcn/iafc. pcscarii p/caca in ficcarc zi la pescuit.
M
Crgand dc*a lungul coastei
vest ice a Seoliei, pe
drumul paralel Canalului
Calcdoniei, la un oeo! de vreo 10
kilometri, ciibilorul se va regasi pc
malul lacului care i;;i datoreaza
rcnllfficlc celli! mai fairnos monstru
din lume, Nessie. Pentru Scotia,
peisajul din jurul laeului este destul
de monoton, de aceea legend.1 vie
desprc cxistenta celebrei besti; estc 0
adevarata mana ccrcasci'i pentru
responsabilii ell turismu! din
regiUle. Vizitand Loch Ness, nu POli
sciipa de influenta monstrului. in
Drumnadrochit se
Celllnil Olicial de Expozilii dedicat
Monstnllui din Loch Ness, unde
organizalorii inccarcii din rasputcri
sa convingii tun;;!ii ca Nessie exist:'i,
recurgand la prezenHiri de lilme $i la
diverse exponatc. De eredinta in
existenla monstmlui depinde
bunastarea intrcgii regiuni.
Din piicate, din CaSlelul Urquhart,
eel mai mare castel din Scotia, situat
pc malul vestic al1acului, nu au mal
mmas dccat mirclc. Poole ea, daea
situatia ar Ii aratat altfel, castelul i-ar
Ii atms $i pc care nu cred in
existenta monstrului din Loch Ness.
Beauly se poale mandn eu
o lradi\ie denma de respect. Numele
sau se trage de la vorbclc rostitc
candva in franeeza de Mana Stuart:
"Qucl beau lieu" ("Ce loc frumos").
Daca fosta regina a Seoliei ar Ii zant
Inveness-ul contcmpomn putcmic
industrializat, eel mai mare Offi$ din
regiure, cu siguranta s-ar Ii ablinut
de la asemerea complimente.
PESCURT
Localizare: "in dislrictul Inverrcss
Ccle mai lungi rJuri: Ness,
MonSlon. Foyers
Celc mai mari
Fon Augustus, Foyers.
[nvcnnoriston. Dnnnnadrochit
Acropon: Aberdeen
STATISTICA
Lungimea: kill
Upmea: 1,6 kill
Tetnperatura:
Adincimea maxim!: 230 m
SuprafaJa lacului: 56.4 km
RAURI $1 LACURI
'J
CONGO
A
In inima Continentului Negru
RAU 81
C'Q)\co:
@
intre anii 197/ ~ i 1997, fluviul Congo a purtal numcle de Zair. Congo este, dupii Nil,
celmai lung fluviu din Africa. in apropiere de Kinshasa, acesta atinge a liilime de
aproape 20 de kilomctri.
Sursa de viata a junglei africane
Republicii Democratice Congo, situate pe malul fluviului,
amintesc de miirgele pe 0 alii. Acest fluviu are 0 importanlii
enorma, fiind principala cale de comunicape in pustiurile
Africii Ecuatoriale.
Kinshasa $i Brazzaville sunt unite prinlr-Q lime de feribol.
CE TREBUIE sA $TITI
D
in fluviul Congo se scurg in
Atlantic aproapc 40.000 de
metri cubi de apa pc
secunda. Suprafal.a bazinului nu
vial masoara 3,68 milioarc de km:,
adidi cstc de aproapc 16 ori mai
mare deCal Romania. Acesta
reprezinl3 !OOIo din totalitatca
terenurilor acoperitc de jungle IrQ-
picnic din lume. Aici cresc arbori
ell ina1limi de 30-40 de
metri, orhidee TOI aici
tr.'i.iesc cimpanzei $1 mandrili, papa-
gali gri, rinoceri, pitoni, caini
zburatori vipere. Nu se cal
timp va continua sa mai cx:iste acest
paradis exotic: 0 parte a junglci a
Cazllt deja victima cxploatarii mi-
reralelor valoroase. in periooda
coloniala. in secolul XIX. belgienii
PE SCURT
Curgc pc 100indcrca Africii
Ecuntoriale
Tarilc trn... ersale de roul Congo:
Republica Democratii Congo.
Republica Congo. Angola
Cci mai importanli Kasai.
Ubangi
Izvoorc: Lukuga, Luapula-Luvua,
Lualaoo
situate pc malurilc riiului:
Kisnngnni, Mbandakn. Brazzaville,
Kinshasa, Matadi
au folosit populalia locala ca f0rta
de munca scrvila in mire pe plan-
tatiile de cauciuc. in trecutul
recent, paOli in 1997, cel mai mull a
profitat de pc um1a bogaliilor natu-
rale familia dictatorului Mobutu
Sese Seko. Conducatorul poporului
congolez, care tniia imr-o sanicie
lucie. trccea drept unul dintre cei
mai bogali oameni din lume. Cand,
in mai 1997. puterea a fost prelual5.
de Kabila.liderul rebclilor, Mobulu
a panisit lara!ii a murit la scurt limp
in exil. Oaca nu ar fi st.iipanit de
haosul politic, arealul traversat de
nuviul Congo ar merita sa fie vi-
zitat, de dragul naturii salbalice
al orusclor care se dezvolta in ritm
rapid in jurul centrelor coloniaIe.
CE MERITA VAzUT
Kin....ha.-...a lorn5ul \cchi I.
BraT.L8\ illc (c8rtierul din cpoca
coloniali'll. \'latadl. Klsangam
cuMA
Ecualoriahi. Cantitl1li man de
Temperatura medic
anuala alinge +26C. Jungla joac:l
un ral imponant in formarea
climci pc glob.
I. umc1e unuia dintrc cele mai CUJlQSCutc cocteiluri, .Lumumoo", provine de
1a nurnele foslUlui al Republicii Congo.
2. in 1885. la 0 conferint<\ din Berlin. regele Belgiei a tralat Congo ca pc 0
proprietate pcrsonaHi.
3. La oblircrea indcpcndentei in 1960, in Congo door 15 celAfeDi aveau
diploma de lenninarc a slUdiilor supcrioare.
4. in 1965, puterea a fast preluata in aCluala Republicli Democrata Congo de
dictatorul Mobutu. Acesla a inlerzis. prinlre allele, punarea cmvatc10r
bolezarea copiilor cu prcnume
RAURI $L CURl RAU 83
I
CONGO
HARTA FIZICA.
...
,"'....
....
-L. VlC1on.
/'
TANZANIA

.......
L TlIng8n'lk.
, ,...",

_.
....

lubumbnhi-
.-
.Kamin.
ZAMBIA
Y ~
"'.

S 11 a b a
"m'"

K......

Mblljl-Mayi
"""
-
. -
"
Co
REPUBLICA
OEMOCRATICA
CONGO
C","'
GomoN

Kilc.wit

-..,

.. --
Mbar'ldalul
J
.........
L M"fY__
.........

I \
.. .-
........
.-
<-do
- e""0<1
~
......
-

-
CONGO
- dn.onIuri ~
500 1000 200ll m

ANGOLA
.....

'-
~ 1.00IUlOOIDc-
Inn lOIl.OOO_ 1 OOOOOllIDc-
Inn 10.000 - 100000 lee.
at> 10.000 Ioc.
-.
-.
-.
BRAZZAVIUE
Poio, -NOll'e KINSHASA

Kobwo

Congo, unul dintre cele mai mari flu vii din lume ~ i al doilea fluviu ca lungime din
Africa (dupa Nil), a trezit de multi ani interesul calatorilor, datorita potentialului siiu ca
mij/oc de comunicafie. $; in prezent, aces! vast potential 8$teapta inca sa fie foJosit de
om. Condiliile diJicile ale mediului inconjur8tor ~ i inapoierea economica a acestei
regiuni a Afriei; continuli sa reprezinte 0 piedica in acest seils.
CONGO
FJuviuJ necunoscut
Congo strabate regiuni ale Afiicii care au ramas necunoscute europenilor p3na la
inceputul secolului xx. Fluviul masoara cateva mii de kilometri lungime, iar cea
mai mare parte a cursului sau este protejata de p3durile ecuatoriale verzi.
Penlru JOCUiforii Alfieii. Congo este 0 surs6 de hrant}
un important mij/oc de eomunicalic.
V
alea fluviului Congo repre-
zinia una dintre ultimele
provociiri 13 adresa caliito-
olor europcni. Ccj drcpt, naviga
toni ponughczii au descoperit gurile
fluviului Congo inca din seeolul XV.
dar au doar 200 de kiJomelri
din cursul acesluia. Nu au inaintat
mai departe deoarecc au dal peste 0
viroaga de rt."1reCul. pc care au numit-o
Valca Vriijitoarelor. De abia in see-
0lu1 XIX, Sir Henry Monon Slanley.
explor3lor, ziarisl cercetator
englez. a ajuns in Yalea Congo
venind dinspre est. in 1871. 13
ordinul ziarului pcnlru care luera. el
a pomit in eaularea lui David
Livingslore care disparuse in Africa.
Stanley $i-a indcpli-
nit misiurea a
descris cxpcditia sa
pI ina de pcricolc in
fascinanta carte
.,Cum I-am gash pc
Livingslorc". TOl
sub innucnla impre-
siilor pUlcmicc lasa-
IC de ciiliitoria spre
Congo a apaml $i
impresionanta nuvcla
a lui Joseph Conrad,
"Inima intun::ricului"
(1902). AceaSla din
unna a fosl ecrani7.ata. in 1994. de
rcgizoml icolas Roeg, eu John
Malkovieh $i lim Roth in rolurile
STATISTICA
Lungime: 4.11"O km
Debitul apei in medic:
41.1-:00 m ..:-..:-.
Gel maj mare debit inregistrat:
-'S.()oO m lX.
Bazioul fluviuJui: 3.Mt mil. km'
principale. Scenariul celebrului IiIm
al lui Francis F. Coppola,
..Apocalypse Now", s-a inspiral la
r.l.odu-i pe alocuri din aceasta
nuvela.
Bazinul fluviului Congo a lrezit
inlotdeauna inlercsul zoologilor.
Acesla CSle unicul leren din lume
unde, in secolul XX. au fost
descoperite specii recunoscute de
vertebrate. in 1860. Stanley" avul
Republica Democrafa Congo - instantancu
din viala coticli.1nti. Kisangani.
cu siguranlii ocazia sa zarcasca
okapi, care rac parte din familia
girafelor de padurc, dar care au fost
dcscri$i $Iiintific de abia in 1899.
Trcizeci $i $3-piC de ani mai larziu a
fast descoperil paunul congolcz. in
1919. calatorii au adus ve$ti despre 0
"pisica de apfi", de dimcnsiunile urci
pisici domesLice, care ar fi trail in
regiurca raului Congo, dar pe care
nimcni nu a mai zarit-o de atunci.
ECONOMIA
Pescuit. Imponam mijloc de
comunicalie de penuu
15-"lc dinjur. polcntial
este folo:;il in
prclcnl doar in mica rnasura
e te folosil in prezenl doar in
mica misunl .
RAURI ~ I LACURI
NILUL
!zvorul de viala egiptean
RZE 129
8lfl'oVOO
'" <G
Nillll,j1l1vilil celmai Iling din Africa, avtind peste 6.000 kill, nll cllrge pesle 101
la fel de I i n i ~ ' l i l precun1 in fOlografii. in Sudan, In Imprejurimile Kharlumului,
cursullini$lil al Nilului AlbaSlru allerneaza cu cascade zgollloloase.
Martor al istoriei
Egiptul antic datoreaz3 gloria splendoarea culturii minunate
a Nilului. Fluviul maiestuos este martorul istoriei care
a inceput acum 6.000 de ani.
NiI,,1 alost imotdeaulla 0 eale de comunicareloone utili:atii. Hierog/ije/e omiee
egiptene jJ pre=intd co pe 1111 bi1rbat gol. ell 0 eentllrd de nadgator impletitii.
CE MERITA VAzUT
I uxor (leba Antldl). Vale;'!
ilului. (alTo ,j Alexandria.
N
illI' esle darttl Egiptului.
dupa cum I-au numil poctii
antici. intr.adevar, soarta
acestei lAri a dcpins intotdeauna de
fluviul dAta-tor de viata.. in decursul
a mii de ani, Nilu!. prin revarsa,ri
anuale. a influentat viala egiptenilor.
in ficcare an $i in accea$i perioada,
Nilul crc$tea. SC retragea de la llinn
$i inunda valca, care se transfonna
jolr-un lac uria$.
fn uJtimii 200 de ani, acest ritm
natural a fost schimbat prin con
struirea unui baraj. Controlate
de om, revarsarile naturale au
fost transformate. Barajul Asuan,
inaugural in 1971. garanteaza
egiplcnilor acoperirea. suUi la sutll.
a necesarului de energie electricA.
dar conslrUC\ia lui ridica problemc
in privin{a protectici ecologice.
din anuI2003. in Hamadabul sudanez.
Aici a inceput construirea unui alt
bamj hidrocnergetic, care trebuie sn
satist:1cll in intregimenevoiade energie
electrica. a Sudanului. LnvestiJia a iscat
conlrOverse, nu nwnai din PUllct de
vedcre ecologic. ci pentru d1 apele
ridicale ale ilului inWldll leritoriile
ireversibil. ingropand vestigiile
inestimabilc ate vechilor cuhuri.
Barajul reline multitudinea de
minerale din nlImo!. care fertilizau
in trecut terenurile cuhivale in
limpul reva.rs.'i.rilor.
Egiprul trebuie sA facl falii altor
consecinle ecologice ale acestei in
gerinte serioase in naturii: evaporarca
putemidi a lacului de aeumularc
exercita 0 influentA asupra c1imei.
SchimbMilc illlprcvizibile ale elimei
se pot dalora unei aile mari constnlctii
CUMA
in sud wnedA., subecuatorial!. in
nord uscatA, tropical!
LOCURI CARE TREBUIE VIZITATE
I. Print.re pcisajele St3ncoasc de pe malul stang al Nilului, \'izavi de Luxor
Camac. se anA Valea Regilor $i Templelor $i al Mortilor. Aceste
consuuClii SUn! opere ale faraonilor din Teba in peTioada Slatului Mijlociu
(seeolul al II-lea iH.)
2. Felueile (..feluclf' inseamn!i "eorabie") sun! bard eu pfutze tipiee care na-
vigau pc Nil. SUn! lungi, inguslc foartc
3. Ramscs al II-lea, numit ..Marcie Soare al Egiptului", a domnit la inccpulul
sec. al XVIII-lea iH. Faraonul este considerat fhuritorul unor monumente
arhitectonice deosebite pc ambele mal un ale Nilului.
4. Portul eel mai important al Egiptului eSle Alexandria, situal in panea
vesticA a deltei Nilului. Or8$ul a fost intemciat in jurul anului 331 iH. de
cAIre marele eondue.li.tor grec Alcxandru eel Mare. in Antichitate, orcl$ul
Alexandria a fost un important centru de ecreetAri $1iinlifice (Arhimedc,
Euclid) Si Iiterare (inlerprelarea Bibliei).
RAURI $1 LACURI RZE 131
NILUL
HARTA FlZJCA
1 l 1 ' ~ ' U G
'" '0
Pe I'rilorii/e Egiptllilli li Slit/mil/lui.
Ni/111 esle "m'igabil in1r-o proporlie
mai mare.
localiUti
peste 1.000.000 de Iocuitori
500.000-1.000.000
sub 500.000 de Iocuitori
drumuri mai importante
o 500 1000 2500 m
L Tana
ARABIA
SAUDrrJ.
FTIQPIA
" ..IRQS
SUDAN
AIUbl.Jid
EOIPT
.....
Valea
Nilulul
Alb
'" b
, Rep. Oem. Congo
USIA
Tropic,,/
lIuo/"j
REPUBLICA
CENTllAFRICANJ.
NILUL
Darul naturii
Fara Nil, !luviul eel mai bogat mai important din Africa, Egiptul Sudanul
ar fi fost condamnate la seceta, precum (arile din Sahara: Ciad, Nigeria Mali.
PE SCURT
CiiteWi imprejun"mi de pe mall/rile Nilului CII pIal/Ie exuberanTe. Aici cresc
f1IIIIIC/"(){lSe specii de $i arbori, precum palmierul $i ellcaliptlll.
Cei mai mari afluenti: Nilul AlbaslfU, Sobat. Atbar
Lacuri: Lacul Albert, Lacul Victoria
Lac anificial de acumulare: Lacul Naser
Traversca..:a: Burundi, Ruanda, Uganda, Sudan Egipt
pUlelor pentru distribuirea apci
inlre Egipt Sudan. au aparut
numeroase connicte, iar razboiul a
fost la un pas s."i se
Apropial Nordul Africii), pes-
carii. neguslorii Si, 10-
Nilul nu conslituie nlllllai 0
bogAlie: in lfeCUI, pc fondul dis-
Alai penlm Egipl, cat penlm
Sudan, Nilul eSle 0 bogatie ines-
limabila. Pe malurile lui. ea 0
oaza verde. se inghesuie
felahii (l<'irani stabili din Orientul
in nordlll Egiptullli, Nilul traver-
seaza Cairo se varsa in Marea
Medilerana. La varsare, se desface
ea un evanlai pe fos1ll1 golf din
sudul Alexandriei. Nilul a irigat aiei
"Tinutul Negru", solul devenind
fertil de-a lungul mileniilor.
Lungillll': 6.671 km
Vitela de curgere: 2.284 m
1
pc
sccurld:l
SUllrllfalll dellei 'ilului: 22.000
in timpul caH'itoriei de 1a sud la
nord, Nilul fonneaza numcroase
cataracte cascade traverseaza
trei zone climatice (ecualoriaH'i,
subtropicaia
STATISTICA
e
a sa. ne dam seama de im-
portan\a celui mai lung
fluviu din Africa (6.67 I km),
trebuie sa ne amintim de istoria
minuna!elor cliituri egiptene. in
trecut se considera ca Nilul are
origine divina. Egiptcnii antici
erall ca izvorul Nilului se
afH\. printre Insulele Elefanlului
File. in realitate, bratul principal al
Nilului din zona Lacului
Victoria, care se ana in rcgiunea
foarte calda umeda din Africa
Ecuatoriala. Apoi fluviul, fAra a
pierde multa apa, strabate
pc 0 lungime de 3.000 km.
RAURI ,I
LACURI
o
CASCADA
NIAGARA
fa granifa a doua state
WSP5
@
@
- ...r-. -' .14f DB i
't'_
Cascada Niagara esle Sill/alii inlre lacurile On/aria $; Erie: "Pofcoava"
(Horseshoe Falls) din partea canadiana este cea mai des vizitata
parle a conlimenlului nord-american
Luna de miere la Niagara
Niagara este destinatia preferata de proaspat casiitoriti.
iagara aduce SUA Canadei venituri mari din turism.
Tot aici se cea mai mare hidrocentrala de pe continentul
nord-american.
CE TREBUIE sA
ECONOMIA
Indu.'iotria cncrgcticll.. lurismul

Marilor Lacuri cstc

eea mai mare suprafala ell
pa din zona continentalii
din lume. La inccput, aiel locuiau
amerindicnii, iar. din aou] 1806.
regiunca a incepul sa fie coloniz3ta
de albi. Teriloriul cascadei a fost
mcreu un subiect de disputa. in anul
1812. locuitani partii amcricane
au inccpul sa colonize7.e cclalalt
mal. ea unnare a accstui fapt,
s-a rftzboiul a carui l11i:w
era imponanta economica a acestei
regiuni. Canada. pe luunci parte a
Impcriului Colonial Britanic. a opus
Afaril)'n Monroe po=iind infora
cascade; Niagara in (impul furnari/or
laft/mul "Niagara" (/953)
o marc rczistenlA. Dupa mai multc
serii de negocicri. sa rc.. enit la
statea inilial:l din3inlc3 mzboiului.
in 1950. Canada $i Statele Unite au
semoat inlclegcrca privind Cascada
Niagara. Ambcle Slate au construit
imense hidrocenlmle care salisfac
necesarul inlrcgii rcgiuni a Marilor
Lacuri. in inlclegcre s-a slabilil
lllinimul apci carc cSle directional
in raul Niagam (in sczonul IlIrislic
peste 2.800m3/scc. in celelalte
perioade ale anului 1.400 mJ/sec.)
pentru a garanl3 ma.xima atractie
penlru turi$ti. Cascada alrage multi
imreaga regiune lmind numai
din lurism. [n fiecare an vin peste
12.000.000de pentru a admira
aceast:l minune a naturii $i pentru a
vedea apele Potcoavei canadienc.
De ambclc pl\rli, americanl\ $i
canadianIl., au fost ridicale Im1luri
hoteliere $i reSlaurante. Dc
cle profila in calatoria de nunt:l
proasplit ctisatoritii pcntru care
Cascada Niagara, alaluri de Venclia.
estc una dintre destinatiile prefcr3te.
CUMA
enId yarn ( temperatura medic
+25
0
C). In pcrioadclc reci. pc
anumilc po!1lUni cascada inghc3lA.
I. Denumin:a iagara vine din limba amcrinchenilor. ..N.aka-ra care
insearnna .tunct de apa".
2. CurajQ$ii care se decid sa sara in butoaie de Icmn in CllSCad3 SW1t de
americani ..diavolii curajQ$i".
3. La Cascada Niagara a fost realizat, in anul 1953. cunoscutul film Niagara".
in regia lui Henry Ilathaway. cu Marilyn Monroe in rolul principal.
4. eel care a dcscopcril Canada, Jacques Canier. a fosl primul alb care a
admiml aceasll! minunc a lumii, Cascada Niagam.
FLUVII
~ I LACURI
o
NIAGARA
HARTA IMPREJURIMILORCASCADEI
WSP7
@
, ~ ,
HVDIE
PARK
NIAGARA FALLS
Al88
R,vln' Ro..o
CHIPPAWA
STATELE UNITE ALE A.MERICII
NIAGARA
FALLS
I
Insula Caprei
Panel de control al nivelului de aClIl11l1lare
Slatele Unite ale Amerieii
CASCADANIAGARA
fntre lacurile Ontario Erie
Cascada Niagara este granita naturala intre Statele Unite
ale Americii Canada. Aceasta minune a naturii,
una dintre cele rnai cunoscute loeuri de pc glob, a fost subjugata de om.
Imagine aeritmii a cm:cadei. ill plauul podlll CI/rcl/bel/lui. care teago
COlllulo de Starele Unite ale Americii
PE SCURT
incrrdri de IrllH'rsarc a Cliiscadei
Niagara:
in nolll 1829: Sam Patch Bsupravicluit
travcn>l1rii.
in Mull90l: Annie Edson Taylor (pc
o pluta din lemll) II suprn\'icluil.
in anu11911: Bobby Leach (plulll
mClaJic.li), tuni in spital, II
supravic\UlI,
in BlIul 1928: Jean Lussier din Quebec
(ell lrei levi mctalicc imbr:1clllc in
c!luciue) a supraviclUil.
in anul 1930: Grecu! Gl."Orgios
Slathakis (inlr-un bUIOi de metal
femll) II murit.
in anul 195 I: Wilham Red Hill (intr-o
CUlie ell 13 orilicii pcnln! rcspiralie) a
munt.
in aoul 1952: Nathan Boy (in
cutic) a suprnvicluit.
C
ascada Niagara se
pc nuviul ell nume.
A aparut in ultima epoci'i
glaciara. Oamenii de
nu sullI siguri daca a avul loe
aClim 9.000 sau 10.000 de ani.
Volumul de apa eSle de
11.000 m3 pe secunda.
Pe nuviul Niagara, la gamila cu
Statcle Unitc, se ana Insula Caprei,
care imparle cascada in daua. Nive-
lui american al Niagarei, American
Falls, are 51 m esle eu doi mctri
mai inalt dedit cel canadian, numit
Potcoava (Horseshoe Fall). Pe
teritoriul canadian curge aproapc
90% din volumul apei eascadci.
Datorita croziunii continue. pragul
cascadei se retrage spre vest cu
1,5 manual. Din nuviul Niagara,
apa eurge intr-un bazin Cll a lungimc
de II kill 100 km adancimc.
Caderea apei, care fonneaza nori
de apa, cste fascinanlA. In anul
1885, amcricanii au pus bazele
unui parc nalional, dar ell loate
eforturile depllsc nu s-a putut evita
degradarea ecologica a acestor
locuri. in partea eanadiana se
perinda grupllri mari de iar.
in partca americana - apa cascadei
cstc contaminaU'i cu apa industriala
deversat1'i din intreprinderile
ehimice metalurgice.
Cascada Niagara Illi eSle numai
granila eelor doua state. Si
arnericanii, canadienii au creal
cu nume - Niagara
Falls. Fiecare din acesle dOlla
omonime are 70.000 locuitori, unul
aflandu-se in Canada, iar celalalt
in statuI New York. Sunt legate
illtre ele prinlHm pod peste fluviul
Niagara, numit Podul Curcubeului.
STATISTICA
iniiltimc: 51 m (American Falls).
49 III (Horseshoes Falls)
Lalimc: 300 !;ii rtlspcetiv tWO m
\"ohllllul de apii in cilderc:
11 .000 m3 sec.
Suprafalu lacului: Erie 25.7
I.m2. Ontario 19.5 km2
Adallcimca lacului: Eric ()-\ m,
Ontario 236 m
inlillimca peste ni\Clul rniirii:
Erie 174 m. Ontario 75 m peste
ni .. clul mani
REG 25

DANEMARCA
REGIUNI
ECONOMICE
,.
o tara industrializata $i tara bogatii naturale
-
Coasta Danemarcei miisoarii 7.3/4 de ki/ometri /ungime.
FIola de pesell;t ~ j porturile j08CB un roJ important in economia tfirii.
REGIUNI
ECONOMIC.-
,.
DANEMARCA
HARTA ECONOMIC.';'.
REG 27
-

MAREA
BAL TlcA
SUEOIA
::=-
-..-

---
0---
_.-
GERMANIA
......-
o
-p---"
'-[
,.
" t 1 a It d a
MAREA NORDULUI
ReJieful de ciimpic al Peninsulei lutlanda $i al insulelor, precum $i condiliile
favorabiJe pescuituJui, datorate siiriiciei substan!e!or minerale, au fmpins Danemarca
pc calea dezvoltiirii agriculturii $i a industriei alimentare. TOIU$i, multumitii
caJificiirii {Of/ci de munca, industria danezii repurteazii $; ea succese imporlante,
inclusiv;n sec/oarcle mai purin obi$l1uite, cum aT industriajuciiriilor, ell faimoasele
sille cuburi Icgo.
De la tara agricola la stat social
La inceputul secolului xx, agricultura juca un rol esenpal in economia
daneza. Danemarca de astazi este unul dintre cele mai industrializate state
ale Europei, in ciuda lipsei bogaPilor naturale.
Numeroosc Iirmc de scrvicii ;$; au sed;uJ in Copcnhag:J.
CE TREBUIE sA
P
ana la izbucnirea rJ.zboiuJui
gcnnano-darez. in 1864.
majoritatea produsclor agri-
cole dareze luau drumul piclclor
gCnlmn::. Picrderea acestor pietc de
dcsfaccrc ja fartat pc cconomi:?li sa
introduca refonnc: cconornia a fast
mdical modemizalii, iar Marca
Britanic a devenit noua pi.*i de
dcsfaccre.
Dupa a1 Doilea RItzboi Mandia!,
Daremarca vecirele sale nordice -
Suedia orvegia - au adOpl3t un
sistemde protectie sociala 1a 0 scarn
inca recunoscuta pana atunci. Doar
crizele cconomice din anii '70 '80
au detenninat slabirea sistemului de
asistenla sociala.
Daremarca concentrat atcnlia
de timpuriu asupra nivclului ridicat
al educaliei asupra rolului
ccrcctarii in prczcnt, ea
este printre primele state din lume
din punetu1 de vedere al uti1izarii
surselor de erergie altemativa. 5i
cuMA
Temperat-oceanie:i. Temperatura
medic 3tinge OCC in ianuarie
+ITC in iulie.
toale acestea daloritii crizei mondi-
ale a pctrolului din 1973:
Daremarca a deyenil interesala de
melodele de exploatarc a erergiei
coliere biologice, repurt5nd
remarcabile succese la export in
aeestc sectoarc.
in ciuda pondeni semnificali\-e a
scctorului de stat. economia
Darcmarcci se prezintii in conll-
nuare foarte bire: de mu1li ani,
economica alinge aproxi
matiy 3% anual, iar mta a
scazul la 5%.
ECONOMIA
Sen. ieii. Industria: de
elcctrke. alimcntarJ (indu:>tria
I.lplclui), a mijloaeelor de
trnmport. erergetiea. Agrieultura:
produqia de furnje: euiluri de
sfecld de zahar.
anirnalclor. Peseuil. Silyiculturn.
Iloglilii nalurnle: gaze naturale.
petrol.
I. Darezii folosesc inc1usiv resturile de produc din acestea furaje
ulihzate in crescaloriile de animale eu blana.
2. PreluriJe in Daremarca sunt foane ridicate: afinnalia se referi atit la ehiriile
din marile cat $i la costul hratri. Cele mai scumpe sunt anicolele de
Iu.'(, prinlTe care se nomara $i autoturismele.
3. Danemarca csle 0 destinalie turistica aU3ctivA: casutele din lemn
caracteristice. ll$Czale in apropiere de fiordurile pitore$ti. precum $i
frumosul orn$ Copenhaga lltrng anunl miliom-c de luri$ti.
4. Cuburile lego sunl un produs darez foarte bire vandul. in localitatea
Legoland (din lutlandn) pot fi admiralc enstcle minialurale $i aile obiectc
eonslnlite din cuburi de plastic.
DANEMARCA
Modelul industrial modern !ji... berea la cutie
Danemarca, cea mai mica dintre liiriJe scandinave, permanent noi nie pentru
produsele sale pe piete1e de desfacere mondiale.
"
I
n anii '90. Daremarca avea celc
mat ridicale impozilc eel mai
dczvoltat sistem de asistcnl,i
sociala din Europa. Datoril:'i nivelu-
lui ridicat al salariilor $i datorita
coslurilor ccrutc de fUllclionarca
..St3lului buniisl:'irii", Darcmarca a
pus accentul pc calitatc $i pc per-
rcqionarca produsclor sale. Avand
o piata intcma de dimensiuni foane
reduse. 13m S-3 oriental in marc
PE SCURT
Dcnumirea oficiaJ:i: Regalul
Darem:ucei
Structura adminisuati\"a;
14 dislriete 2 municipii
(Copcnhaga ,i Fn:dcnksbe.-g)
Capitala: Copcnhaga 496.000 loc.
aglomcralia urbana numara 1,38
mil. Ioc.)
Limba: dareza
Religia: lutemnism
Celc mni marl Amus.
Odcnsc. Alborg
Celc mai importlntc porturi:
Copcnhaga, Nakskov, Odcnse
Aeropon: Copenhaga
STATISTICA
Suprafata: 1).lW-l
(ram Gnxnlanda '}i In...uldc Faroe)
Populafia.; SA mil. loc.
Densitatea populafiei: 126 loc "km
LWlgimea firmului: ., 114 km
lnsuIe: 405
Populapa urban1: H5" 0
anuall a pm: 2.1\' 0
(:!OO51
Produsul intern brut pe cap de
locuitor: 33,400 LSD (2005)
Rata i?Omajului: 5.5/10 (2005)
Rata inflapei: 1.9
0
'0 (2005)
masura caire 0 eco-
nomic de export.
in afam de eilte\'a
campuri de gaze
naturale din largul
Miirii Nordului,
Darcmarca nu dis-
pure de bogalii
naturale scmniliea-
live !ii a fost
revoita sa sc bazc-
ze pc prefabricarea
materiilor prime
importale.
in $3ntierele navale
din Copcnhaga,
Nakskov !ii Oden-
sc. sc eonstruicsc
toate tipurile de
\ use, de 1:1 eargob-
olurile de mid
dimensiuni pana la
vase pclro-
liere. Industria 1ll0-
bi lei !ii atclierele dc
artizanOi au dob<in-
dit ele 0 pozitic
sigurd pc pielele intcmalionale.
in mod tradilional. pcscuilul jooca
un rol important in economia
darcza: 9QO'0 din cantitatea pescuitii
este destinala exportului. ceca ce
aprovizioreaza 35 de milioare de
oameni anual cu produse din
Venilurile din produscle din
SUn! la fel de ridicate ca cele
provenite din vanzarea
proaspat.
in sectorul agricol, condiliilc de
c1ima au fortat Darcnmrca sa se ori-
entcze in principal sprc
animalclor (avicuIIUr:l,
vitelor) sprc industria laptclui.
Copi; 101 Lego/and.
Carrea. br.:i.nzeturile untul sunt
exportate in 150 de tan furnizcaza
I 6 din produsul intern brut.
Faimoascle fabrici de here
Carlsberg din Copenhaga sunt in
continuarc printre primclc fimlc
cxportatoare din Darcmarea. Berea
laeala, vanduta mai ales la cutic.
este foane populara in lumea
lntreaga: din Thailanda pana in
Argentina.
REGIUNI
ECONOMICE
INDIA
~
In tinutuJ fluviuJui sacru
,
REG 49
Ma/ul Gange/ui, fluviul sacru allndiei, atrage intoldeauna a mu/lime de oameni.
Scaldatlll rill/ainu este singurul aspecI sub care Gangele este indispensabil
hindu$iJor. Tot aici, ei aruncii de$euri menajere, gunoaie, excremente $i starvlIri -
fluviul este, prin urmare. plin de baclerii.
A
In diutarea unitatii
,
Culturii straveche progrese, in ciuda tulburarilor permanente
in India, oamenii cnre p.1r1icipif 18 sArMlorile rcJigi03se poortii intOldeauna vC$mintc festive. PBnIl $; e/efanlii sum impodobiti cu fast.
CE TREBUIE sA $TITI
I. La 14 septembrie 1947, chru a proclamat la miezu! nOPlii independcn(3
tfuii, pe care britanicii 0 rcfw.aseri cu incApiilanare Indiei ani indelungati.
2. in anul 1975. India a ar.exat principatul Sikkim din Himalaya.
Acesta este Situal intrc Nepal Bhutan, in apropiere de Darjeeling.
3. Localitatea maritima Goa, fostA colonie ponugheza, este in prezenllocul de
iDt3lnire allirrretului din intreaga lume. Din 1988, pc plajele de aid se
fesliviliti care dureaz! tot aDul care atrag un public
international.
4. Pe vremea domina{iei britanice. capil3la Indiei a fost la Calcuna (pan! in
1911).
I
ndia, care llumara in prczcnt
peste un miliard de locuitori, a
trebuit sa sc descurce singuni
dupa scpararca de Marca Britanic
(1947) in OCllUlllamtclc razboaic
ocintclcgcri etl intcmi $i
extcmi. PUlcrilc europcl'C au fost
interesate daar de mcntirerca profi-
lurilor incasate de pe unna aceslei
Ian uria$c etl 0 piala de desfacere
ce once marta. in
secolul XIX, cand regina Victoria
era $i regina lodiei. Marea Brilanie
a obtinut enonnc de pc
uona ..perlei coroarei".
India indcpcndcnL5. a iC$it invinga-
I03fe din riizboaielc de gmoilii etl
Pakistanul $i etl China. in schimb,
connictul intern dintre hindl1}i Si
musulmani continua pana in
prezenl. Farii incetarc, au loe tul-
buriiri Si 3cte de profanare a
lacasuri!or sfintc.
Inliintarea a doua noi state isla-
mice, Pakistan Bangladesh, care
au Tacut anterior parte din Indiile
britanice, nu a contribuit la
imbunatalirea situalici. India
riimare 0 tara anat;'i in ciiutarea
unitiitii intern:.
ECONOMIA
dcmogrnfica anuahl:
1,5%. Crc.!jtcrea ceonomica
anualii: 3,8%. Produsul national
brut pe cap de locuitor. 454 de
dolari -'
REGIUNI l
ECONOMICE
Mumbo/
(Bombay)
INDIA
HARTA ECO OMICA
"' .....- bogalII'-""
-- -
... --
. ~
REG 51
"
...-
0--
O
- - - ~
--,
0
----
D
~ . *
0
--
0
--

--

---
----
""'"'-
.-
....
0--
1
---
--
--_.-
.-
u-
0-
~ ...
lIIilll-
do
-
--
,--
-
India, care este asociatii eel mai adesea eu suprapopularea $i siiriieia de neinehipuit ee
domne$te in eartierele siirace ale marilor ora$e, se poate tOIu$i miindri $i cu realiziiri
semnificative in sferele industriei modeme precum electronica. informatica sau
cercetiirile $tiin/ifiee (fizieii nuclearii $i astronauticii). India este, totodatii, un pionier in
domeniul modificiirii genetice a cerealelor, ca de exemplu griiuJ $i orezul.
INDIA
Taniirul gigant economic
in ciuda rolului important jucat de agriculturii, India este una dintre cele zece cele
mai industrializate t3ri din lume. Sectorul infonnatic reprezintii 0 mare speranlli de
viitor a \iirii.

spre
villar ell optllmsm prog-
nozcaza 0 crqtcrc ceo
nomica constanta de 56 proccntc
anual. Acesl nivel de cslc
indispensabil penlru en statuI sa
poala funetiona in condiliile Ul-ei
demografice de 15 mi-
[ioure de oamcni anual, pcntru
mcntire statutul de lara situata,
din punet de vedere economic,
undeva Illlre tarile in curs de dez-
voltarc cele induslrializate.
Dezvoltarea urei c1asc mijlocii,
care tn'iic$tc in rnasum tot mai mare
dupa mada europcana, arc 0 innu-
enla pozitiva asupra economiei.
India pun:: accentul mai ales pe
c1cctronica. in putirc alte tari ale
lumii exista alalea finne produca-
lOare de programe echipamente
de calculator.
Fcmeile hinduse po:mii coslUmul
Irodi/iom,1 ..5.1J;": p:inz.1 asr/,:1 inJa$umra
injurul corpului poote miisurn $i z<.'cc
"'emIrmgime. $ariul IIU necesir;J dame
StlU naswri. fiind sus/in/II eu ajUlorul
nodurilar.
Controstc/c Indici sunt izbifoarc dc-a lUIIgll/ m.1/uri/or Ollngc1ui: nil dcpanc
de palatclc 8ur;te sc devcrscaziI apJ dC$curi mcnajcre. starvuri $;
cxcrcmentc. .
--.
I
STATISTIC'&'
Suprafata: 3.:!87.590 km
Populapa: 1.1 I2.2 milio:Jl:: de
locuilori
Densitatea populapei: 329 loc.,Km
eel mai inalt '18rf: Kiinchenjunga
(Sikkim) 8.586 III
Granite: eu Myanmar.
China. BUlhan. \fepal
(in tolal 14.897 km).
PE SCURT
Denumirea oficiala: Republica
India (Bharat)
Capitala: New Delhi
Limbi: hindi, cngleza (Iimbii
asociatJi), 21 dialecle regionale.
printrc care bengali, kashmiri,
punjabi. tamil, urdu.
Moreda: rupia indiana
Cdc mni mari ol'll$C: Calcutta.
Mumb..1i, DeihL Madras,
Bangalorc. Hyderabad,
Ahmadabad.
REGIUNI
E ONOMICE
IRLANDA
Lungul drum catre industrializare
REG 57
Bovine la piisclIl in apropiere de ora$lIl Donegal din Irlanda
Avantajul taxelor mici
Datoritii politicii economice consecvente taxelor mici, Irlanda a
sa atragii investitori.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Jumiitate din cantitatea de on .. pentru bere" produs in Irlanda este
cumparatii de fabrica de here Stout, producatorul faimoasei beri Guinrcss.
Aceasta este, aliituri de whisky, baulura nalionalii irlandeZli. Berea Guinress
estc cxportatii in peste 140 de tan ale lumii.
2. Turba acopcra 18% din rcvoilc crcrgetice ale Irlandei.
3. De abia in anii '70. au fast electrificate loale gospodariile particularc din
rrlanda.
4. in limpul ,.marii foarnetc" (1845-1849), cauzala de 0 plagii care a distrus
cullUrilc de canofi, peste 1.6 milioa.re de locuilOri au emigrat din Irlanda.
ECONOMIA
Agricultura: vitelor
(>Cntnl cane pcntm laple:
culturi dc cartofi, de sfccla dc
zahnr, de orz pentru furnjc
pcnlru produclia de bere. Pesellit:
325.000 dc tore anuul (1998).
din care scnllnbiile reprezinta
44% . Industria: alimcntam.
chimica. dc mccanidi
tina, clcctronici'l dc ma:jini.
Bogiilii natumlc: zinc, plumb.
argint. ga7e naturale: utilizarea
crcrgici Turism.
I
r,anda se numarn primre mem-
brii comunit<'itii europere mcdiu
dezvoltati bereficiaza de sub-
ventii din partea Uniunii Europerc.
politica cconomica coo-
sccventa sistcmul de laxe ravora-
bil au coodus la dezvoltarea eco-
narnica stabiH'i a l<irii, dezvoltare
care dureazii de ciitiva ani buni. Rata
medie anuala a economiee
atinge aproapc 4%. Taxele mid in
eombinalie eu fOlla de mundi ieflinii
motiveaza eoncerrele strail" sa
desehidii in Irlanda noi unitali de
produclie. Principalii investitori sunt
Statele Unite Gennania. Fimlele
strain:: produe jumiitate din canti
tatea totala de bunuri induslriale fa-
bricate in Irlanda: in principal auto-
tllrismc, computerc produsc ehi-
mice. Este adevarat, acestea ang:l-
jeazii comparativ plilini salariati, dar
rata a sdizut intre anii
1996 2000 de la 12%, In 3.8%.
Valoarca Prodlisullli Intern Brut a
crescllt Cll 9,8 procente in anul 2000,
iar Irlanda a oeupat primlll loc in
Europa sub acest aspect. De la an la
an. irlandezii traiesc din ee in ee mai
birc.
Irlanda Plll' acecntul pc turism.
Anual. lara este vizitatii de peste 5
milioarc de straml. Majoritatea
oaspelilor din Anglia sau din Irlanda
de Nord poposesc aiei doar pentn!
lin week-end. insa, numarul
celor eare petree aid intreglll
conccdiu, iar printre se
numiirii romani.
"

(:ANIE
2

REG 59
MARfA
IRLANDEI
I""0C8l1lnlle
'"""""
peste 500 000 IDe
Inlre 100 000 - 500 000 Ioc
!nlre 50 000 - 100 000 Ioc
5.ub 50 000 Ioc

ooroportun imporIatlle
grani\a lie P"OVII'lCle

Clllljlenlll 0II0r
pe supralele m<wl
agricu/lurl) _
Clllf\efUailimalelor
-..-.
L ] aJlturi de ceANtItI
_ eutturl de IegorIe
IRLANDA DE NORD
IRLANDA
HARTA ECO OMICA
ATLANTIC

II
OCEANUL

--
-
- .
REGIUNI
E<4
ONOM1CE
""m
Irlanda posedii condi/ii excelente pentru dezvoltarea agriculturii: elemente ..
caracteristice peisaju/ui !iirii sunt luncile $i pii$unile. Cu/oarea lor de un '----------
verde intensiv, rezultatul frecventelor precipita!ii care cad dinspre Atlantic, a dat n8$tere
poreclei poetice .. Insula de Smarald". Situarea Irlandei ii oferii acesteia oumeroase avanraje:
aeroporrul Shannon este unul dintre cele mai imporrante aeroporruri de tranzit pe traseul
Europa-America.
IRLANDA
Unt pentru Europa
Timp de secole, Irlanda agricola a Iacut parte din grupa \iirilor celor mai slab
dezvoltate economic din Europa. 10 ultimele decenii, agricultura irlandezli a inceput
sa devinii profitabila. De la integrarea tfuii in Comunitatea Economica Europeanii (in
prezent DE), in 1973, produclia agricola este destinatii in principal exportului.
Pcscllitu/ esre ramllra imporf.11lt.'i a economiei. in afara de scrumbii. IJeringi Si
fmere de mare. de m"re vaJ0<1re cstc pescuillJl de somoni, deslil1<11 in pritlcip.1/
cxporflllui.
"-
I
II [recuI, pamanturile s<'lr.lce ale
Irlandei erau c<lpabile 5<'1.
numai 0 parte a popu-
latiei locale. De regula, clanurile
erau de numeroase. indit
rcprezcnta\ii tircrci gcrcralii crau
fortali sa cmlgrczc. in ultimii
dou.iizcci de ani, sarul irlandez a Ire-
cut prill lransfonnari semnificative.
in opinia speciali$tilor, gospodiiriile
continua sa fie prea mid pentru a Ii
lucrative, dC$i produclia lor CrC$IC
pcnnarcnt. Cultutilc de subzislcnlii
au fost inlocuite ell Cre$ICrea inten-
siva a animalelor din care se obtin
cam:: $i produsc lactate penln!
export. Terenurile agricole
ocupa 82% din suprafata {ani
$i asiguni 8% din vcnitul
nafional. Datorita integrarii in
Uniurca Europcana, agricul-
torii Insulci de Smamld au
acces la piete rnai
mari de desfacere obtin
preturi mai bUl'e pentru pro-
duscle lor. Irlanda produce
eea mai marc cantitate de
din lume pc cap de locllitor, iar
In productia de lapte ocupa locul doi.
Colaborarea in cadrul marilor coo-
perative, care se ocupa cu identifi-
carea pielelor de desfacerc, eslc
C/.1sicuJ lweed cstc produs in
cominullre dupii melode lrodiriona/c.
profitabila pentru micile gospodarii.
Dc excmplu, coopemtiva Golden
Vale, care produce untul
,.Kerrygold" foarte aprccial peste
hotarele Irlandei, numara 6.000 de
membri.
La ineeputul anilor '80, Irlanda a
inceput sa sc prcocupc de organi-
zarea propriei nOle maritime de pes-
cuit. in apele Irlandei sc pcscuiesc in
special scrurnbii frucle de mare.
PESCURT
Denumirea oficiala: Republica
!rlanda! Eire
Suprafala: 70.285 Ian!
PopuJalia: 4,01 milioore de locuilorl
DcnsitntC<1 populalici: 54 loclkm
z
Capitala: Dublin
Grndut de urbanizare: 59'10
Repartitia [ol1ei de munca in
economic: agricultura 8%, industria
29%, sectorul de servicii 64%
Produsul intern brut pc cap de
locuilor pc an: 34.100 de dolan
americani
Centre comcrciale: Dublin, Cork,
Limerick, Waterford. Dundalk
REG1UNl
ECONOMICE
...,
TARILEDIN
,
GOLFUL PERSIC
Sursa "auru/ui negru"
REG 93
Locuirorii !arilor din Golful Persic i$i pot pennite orice fel dc lux.
in niciun un alt col! aJ lumii nu se pot intiilni atiitea autoluris117e Rolls-Royce.
- Riizboiul din Golful Persic
STATISTIC)\.
La inceputul anilor '90 din secolul trecut, statele
vestice au format 0 coalijie impotriva Irakului,
care a anexat Kuwaitul, in 1990. Aceste state se
temeau de consecintele controllirii de catre Irak a
uneia dintre principalele surse de petrol ale lumii.
KUW.1it: garda emirolui 10 :Jcroport
L
a 2 august 1990. rcgiurca
Golrului Persic 3 {rCCul
printr-un adcvarnt
annata irakiana a invadat micul stat
Kuwait. Guvemul local a fosl
inlocuit ell un guvem pro-irakian. in
3CCStC conditii. statcle occidentale
sau (ernul pentru soarta importu!ui
de petrol din Kuwait. Organizalia
3liunilor Unite a adoptat imcdiat 0
rczoluJie in care cerea prcsedinlclui
lrakului, Saddam Hussein. rclr3-
gcrca recondilionalli a annatclor
sale din Kuwait.
Dupa ce dcmersurilc diplomaticc nu
au condus la niei un rczultal. Jarile
occidentale, in fruntc eu Swtclc
Unite. all (recut In ofensiva militar:i.
intrc 17 ianuaric 2& fcbruaric
1991, peste 700.000 de sol dati au
luptat in riizboiul contra cclci mai
rcnumite annate din lumcn arabii.
OperaliUlca a prirnil criptonimul de
"Furtuna in dC!lcrf'. in Unlm bom-
bardamcntclor intensive asupra
capitalei lrakului. BagcL.'ld. !Ii dupa
:,ase sapmmani de lupte. irak..ienii au
fost revoili sa capituleze !Ii sa se
retraga din Kuwait, Saddam a fost
revoit sa rccunoasca rezolutia
ONU.
Perioada de pace rclati'va nu a durat
mult timp. Statele Unite ale
Americii au acuzat lrakul ca poseda
anne de distrugcre in masa, ca
ingrcureaza controlul inspcctorilor
o U ca sprijina terorismul
intemational au inilim prcgatirile
de riizboi. Qatar. undc a fast stabilit
comandamcntul gercral al fOT1c1or
amcricane implicate in Irak. a
devenit baz..1 lIt"Ci annale de 250.000
de soldati. Rczcrvc de apa.
combuslibil. alirnCl1tc !Ii alte
Bahrain
Supr.d.l13 n."" mil km
Pllpul II -')0.000 Cl\."11ltorl
If..,;. 1m I
(,Iplt la, \1-\1anama
d.: fl<:trol' 0.1 mid
banI!
Qa""
.... uprafa\a: II.noo km'
Popublia: d.: It)o.:ullon
1:"710<:' kill.')
('apilala: Ad-Diluha
R,:/cl"\c de p<:lnll: 15.2 mid. dc
barih
Kuwait
SuprafJla: 17,X rnli km
Pllpul.lua: 2 mihoarr (112
k.c kill )
( apilala: Ku",alt
c d..- f".'trol %5 mid de
banI!
Arabia Sauditi.
.... uprol!aI3. ml!lO:IIl.: km
PllPUlal13 mlh n: dc
1()("lIlttln ( 10,5 loe km-)
(apllala: -\r-Ri)ahd
Rc/O.'n..- dl' mid. de
bilrili
Emiratele Arabe Unite
Suprafala: "'),('1 mil Kill
Pllpula\i,,: mllioanc de
Ill(,;ui\lln OR 10(,;. km!)
Capit,lla' \hu lJhahi
Rc/<.:n e de ('\:1roI: lJi Xmid tk
h.ln!J
matcrialc au fost trimise aiel din
Kuwait. Dupa incheierca riizboiului.
fortclc de stabilizare continua sa
foloseasca bazele din tfuile GolfulUl
Pcrsic. eu toote aeestea. funda
islamici. remultumiti de
prczcnta annatelor american:: in
regiUl"C, organizcaza atacuri Ie-
roristc impotriva ahor stale din
Golf. Un astfcl de atac a avul loe in
capitala Arabiei Sauditc. Ar-
Riyahd, in 2003.
G. Oman
I\E' BH'
.j(W, CA..
'"
REG 95
OMAN
Em,...lllr.
,-
Unilo
15,2%
EMIRATElE
ARABE UNITE
RezeMtle de petrol In j.iir\le OPEC
642,6 mid barlli (2001)
RAN
B8hn1inl-----;J-
0,01%
- - ~ -
---

.......
~
TARILEDIN
OOLFUL PERSIC
HARTA ECONOMlC'\
J
)"
I I ~
ARABIA SAUDITA
REGIUNI
ECONOMICE
1 A A K
Harta economica a state/or din Golful Persic este
monotematica $i prezinta excJusiv resursele energetice.
Exploatarea zacfiminteJor de petrol $i de gaze naturale a
permis acestor {firi, candva siirace, sa obfinii venituri ce
asigura locuitori/or lor un nivel de viara ridicat $i un sistem de
protectie sociala cuprinzator,
_ ~ de glOU I\l'!uraIe
_ zAc6muIIe <Ie petro!
portun pel1Olie<e
.-
I ",mar;;
- conducle penllU transportiol petrok.i
- lXlIIdlJCle peI1l1U traI\SpOItM 9'"
-.-
; .... : ~
'0f9ar0za1'a TlItb"lIrabe
E>qxlrtaIoara de PelIOl
-
...,
TARILE DIN GOLFUL PERSIC
,
Mana cereascii In de$ert
Dupli descoperirea ziiclimintelor de petrol, locuitorii din regiunea Golfului Persic
s-au transformat din simpli beduini In cei mai bogap oameni de afaceri ai lumii.
-
S
intagma "tarilc Golrului
Persic" dcscmncaza celc
cinci slate din peninsula
Arabiei, situate pe coaslele sudice
ale golfului: Kuwait, Arabia
Saudita, Bahrain, Qatar Emi
ratelc Arabc Unite.
Acestc slate de dimcnsiuni redusc
(ell excep\ia Arabici Saudilc)
in !,iri/c musu/m:me, de obicci.
femeile IIujoacti IIlI rol importalll ill
viafa pubJic.i. Baga/clc slate dill
Go/fiJl Persic /Ill reprczint<i 0
cxccPlic. din ncest punet de ycdcrc.
MOl/umctllcJc iSloricc COfllmsle.1z,j
puwmic cu c1iidirilc modemc. ridicatc
in Goffill Persic dupfi descopcrirea
2.ic.iminlelor de pc/rol.
controlcaza ccle mai man resurse
de petrol din lume. Din momentul
descoperirii ..aumlui l'w;:gm", dupa
primul razboi mondia1. valula
curgc nccontcnit insprc rcgiunc.
Problema a nomazilor -
Iipsa apei in - a disparu!. Au
fost construite sisteme de
irigatii, care au transfonnat pustiul
intr-o oaza innoritoare.
Daloriti'i nivelului ridieat de trai,
situatia polilica in t5.rile din Golful
Pcrsic este. mai dcgraba, stabil5.. in
1981, aeesle slate (impreuna cu
Omanlll) au creat 0 asocialie
economica - Consiliul Ti'irilor din
Golful Persico Fiecare dil1lre elc
este, in timp. membra a
OPEC, influenta Organizatie a
Tarilor Arabe Exportaloarc de
Petrol. Cll sediul in Kuwait.
ECONOMIA
Emiratele Arabe Unite
Export: petrol (45%), gaze
naturale, uscat, cunnale.
Import: motoarc $1 3utoturismc.
produsc chi mice, alimentc.
Arabia Saudit!
Export: petrol produsc rafinate
(90%).
Import: mtl$ini uneltc, alimente,
produse chimice, autoturismc,
confcclii.
CE TREBUIE sA
I. Unitatca dc mAsun' folosita in vanzarca pctrolului cstc barilul (159 I).
2. Prima criza pc piata de combustibili a avut loe in anul 1973. Dupa nizboiul
Yom Kippur intre Israel l:'irile arabc veeine ea unnare a neintelegerilor
eu coneern:le petroliere. tarile exportaloare de petrol au scumpit pretul
acestui produs cu 70-100%.
3. Intnuca in Golful Pcrsic se face prin stnimtoarca Onnuz. Datonl:"!
importantei ceonomice a regiunii, stnimtoarea face parte dinlre punetele
strategice esentiale ale lumii.
4. In tarile Golfului Pcrsic traicsc muncese imigmnti. in principal
din tftrile arabe mai saraee din Asia de Sud-Est.
REG 133
UNIUNEA
...,
EUROPEANA (2)
CALENDAR
1952: crearea prill Trntatul de In Paris din 1951 a
Comunita\ii Europenc a Cirbunelui Olelului
(Benelux. RFG 1/1 1Iali3).
1958: in liinta, in unna Trat3tuJui de la Rama din 1957,
Comunitatea Economica Comunilalca a
Encrgici Atomicc-Euratom.
1967: en unnare a deciziei COlllUIlC a COlllunit1l.\ii
Europene a CMbunc1ui $i Olclului $1 Comunil1l.\ii
Economice Europcnc $1 Eumtom, sc pun bazcle
Comunitlitii Europcnc.
1973: adem In Comunitatca Europeana: Marca Britanie,
Irlanda,Danemarca.
1979: intrll. in ,'igoarc Sistcmul Monelar European;
primelc alegen directc pentru Parlamcntul European.
1981: Orcein adem In Comunitatca Europcanli.
1986: arlera 13 Uniunca Europcana Spanin $i
Portugalia.
1992: lralatul deconstituire a Vniullii Europene (Tmtatul
de la Maastrichl, care intra in \<igoare in 1993).
1994: Polollin depune cererea de aderarc In VE.

1995: Austria, Finlandn Sucdia adcra la VE. Norvegia
respingc prin referendum adcrarca 1<1 VE.
1997: la Luxcmburgsc iadcciziadeschiderii ncgocierilor
de aderare eu Cipru. Estonia, Cchia, Polonia, Slo\icnia
Vngaria.
1998: incep negocierilc de adcrarc eu slatele aceepl:tte
de Consiliul european la Luxemburg.
1999: introduecrea monedei comune europene in II
slate mClllbre VE.
200 I: eonvocarea Consiliul european in scopul pregll.lirii
rcfonnclor UE a Constituliei Europcne.
2002: tem,inarea negocicrilor de aderare eu Cipru.
Cehia. Estonia. Lelonia. Malta. Polonia. Slovacia.
Slovenia Vngaria.
2003.IV: scmnarca tmlalelor de nderarc pentru cde 10
state candidate.
2003.VI: prin referendum, Polonia votelV,A ademrca la
UE.
2003. VII: Consiliul european a prcLentat proieclul de
COnst1tulic a Europei.
Uniunea Europeana (2)
Dificilul drum spre unitate
(mediat dupa eel de-al doilea razboi mondial, tari europene
au fiieut primii spre unitatea Europei.
Atingerea seopului aeestei ealiitorii nu este deloe
CE TREBUIE sA
in 1998 a inceput oficial procesul
de largire a Uniunii Europcnc
cu inca II state. in iunie 2003.
Polonia a aprobat. prin referendum
nationDI, aderarea la UE, iar din
mai 2004 estc membru de facto al
UE. Din iunic 1996. func\ionew
Banca Ccntral;i Europeana-. care
administreaz3 din I ianuaric noua
valuh'i. europeana - euro.
Mai muhe tan au sa se
apropic de cerin!ele europcne
la nivclul politic. insa in ciuda
multor succese economice, polilicc
$i sociale, procesul de unificarc
europcanti inainteaza cu dificultale.
in calea Deestui proees Slau
difercnlcle incA mari de nivel de
trai potential economic al unor
stDte, supraproductia agricola $i
prcjudecAlile.
***
* *
* *
* *
***
Drapelul UE prczintl1 un cere cu 12 stele aurii, cu cinci colturi, pc food albastnl.
Numliml de stele cste ncschimbabil. UE 3 prclU31 acesl drapel in anul 1986 de In
Consiliul Europci. Chiar dac! drapclul fusese proieclat ind din 1950. mul\i ani
s-a presupus care nr putea
fi semnificalia slelclor.
Sau emis ipolcze care
mai de care mai funtcziste:
semnele zodiacale. cei
12 apostoli. cde 12 ore.
popoare1e Europei. Cel
care a avut ideea crdrii
acestui drapel. diplomalul
spaniol Sah'adore de
Madariaga y Roja, abia pe
patul de moarte, in 1978, a
rccWlOSCUI ell s-a inspirnl din Biblie. Sunt atfitca stele cale sunt in aura FOCtoaTel
Maria. Nu a indffizrlit sl1 mAnuriseascA mai devreme de leam3 sl1 nu trezeascA
protcstclc cclorlaltc rcligii ...
Procesul de adcrnrc nu sc limiteaza
doar la problcmcle economice.
Europcaml. Scopul accsleia era
climinarea baricrclor comerciale
din Europa in IOOle 111rile membre
exportul jucand rolul principal.
Procesul eliminl1rii barierelor
economice a f'l\cut posibila in anii
'90 crearea Pielii Inlerne Europene,
care garanla libera circulatie
a persoanelor a marfurilor in
limilcle tarilor membre.
Ideea piclei comunc a atras din
ce in ce mai multe tl1ri: in 1991.
Uniunea Europcana cuprindea 12
state; in 1995. avea deja 15 membri.
Uniunea European3 este cea mai
mare piata mondial3: produsul brul
al stalelor membre chiar
produsul brut 31 Stalelor Unite.
STATISTICA
BnlXelles nle sediul rna; m"ltor
inS/llllli; ule Uniunii Europene (in
imagine Grunde-Place).
Suprar.,a: .. mil. km- IdupJ
mal :!{)(1.1I
IJopulalie: in Jur de -15(1 mil.
(dupa: I mal 2{M141
din liirHe l E: lOA
I)rodu\ul "alional BnH pc cal)
de locuifor: 24405 C'UTIl (:!(Iln)
H
aasu! de dupa eel dc-a! doilea
rnzboi mondial a rcprC7cntat
o adevaraUi popoarelc
mici, dar mai ales Fran".
GCnllania care vlaguitc din
razboi, au caulat solUlii In criza
poslbelicli reconslnJctia larilor.
AceslQra Ii se aHllurau. in anii
'50, halia Beneluxul (Bclgia.
Dlanda. Luxemburg). a Illat
fiinlli Comunitatea Economica
REGIU
ECONO
UNIUNEA
OW
EUROPEANA
Statele Unite ale Europei
REG 135
r
Sedilll Uniunii Europene esle localilalea Slrasbourg din Alsacia.
Numero$i luri$li sunl alra$i $i de monllmenlele aceslui orO$ francez de pe Rin:
celebre; esle Caledrala - CI1110SCllU; $i sub denumirea ,. Caledrola
de 10 Strasbourg "- sail de Chateau des Rohan.
REG 136
Institutiile Uniunii Europene (1)
Parlamentul rnrli un conduclitor real
DupO ellm se poole obser1!O # pe haria. Unilmea Europellna euprinde deja
aproape illlreaga ElIrQp<i Centra/ii de Vesi.
CE TREBUIE sA
I. Uniunea EuropeanA a luat fiinp in urma tratatului de la Maastrieht din
Olanda in anul 1992 ea 0 asociere intrc IS state membre care aldtuiau p.ina
atunei Comunitatca Europeana: Belgia, Danemarca. Grecia, Spania, Olanda,
Irlanda, Luxemburg. Gcrmania, Ponugalia, Italia Marea Britanie. In anut
1995 au devenit mcmbre UE Austria, Finlanda Suedia.
2. Invit3lia de aderare la UE a euprins 13 lliri: Cipru. Cchia, Estonia, Lituania,
Lctonia, Malta. Polonia, Siovacia, Slovenia. Ungaria (accst stat a de\enit
membru al UE la 01.05.2004) precum Bulgaria. Romania Tureia.
3. inaintea extioderii. UE cuprlndea 0 arie de 3.2 mil. km:!. locuitA de 371 mil.
persoane: dupA 01.05.2004 - aprox. 4 mil. km
2
apro:lt. 450 mil. locuitori.
4. Imnul oficial al UE a fost ales in anul 1985 rcprezintli fragrnentul
Simfoniei a IX a compusa de Ludwik van Beethoven in anul 1823.
inspirata din "Oda Bucuriei" a lui Friedrich Schiller.
statelor membrc. in prcant.., pc
hinga stalele principale de
guveme, in S(nlclura acestuia a mtral
Comisiei Europenc.
Consiliul joacA rolul principal in
alegereaciii lor scopurilor strategice
dczvolUirii Uniunii. A mmas t0tll.?i
in afara sislcmului in"'ltulional aJ
tratatelor eOl11unitare.
CEHIA
SlOVAC
AUSTRIA UNGAIIlA
,
..
..
FRANTA
structura consiliului se aOa catc un
reprczcntant cu ranb'Ul de ministnl
pcnlru ficcare stat membru.
Consiliul Uniunii rcprczinta fonll
in rata cliruia guvemelc individualc
nalionalc reprezinH\ propriilc
interese ajung la un compromis.
Consiliul European este organul
supremo infiin\3t in 1974 sub fonna
unor adunAri a $Cfilor guvemelor

Organul de conducere a1 UE
cstc Comisia Europeanll de la
Bruxellcs. Aceasta indep1inestc
majoriunea zilnice legate
de funclionarea UE.
propunerile noii legi europene care
sum prezentate PE $i Consiliului
UE. Comisia supravegheaza punerea
in practica a actiunilor comunitarc
precum a dreptului european.
Comisia Europeana estc alcatuiUi in
prezent din 25 de membri.
dintcle Comisiei este ales de cAtre
organele de conducere ale statelor
membre. dar uebuie sl' obtinA
aproba.rea PE. Oficialii sunl
nominalizati chiar de carre guvemele
nationalc cu asentimentul viitorolui
al Comisiei. Candidatura
acestora lrebuie sil. fic aprobatA dc
catre PE. Comisia este
la un termen de cinci ani. timp in
care Parlamentul arc dreptul de a 0
demile.
Consiliul niunii Europene (intrc
1967-1993 denumit Consiliul de
este organul principal
legislativ decizional al UE. in
N
a\iUni,e statelor membre
UE SUn! reprczcntate de
Purlumcntul European,
infiintnl in 311u11952 (PE; dcnumirea
a intra! in vigoare in 1962) In
Strasbourg. impal1irea locurilor in
PE (din 1979 au loe alegcri directe
ale mcmbrilor acestci IRslitu\ii)
corespunde in mod proportional
Cll numfuul de locuitori al statelor
membre respective. Alcgerilc in
ParlamcnI au lex: la ficearc cine! ani.
Tratatul de In Maaslrichl a cxtins
pUICrca fE, pann nsHu:i acesla
nu reprezinta institutia suprerm. de
drept II UE. Contribuie la
luarea deciziilor, de1ine puterea
de a aproba hugetul, acceptarea
noilor membri precurn $i aprobarea
acordurilor de asociere.
EUROPA
DEVEST
AUSTRIA
Tara AlpiJor $i a lui Mozart
AUT 1
Lacurile alpine solitare si sfituclIrile rfizle{e asezate la poalele 1JJ1I11/ilor fac fanneclIl
Austriei.
Peste 0 mie de ani de existenta statala
,
Anul 1996 a fost un an deosebit pentru Austria: toata tarn, din Vorarlberg pana
in Burgenland, a siirbatorit imp1inirea unui mileniu de la infiintarea statului.
CE TREBUIE sA $TITI
I. io nici 0 aM Jam din Europa nu exbra atatea funqii admioislJ'ati\c ca io
Austria. Aparent, unii funclionari au recurs chiar la sinucidere dupA ce nu
au sa ocupe postul de consilier al sfatului.
2. Milioare de turi$ti viziteaza anual renumitul pare de distraclii vicrcz Prater,
pril1tre ale carui numeroase atraclii se numl\nl. $i ..Moara diavolului'.
3.in anul 1918, impfuatul Carol I a semnat actul de abdicare in creion,
,.pcntru orice evcntualitatc". Toote incercArile sale de a reveni pc tron s-au
soldat insa cu un
4. Sutc de mii de merg anual in pclerinaj la icoana Maici!
Domnului din Mariazell, mai ales iIltre Si sa.rbatoorca Tuturor.
CLiMA
Temperatl calda. montanA in Alpi.
Tcmperatunle medii: in ianuarie
intre I -J"c. in iulie intre 16 Si
Clima c te mai calda in
zona lacurilor din Carinthia.
$coo18 SpanioJa de CIJarie a fost
infiintarii la Viena i'n anul 1572.
c,1i lipirani provin din fostc/c
hcrghelii impcria/e din Lipizza (ill
prezcm pe tcritoriul Siovaciei) !ji sunt
rczulratul i'ncruciprilor sclccri",'c de
cal spanioli !ji antbi.
Vierri in anul 1683 monarhia
habsburgica a devcnit una dintre
cele mai man puteri din Europa
Centrala. Moartea lui Franz Joscfin
limpul primului razboi mondiaJ. in
1916. a reprezcntat inceputul
penlru Austro-Ungaria.
Succesorul sau, Carol I, a fost revoit
sa alxlicc doi ani mai lfuziu. Austria
a dcvcnit republic.'l. in 1938, Ilitlcr a
arexat tara sa nalala Gcrmaniei
naziste, aceasta recapatiindu-$i
suveranitatca deplina abia in 1955.
Austria a ademt la Uniurea
Europeana in anul 1995. in momcn-
tul de fata. cste una dinlre celc mai
bogatc tiiri din Uniun:: $i contribuie
la buget cu sume mai mari dedit ce1c
pe care Ie
PE SCURT
Dcnumirea oficial!; Republica
Austria
Di\'iziurca administrativ!: noll!
landuri federale
Capitala: Vienu (1,5 milioarc
locuitori)
Limba: german:l
MoRX1a: curo (dc la 1.01.2002)
Rcligia: catoliei (76
0
;0), Protestanli
allclc (20/.). alei (17%)
Virfuri cu in1i11lmi de peste 3.500
de mcui : Wilcbpitze (3.774 m),
Weisskugel (3.736 m).
Grossglockrcr (3.796 m),
Zuckerhiitl (3.507 m)
Cele mai imponanle orase . Graz,
Linz, Salzburg. Insbruck.
Klagcnfurt
Ape: Dumirea (350 km pc
tcriloriul Austrici). Inn (360 kIn)
Lacuri: Ncusicdlcrsee (232 km2),
Aller (46,7 km2), Trnun (25.7
km2)
Ccle mai importante aeroponuri:
SCh.... cchat (Viena), Gnu,
Salzburg, Innsbruck $i Klagenfurt
I
SIOria stalului a inccput la 1
noiembrie 996 Cll un act de
donatie roellt de Otto 31
imparalul Sffintulu! Imperiu Roman
de Natiure Gcnnanica. Rcgiurca
situat<'i la de granitele 3-
cestuia figura in document sub
denumirea de ,.Ostarrichi". Trei sule
de ani mai t5JZiu, reamul Habsbur-
gilor a preluat controlul in zona
Dunani a condus Austria pfula in
anul 1918. Datorita urei politici de
alianlc matrimoniale eficiente $i
inteligcnte, Habsburgii au creal 0
dinastie a carei sfem de innuenlft
cuprindea, in sccolul al XVI-lea,
landurile germare, Tan!e de Jos,
Cehia. Ungari3 $i Spania. Cll
colonii1e sale maritime. Dupa
rcspingerea ataeului Oloman asupra
EUROPA
DEVEST
...
AUSTRIA
HARTA FlZlCA
AUT 3
CROATIA
, -
200 500 1000 2000 m
POlONIA
......
~ 1....-on.. 1oe.
pesM 100 000 dol lac.
~ l < l so 000 de loc.
sub 5(1.000 clelQc.
C E H I A
_.
ePRAGA
A,USlIlI"
~
INFERIOARA
STUIA
....
J
'''Hm
GERMANIA
--
_._po......
dOlo2WIo!iOO
0010'00.200
"".5010'00
~ - ~
SLOVENIA
De$i consideratii fara alpinii, Austria cuprinde, de asemenea, campia Burgenland, din
apropiere de lacul Neusiedlersee, precum $i dealurile domoale din regiunea Weinviertel
(Austria Inferioarii), unde cresc cei mai buni struguri pentru producfia de vin.
AUSTRIA
Munti fnalti $i ospitalitate tara margini
Avantajele turistice prezentate de Austria nu mai au nevoie de recornandari: tara este
renumitli in lume datoritli peisajelor alpine ospita1itiilii locuitorilor.
CE MERITA VAzUT
\ .r..'fl3 (palatul SdK'mbrunn.
Uofhurg. $l;oala Spaniol! de
Calaric. Pmlcr).
Sal7:burg lui MOlan, locul
unde ...e organi/caz3. fc... ti, alul
dcdicat cn.. -alici -.ale). Padurea
\ icn:zJ. .\Ipii din 3proplcre de
Villach (Carinthia). cdrnarile de
de tinga Bad Isehl (pc
urmc1c impar.itt......ci SI.... I),
Carinthia..\Ipli Tirolc7i
P
eisajcle montan:: fascinante,
posibiliHilile rclimitate de
practicare a sponurilor de
iama. serile pctrccute in ambianta
placuta a pensiunilor alpirc in
special fannecul Vicrei atrag anual,
en un magrcl. milioarc de
st:r3ini. Austria este rccunoscuta
penlru viata sa culturala
innoriloare.
Vicna a fast capilala monarhiei
habsburgice ram:lrc in conti
nuare centru! principal al vietii
(X>litice, cconomice CliltU-
role. Praclic loala lumea a auzil
de palatul impcriall-lofburg, de
eatedrala Sffimului Stefan de
palalul Schonbrunn, de fai-
moasele Slaalsiheater
BurgthealCr, prccum de
ECONOMIA
Agricuhur.l moderna (culturi de orz. de griu, de pon.llnb. de \ ita de \ iel.
animalclor sih icuhura dev.oltatii. Industria: chimica. de m%,ini
elcctrice. crcrgetica hidrocrcrgetica. pctroliern. artizanale.
Turism.
del icioasclc tOT1uri de
eiocolara servite in hotclul
Sachcr. Viala sociala a
se in
eramelc caferelcle tihnitc.
Salzburg este fenllecatoml
allui Mozart. inconjurot
de munti eu 0 minunaHi
arhitectura baroci. Mii de
mclomani fae aparitia pc
malul rnului Salzach cu oca-
zia fcslivalului anual dedical
colll(X>zitorului.
Sawl alpin Leichleiten. in Fundal Sf:
impuniitorul vanB/bt:rlcopf.
ill Tiro'. lIumcT"OOse cab:me sum
decorate CII picruri muraJe cu un
stil iJptlffC.
Suprafata: 83.900 km
N..:! milioan:=
Densitatea popuJapei: 9S 1000U1tori km
Cel mai inalt van: (3.797 m)
Granite: 2.637 km; cu halia.
Gennania. Cchia. Lngaria. Slo\acia SIOH:nia
Capitala Tirolului
eSle [nnsbrock,
cunoscula rescdint5.
a Habsburgilor.
sunt atl"3$i
de renumilcle stati-
uni de schi
pc coaslcle abrupte
ale Alpilor.
Aerul pustei ungare se face resilllill
in rcgiurL"'3 de c:1mpie Burgenland,
in apropierc de lacul NClIsicdlerscc.
Muntii Hoche Tauem, cu peisajele
lor, masi\'ul AlpilorOlZtal creeaz5.
imprcsii dc ocuilat. in rcgiuoca
Salzburg in Carinthia.
combina odihna pc lac Cll
expcrientcle culinare mcmorabilc.
r
EUROPA
EVEST
VIENA
Inima vechii Europe
't
;
, ..I4H
ft

!
,
1
;i
AUT 5
@

--
--. -
=
--
PalatLlI SchOnbrunn din Viena a fast timp de secole centrul pLlterii HabsbLlrgilor, cea
mai inf1uentii dintre dil1astiile care au dominat Europa.
De la tabara. militara, la metropola de rang mondial
mcepand din anul 1276, soarta capitalei de mai tarziu a monarhiei
austro-ungare a fost indisolubi11egatii de dinastia Habsburgilor.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in Viena se afla un numar record de locuri legme, intr-un fel sau altul, de
persoana lui Beethoven. Compozitorul a locuit aid timp de 35 de ani $ia
schimbat locuinta de 60 de ori.
2. in palmul Hofburg pot Ii admiratc apamtcle folositc de imparalcusa Sissi
pent.ru cxerciliile sale de gimnasticii.
3. Cliidirea de pc strada Domgasse fif. 5 estc un veritabil lac de pelerinaj pen-
1m iubitorii lui Mozan $i ai muzicii sale. Genialul compozitor a locuil aici
lnlrc anii 1774 $i 1784 $i tot aici a compus, printre altele, opera "Nunta lui
Figaro".
4. Unul dintre sirnboJurile Vicrci eSle .,Slem", tunml inalt de 136,7 mctri al
catedralei Sf. Stefan.
innorirc. a devenit
imperialii centru cultural euro-
pean. TOlodata, popula\ia a crescul
fulgerator. Vicna a mai fost con-
rruntata cu invaziilc in doua
randuri: in secolele XVII XIX.
Europa a facut front comun
impolriva primei invazii iar Viena a
fost elibcraHi datoriti'i husarilor
polollCzi sub conduccrca lui Jan
Sobieski al III-lea. Sub domnia
Mariei Tereza, iubitoarc prote{;
loarc a muzicii piclurii, Viena
impcriali'i a atins apogcul dcz-
vollarii. Pana in prezcnt,
din stralucirea acelor vre-
mun.
V;etl.1 eSfe

marilor
compozilori:
Mozart.
Beethoven
Strauss.
in 1276, facut apari\ia dinastia
de Habsburg. Sub conlrolul aces-
leia, Viena a cunoscut 0 veritabila
in anu1203. Vicna a oblinllt tillul de
munieipiu roman. in preajma anu-
lui 400, a ineeput sa sulerc
de pc unna invaziilor Iriburilor ger-
manice (marcomani cvazi)
mai taniu, ale hoardelor asiatice de
huni sosili pc cai scunzi iUli. Din
976, soarta Vienei a trccul in
mainile dinastiei Babenberg. Timp
de peste 150 de ani,
dunarean a fost baben-
bergilor. Aceasta perioada a marcat
capitalei Imperiului de Est,
adica a Austrici.
Pa/atul Hofburg din centruJ Vicnci
cstc dour unuJ dintre numcroaseJc
monumclltc arhitcctonice de 0
frumuse,e unicJ dill c.1pit.11a tJusrri.1ca.
Capitala Rcpublicii Austria $i a lan-
dului federal Vicna.
Mun\i inconjurD.lori: Kahlcnbcrg,
Hcnnannskogel, Leopoldsbcrg
Religic: catolici 74
1l
Al, prolcstanti
7.5%. cvrci 0,5%
Mon."'<ia: curo
Limba: gennanii
Scdiul guvemului fedeml
Acroport: Schwechat
Mijloace de transport in comun:
me!rOu, trenuri urb.uc I'3pide.
PE SCURT
O
riginile Vienei Slint legate
de satul celtic Vindobona $i
de tabara militara romana
ell nume. in prcajma anului
100. in jurul fortului, a aparul un sal
care a supravictuit doar 70 de ani,
fiind distrus In limpul n'izboaiclor
marcomanice. Din fericire pentru
Vindobona, imparatul roman
Marcus Aurelius, cczarul-filozof,
s-a ingrijit de Or3$, sau, mai bire
zis, de ruircle acesluia.
EUROPA
DEVEST
VIENA
PLANUL ORASULUI
AUT?
in Viena, partea veche a ora$uJui este inconjurata de faimosuJ bulevard Ringstrasse, de-a
IUIJgul camia se ridica IJumeroase cladiri reprezeIJtative ale capitalei. Fiecare p011iuIJe a
Ringstrasse poana 0 denumire anume. Cu toate acestea, centru! Vicnei estc Inuit mai vast $i
ocupa, eu aproxima/ic, suprafara dintrc paJalUl Schonbrunn $; CanaJul Ounarii.

VIENA
CaJefjtiJe fji baluriJe operei
Niciun alt din Europa nu triiiete atilt de mult in !recut ca Viena. Oricine se lasa
invaluit de atmosfera este cuprins de nostalgia vremurilor demult apuse.
C
ombinatia unica de kitsch de
opereta. cult 31 impar.'itcsci
Sissi torturi celebre de la
Sacher rcprezintci penlru europeni
.,mclanjul viercz". Viziullorul capi-
t"lei austriece poale ignorn Cll grcu
atracliic Vierei: cramclc l1umite
"llcurigenlokalc", undc sc
numai vin lanar din ultimclc rccoltc,
parcul Praler ell .,Moara Dracului",
cun05cuta in lumea intreaga sau
cafcnelele ell a1ffiosfern lor ircditft.
care a..cau candva rang de institulii
artisticc. Vieoa estc un of3$ in care
traditiile care au dominat
sccolului XIX inceputul sccolului
XX sunt inca vii. 0 dam pc an, ell
ocazia celebrului BOll al Operei
Vicrezc. fastu! vechii monarhii de pc
vrcmca imparatului Franz Jozcf CSlc
rcadus Ia via13. COli lipitani
in CCJltnJl Ora$ulw Vechi sc ridica cca mai vee/IC
bazilic;I in sril romanic, catcdrnla Sf. Stefan.
PnmlJl Muccnic.
care apar in speclacolele de
dresaj organizalc de $coala
Spaniolll de Calarie repre-
zinta 0 atraetie de rang mon-
dial. Viena paate fi vizitatii in
slil tradilional, inehiriind 0
trasum numita "fiacru".
Demre de mentionat sunt
catacombcle vcchile cimi-
lire de la peri feria
Biserica Kar1.skirr:he
dcdicala sfiinwlui Carol
Borromeo. CIJ silucra sa
enonna in stil ooroc, cste
wla dintre cdc Iff:,i mar;
c1iidiri din Vie".1.
unde vizilalorul poate
medila in inconjurnl
de farmecul trecutului.
Glumcfii sustin C3
Cimitirul Central din Viena
cste de doua ori mai mic
dedit e!\etian
Zurich, dar, in limp.
de doua ori mai vesel. in
gereral, vierezii lraleaza
moartea cimilirclc eu
simtul umorului: de exem-
plu. vagabonzii ram ada-
post care se refugiaza in
cimitir sunl numiti .,71",
deoarece pc acolo treee
trnmvaiul eu accSI numar.
CUMA
Temperatil. Temperatura medic
eMC de -1.seC iama Si +::!O"C \-ara.
in eondilii eXlreme. temperatura
atingc -20"C iama Si +35"C \-ara.
Cantitalca anuala de precipitalli:
658 mm.
STATISTICA
CE MERITA VAzUT
Palalde (Hofburg,
Bel\ooercl. carerrlcle, mUfeelc
(.\Ibcrtina. \1U7cul de \na
Contcmporuna), dc
Anc Frumu3se. Muzeul
Tm... urilor, Casa lui 1\1onM.
Spaniolii de (';iliirie,
!)rotcr,
ECONOMIA
Administralia: !k.--diul gu\cmului.
celltnl admilll.,tratl\. banci $i
societili de asigurari. '>edlU a
numeroasc organizapl inter-
naponale, Industria: elCClronidi.
mccanie;\ (mee;mica final, pro-
duse alimentllrc de rcnume.
Turism,
Suprafa18; -4 ;5 !un
Populapa; 1.63 milioarc de
kl\:UltOri (agkllucr.tlia url'lanii
numar.-. LXI milioan:-)
Mortalitalea; II dccc'>C la 1.000 de
Im:uitnri
Spernnta medie de viatl: 75 de ani
la bJrbali XI de ani 13 fcmci,
E ~ O P ' "
-DE\iEST
BRUXELLES
Capitala Europei
,
I
BEL 5
Grand Place este 0 pia{a istoriea, situata in partea veehe a ora$ului. Aici pot fi
admirate, printre altele, primaria in stil gotie, Casa Regala, Tantana eu faimoasa
statuie Manneken-Pis (/619), preeum $i loeuin{e datiind din seeolele XVII-XVIII.
Inima Europei de Vest
Nu fiirii motiv, Bruxelles este considerat capitala Vecbiului Continent,
fiind situat in centrul geografic al Europei de Vest
I. Waterloo, locul celei mai celebre batiHii din istoria modema, este situnt la
18 kilometri in sud de Bruxelles. in iunie 1815, Napoleon a surcrit aeolo
infriingcrea linalii.
2. Bruxelles Ii devenit cclebru datoritil dantelelor de Brabant. Ana
dnnteUiriei a luat sprc mijlocul sccolului XV.
3. Faimoasa statuie Manreken-Pis (reprczentfind un baielel urinand) estc
pcrsonifiearca caracterului imbufnat a sufletului rebel allocuitorilor
Bruxclles.
4. Atomul cste 0 eonstruclie cu inallimea de 103 metri. rcprczentand un atom
de lier marit de 165 de miliarde de ori.
CE TREBUIE sA $TITI

A/omul cstc
unu/ dintrc
simbo/urilc
ora$u/ui
Bruxe/les.
Uria$u/ model
al momu/ui 1I
fost cons/ruil
in 31111/ /958.
ell ocazltl
Expozilici
Mondin/c
EXPO,
ECONOMIA
Centru comercial de ser'iicii;
biinci societiili de asigurJri;
scdiul a numcroase institutii
llalionale imcmalionale (mai
ales organe alc Uniunii
Europercl. Edituri. SUI\ii de
telcvi;lIlll"c de radio. Industria:
chimic;i. clcctronica.
(tcxtilii). atelicre de arti73nat.
TurislIl.

=
c
Capitala Rcgatului Belgici
Capitula regiunii Bruxcllcs una
dintre capitalcle Uniunii Europere
Sediul Comisiei. al Consiliului al
urei camere a Parlamcntului
European, al NATO al
Euratomului
Limbi olicialc: franccza (valona)
recrlandez:1 (flamanda)
Religia: goo/o catolici
MonxIa: curo
Cele mai importante cartierc: 110t
Sacre, Sablon, Muntelc Artelor,
Piala Rogier, Cartierul Leopold,
Cinqu3ntenaire, Laeken
Canaluri navigabilc: Charleroi.
Willebroek
Mijloacc de transport in comun:
mctrou, trnrnvai
Acropon: Zavcntem
PE SCURT
P
aPllll di localizarca Ofaiiului
cstc dcoscbita poatc fi
verifical ell ajutonll allasului.
Este suficient sa trasam dowl linii
dreplC: una din Scolia palla in
Grecia, a doua din Spallia pana in
Darcmarca. Unde sc inlcrsecteazii?
Bircintelcs, in Bruxcllcs. Dc accca,
nu numai, cele mai importante
institutii ale Uniunii Europere au
sediul aiei, $i tot aiei sc ana
cartierul gereral al NATO. in nicilln
alt Ofa$ nu sc inlalrcsc atalia politi
cicni $i dip10nmli en in Bruxelles.
Fiecare lara i$i trimitc aiei
amba&'ldorii: penlru NATO, penlru
Uniurca Europeuna $i penlru
Bclgia. in ora$, a$adar, numanll
accstora sc ridica la calcva sUle.
Diplomalii bereliciaza de reduceri
fiscale, de aceea chiriile prelurile
ating niveluri astronomice in
Bruxelles. Cu loate acestea,
locuitorii trateaza aceasta invazic a
politicicnilor cu un calm tipic bel-
gian.
EUROPA
DEVEST
BRUXELLES
PLANUL ORASULUI
BEL 7
\
-
-'"
-......
..,.
/'XELlES
"". \ ............
SC,HAERlEEK
ETTERUU:
Vizilalorii ora$uJui sunl adesea dczamagili dc faplul ca, exceptiind Grand Place,
eonsideratii eea mai {rumoasii piatii din Europa, eentrul aratii ea un vast cartier de
birouri. Capitala Belgiei are totu$i colfurile sale pline de famJCc: de exemplu, in
apropiere de Grand Place sunt striidule unde sc ingriimiidesc, unulliinga alwl, mici
loealuri in care se servese {mete de mare.
BRUXELLES
DeaJuJ inconjurat de campii
Admirilnd piata din Bruxelles, turistul se intreabii; care dintre casele din Grand Place
are cea mai frumoasa fatada?
STATISTICA
La 18 iUDie 1815, La Waterloo,. s-a dcs/iJurar bItIlU .. iDc:beifi a.
victom coaJipei anriboospartiste $; cu cAdemllui N.po1eorL
Suprafa;a: ).1/'>(I ha Ilh:! lm
impreuna I;U a,-.c7arik IimllrofCI
populatia: ora.,u! numara 1-10.000
d..:: 10eOllon. 13r aglom.:r<l113
urban!.012.2)10( !1J!.:ulhln (dm
l:3r"e sunt .... traiml
Densitatea populatiei:
b.2"'2 kll; 1m
Cel mai inalt vAn:
Plata \bdou (SO m I
Cea mal joasA a1titudine:
10 m"uo ni\Clul mflrii
G
rand Place din 8ruxclles
cstc numila Salonul
Bclgici. Faladcle caselor in
slil gotic. renasccntist sau baroc i$i
dczvaluic intrcaga frumusete in
lumina auric a apusului de soarc.
Estc grcu de crczul ca. in sccolul X.
aici plutcau miasmclc m1astinilor.
ins.i, in seurt timp, m,ilul a fost
drcnat, iar in prcajm3 casclor noi de
pamanl sall de Icmn au inccput sa sc
intfilrcasdi lliranii si anizanii locali.
Ora$ul S-3 dczvollal mpid. inca din
sccolul XII. nccsl... n inccput sc
imbog:lJcnsca din pnxluctia de
canava. care $i-a gasit mulli
cumpariitori. Locuitorii nu au
intarzial sa traga foloasclc materi
ale. Ei sau ingrijit 1000daifi de
aspcctul metropolci: In incepUlul
CE MERITA VAzUT
Grand Place (Pnmaria.
Regala). st3tuia \1ann:kcn-Pi .
ilol Catoorala Sf. \1ihai.
\1uzcul Regal de Ane Frumoase.
Palatul de JU"Ullc. Pan:ul Lacken
(nl regala). Alamu\.
Waterloo.
secolului XV a fosl infiintata mi-
nunata piata, iar primaria cu clopot-
nila sa inaltii sc numara printrc celc
mai frumoase construclii gOlice din
lume.
in jurul primarici au fOSI conslruilc
sediile ghildclor rnc$tc$ugarc$li,
vc.:;;nice rivalc inlr-Ull concurs dc
fnmmsele. Piata, adica Grand Place.
csle 0 perln a vechii splendori. Pc
\'remuri, regele francez Ludovic al
XIV-lea a poruncil ca accasta sa fie
dislrusa, atunci dind bclgicnii s-au
anal in labara opusa Frantei. insa
locuitorii ora.:;;ului Bruxellcs au
rcconstruit-o Inlr-o fonna $i mai
minunata.
ACc.1stii" chidire modcmii CII trei :Iripi
estc sccJ;u/ Comisici Europcllc.
AMERICA
ceNTAAlA
~ I /NSULElE
CARAI
INSULELE
B S
Luminile ~ i umbrele unei {ari turistice
BHS 1
1i:of--... @
.
.
Economia /nsuJe/or Bahamas este putemic influentatii de proximitatea State/or Unite:
pe plajele minunate, 90% dintre turi$ti sunt americani. Existii $i oaspeti nepoftiti:
trafican{ii de droguri.
BHS 2
Fostul cuib al piratilor
Insulele Bahamas s-au atlat intotdeauna departe de conflictele mondiale.
Insulele au devenit faimoase in secolul xvn, ciind au inceput sa fie
percepute ca un cuib al piraplor.
CE MERITA VAzUT
Nassau, Insulclc: Paradise.
Rnhama Marc, Green Turtle Cay.
\1an-o-War. BiminI. Berry,
Andros. Abaco Vlarc. Cal,
Elcuthera. Illllg.ua Mare. Long,
Exuma. Sun Salvador.
C
0tlditiilC naturale au
favorizat activilfitile infrac-
tionale. Cele peste 3000 de
insule in mare, grcu de
controlat inconjuratc de bancuri
de stfinci de atoli, for-
mau un adapost de vis pentru ban-
dele de jefuitori inspfiimfinlfilori.
Magazill ell suvcllirc "11 e.1pif.11,1 (56i. Nassau.
CE TREBUIE sA $TITI
Riizboiul civil american a constituit
o pcrioada propice penlru insule.
Statelc nordice au insliluil 0 blo-
cad,j care a impiedical statele
sudicc sa exporte bumbac in
consecin\a, sa cumpcrc armc.
au sa cvilc blo-
ECONOMIA
Agricuhura: cuhuri de trcstie de
zahar, ananas;
animalclor. Pcscuit. Industria:
ehimicii, fannaccuticil.. crergctica
petrochimiciL a Icmnului a
bartiei. Sector banear!)i financiar.
Turism: plaje. cluburi de golf,
cazinouri. vial3 de noaple.
eada, pc un dmm ocolit, datorita
ajutorului britanieilor din Bahamas.
lnsulele au capatat at unci rang de
paradis al al
aventurieri lor. 1n perioada pro-
hibiliei din Statele Unite (1920-
1933), mii dc amcrienni au sosit
aici ea Sfl pctreaea vacanjele in
Iibertate sa se bucllre de lejeri-
tatea l1loravurilor. in schimb, pentru
insulele erall baza
de a comerjului cu
bunuri intcrzise. Dupa inchiderea
localurilor de distraqie din Cuba,
situatii la midi departare, in anii '60
ai secolului trecut, Insulele
Bahamas asumat rolul de oati
a pacalclor in regiurea Caraibilor.
Arhipelagul dobandit indepen-
denta in anul 1973. Insulele
pastreaza in continuarc faima de
centru important in comertul eu
droguri pe piata nord-americana.
Guvemul nu este capabil sa com-
bata aceasta problema, iar in
scandalul lraficului de cocaina a
fost implical fostul premier
Pindling, care, la vremea sa, a con-
dus tara spre dobandirea indepen-
denlei.
CLiMA
Climii sublropicalii $i lropieala. eu
soarc lot timpul anlllui.
Tcmpenuura medie: +21C in
iallllaric. +28C in august.
Cantitatca anualli de precipitalii:
aprox. 1.400 mm (din iunic palla
in noicmbrie).
I. Fostul rege al Angliei, Eduard al VIII-lea a fost guvematorullnsulelor
Bahamas timp de cfiliva ani. Prinlul de Windsor a fost revoit sa abdicc in
1936 dcoarccc biscrica $i parlamentlll nu au rccunoscut easi'itoria sa eu
americanca divortata Wallis Simpson.
2. Vfiniitoarea de balcl este sportul favorit in Bahamas.
3. Autoritiitilc din Bahamas nu tolcrcaza turi$tii care campeazii in locuri
interzise: ace$tia sunt rapid trimisi acasa.
4. in Insulele Bahamas, Anul Nou estc int5mpinat eu muzieii Si eu dans.
Numele acestei siirbiitori, Junkanoo, provire de la numele piratului John
Canoe.
AMERICA
CENTRALA
$IINSULELE
CARAJBtl
INSULELE BAHAMAS
HARTA GENERALA
BHS 3

.
.
..
.
.,.

-It TilthIi Ca,,:os

HAITI
200 0 200m
'"'"'"' pe$\I!I100.000 Ioc.
10.000 - 100.000 Ioc.
...c:. 10 000 loco
,
"

u.- EllgI..
ee1"/1 SdIDllQur fW8l1mg; C...../I,)
c._,_
OCEANUL
ATLANTIC
......
-..
I. e....1Exu
INSULELE
BAHAMAS
:
-

",
...".....
",
&I1:i11
B h M B8h.m. 1.I"f'1 f. Li/llr Abaro
a an G.....
WM En-tc Cq
'0< w..,
Fr ,All/lrO Mart
MARfA
CARAIBILOR
I-It CaynllHI
(brH.)
FLORIDA
Aici, pe [iirmul lIneia dintre insuJilele din partea esticii a arhipelagllilli (San Salvador
sall, potrivit u/timelor infonna!ii, Samaaa), au poposit coriibiile lui Colwllb. Ziua ia
care a fost ziirit continentlll, 12 octombrie 1492, este consideratii data descoperirii
Americii. La fel ca pe vremea lui Columb, plajele magice $i palmierii de pe insule ii
fanneca $i acum pe caJatorii $i pe turi$tii care provin, in marea majoritate. din StateJe
Unite.
BHS4
INSULELEB S
Unde a aruncat CoIumb ancora prima data
In eaularea drumului spre Indii, Cristofor Columb a dat peste un paradis necunoscut.
Prima i-a aparot in fata ocbilor Insula GlIanabani, pe care a numit-o San Salvador.
PE SCURT
Windsurfing in Insula Abaco. Bahamas
L
a 12 octombrie 1492, marele
navigator a fosl primit eu
bralcle deschise de amerindi-
cni caraibieni care locuiau in accstc
tcritorii. San Salvador cstc foarte
ascmanlitor altar insule din
Bahamas: 0 bueata de p..;mant
ineonjurata de apcle albastrc ale
marii, acoperita de minuJl<ue plaje
de nisip de paduri rcnm,'catoarc
de pin.
Insulele Bahamas sunl atal de
numeroasc incat niei miicar local-
nicii nu exact cite sunt: poate
700 sau poole 3.0007 Totul dcpinde
de ce se pure la socotcalii de ee
nu. Mulle dintre insulite sunt pro-
prictatca privatii a slelelor de ci-
STATISTICA
Suprafllfa: km
Lungimea arhipelagului: l<i!<.'\ krn
Populafia: J20.000 de loe (in"" de
t:uloare. 14"0 albi. 15
u
mulatri.
40.000.'\().OOO d... imigr.tllil ilcgali
din Haiti)
Dcnsitatea populapei:
22 10c. ktTI
rema, a oamcnilor de afaeeri a
altor persoare inslfuire atrase de
faeilitiilile fiscale. Insulele au profi-
tat de pc unna aecstei sitU3)ii, iar
acum au faima unor insule distinse
scumpe.
Arhipelagul Bahamas cstc un ade-
vamt rai penlm iubitorii de seu-
fundari. in apclc ealde, prinlre
reeifcle dc corah, lropicali pot
fi admirali In adancimi de 40 de
metri. Din paeale, dczvoltarea turis-
mului a avul consccin)c regative:
in imprejurimile
assau. pc
Insula cw Pro\'i
dence. au aparut
lanlUri hotclierc care
amintesc de celede pe
malul Miirii cgrc.
Stilul de viata in
assau in Frccpon,
pc Insula Bahama
Mare, cste pUlcmie
amerieaniz..'lt. TuriSlul
din SUA
aici tot ce ii
inima.
Arhipelagul Bahamas este alcatuit
din 690 de insule $i nproapc 2.400
de recife de coraH
Dcnumirca oficiala: UniuTC3
Bahamas
Capitnla: Nassau (pc Insula New
Providence)
Celc mai importante insulc: r-.:cw
Providence (207 km:), Bahama
M=(1.373 Ian), _(5.957
km). Great Abaco (1.681 Ian').
Elculhera (518 km'). Cal (388 kni)
Limba: cnglezii
Moreda: doland de &hamas
Religie: bapti$fj (55%), caLOlici
(16%,), anglicani (90Io)
Orasc principale: Freeport, Rock
Sound. Rolleville, To'-'"'tl
Acroporturi intemationale: Nassau.
Freeport
Port principal: Nassau
Cel m"! mare lac: Rosa pc Insula
Great Inagun
ORIENTUL
APROPIAT
CIPRU
CYP 1
@.
Insula Afroditei
Vedere spre stanca Petra Tou Romiou din Cipru, lowl na$terii Afroditei
in concepfia lui Homer.
Conflictul etem din Insula Afroditei
viata in Cipru s-a reintors la normal,
conflietul, care parea a se fi ineheiat in UIlllii eu 40 de ani, continua sa
pluteasea in aero
Legend" 'pune eli \/nJdila. 7ci13 IUbini lrumu",-"(II. na'\CUf dm ,pum"
manl. pc C<l.1'!L'k ,/.:J/k'IJa"t: ale Clpru/Ul_
CE TREBUIE sA
1. Dc la 1 mai 2004, Ciprul estc stat membru al Uniunii Europere.
2. Dupa. 1975, zcci de mii de locuitori au emignu din insulii,jumatate dintre
sprc Australia. Cu timpul, 0 parte au rcvenit in Cipru.
3. Cipru cslc unu! dintrc ultimclc locuri din lume unde troiesc munonii, 0
specie foane nllil de oi
4. Prima universilate din Cipru a fost inaugurat! abia in anul 1992.
STATISTICA
Suprafata: km
Populapa: 7lo;UOl loc.
17"1""grl'ci.llo;"oturcl)
Dcositatea populapei: 1'14 llx. 1m
Speranta medic de via"':
75.4 ani JX'ntru biimati ')1 XO.l ani
penlnl ICml'l
Lungimea coastei: (HS km
Distanle: t>5 km pana in 1 un:ta. X5
km p;.ina in Sina. km p.1Ilii In
[glpl I 6(10 km poina Ia -\t..
Gel mal inalt punct
\H.: Olimp (1.953 m)
RC\CIWl de drummi: 1-1 IIII km
Brodcn"i/c
cipriotc SlInl
suvcnirol
(.<lVor;t al
de
pc insula.
2003. ONU a prczentat un plan de
rezolvare a connictului cipriot. pro-
punand crearca urei federatii dupa
modelul elvctian. La data publicfuii
acestui numar rczultalul rcgocierilor
intre Nord Sud rarnare in conli-
nuare recunoscut.
Denumirea oficiala: Republica
Cipro (1a nord: Republica Ture! a
Ciprului de '\ord)
Capltala: '\icosia (200.700 loc..
aglomcrntia urbana numara 247.300
loc.)
Morcda: lim cipriotii
Limbi: greacfi. turcli
Religic: onodoxism 78%, islamism
18%
Cc1c mai marl Limassol.
Lamaka, Paphos. Famagu!>t3
T
OI mai multi sunt cuce
riti de farmecul Ciprului:
soarele 101 anul,
hOlclurile sunl confortabile, man-
carca cste gustoasa, oamenii sunt
ospitalicri, iar plajele frumoasc $1
lllonumentele se gascsc din bcl$ug.
insa, atmosfcm idilica Cslc afcctata
de Cic3tricele istorice, vizibilc chiar
$i pcntru turi$tii care nu CUl10SC (re-
cutul insulei. Ciprul estc divizat de 0
Iioie de dem.'U'C3pe care nimparte in
jumatatca de nord (lurca) $i in eea de
sud (elena). Escaladarea vcchiului
connict a fost cauzam de revolta
impouiva Arhiepiscopului
Makarios, primul
a1 Ciprului. Planul sau
unnarea unirea, iOIT-un
final, a Ciprului Cll Grccia.
Pcntru a impiedica aces!
plan, rrupcle au ocu
pal nordul insulei $i au
proclamat Republica Turca
a Ciprului de Nord. A unnat
o actiun: de strnmulare a
populatiei la scam larga, in
lInna direia doua nationali
tali vecirc sau
rcgasit de 0 parte $i de alta a
urei granite artificialc. in noicmbric
PE SCURT

CIPRU
HARTA FrzICA
MAREA MEDITERANA
..
...
"." ...
c.zavgan C, Gill
"
"
"
c.,a...,
pesIe 100 000 loco
Tntre 30.000100 000 Ioc.
1n1nllO,OOO - 30.000 k>c.
sub 10,000 k>c.
- drumun pfInciplIIo
--- LnII AItia(..... dedernwca\lel

200 500 1 000 1 500 m
Insula Afroditei, denumirea poeticii a CipruJui, este asociatii ell peisajeJe minunate, ell
ospitalilalea localnicilor (alii de Cll bllciiliiria excelentii, complelalii de 0 gamii
bogatii de vinuri de ca/itate. Linia de demarcatie, care flnparte insula $; aminfe$te de
conflictul permanent dintre Jocuitorii grec; $; turci ai Cipru/ui, Jasii sa cada fnsii 0
umbra asupra acestei imag;n; idi/ice.
ClPRU
Urmele liisate de istorie asupra unui petie de piimiint
Ciprul are 0 cJ.imii minunatA. Situarea sa geograficii a Iacut ca acesta sa devina un leritoriu
de 0 mare importantJi strategicii, iar istoria sa a fost, de la bun inceput, zbuciumatii.
C
iprul a fost locuil dintot-
deauna de gTeei, ell toate
aceslea. IlU a fost niciodala
elen in adcvaratul sens aJ cuvantului.
Situatii prea departc de Grccia mama,
insula sc and in apropicrc de coaSla
Turciei din punet de vcdcrc
geografic, face parte din Orientul
Apropial. Aproape tOli conducatorii
curopeni ai Levantulu! au doril sa
intemeieze in Cipru propria baza de
alae. Pc aiei au trccut persanii.
asiricnii, fcnicienii, cgiplcnii, bizan
tinii, romanii, vCI'Clicnii, francczii
tureii. Fiecare dillire ace:;;!ia a dislrus,
in parte, cultura pc care au inlalnit-o
pe insula. las.indu-:;;i totodatii propria
amprenlfi asupra acestui teritoriu.
lata de cc istoria a hisHI alatea unne
asupra pclicului de pumam care esle
Ciprul. Aid pot fi intalnite columre
din perioada Romei ani ice. catedralc
care sunl copii fidele ale catedralelor
franceze. precum moschei
asemanaloare celor din ISlanbul.
In Cipru. numeroase structuri sociale
au rfidacini britanice. in 1191. regele
Richard !nima de Leu a ocupat insula
penlru 0 SCllrtu perioada. in limpul
ureia dinlre cruciadele In care a luat
parte. Insula a devenil
colonie brilanicu abia in
1925 a inceput de
atunci sa lndeplineasca
rolul de punte. pre-
mergiitoare infiinliirii
Canalului Suez, alat de
important din punet de
vedere economic. Noua
puterc a Tacut multe
penlru colonie: a cladil
a organizHI
administralia, a mo-
demizal rcleaua de dru
mllri. ClI loate aeeslea.
populalia a continual sa
sc simta mai Icgata de
Alena decat de Londra.
in 1931, a izbucnil
revotta lmpotriva bri-
lanici lor, sub condu-
ccrca prcolimii. in
1955, s-a incercal unifi-
earea ell Grecia. in
aceSI limp, aclele de violenta ale
populaliei erau indreptate nu
numai impotriva britanieilor. ci
impotriva minoritalii turee, care inca
de pc atunci unnarea divizarea
Ciprului. In 1960, dupa lungi
regocieri, grecii, britanicii $i lureii au
caZUI de aeord
asupra unui com
promis: Ciprul $i-a
dobfldit indcpen-
denla, dar Marca
Britanie $i-a
menlinut pc insula
doua baze militare.
Vallzator de buret;
in Pap/lOs. Cipru
CLiMA
Subtropicalii umeda de tip
mediterorean. Tcmperarura medic
in Nicosia: intre +IOC +29C.
Cantilatea anualii de precipitUlii
variaza lOIre 300 400 mm. in
Masivul Troodos :Hinge 1.000
mm.
ECONOMIA
Turism (20% din venitul
mlliona!). Agricultura: se cultivii
grail. sccara, m:lslire, vita
de vie. legume, cartofi.
oilor. Pescuit. Bog!ilii naturale:
ghips, cupru. Industria:
(tcxtilfi, de piclilrie), alimcnlarii
(tutun).
EUROPA
CENTRALA
~ I DE SUD
..
PRAGA
O r a ~ u l CU 0 suta de turnuri
CZE 5
cz
Supranumele orasului Praga se daloreazd nemmuiralelor c1ddiri aeriene-golice $i
borace, CUl10sctllul orililecl ~ i piClor Le CO/'busier a ojirmol oc/alii cii Prago esle
singurulora$ care nu esle silual pe pdm6nt, ci .. plute$le" ill aero
De la "defenestratia de la
Praga" la "revolutia de catifea"
Poate nici 0 alta capitala europeana nu are 0 istorie
mai vie decat cea a Pragai: din perioada domniei lui
Carol al IV-lea, din secolul al XIV-lea, pana dupa
caderea socialismului in anul 1989.
CE MERITA VAZUT

imprejurimik ...ale. t:arti..:rul _tala
Stroma dm secolul \:1lI. Podul
Carol. catcdrala Sr. 'ItU....
'... -chl. Vcchiul Cimitir EHC1... "SC.
Piala
CE TREBUIE sA
I. Cel mai cunoscut compozitorceb estc Antonin D-.otal:: (1841-19M). Muzeul
accstuia estc Situal la Ptaga pe Slrnda Ke Karlovu nr. 20.
2. in decembrie 1997 a avutloc Ia Praga crint politicl imema Premierul Klaus
prezentat dcmisia datorita scandalului din Jurul fmantArii panidului.
3. Crealorul cclei mai opere in Iimba gennanA din Literatura secolului
XX (Procesul"...Castelul"...America''). Franz Kafka. s-a roseulla Pmga $i
a fost ingropal aici in anul 1924 in NOlI) Cimilir Evrcicsc. Bustul accstuia sc
anli la casa unde sa roseut, 13 intCTSCCJia Slrnzilor KaproV3 Si Maiselova.
4. Construil in sccolul XIV, podullui Carol a constituil limp de einci sule de ani
singura legAlum dinlre mall1rile rnl1lui Vltav3.
ECONOMIA
metalurgica. de ma-
de 3ulotunsmc. chimic4. ali-
mcntara (printre 3ltdc de fabricare
(\ berii).
C
arol allV-lea aven inlr-adcvdr
prenumele de Wcnccslas,
acest prenume i1 poarti'i.
$i piap din centrol Pragi\i. Acest
impa.ral roman al poporului gcmlan
s-a nAscut in capitula cehi'i Si lot aici
a murit in anul 1378. Carol a #beul
din Praga 0 metropola europcanl1,
scdiul arhiepiscopalului Si ccmrul
statului sau. La inceputul sccolului
31 XV-lea, in Praga a :lrarut miS-
carca refonnata religioasa a lui Jan
Hus. Aces! proot ceh a fost con-
sidcrat un erctic in anul 1415 la
Constance Si ars pe rug. Doun sute
de ani mai rnrziu a incepul la Praga
o dispul:"i privind trcculul rcligios,
care a zguduit intrcaga Europlt In
23 mai 1618 gruparea protcstanHi a
aruncat de la fcreaslra caslclului din
Praga doi calolici. Reprezentanlii
imparatului au dorit s1i intrcrupfi
cOlltinuarea sacrificiului. in mod
indirect, aceastl ..defencslrntic de
la Praga" a reprezentat cauza rnz
boiului de treizeci de ani. eel mai
lung conflict militar al Europei
modeme.
cuMA
Continelltalll: \cri caldc in!>Orilc.
lcmi racomase abundcntc in zll-
padl'l. Tcmpcraturi: in ianuaric illtrc
13 C Si lOCo in iulicinlrc R"C
32 C.
in anul 1848 Praga a fost centrol
revoluliei nalionalc cehc soldate cu
infrangcre. iar in anul1918 a dcvcnit
capitala Cchoslovacici noul stal al
cclor doufi popoarc. Invazia Annatci
Soviete din anul 1945 a transfonnat
aceasta tara in ..republica socialista"
care in anul 1968. sub conducerea
lui Alcxandr Dub<!ck a incercal obli-
nerea democratici. in zilclc 20-21
august 1968, armata Pactului de la
a ocupat capitala Ccho-
slovacici, dand ..
de la Praga".
Dupi'i cl'idcrca regimului comunist in
Europa Central" a umlat diviznrea
Cehoslovaciei. incepand cu ) ia-
nuarie 1993, Praga cste capitala Re
publicii Cehc independcnte.
EUROPA
CENTRALA.
~ I DE SUD

\
-
_.
PRAGA
PLANUL ORASULUI
CZE 7
\
VI/avo eurge prill Praga pe a Illngillle de aprax. 30 km, ill pllnellli eel mai la/ a/ingiilld
aprox. 300 metri. Este tLtO ocestuia, flirli sci-Ifi impiir(it vreodatii, de-a lungul ciireia
o r a ~ l I l s-a dezvoltat pe parcursul seeDlelm:
PRAGA
Magia secolelor apuse
Curs. sccolclor schimbiito.re liis.t in Pr.g. diverse urme.
Astazi este, in miniatura, imaginea vechii Europe.
V
ltava curge prill or3$ cu
cotituri. amintind de
continutul poezici muzicale
a lui Bednch Smetana care are
accea.$i dcnumire. Raul curgc chiar
prin mijlocul ora.$ului. Pc rnalul
drcpl al accstuia se aOa Stare
$i Nove pc stanga complcxul
castclelor Hradaczany $i Mala
Piafa dill Oraflll (Stare 101(10).
dll'ar in j"ima istorieli a
Strafl3. Aceste paIN orn$cle
separate odaHi au fost infiintate
oficial in anul 1784. $1 cine
vrea sa Ie aOe magia trcbuic sa
mearga ell trnmvaiul 22: acesta
tnl.verscaza Nove apoi
treee prin Stare pe Janga
re$cdinla $1 casele locuitorilor.
Dc In fereastrn tramvaiului pot
fi privite podurilc, lumurile $i
acoperi$urile. $i se mai pot vedea.
de pe difcrite. pnl1i Mala Sunna $i
Hradczany.
Din ponci de \ederc al siluarii sale
geografice. Proga s--a aflat in aria
de interes a monarhilor Europei.
Astfel s-a pus amprcnta eelor mai
variate curenlc eulturale: cHidiri
STATISTIcA
Suprafata: -l% lm-
Populalia: I.S mil.
l'edere ell podllrile de pe VItam,
gOlice se "invccincaza cu c1asieismul.
seccsionismul ell modemismul.
Carticrul eel mai mcanlAtor. $i in
limp eel mai fascinant. eslc
Mala Strana. Alroge astAzi mii de
luri$li. visalori care nu
pot rczisla ..boemiei' magiee
eaplivante.
PE SCURT
SlInl millie /tx'uri III/de \'C {)QOIt' (l.\"ellllo //Ilcka Iradirio"aki,'i ,I't' po"re he" befT!.
Cnpilaln Rcpublicii Cchc. pfin1i 13
1101/1993 capilllia Cchoslovacici
sc compune din zccc car
ticre
Limba:ccM
Rcligia (in Republica Ccha): calO-
lidl. 39'0. c\'anghcli.st.a. 4.. fMA
denominate ..
Moneda: ooroana cella
Cclc mai imponame carticrc: pc
malul drept al Stare Mtsto
\1tsto; pc plalfonna malului sting
31 Mala SIron3 $i Hradczany.
Acropoc1 internaponal: Ruznyf.
DEU 1
(jjE'
EUROPA
DEVEST
GE
PoporuJ de dincoJo de Odra
Peisaj din Bavaria, eel mai mare land federal gennan. 1n eolinele alpine din Bavaria
Superioarii, pana In prezenl, principala activitate ecol1omicii a ramas producpa de lapte $i
de produse laeta/e, preewn ~ i agrieul/urii. To/oda/ii, Bavaria es/e lin land eu 0 indllstrie
fome dezvolta/a.
Unificarea - a naua provacare
Unificarea tiirilor germane a avut Loc in mod subit La numai
un an dupa dezintegrarea bLocului estic (1989).
CE TREBUIE sA $TITI
I. 0 mare parte din suprufala Gem13niei cstc ocrotita prin lege. Printre arHle
prolej8lc figureaza numeroasele rezerva\ii naturalc parcuri nlliionaic.
Cea mai marc dintre aceslea estc Mla$lina Luncburger (20.000 hal.
2. Culorile drapclului nalional german - ncgru, galben - amimesc de
culorile corpului de voluntari de Lutzow, care au luptat pentru
unificarca liiriJor gennare, la ineeputul secolului XIX. Soldalii din acest corp
punau uniforme de culoare reagrii, cu gulere de eatifea eu nasluri
aurii.
3. in anul 1879, la Ulm, s-a nascut Albert Einstein, aUlorulteoriei rclativiliilii
unul dintre spiritele eele mai luminate ale limpurilor moderrc. EI a fost
Inureat eu premiul Nobel pcntru fizicA, in 1921. Dupa ce ilitlcr a prcluat
pUlcren, Einstein a emigrat peste hotarc, ascmcnca multor lIltor oameni de
de renume.
4. Bauhaus este 0 de arhitccturn creatic infiinl'lta in 191913 Weimar.
de catre Walter Gropius Lyorel Feiningcr. Ea a fost striimutati'i ulterior 1a
Dessau. tn perioada Germaniei hitlcriste. conccPliile vchiculatc la Bauhaus
au fost eonsidcl"Jtc decadcnle iar a fost inchisl'i. Cu toate accstca.
tocmai datorita acestei institutii s-a dezvoltat funclionalismul. cel mai
important curem in arhileclura secolului XX
ECONOMIA
lndu:;tria: de autQturbmc. de o\el.
chimica. de de mntcrialc
plasticc. cll::rgcticii (carbune de
pialrii carburc bron. gaze
natumlc). microclcctronica. de
optica instrumcnlOlii artizanalii.
Principalo putcrc cconomica a
Uniunii Furopcrc. Exportul joaca
un rol major in economic.
Mcmbr.1 in Gmpul eclor 1 pUled
cconomicc ale lumiL
T
ClespeC'310ri,or care unni'i-
reali, in 9 noiembrie 1989,
aloculiurea reprezentantului
guvernului Republicii Democrate
Germanin. Giinthcr Schabowski, nu
Ie verca sa crcadii urcchilor.
Acesta a anunlal cii cetalenii din
RDG pot calatori tara restriclii in
toate 15rj1c, inclusiv in Republica
FcderaHi Gcmmnia, !lumita ee
atunei Germanin de Vest. In
noaple, multimi de oameni
s-au adunat sub Zidul Berlinului -
construetie care. timp de aproape 30
de ani, a simboliza! divizarca lMii.
Momentul a ramas adfinc inlipflril in
memona rnanorilor. Distrugerea
zidului deschiderca granilelor au
pus capa! pcrioadei post-Yalta in
Gennania. in anul 1961, guvemul
ROO a construit un zid intant cu
sfimlii ghimpala pazi! de annata,
pcntru ai impiediea astfel pe
cctalcnii republicii sa fuga in Vest.
In ziua unifidirii, 3 oetombrie 1990,
populatiei de 61 de milioare de
CUMA
Cllma tempcr,lIa. Cll clemente
oceanice Si eontirentalc.
Tempcraruri: intre -3 +IoC in
ianuarie. intrc +16 +19C in
iulie. Precipitatii: 600 mm in nord.
2.000 mm in Alpl.
-
loeuilori a RFG is-au adaugm cei 17
milioare de cetateni ai ROO.
Noua Gcnnanic s-a rcgasit in fala
U1'ei mari provocari: standardul de
viala al popllialiei cco-
nomicit trebuiau aduse la
II.1fttl polirica a
GC01l.1l1ici lwife:
lalldllri
(edemle. dimre eare cinci
IIU apartillill (oslei RDG.
fijrfj a pUlle In soc-ole,1Iii
Berlitml.
nivel, in ambele regiuni
ale IMii.
Anularea tata15. a dis-
crepantelor l'l:Cesita un
timp indeillngat. Accas
ta sarcina eSle ingrc-
unala de CriZ,1 care
afccteaz5 economla
mondia15. la inceputul
secolului XXI. ell toute
aecstea, Gemmnia estc
privitii in Uniull;:a
Europcana ca 0 lara Cll un potential
economic din conUlll. Punctul de
vedere german cstc tratat in UE cu un
respect similar celui acordat Franlei
sau Rcgatului Unit, urele dintre cele
mai inOuemc tari de pc eontirent.
DEU 3
20D 500 1000 m
1 000 000 <Ie lot.
500000 - 1 000 000
250 000 - 500 000
100,000-250.00010<:.
----
AUSTRIA
MAREA SAL TlCA
Mla,pilla
Llinebllrgl'r
,
f
GERMANIA
HARTA FIZICA
Bre en
... ....,.:) ",,","', _:t:
Hamb Alller/o,rj
_ ..... rYj. Sc-...
ELVETIA
FRANTA
MARfA NORDULUI
l.:lANDA
EUROPA
DEveST
!
-
Gcrmania ocupii 0 pozifie centra/a pe haI1a Europei. Aceastii locaJizare
arc valoare simbolieii: lara, eu peste 80 de milioane de loeuitori ell un
potential economic deosebit, este lInul dintre motoarele prineipale ale
Uniul1ii Europene.
GE
PE SCURT
Denumirea ofieia15: Republica
Federal5 Gennania
Slruetura adrniniSlratiyii: 16
landuri fcderale
Capitala: Berlin (3,38 milionlE de
locuitori)
Limba: gemlUna
Moreda: euro
Religia: protestanli 34%, romano-
eatoliei 34%, musulmani 4%
Celc mai mari Hamburg
(1.7 milioal'c loc.), Miinchen (1,2
milioalE loc.). Kaln (975.907
loc.). Frankfurt am Main (648.325
loc.), Dortmund, Dresda, Stuugnrt.
Dusseldorf, Bremen, Hanoyra
Leipzig
Cele mai mari laeuri: lacurile
Boden. Chiem, Muritz. Schwerirer
Celc mai lungi rouri: Rhin (865
km), Elba (793 km). Dundrca (647
km). Main (524 km)
Cele mni imponantc porturi:
Hamburg, I)remen, Liibcek. Kid
accasla situa\ie. Lanl'ul lllun\iJor
Alp! ocupa sudul lfirii incheic
aceasta trcccrc in rcvista n mi-
nunatelor pcisajc gcrmarc.
Vastclc tcrenuri imp.1.dllrite
(Wcslcrwald, Eifel. Ilarz, Padurea
Turingici) sunt caractcristice accstei
zon::. Dcsclc paduri dc odinioara
sun! amcnin!atc aSlazi cu disparilia,
in ciuda cforturilor slistinllic depuse
de padurari. Padurea bavarez.:'i din
estul Bavariei estc ea afectata de
de Nord- Weslfalia Bazinul Ruhr.
in ciuda crizei structurale pro-
funde, aceastfi zona minicra can
tinuii sa ramanfi cea lllai eXlinsfi
arie indllstrialii a Gennaniei.
Rcgimea centram eslc dominata de
viii rodnicc pcisajc Illontarc care
se succed urcle ahara.
CE MERITA VAzUT
"Nu exista tara mai frumoasa... "
Geografia Germaniei este de diversii: aici
pot fi admirate peisajele cele mai variate, de la
lanturile muntoase din sudul Bavariei, piinii la
platourile intinse din Ciimpia Germani!, in nord.
Alpii BavUTCzi. mun\ii P;ldurca "Jcagrii. "lIeu niului V1osel. orm,elul medieval
Roth-:nburg ob dcr Tauber (Franconia). p:llatclc "'Jcuschwanslcin (h.isscn)
(PoL..;dam). Kaln (eatctlmla). Berlin (Poart.1 Brandenburg,
tcarml). Hamburg (portul), \1unchcll (\1u/cul Gennan). Drela (opera
Scmperopcr. Z.... ingcr). Lubeck (ol1l$ul vcchi). Bamberg ''-'thi).
Carnpia Germaniei de Nord ocupil
nordul tarii cste Ull tinut bogal,
cunoscu( pcnlrll SOllll sau fertil. La
sud, sc intind din Rcnania
C
ateva dintre cele mai impor
tanlc cursuri de apa ale conti-
(ca de excmplu
Rhin, Elb<1 Dunarca) trnvcrscaza
Gcnmmia, impartind-o in Irci man
regiulli geografice: Campia
Gennarci de Nord. zona centralii de
Muntii Alpi. "Nu exislfi
lara mai rrurnoasa" - iuta titlul
vechi melodii popularc gcnnarc,
care da glas locuito-
rilar fala de patrie.
STATISTICA
Suprafata: 357.0::!1 kill
Populapa: loeuitori
Densitatea populapei: 242 loc."km
Cel mai inalt y8.rf: lugspit"lc
(Alpii BavilreziI2.96J m
Lungimea granile1or: 3621 km
(646 km eu Cchill. 784 km eu Auwia. 577
km eu Olanda. 456 km ell Paloma.
451 kill CLl Franla. 334 km eu Ehclia. 167
km cu 138 km eu Luxcmburg. 68 kill
eu
Lungimea coaslei: km (dintrc care 477
km la \tlarca \JordulUl no km l:1 Marca
8nllicii)
Oni$elul CocIJen pe nil/I Mosel (Remmia-Palalinat) estc inconjumt de
vii. Aiei SUI/I produsc viI/uri (,1imoasc in to:IUj lumea.
ElJROPA
DEVEST
BERLIN
Oglinda secolului xx
Biserica Memoria/ii, distrusii in timpu/ ce/ui de aJ doi/ea riizboi mondia/, a devenit, in
perioada Rljzboiului Rece, simboful aspiraliilor de fibertate ale berJinezifor.
Jucaria politicii mondiale
La inceputul secolului XVIll, Berlinul, care numiira la vremea respectiva
56.000 de locuitori, a fost ales noua a conducatorilor Prusiei.
Astfel a inceput dezvoltarea spectaculoasa a
CE TREBUIE sA $TITI
I. Cel mai rcnumit expomu al Muzeului de pe Insul3 este altaml originar din
Pergamon din Asia Mica, excavat intre anii 1878 J886.
2. C13direa istorica a Reichstagului a devenit sediul parlamentului german
Bundestag.
3. din Berlin este unul dintre cele mai novatoare teatre germarc.
CE MERITA VAzUT
Poann Brandenbul"B. Bulevardul
Unler den Linden, carticrul
Nikolai. Tiagarten. c[Min,'a
Reich,tagului. \1uzeul Pergamon
de pc Bulevardul
KurfUNcndamm, Palatu!
Charlottenburg. Pia\a Potsdam
(Potsdamer Platz).
B
crtinuJ a deveni! capitala
Regatului Prusici in 1710,
prin unirea a cinci in
1760, in limpul domniei lui
Frederic eel Mare, de pc
malul drept al rauJui Spree se
bucura deja de un rcnume euro-
pean. Dupa inaugurarea celui de al
doilea impcriu, in 1871, Berlin a
fost avansat la statulul de capitala a
Reichului german. ell toale aces-
tea, splendoarea aeclor vrcmuri era
insotiti'i. de rapacitatca pnlsaca.
Aceasta a condus la infn'ingerea
Germaniei in Primul Razboi
Mondial, dupa care Berlinul a tre-
cut printr-o perioada de lupte de
strada de rebeliuni.
Dupa caderea Republ ici i de la
Weimar, odala cu Hitler au unnat
anii national-socialismului al
Doilea Razboi Mondial. in 1943,
ministrul nazist cu pro-
paganda, Goebbels, a
razboiul total in Palatul Sportului
din Berlin. Acest razboi a afectat
capitala Gennaniei in mod dUfcros.
in aprilie 1945. Armata a
CLiMA
Tempernta umedii. Temperatura
medie variazii in ianuarie intre -3
+2C, iar in iulie intre +14
+24C.
Palntul Char/oltenburg
intrat in Berlin iar Hiller s-a sinucis
in faimosul buncar al Flihrerului
din subter31"ele Pielei Potsdam.
anii reconstrucliei au coincis
ell perioada conflictului dintre Est
Vest, lumea a inceput sa
priveasca cu simpatie de pe
niul Spree. 0 dovada in acest sens a
constiluit-o discursul limit de
John F. Kenrcdy la 26
iunie 1963 in care acesta a spus:
"Eu sunt un berlil"ez". 0 alta
dovada a fost efervescenla gererali'i
care a cuprins lumea dupa ciiderca
Zidului Berlinului.
STATISTICA
Suprafata: 89 I km
Popula1ia: 3.39 milioarc de
lOCllltOri urbana
llumiirli peste 4 milioarx: de
locuitori)
Densitatea populaliei:
3.806 loc.km
ElJROPA
DEVEST
BERLIN
PLANUL ORA$ULUI

Din planul o r a ~ u l u i a dispiirut Zidul Berlinului, diiriimat in /989. TerenuJ ocupat anterior
de acesta $i de f i i ~ i a de piimant de 0 parte ~ i de alta a zidului, pe toatii lungimea sa au
devenit un spa/iu atrnctiv in centrul ora$ului. A inceput construc(ia a numeroase
obiective, lucru foarte vizibil mai ales in preajma Pielei Potsdam. Ceva mai la nord, se
ridicii Leimer Stadtbahnhof, 0 garii imensii demnii de aceastii metropolii.
BERLIN
capitaJei
in niciun alt din lume, granita care separa douli blocuri militare fiU a fost atAt de
vizibila ca in Berlin. Din 1990, dupli unificarea Germaniei $i a celor douli plirti ale
ofll$Ulni, Berlinul s-a transforrnat intr-un mare de construcpi.
"-
I
n locul Zidului
Berlinului a1 (ere
nului viran din jurul
sau se ridica c1adiri 010-
dcrre de birouri centre
comerciale. Piata Potsdam
(Potsdamer Platt) - cen-
trul cultural 31 Berlinului
in anii '20 ai secolului t.rc.
cut $i eel mai activ
de constructii In granita
dinlre secolelc XX $i
XXI - ilustreaza eel mai
bire modul in care se vin-
dedi ninile lrecutului.
Dupa d5.ramarca lidulu!
(9 noiembrie 1989) care
diviza ora$ul, interesul
gcrcnll de mClropolii a
crcscllt $i oameoi i au
ineepul sa sc rcfaca dupa
o dificila pcrioada
istorica. Ora$ul a suferil
distrugeri masivc in limpul celui de
al Doilea Razboi Mondial, iar in
1961 a fost ridicat Zidul, care a
ramas mull limp simbolul
Razboiului Rece. in ciuda lovi-
turilor istorici, au (OSIIO(
deauna eapabili 5<; pastrezc ere
dinla in viilor. Sc spure ea sub eom-
C1/cdrola $;
Pa/aWI
Republicii"
din vremea
ROOi'n
Piarn Marx
$1 Engels.
portamcnt'ul rigid, ascund 0
inima sensibilii, lolerantii. 0 atitu-
dire deschisa caIre straini, care
aldituiesc 8% din populatia
Bcrlinului. in plus, bcrlirezii sun!
vorbareti. ceea ee eu siguran\ii. ii
ajutii sa problemclc
eotidicre.
PESCURT
Capllala Republicii Federale
Gcrmania de la 20 iunic 1991.
limba: gcrmana
Religie: (protestantism,
catolicism). islamism, iudaism.
Moreda: euro
EUROPA
DEVEST
.. BADEN-
WURTTEMBERG
Un land german exemplar
DEU 13
'"
Baden-WiiJ1temberg este eonsiderat eel mai bogar laod federal al Gennaniei. $i nu numai din
punet de vedere economic. Peisajele sunt mult mai diversifieate deciit in restuJ fiirii: podgoriile,
dealurile, vaile riiurilor $i ora$ele pline de fannec eontribuie la frumuselea unicii a acestui finut.
Vechi traditii democratice
,
Dupa referendumul din 1951, a fost
creal un nou land federal in RFG:
Baden-Wumemberg. Democralia
are aici traditii indelungate. Deja din
1514, puterea printilor a fost semni-
ficaliv limitam in favoorea altor cate-
gorii sociaIe. Acordarea libertatilor a
fost cimentatii prin Acordul de la
Tiibingcn, considerat primul model
constitulional gennan.
Baden-Baden, cxclusivist $i unuJ dintre ccle mai bogale din Gcnnania.
CE TREBUIE sA $TITI
apolcon a sa unifice te-
ritoriile de pe malul drept al
Rhinului. La Congresul de la Viena,
s-a confinnat statutul teritorial a)
regiunii Baden. in 1848 a izbucnil
revoha rcpublicana din Baden, al
ciirei conducalor suprem a devenil
gereralul Ludwig Mierostawski. La
21 septembrie 1848, a fost proda-
mam republica. Din mfericire,
revolta a fost in scurt limp
de armata prusaca.
Pllna la introducerea reformelor teritoriale de catre Napoleon,
Baden-Wiirttemberg era alcatuit dintr-o multitudine de tiiri micute.
mtre acestea se ajungea permanent la conflicte sangeroase. Aceastii
regiune este, concomitent, unul dintre leagiinele democratiei ale
liberalismului.
CE MERITA VAzUT
Baden-Baden (tennele).
Heidelberg (castelul.
universitatea), Stuugan
(c3tcdrala. palalul Wilhelma,
Galeria 'lationallli), Karlsruhe
(castelul)
cuMA
A
I
n sccoluJ XI, dinastia
Hohenstaufen care domma in
Suabia a condus unificarea te
ritoriilor sud-vestice ale Gcnnaniei.
Yntreprinzatoarea dinastie a infiinlat
numcroase (Goppingcn,
Schwabisch Hall) a construit
multe mlinilstiri (Adelberg Si Lorch).
insa, in secolul XIII, cliderea
dinastiei, slalUl s-a desuamat din nou
in peste 100 de .Ieritorii bisericqti Si
30 de libere. lntre aceste state
miniatumle au aVUl loe renumarnte
razboaic $i confiicte legate de Sllcce-
siuni. infnmtarile militare au ingre-
unal dezvoltarea regiunii. SuprafclC
intinsc ale t3rii au fosl pustiite in
unna Razboiului de 30 de ani (1618-
1648).
ClimA continentalA cu influenlc
atlanlice. Regiuoca
Freiburg im Brcisgau este cea mai
caldA regiure din Gennania.
ECONOMIA
Industria: electronici1 de
a lemnului, de tehnologii
noi, servieii. Agrieultura: culturi
de cereale. fructe. legume vila
de vie: vitelor. Turism.
I. Neinlclegerile dintre locuitorii difcritelor regiuni nu au ineeult dupA
rcferendumul din 1951. 'ntr-un plebiscit separat, au dccis ca, in
numele landului, cuvantul "Baden" sa se afle inaintea cuvantului
Wiirttemberg.
2. in Heidelberg se atl! cea mai veche universitate din Gerrnan.ia. Aeeasta a
fosl infiintat! in 1386.
3. La VIm s-a Discut unul dintre cei mai cunoscuti oameni de laureatul
premiului obel activistul pacifist Albert Einstein (1879-1955).
4. Mannheim Si Karlsruhe au fost experimente urbanistice ale
prinlului von Baden. Ora$ul vecbi din Mannheim este construit, asemerea
Manhauanului, in formA de pAlmt, iar adresele sunt alclituite din combinatii
de literc Si de cifre. in Karlsruhe, slr4zile ora$ului sunt dispuse radial in
jurul castelului.
-
LANDUL

BADEN-WURTIEMBERG
HARTA FIZICA
L
-,"'__---' RENANIA-
- PAtATINAT
""-
500.000 Ioc.
"*- 100.000 _ sao 000 lac

"*' 50.000 Ioc.
--

---
2lXl 500 1000m
r
Darmstadt
HESSEN

ELVET'A
r
.
.-
t
.-
-
BAVARIA
Baden- Wiirttemberg, landul care ocupa col,cul sud-vestic al Republicii FederaJe
Germania, inCre Fran/a Elvelia, beneficiazii de condilii climaterice placute.
Verile calduroase iemile relativ bliinde permit cultivarea speciilor de vi{ii de vie,
oriciit de preten/ioase, la poaleJe munlilor Piidurea Neagrii, Odenwald
in Suabe.

-LANDUL BADEN-WURTIEMBERG-
TmuwJdepeRmn$iNeckar
Baden-Wiirttemberg, situat mire Masivul Odenwald raul Neckar la nord, Lacul
Boden Muntii Alpi la sud, este eel mai putemic land federal german din punct de
vedere economic, este aproape lipsit de boglitii naturale. C1ima peisajele
deosebite fac din acest land eel mai fermeeator colt aI t3rii.
B
adcn-Wurttcmberg cstc un
tinut al contrastelor. Are
peste 300 de ora$e $i estc
una dimre regiunile cele mai popu-
late ale Gennaniei. Totodata, fru-
musetile naturli din regiurea
Schwarzwald $i din regiurea
Lacului Boden atrag multimi de
STATISTICA
SUJXBfala: 35.751 km'
PopuJaPa:
10.7 milioarc de locuiton
Densiwea populapei:
300 loc_ \:m-
Cel oW iDalt vIrf:
Feldberg (1.493 m)
Panorama Ot3$uJui Heidelberg, siruat pe
maJul raului Neckar. este inclint1Iloare.
luri$li din lara $i de peste hOlaTe.
Panea sud-vestica a landului $1
imprejurimile Freiburg im
Breisgau sunl cele mai calde
regiuni ale Gennanici. Pc munlii
din Jura Suaba, in schimb, au fast
doborate numcroase recorduri de
tempcraturi scazute. Baden se
intindc de la malurilc Lacului
Boden spre nord, cuprinzand
C5.mpia Rhinului $i Munli! Padurca
Neagri'i. Wlirttcmberg cuprindc
valea rftului Neckar, precum $i 0
parte semnificaliva din Podi$ul
Bavariei. LocuilOrii landului sunt
foarte mandri de tinuturile lor.
Baden-WGrttemberg eslC primul
dintre landurilc federale sub aspec-
tul dezvoltarii economicc.
PESCURT
AI treilea land federal gcnnan ca
m3rime
Capitals: Stuttgart (590.000 loc.)
Limoo: gcnnana
cura
Rcligic: (cutolici 450/0,
pratcstanti 45%)
Cele mai marl Mannhcim,
Karlsruhe, Freiburg im Breisgau,
Heidelbcr&
Cd mai mare lac: Lacul Boden
(538 km), dintre care 305 kor
ap.'lf1in Germaniei)
Celc mal lungi r:iOO: Rhin, eckar,
Dun"""
Cclc mai inalte lanfUri muntoase:
Muntii Piidurea Ncagrn, Jura Suaba,
Odcnwald.
Granite: cu Elvetia cu
Granilc cu aile landOO federale: cu
Bavaria. cu Hesscn cu Renania-
Palatinat
Agricuitura este 0 ramurii foarte
importanta a economiei. Pe langa
cerealc $i legume, aici cresc specii
deoscbite de vita de vic. Cea mai
marc importantft 0 delirc totu$i pro--
duqia de automobile, care ocupii
aproape 50% din fot13 de munca
angajat5. in industric. Concemul
Daimler-Benz i$i are sediul in
Baden-Wl1rttemberg.
EUROPA
OCCIDENTALA
BARCELONA
Ora!jul lui Gaudi
ESP 29
Biserica Sagrada Familia din Barcelona este eel mai renumit monument catalan
01 lui An/onio Gaudi. Prin capodoperele sale, Gaudi, co nimeni al/ul,
a jiicUI Barcelona rel1umitii in toata hunea.
ESP 30

Intre identitatea catalana

chemarea europeana
Dezvoltarea dinamidi a industriei crearea unuia dintre cele mai
renumite centre culturale din Europa asigura Barcelonei locul
in viata economica culturala europeana.
Industria Icxtild, de aUloturismc, sidcrurgica, clcctronicA.
Port comcrcial (aici sc lransbordcazii produsc chirnicc.
combuSlibili. produse alimcnlare). Cultivarea legulIlclor.
produqia de hranli penlru vile.
--
CE TREBUIE sA
I. Dcnumirea stranie de ''Tibidabo'' provine din limba lalind. esle 0 denumirc
care a pomit de la un dial biblic care spune ''Tibi daoo mqntem", adica
''i\i ofer muntele".
2. eel mai fOlografiat monument arhilectonic estc Casa Milia, opera lui
Antonio Gaudi.
3. Antonio Gaudi (1852-1926) se odihne$le in cripta bisericii Sagrada
Familia, realizata de el *i a carei linalizarc continua $i astazL
4. Dansul catalan tradilional este sardana.
ECONOMIA
B
arcclana., 01 doilea aJ Spa
niei ca dupa Madrid
(rivalul sau secular), este unul
dintre cele rnai vechi Celllrul
Amie Sarcina sa anal, pc nlnd. sub
stapanirea ibericilor, cmtaginezilor
romanilor. in sa:olul al III-lea iH.,
Barcelona a foot un centru economic
important in bazinul Marii Meditcmnc.
PE SCURT
Capitala Catalonici
Scdiul generalilor, adminislmlia
catalan! a comunildlii autonomc
.,Marea Barcelona": comunitatC3
municipala (Commarca) 27
comune situate in jurul Tibidabo
Limba: catalan! (din 1975 limba
oficiall1 $i folosit1't in $colile din
rcgiune); spaniola (folosil1't la
nivel nalional, Iimba comcrtului
$i a Ildministrnlici)
Rcligia: in principal eatolicd
Canierele cclc mai imponante:
Veehi din Barrio G6tico,
Ensanche, Gracia, Montjuich,
Barceloneta
Mctrou
Aeroporl intemalional: EI Pml
(5,5 mil. de pasagcri pe an)
Port eel mai mare pen din Spania
(24 mil. de tone pe an - date din
1998)
in perioada sa
de inflorire (sec.
al XIV-lea),
Barcelona a con-
cural eu ora$e
precum Genova
Vene\ia. Bar-
celona pier-
dUI importanta cconomlca atunei
cand, dupa descoperirea Lumii Noi.
nu a avut acces la relatiile de eomert
ell noile leritorii descoperite. $i-a
revenil abia in secolul al XIX-lea,
datoritll. revolulici indllstrialc.
in anul 1932 in Barcelona a luat
fiintA guvemului alltonom
al Cataloniei, iar, in limpul r1lz-
boiului civil (1936-1939), Barcelona,
datoritll. zidurilor de aparare, a fost una
dintre ecle mai importante fortaretc
republicane in lupta ell annatele
generaluilli Franco. in anlll 1979 Ca-
..rV'
-
+cLlMA
Mcditernneand: iemi blfinde (tem-
peratura medie in ianuarie +6"C
+13C): veri (cdlduroase de la
+21"C la +28C)
talonia pc
care 0 picrdusc in 1939, iar Barcelona
a devenit capitala acestci provincii.
Datoritll. dezvoltfuii dinamice per-
scvcrenlc a industriei, Barcelona oeupa
primul loe in domcniul industriei
comc'1ullii in Peninsula Iberica.
EUROPA
OCCIOENTALA.
BARCELONA
PLANUL ORASULUI
ESP 31
--
Barcelona este al doi/ea ca marime din Spania, e/ este eel mai important centru
indus/rial}i cullural al Spaniei. in anul /992 Barcelona a giizduil Jocurile Olimpice,
eeea ee a eontribuitla dezvo/tarea jn metropo/d flicllt apari!ia comp/exe
sportive moderne. afost reconstruit din temelie vechiul stadion olimpic la Montjuich.
fnainte de ineeperea locuri/or Olimpice all fost renovate mnlle cladiri din au fosl
reflicule parcurile, cenlre/e de reo'eere, de care au benejiciat $i 10Cllilorii ora$ului.
ESP 32
BARCELONA
Temperamentul catalan in lume
Barcelona este pe Coasta Oorada la 620 km de Madrid.
geografica 0 favorizeaza. cultural, iar locuitorii
lui sa pretuiasca sa conserve culturala
in Spal/ia. corida se buc.mi de ceo
",ai mare popu/arilare inca de acllm
lrei secoll. ill imagine Arena din
Barce/ol/a.
PlIl1ctul central al csle
PiaVI Clualonia. Cele mai cunoscute
cartiere ale Barcelonei sunt Raval.
cartierul industrial Poble Sec
Eixample, cu c1adiri regulate. din
secolul al XIX-lea. abuma
de vcrdealJl parcuri.
sc pot duce la Camp OU, stadionul
lui F.e. Barcelona. una din cele
rnai populare echipe de rotbal din
Europa.
B
arcelona sc ana in campia
care se ridica trepla! din
Marea Mediterana pana
in apropicre de Tibidabo $i delta
fcrtilA a mului L1obregal. eel mai
inult punet cstc Sierra Collscrolla.
se invccincaz.1 la nord-cst
ell lllllntcic Montana Pclada, la nord
eu raul Sesos, iar la nord-vesl ell
muntcle MOlltjuich. in nord-vestuJ
or.l$ului se gasesc vechiul cartier
pcsc<lresc al Barcelonei c1adiritc
satului olimpic in Poble Nou.
STATISTICA
Nu departc de port sc ana
vechi cu c1adiri labirint slI'Mule
inguste ascunsc. ill CCllln11 vechi
istoric (Barrio GOlico) se ana
catedrala Sfanta Eulalia. Acest
cartier. eel mai vcchi aJ Barcelonci,
eSle traversal de sirada comercialfi
a Rmnbla. incolljuralu de
bulevarde mari, Rondas. situate pe
locul zidurilor Il1cdievale.
lungul rortificaliilor
din 1854. Barcelona a incepul sa sc
intinda in campic, unnand planul
strazilor pozilionate perpendicular.
'i>dere de pe Romb/o, ceo rna;
cin:u/lIIii strada a Barce/Ollei.
l.;tuprarata: 100 km-; .rona co
l1lorohw .. \1area Ban:dona" P>!
lor; prO'incia Barcelona 7_733 km)
Populalia: 1.6 mil. .Iona co,mo-
polilA 4.15 mil.
\ltiludill(': de la 0 la m in cd
m.,i inult 10e (Tibidabol
CE MERITA VAzUT
Barrio Gotico (Catcdrala. ruinele romanc). Plaia Cataloniei Rambla. orcrc1c
lui Gaudi (Sagrnda Familia. Parcul Gucll). \il1/cul de Artfl Calalanti..
Pica",so. Parcul MOnlJuich (obiccti\c: expo/ilia mondialli din 19:29 $i Jocurite
Olimpicc din 1992).
EUROPA
DE VEST
FRANTA
,
Traditie !ji modemitate
FRA 1
@
Mont Saint-Michel este 0 insulii de granit, care se ridicii piinii la 0 Iniiltime de 78 de
metri in JarguJ coastei Normandiei. in veacurile lrecute, fortiirea/a construita aici in
secolul VIII a fost un important loc de pelerinaj. Pe insulii se mai giiseau 0 miiniistire $i
o Inchisoare. Din anul 1879. insula este legatii de continent printr-un dig.
Monotonia nu este 0 problema
Cu 0 suprafata de 674.000 de kIn', Franta este cea mai intinsli tarn din
Europa de Vest iar teritoriul sliu are forma unui hexagon. Tlirmul Frantei
este inconjurat de Oceanul Atlantic la vest, de Canalul Manecii la nord
de Marea Mediteranli la sud.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Irnnul nalional francez (ineepfind din 1795) a fost initial un eantee
rcvolutionar compus, in 1792, de Rouget de l'lsle. Acesta I-a intonat in timp
ce intra in Paris impreuna eu un hatalion de voluntari din Marsilia. Imnul a
eap3tnl astfel numele de .,La Marseillaise".
2. Franta nu este numai eel Illai marc produciitor de vinuri din lume, dar.$i un
mure producator de bcinzeturi. Aici exista peste 500 de tipuri de brtinza.
3. Pc sterna nationali'i franeezii este reprezentat coco.$ul galie. Aceasta se
datoreaza unui joe de cuvinte legal de cuvantullalin "gallus", care
inseanma in timp "Gar' "eoeo.$".
4. La Versailles, situat la sudvest dc Paris, a fast construit, in 1661, eel mai
frurnos palat regal din Europa. Palatul a fast rc.$cdinta regilor Franlei pana
In Revolulia Franceza din 1789.
Parisu/ estc clIpita/a mondiahi .1 mode;
$1 a mariJor C,1SC de modii. prccum
Chane/.
STATISTICA
Suprafap.: kill (incluzand
Corsica)
Populalia: 63 milioare locuilori
Densitatea populatiei: 112 loc.;km'
Altitudinea medie: 342 In
eel mai malt virf: Mom Blanc
(Alpi), 4,807 111
Lungimea granit.e1or: 5.670 km
(dintrc gr-Jni{<..'lc contirentalc
miisoarii 2.922 km)
Cele mai lungi riuri: Ron, Loara.
Mcu:>c. Sena. Garonre
Lungimea coaslelor.
aproximativ 3.400 km
D
qj terenurile muntoase nu
lipsesc, Franla este, mai
degraba. 0 tara a campiilor.
Pc doua treimi din teritoriul sau,
altitudinile nu depa$csc 250 de
melri. Dadi am trasa 0 linie imagi-
nara din nord-estul in sud-veslul
tarii. am pUlea observa di la vest de
aeeasta sc ana doua dimpii fertile:
Bazinul Parisului, in jurul eapilalei,
Bazinul Gasconiei, la sud-vest.
La cst de aeeasla linie sc ridic5
masivele muntoase: Muntii Vosgi,
Masivul Central cele mai inahe
lanturi, Alpii Pirireii. Valea
ingllsta al Ronului sldibatc Fran\a
de la nord la sud, fOnlleaZa 0
delta aeolo unde raul se varsa in
Marea Mediterana, in apropiere de
Marsilia.
Coastele Franlci sunt foarte diferite
uncle de altele: piclroase abnlpte
in Brelania in Provenla; joase
IlISlpaase in Gasconia
Languedoc; salbatice inaeeesi-
bile in rcgiurca Camarque. Clima
blanda. diversitatca peisajelor a
plajelor (ce1ebra Coasta de Azur),
monumentele de arhitcctun'i, cul-
cuMA
CHma este tcmperata .$i variaza in
funetic de relief: estc
mcdilCrarcana pc malul Miirii
Mediterarc .$i munloasa in Alpi
in Pirili.
La Paris, temperatura atinge ODC
in ianuarie ;;:i +24
D
C in iulie.
CE MERITA VAzUT
Paris (Luvrul, Tumul EiITel,
Arcul de Triumf. Mommanre.
Champs Elysccs). Mont aint-
MicheL cas-tclcle de pc Loara,
podgoriile din Burgundia din
imprejurirnile ol'lliiului Bordeaux.
Proventa (Avignon. Orange.
'Jimes), Brctania. \aile din
Vlasivul Central.
turn specifica in sfar$it, rafinala
bucatarie franceza fae din aeeasla
tara, pc unde eurg Sena, Loara
Ronul, una dinlre deslinatiile
favorite ale din lumea
intreaga.
EUROPA
DEVEST
FRANTA
,
HARTA FIZICA
FRA3
@
1TAL t A
r
ElVETIA

GERMANIA
<sa (Nice
- -

MAREA
MED/TERANA
Gollul
Lio n
BElGIA
" t r a 1 Valenal
/1
. -.,
.....'......./
-

Franta se poate liiuda eu un adeviirat 1110zaic de peisaje,

da/ori/Ii sale geografiee: de la plajeJe Insorite de
pe Coas/a de Azur panli la !lirmurile staneoase ale
Normandiei Bretaniei, de la eampiile In/inse din
bazine/e Parisu/ui Gaseoniei panli la eu/mile blande ale
Vosgilor piseurile inal/e ale Pirineilor Alpilor.
C ; ,

""-
BRITANIE f1'

MAREA
-

_. .
SPANIA
-
Gollul
BI$cIIYII
I "
C "
--
"."
sub 100 000 de Ioc.

OCEANUL
ATLANTIC
200 500 1000 m
__ drumuri priodpale

L_-1 peste 5-1l00.ooo de Ioc.
1,000.000 - 5.000.000
500.000-1.000.000
100.000-500.000
FRANTA
,
Fata in fata cu globalizarea economiciI
Criza economica care afecteazii tame industrializate din Vest nu a ocolit nici Franta.
1>omajul schimbiirile de conjuncrura fae necesarii introducerea de reforme
structurale profunde.
PE SCURT
Denwnirea oficiala: Republica Franceza
Capitala: Paris (2.15 milio;m: locunori: aglomcrnlla urbana nwnarli arroapc 10
milioare de locuilori)
SlnJCtura administrati\i: 21 de rcgiuni. 96 de dcparta:rncnIC. 4 tcritorii Si 4
dcpartamcnte in lOre maritime
Limbi: francczii (Iimba oficialli). brctona. cor.;lc8nii. bascA. pronmsalli
Religie: catolici (76%). musulmani (5ll-'o). prOicstanti, e\Tei
Moreda: cum
Celc rnai mari Paris. Lyon, Marsilia, Bordeaux, Nisa, Toulouse, Lille,
SuasOOurg
Mari ape: Oceanul Allantic, Canalul Mfurcii. Marca Nordului, Marea
Mcdilcrarul
Cele mai inalte vfufuri : Mont Blanc. Grande Cassc. La Mcige (in Alpi):
Vign.:.'t1l3.lc. Pic d'Anie. Pis d'Estats (in Pirirei): Puy de Sancy (in Masivul
Ccntr3l)
Ccnln1l gcografic: Saint-Amand-Vlonlrond (dcpartamentul Cher)
Tan \ccire: Andorra, Belgia, Gennania. halia. Luxemburg. Monaco. ElvClia,
Spania
Cclc mai importanlc porturi: M3r.iilia. Bordeaux. Le Ilavre, Dunkcrque, Calais,
Nantes
F
raota a fast intotdeauna 0 tarn
guvcmata de la centro. Rcgii
au condus ..marea natiurc"
franceza (..La Grande Nation") de
la Pans. Cel mai cunoscut dintrc
a fost Regele Soare Ludovic
al XIV-lea (1638-1715). Dupa
abolirea monarhiei mai apoi. a
impcriului, locul rcgclui a fosl luat
de pre$cdinlClc li'irii.
Dupa al doilea riizboi mondial.
prc$edintele Charles de Gaulle a
lransformal rapid Franta dintro
lara in ruill.:: intrunul dintrc celc
mai dezvoltatc Siale din Vest. Dc
decenii, Franta estc consecventa in
dorinla sa de a colabora cu vecinii
europeni. 0 dovadii in aces! scns
eslc Tratatul de la Maastricht din
1990, una dinlrc pietrelc de lemelie
ale Uniunii Europe!'c. in prczent,
Fnmla continua sa mentinn po-
ziti a de a patra putcre economic.! a
lumii, dar cvcnimentclc din uhimii
ani nu ii pennit sa se culce pc lauri.
Sdiderea productici afcctcazii
mireritul, industria o{elului
industria texlila, ffic5nd recesarc
reduceri de personal. RegiuniJe
industria!izatc din nord i$i rcvin eu
grcu in unna acestui
Agrieuitura este $i ca afcctalii.
cste eel mai marc cxport.'ltor de
cereale din lume (dupa SUA),
Franta se confrunta eu un nive! ridi-
cat de $omaj la sate. Prill urmare,
.,La Grande Nation" trebuie sa
aeecpte 0 majorare semnifiealivii a
bugetu!ui destinal obieetivclor
sociaIe.
ECONOMIA
Agricullura. pc"Cuilul industria
alimcntmi (bn1nlcturi. vinuri
ctc.) cree,wl un surplus comcrcial
scrnnilicativ. Produclin de al1icolc
de lux. industria de aUloturisrne
lurismul (Iocul intiii la scala
mondialii I sum clemente
impol1amc ale cconomiei
francelC. iar baza cconomicl1 a
tArii cste a:.igurntA. in continuarc.
de miB::rit de induslria errrgelicA
de indu!)tria de aparare.
Purisu/ CSIC
cap;wf.1 politica.
economic,; $1
cu/turn/a 11
centro/ul Frnnle;
(in imagine.
$/epuri pc Sena
eu Tumu/ Eiffe/
in fundal).
EUROPA
DE VEST
PARIS
Capitala vie!ii fericite
FRA5
Provincia Montmartre, Sacre Coeur Place du Tertre atrag cu 0 forlo ire=istibila
nenunuira{i turi$ti. Aici au tnUt au creat Toulouse-Lautrec. Picasso Modigliani: multi
Gnonimi au fost de Paris incercimd sa lase 0 urma in istoria artei.
'il:tM artei al modei
ECONOMIA
Servicii (73% locuri de munc<\),
asigurari lii finanlc, edituri. prcsa.
publicatii, eomert eu ridicata lii
cu amanuntul. eel mai marc port
fluvial al Fmnlci, turismul (anual
20 mil. de furi!jiti - primul 011li
din lume), (confeclii.
bijutcrii, l/Clarie. mobiln. inlerioare
cchipatc, mceanicA de precizlc).
..Marele Paris": un sfen din intrcaga
produclie industrialii n Fmnlci. 0
trcime din sectorul de scrvieii.
Parisul nu este doar cenlrUl de
moda al lumii. Monumentele arhi-
tectonice lii atmosfera generala a
iubirii" transfonna de
asemenea capitala Frantci in cea
mai vizitati'i. metropola din lume,
dcstinalia aleasa. de foarte multi

Pari suI inca mai estc ce a fost
intOldeauna: capitala ,.par exccl*
lence". in ultimii zece ani a devenit
faarte cosmopolil: pc strazile
sale se intalnesc in jur de 130 de
nationaliHiti: exista cartierul ruscsc,
chinezcsc nord-african.
Francezii din provincie considera ca in
Paris nu se poate trai. Aceasta parere este
argumentata prin puterea metropolei
care eclipseaza alte regiuni.
1\
I
n Paris se dcstinul
Franlci. Toale incercflrile de
descentralizarea larii (nurnariind
peste 58 mil. de locuitori) nu all
avul succes.
STATISTICA
Suprllfllla: 1.830 -imregul
ans.1mblu al Dr,*u]ui; 105,4
teritoriul eunoscUI sub de
Marcie Paris.
Populatill: 2,15 mil. (stn\ini 15%).
..Marcle Paris" 9.32 mil.
Oensitatcll populapci: 2()..t locAm2
Cell mai marc altitudinc:
Monull..1Tlre (130 m)
Cel nmi schul punet: coastll Sene!
litngn Grcncllc (26 m)
+cLlMA
Scmi-occanicll..
Tempefllturi
medii: HOC in
illnuarie,
+20C In iulie.
0--
-=.f'8ry'".
- Layl'"
-
_ T.... l<oIooiTGV
CE TREBUIE sA $TITI
I. Patroana oraliului este Sf. Genoveva, ciobanila din Nantcrre. Rugaciunile
ei din anul451 au schimbat intentiile regelui hunilor Auyla. datoritA cArora
oraliul a fost protejat impotriva distrugerilor. PimA la Revolutia Franeeza
oamcnii au inconjurat Sf. Genoveva eu mare onoarc.
2. Cea mai populatll zonA a Parisulul este XV Arrondiscmcnt. Accsta numArli
224.790 locuitori, deci mal mult chiar decat Bordeaux - lii asta pe 0 supra-
fata de doar 850.2 hectare.
3. In piala din fata catcdmlei Notre-Dame se nOll punctul zero. de unde se
mAsoara lungimea drumurilor nationale ale Franlci.
4. Rue de Vaugimrd este considcratli cca mai lunga stradli din Paris (4.460 m).
PE SCURT
Capitala Frantei
Depanamentul lii eomuna Parisu
lui situate pc 20 nrondissements
(sectoare) 80 quartiers (car-
tiere)
Administmlia: Conscil de Paris,
consiliul comunci
Limba: franceza
Moneda: I curo = 100 cenli
Religia: catolicli (80%), protes-
tanta, lllusulmanll..
iudaici lii altele
Cele mai mari altitudini: MOl]-
martre (130 m), Telcgraphe
(129 m), Menilmontant (118
m), Belleville (115 m). Buttes-
Chaumont (10 I m)
Cele mai mari curticre: Chate-
les-lcs-Halles, Marais, Champs-
Elysees, La Defense. Saint-
Gennain, Quanier Latin. Maine-
MontpanlaSSC, Grands-Boulevards
Fluviul: Sena
Calc femtA subternnl'l (Metro):
15Hnii (199 km)
Aeroponuri: Orly. Le Bourget,
Roissy/Charles-de-Gaulle
EUROPA
DE VEST
PARIS
PLANUL ORASULUI
Celebra linie slIper rapidii de metroll din Paris are 0 Illngime de 197 km Ji 360 de staJii.
.. PerijericlIl", ~ o s e a l l a de centll,.ii a Parislilui este troversatt:l zilnic de peste 1.1 mil.
de aUlotlirisme. Cea mai clinosclIIii orterii a Parislilui este Champs-Elysees. Aceosta a
fosl marlora mullo" evel1imente istorice, iar in zilele noaslre esle lin principal cenlru de
atraC(ie turisliccl, imbinond hoteluri, reslauranle \(ji magazine de lux. Champs-Elysees este
slriibt:ltlflt:l in fiecare:::i de peste 75 de mii de Cililofurisme.
FRA8
PARIS
Frumoasa capitala a Fran{ei
Franta - aici totul, absolut totul sc concentreaZ3 in capitala. Acest renome" nu
are loc probabil in nici 0 alta tara a Europei.. Acum peste 2000 de ani, aici a rost
o mica de pescari - astazi Parisul este inima creierul tiirii.
S
i totul a inceput de pc mica
insula de prin valurile Sene;: in
secolulill il-l. aici sau instalat
primii "parizieni". Celtii sunt cei
care au construit care se
prcsupune eft a fost numi! mai
tarl.iu de catre rOllluni - .,Lutctiu".
TURNUL EIFFEL iN CIFRE
Masoan1 320 m (in zilc1e c:'lduroase. in
unna dilatiini lTh.'1alului. inlU\ilTh."'a aces-
min sc cu 15 em); pana in al1ul
1931 a fost cea mai inalt\ constnlqie din
lume.
Deflcxiunea maxirOO a viirfului - 12 cm
Coostmc\ia a fOS! legatfi prill 2.5 milioanc
de nhun.
Pentnl a ajunge pe jos pfu11 la pnmul
nivcl, trebuic sA tlrei 360 de scan, panl' \a
a1 doile:a 700, iar piin.'i Ia al treile:a 1.652
dcscari.
in :tilc1c frumoasc, din galena tumului,
de la 0 in."iltimc de 274 Ill, sc Wd impm-
jurimi1c pe 0 mzlI de apIU'I(imaliv 70 km.
Palla in zilelc noaslre pc accasta
insula -lie de la Citc- se ana dow1
capodopere ale arhitccturij Evului
Mediu: catedmla Notre Dame
Sailltc-Chapelle.
sa extins $i dezvoltat in
juruIaceslei axe primare dupa
un plan conccnlral pana In
noul 1930. eel mai cunoscut
arhitcct al Parisului a fosl
baronul G. E. Haussmann.
carc a proicclat numeroasc
pie\e alcile foarle lnguste
(avenues) ale
Prin mijlocul Parisului
curge Sena. Pc malul drcpt
al acesteia -"rive droitc"-
sunt concentrate comcrtul
scrviciile lndreptate catre
deservirca tllristice;
cartierul se intinde de la
Faubourg Saint- Antoine
pana la cartierul de !ocuin\e
Passy, cuprinzand Primaria
Parisului Palatul Gamier.
Traseul conduce de
lango Opera, Bastilia la cartierul
Marias, de la Beallbourg pana la
Place des Vosges (Pia\a Vosges).
Pe aceasH'j parte a Senei se ana
"Drum Triumfal": pornqte la
Louvre prin Tuilcrics Champs-
Elysecs (Campiile Elizee) pana la
Arcul de Trillmf. Nll de l11ull, in
eel mai nou cartier al Parisului,
..Cartierul American" cum il
numesc parizienii. sa construit
un obicctiv asemanator Arcului de
Triumf, nllmit ,,Arc de la Defense"
reprezentand 0 poarta caire lumea
noul'i.
Istoria malului sUIng al Senei a
fost creala de intelcctuali
din vremuri de dcmult. in Saint-
Gemmin-des Pres sunt concentrate
galerii de arta edituri, Boulcvard
Saint-Michel Quartier Lalin
(Cartierul Latin) reprezinla sediul
siuden\ilor intelectualilor.
LOCURI CARE
MERITA VAzUTE
Louvre. Centrul Pompidou. Ch.1lnps-
ElysCt.,!>. V1uzeul d' Orsay. Sainte-
Chapcllc. Tumul Eiffcl. ,"olre-Dame.
illlprcjurimi: Fontainblcu. Vcrsai11e
(palm).
Simbollll Parisl/llli es/c TllrlllIl EWe!. Acesra
(I ji),I'1 con.\'lrilil i/1 willi 1889 CII QCO;;;II
rfXdfid /lfoI1l!io/(' II hli GI/.lfare Ei[fe/,
r
EUROPA
.1VEST
MAREA
BRITANIE
Insula individuali!jtilor
GBR 1
r
Dis/rictu//acuri/ar din Marea Britanie: /acu/ Bassenthwaite.
o tara de basm ell probleme soeiale
Realitatea britanicii actualii este greu de caracterizat: gradul de saracie a
populatiei in vechile centre industriale este pe de alta parte, 0
nunta in familia regalii costa milioane de lire sterline.
B
rilanicii au mOlive
imemcialc de mandrie: din
anul 1066. nici un cuceritor
stniin flU a ocupat insula. Englezii
au fost totdeauna capabili sa fadi
rata dlL$manilor dar au
trcbuit sa sc confruntc pcnnarcnl cu
serioasc probleme intcrre. Indus-
trializarea Europei a inceput in
Anglia. Cu loatc acestea, anii 1950-
1970 au fost marcati de rcgres
We District. cu rentonul sau impSnzit de
locuri. estc unul dinfre cdc mal frumoose
rinuturi ale Mari; BriMnii.
PE SCURT
Cambridge in Maret! Hrimnie: King's CoJJege Chl/pcl.
Dcnumircn ofieialii: Rcg."ltul Unit al
Mnrii Britanii Irlandci de Nord
Sistcm politic: momrhlc
collSlltu\ional5 ell parlamcnt
bicameral (Camera LorLilor
Camcrn COlllurelor)
Moreda: lim stcrlinli
Limbi: cnglC'm (limba orlCial!), ...
1rtandc7A, galica
Religle: nnglicani (56.".). catolid
(13.1'1.). (4%). ffiusulmani
(2'/.)
Capitala: Londra (aglometalia urbani
nwnam 7.1 ffillN::Jare de IocuilOri)
Cdc mai
Bmningham (I milion de Iocuitori).
Leeds (n7.000 de loc.). Glasgow
(600.000 de Ioc.), Sheflkld (530.000
de loc_l. Li .. erpool (490.000 de loc.)
economic: stmcturilc invcchitc
absenla modemiz.'irilor au provocat
crize au dus la s..ir.'icirea
unilor induslriale din cenlml
nordul larii. Politica libcrala apli-
eata de primul-minislru Margarel
Thatcher in anii '80 a accentual
marile contrasle sociaIe deja
cx.istente.
Marea Brilanic mai are inca 0
problema serioasii: Irlancl.'l de ord.
Aid sc un r.izboi civil
inl.re minoritatca catolica. caTC do--
unirca eu Republica Irlanda.
majoritatca protestanlii. care prcfcr.i
sa rfunanii aliituri de \1arca Britanie
cste sprijinitii. de britanici $i de
fOrlCIc lor annale. Conflietul du-
rcazil de dcccnii de
ficcarc dar..'1, cu f0rle proaspele.
ECONOMIA
Indu...tria: e1ectrotehnica
electronica. chimicii
pclrochimica. de
a.. iatieii ';01 eO'imica. Agricuhura:
culturi de gniu. de canofi. de
fruete legume. de hamci.
animale10r (eel mai
mare crescalor de oi din UE).
pcscuit. Resurse naturale: c.irbun:.
gaze naturale. petrol.
If
EUROPA
.1
VEST
MAREABRITANIE
HARTA FIZICA
GBR 3
..
,
J
Szellandy

FRANTA
,.
sub 100.000 de Ioc.

peste 5 mil de lac.
peste 1 mil. de Ioc.
peste 500 000 de loG.
peste 100.000 de Ioc.
__ drumun prindpale
200 500 m
MAREA
NORDUlUI

r
OCEANUL
ATLANTIC
..
Caracterul insular al Marii Britanii, care a generat
atitudinea de "splendid isolation" (minunata izolare) a
farii a lasat unne adanci fn mentalitatea britanicilor, care fi
deosebe$te de ceilal,i locllitori ai continentll/lli.
MAREABRITANIE
Europa se afla departe de aici
Marea Britanie esle acoperitli de verdeat3, de la
periferia nordica a Scotiei pana la Land's End, in sud.
Descoperirea aceslei lilri esle 0 aventura plina de
surprize satisfactii.
CE MERITA VAzUT
AnsambJurilc prci,>loricc de la
Sloll::hcngc :ii Woodhcngc.
catcdrnlcle din Canterbury. Londm
(calcdmla Paul):;.i Covcntry.
Wcstminster Abb!.:y. palatelc din
Winsor Edinburgh. Londra
(British Museum, National
Gallery. Tate Gallcry). Oxford.
Cambridgc. Stratford-upan-Avon.
SCalia eu pcisajclc sale minunate.
CE TREBUIE SA $TITI
I. Regele Charles I a fost decapitat in 1649 iar Oliver Cromwell a proclamat
republica sub conducerea sa ea Lord Protector. Intervalul 1649-1669 a
rcprczcntat singura perioadii din istorie cii.nd Anglin nu a fosl monarhie.
2. Regele Edward al VIII-lea a abdicat in 1936 penlru a lua de SOlie 0 femeie
divoTlatii.
3. in parJamenlul britanic, care numiira 650 de membri. sunt numai 400 de
locuri. Cire intiirzie trebuie sa Sica in pieioarc.
fntrcgu! Regat Unit estc prcsiJml cu
/XI/me $; castell.' magice.
STATISTICA
Suprafata: 1M.DOO km
2
Populapa: 60,1 milio31C de
locuitori
Densitatea populapei: 246 loc./km'
Cel mai inalt virf: Ben
(1.343 m. in Scolia)
Lungimea coastelor: aproximativ
8.000 km
eel mai lung riu: Tllmis,.'l (338 km)
eel mw mare lac: Lough
(396 km
2
)
B
ritanicii sun! mcmbri ai
Uniunii Europerc inca din
1993. eu loale accstea,
d'ind un locuitor al Rcgmului Unit
disCllli'i dcsprc Europa, acesta se
fcrera de obicci la teriloriul situat
de ceala1ta parte a Canalului
Manccii. intr.adcvar. Anglia se
de ..restul Europei" din
multe puncte de vedere. Oamcnii
de aici sunt de
at,it (ala de slniini, cfit
(ala de eompmrioli, au un simI al
umorului aparte. In plus, englezii
sunt
Adevarul acestor spusc poatc Ii
verificat cutrcicmnd lara in lung
in lat. Familiile englezc gazduiesc
eu plaeere oaspelii iar
se ia adesea in familie.
Vizita trebuie sa cuprinda eel Plltin
diteva eastele palate care nu
lipsese din aceste linuturi.
Cli.Hitoria prin insula pure rapid
capat prcjudecalilor arhicunoscute:
nu este adev<irat niei ca mfmcarca
in Anglia este oribila. nici eli. aici
ploua pennarenl.
CLiMA
Tempcratii maritima (sub influenta
eurcntului golfului). Tcmpcrnturile
medii in intreaga lam varinzii intrc
+4C iama +18(' vara. Averse
abundente de ploaie tot timpul
anului.
LONDRA
GBR5
@)
Tower Bridge $i Big Ben
Din 1858, unul dintre tumurile cliidirii Parlamentului eeasul numit de
londonezi Big Ben, eel mai eunoseut simbol al de pe Tamisa. Numele eeasului
vine de la numele lui Benjamin Hall, eel care a eondus lueriirile de eonstruetie a
cliidirii.
-Amalgamul cultural al unei foste puteri coloniale-
Visurile referitoare la impunerea controlului britanic asupra lumii s-au
destramat adam cu lncheierea epocii coloniale.
CE TREBUIE sA
Galena Nalionalll, Galena Tatc,
Muzeul Britanic. palatcle
Buckingham $i Wcslmmster.
parcurile. Tower Bridge. Turnu!
Londrei. docurile. PIClcle.
barurile, c1uburile. galeriile,
Roata Millennium
L
a sfir$itul secolului XIV,
Londra numAra deja 40.000 de
locuitori era un Ol"a$
pcnuu acele vremuri. Dalorila politicii
brilanice de cuceriri, a devenit in seun
limp capitala celei mai marl puten
coloniale din lume, numarand deja 2,2
milioare de !OCuilori, in 1841. AstAzi,
in Londrn triiesc aproape 7,5 milioare
de locuitori, iar aglomerafia urbanA
numAd peste 12 milioare. ViaJa in
acest monstnJ urban nu este in
perioada de van, strizile Londrei sunt
impracticabile, iar vagoarele
melTOurilor sunt ticsite. Costul vietii $i
prelurile locuinlelor in Londra sunt
printre cele mai pipcr3le din Europa.
in City se gAsese eele mai mari atractii
ale Catedrala Sf. Paul
Tumul Londrei. Fosta a
regilor englezi. transfonnata mai apoi
incbisoare, este astizi muzeu istoric,
renumit pentru colecliile sale de anne.
instrumente de tortum simboluri
regale. West End este cartierul maga-
zirclor modem::, al botelurilor, cilV;:-
matografelor, restaurantelor
c1uburilor. Aici, ltioga Piccadilly
Circus, se gii.sesc faimoasele teatfC lon-
dOfeze. 1n Sobo, pol gusla
phicerile vietH de noapte. Din
nord-vest $i din sud, se intind spre
West End parcuri vaste: Hyde Park,
Gnidinile Kensington, Regent Park
Park Green. in veciniitatea aeestora se
aila locuinlele eelor mai bogali
locuitori ai in panea sudiea a
West Endului se anii eartierul
Westminstcr, care adaposte$te Palatul
Buckingham $i Palatul Wcslminster,
sediul Parlamentului. Pe unul dinlre
eele trei tumuri ale Parlamcntului
poate fi admiral eeasul numil de lon-
dorczi Big Ben. Westminster Abbey
este loeuJ unde sum ineoronati $i
ingropali regii. Tol in West End se aOa
Pia13 Trafalgar, cea mai mare din
$i loeul traditional de inLilnire al
locuitorilor Londrei. in schimb, mani
festArile politiee spontare, eeremoniile
$i plimbarile au loe in Hyde Park.
Nu exisla
Jueru care
sa nil
poalii Ii
eumpatat
del.
thguJ de
vechiruri
depe
SInO'"
PortobeJJo.
Big Ben $i autobuzcJc ro$ii eu elty
sum scmnuJ distincliv aJ Londrci.
East End, din eslUl Londrei, eslc zona
docurilor $i a eartierelor
in afam se intind suburbiile
Londrei. ell zorc industriale $i de
locuinle.
cuMA
Climi temperatA umedi.
Temperatura medie variazii. in
ianuarie inne +2 +6C, iar in
iulie inlTe +12 +20"C.
I. Karl Marx a geris ..Capitalul" in Lomira, in 1867.
2. in unna bombardamentelor naziste asupra Londrei, aproape 30.000 de
IOCllitori ai $iau pierdut via13 in timpul celui de al Doilea R!zboi
Moodial. Palatul Buckingham, unde se adaposlea regina, a fost $i el afectat.
3. Aproape 70.000 de loodorezi au murit in timpul marii epidemii de ciumi
din 1665. Un an mai tirziu, Dnl$ul a fost afectat de inceodill $i 0 cincime a
londrei a fost disuus.i.
E:UROPA
'1VE:ST
BAYS
"to TT I G
MIL .... __
LONDRA
PLANUL ORASVLUI
GBR 7
@
Ciind vorbim despre Londra, ne putem referi Ja trei ora$e diferite: veritabiJa Londra,
adica minuscuJuJ City of London (2,6 km'), in care Jocuiesc doar 8.600 de persoane $i
in care 350.000 de oameni vin ziJnic Ja Jucro; Marea Londrii (1.280 km', 7,4 miJioane
de JocuilOri) sau agJomera{ia urbana Jondoneza, cea mai mare din Europa $i una dintre
ce/e mm mari din Jume, in care locuiesc peste /2 milioane de persoane.
LONDRA
Agenti de bursa $i emigranti
City of London este in egala mlisurii apanajul oamenilor de afaceri, al funeponarilor
al City nu poate Ii considerat zona rezidentiala, aici locuind numai circa
8.600 de persoane. Londonezii prefera sa locuiasca in cartierele din afara centrului
la periferia
ECONOMIA
Important portuar. Allreilca
CCtllru financiar al lumii din punel
de vcdcrc al mi'irimii. I'ialii de
asigurnri scr\'icii, ccntru de
conferin]c. Industria: c1cctrica
de clx:rgclica,
petrochimica. alimentara,
rannaceutica. Turism.
STATISTICA
City:
barurile
sunt
/ocuri/e
(.1VorifC
de
illtalnire
in orclc
Ijbcrc de
dupa
serviciu.
Suprafata: 1.597 km:
Populatia: 7.4 de locuitori
in aglolllCffi]ia urbana
Densitatea popuJatiei: 4.700
Joe,km'
L
ondra, capitula Rcgatului Uni!
al Marii Britanii Irlalldei de
Nord, este siluam in parten de
sud-cst a Angliei, pc ambele mal uri
ale Tamisei. In apronpc 80 de
--
.,
'-'.
kilometri
distanla de lowl unde
aceasta se revarsa in Marea
Nordului.
Origill;;a numclui nu cslc
cunoscula eu precizic, Sc presupmc
cii acesta provine de la eclticul
liindin. cuvant care inseamna ,.casa
inliiritii de pc lac", in anul 43 d.Ch.,
romanii au inriinlat
Londinium pe IOClil vechiului fon
celtic. Tot ei au construit portul au
inconjurat lerenul actual al City cu un
zid de aparare (ruinele acestuia pol fi
viizutc in apropierc de slatia de
metrou Tower Hill).
in prczent, Londra este centrul
adlllinisirativ al tarii,
eondllciitorului stawlui, adicii. a
regill:i, preCUlTI scdiul Guvcmului,
al I)arlamentului al tribunalelor.
Dar Londra estc, inaintc de taale,
unul diOlre marile centre financiare
comercialc din Europa din lume. in
City, care Imisoara numai 2,6 km', sc
ami Bursa londOll:zii au scdiul
cclc mai mari banci britanicc,
societali de
A violl COflcorde
asigur."iri, bursa de marfuri cca
comercialii. pietele de gros, birourilc
marilor COllcen.:: mondiale
hotelurilc luxoasc. In City, preturile
imobilelor sunt printre eclc mai
ridicate din lome.
Dar Londra nu se reduce numai la
acei yuppies impecabil imbracati din
carticrele financiare. TOI din Londra
rae parte emigrantii 50siti aici din
lumca intreaga, care dau
atmosfera sa dcoscbila, care
stmbal metropola englc7ii pot admira
amalgamul surprinzator de cuhuri
care aieL
PE SCURT
Capitala Regarului Unit al Marii
Brilanii al Irlandei de Nord
Capitala Anglici
Cel mai important port din Marea
Britanie
Rcligic: (anglicanism,
catolicism), islamism.
Limba: englcZil
lira sterlina
Ccle mai importante carriere: City,
Westminstcr, Soho, Chclsea.,
Kensington, Tottenham
Aeroporturi: Heathrow, Gatwick,
Sianstoo
EUROPA
CENTRALA.
~ I OESUD
GRECIA
tara insulelor i a zeilor
Cea mai slidicii insulii a Arhipelaglilui Cicladelor esle insula Thira
sau Samarin. Insula esle vizilalii de luri$li din loata hl/nea,
alra$i de frumuse{ea peisajelor $i a arhiteclurii.
grea
Grecia se cu istoria ei de cateva mii de ani.
Patria celei mai impunlitoare civilizatii din istoria umanitiitii
este roarte vizitatii de din toatii lumea.
Amipelagul Cicladelor, insula Sifnos.
Deasupra stanei/or vert;cale
# abrupte ale /armulu; domina
mliniistirea.
PE SCURT
administrativi: 9 regi.
lUli, 52 de provincii $i 0 regiune
autonom3
Regimul politic: republicA parla-
men'"
Capitala: Alena (in capitala $i sub-
urbii, in 1991, Iocuiau 3.00:>.(0) de
locuilOri)
Limba: greaca
Moneda: 1cum - 100 eurocen\i
Religia:onodoxA(9 V.),musu1ma-
nA(J%)
Cele mai mari or3$C: Kavala, Co-
rint. IrakJion, PalmS, SaIooic
Cel mai mare flu...iu: Aliakmoo
Atena-ortl$ul contraste/or: obiectire amiteclllrale moderne se
invecineau'i cu monumente loctl$uri de cult seculore.
------
ECONOMIA
Bog1lii nafu..-ale: cArbune bruno
bauxua nichel, t'lci. gaze narurale.
l\gricuIJurt: m!isline, tutun, bum-
bac. yi\lI.-dc-V1c, IAmai. Deline 0
nolA comcrcialll imponanl3.
_
G
recia estc considcrata
nul culrurii occidentale. In
secolele al III-lea al 1Ilea
iH. civilizatiile Antice, Micenian!\
MinoicA aveau sa influenteze 0
epocll intreaga..
in ciuda faptuJui ca Grecia a do-
minat cultural secoJe intregi, soarta
ei a fost decisA, in limp, de puten
straine. in anul 27 iH., Grecia
continentala a devenit provincia
Antica Achaia. Mai taniu. a impArtit
destinul Imperiului Bizantin, fiind
din secolul al XVlea paoa. in secolul
a1 XIX-lea, sub dominatie OIomanii.
o data. Cll revolta din secolul al
XIX-lea a popoarelor nationale,
Grecia i$i recucerc$tc indcpendcnta
in anul 1829. in pcrioada care a
urmat, Grecia a cunoscut regimul
politic a1 monarhiei, republicii $i
chiar pc cel al dictaturii militare.
Din anul 1993 Grecia esle membra
a Uniunij Europene $i se aflll pc
calea dezvoltArii economice rapide.
cuMA CE TREBUIE sA
La sud de MediteranA: ... eri calde $i
seceloase. iemi bl<inde
La nord: iemi uscale
Temperaturile medii:
in Alena: in ianuarie +JO,5OC
in iulie: +28OC
in Salonic in ianuarie: +5,5OC
1. in Grecia, un singur loe nu este accesibil femeilor $i copiilor: m!nastirile
de pe Munlele Athos. in peninsula Athos sau pAstrat 24 de mlnlstiri ono-
doxe.
2. Din 1979. Atena este acoperitA de smog, denumit nefos.
3. (storia Jocurilor Olimpice a inceput in Grecia in 776 iH. La inceput au
fost organizale ea sArMloarc nalionalll grcceascA din patru in paint ani In
Olimpia, ora$ul Icmplelor din Peninsula Pcloponez.
-
EUROPA
CENTRALA
~ I DE SUD
GRECIA
HARTA FIZICA

GRC3
OR
BULGARIA
Rodos
TURe1"
.......

---
_.......
Creta
_fG..*_
---
MlIOG 1GlIQOIl
_,oao....... _
'00_ ,00II_
MAREA
JONlcA
IONICE
Ceo ma; sudicti insulci a arhipelagului Cicladelor eSle Insula Thira sou Santarin. Insula
esle v;:itata de 1111#1; din lOala lumea, a l l a ~ i de!rumusetea peisajelor $; a arhitecllIr;i.
GREA
Raiul torturat de mulfimea turitilor
Crecia lasa impresia di estc creatia naturii capricioase: in nord se prezinta ea un
teritoriu unitar, continental european; in sud, iusa, teritoriul ei este
in apele marilor. Dacii ar Ii sa credem in mituri, Grecia ar Ii rezultatul dragostei
tradate dintre zeita recoltei, Demeter, zeu) marilor, Poseidon.

"."W1f'J
G
rCCia se intinde in
sudul Peninsulei
Balcanice. Tannul ci
estc brJzdat de numeroase
golfuri. Golfu1 Corinl
dcspartc partca continentala
a t<'irii de Pclop:>ncz. care estc
legal de Orceia contincntaJa
numai printr-o inguslll
de pamant.ln aceslloc ingus!
a (OSI sapal in 1893 un canal,
numit Camhll Corinl.
Greciei ii apartin 1.300 de insule,
dinlre care numai 250 sunt locuilC.
Ele pol fi contemplate din vapoarclc
de vacanlA, care plulcsc lllai tot
timpul pe apa albastra a marilor.
puzderia de insule, alaturi de fa!a-
dele albe ale caselor, tavemele $i
spccialitalile culinare sunl
motive pentnl oricinc sa considcre
STATISTICA
Supraf:ltl1: U 1.957
(illsulcle: 25.000 din care
257 km
2
ndocuilil
l"ocuitorii: 10.6 mil, {98.6!"'1\:ci. !'Cslul
minoritrili nalionalc: turci. albanc7i. ar-
meni. bulgariJ
Ol'lIsilall'1l l)Opulalil'i: 81 10<:.1"n
2
Varfurill' llIunlO:ISC cell' llI11i Inalte:
Olimp2.<:l17m
Tnrm: 15.020 km (din care WOO km
contincntali)
Art' granita I'll: Albania, l:3ulgaria. Tur
Ci:l, Macedonia
Grecia 0 destinatle perfccta pcntll.l
vacanti)
in ultimii ani, grecii sunt din ce in
ce mai con$tienli eli aeeste atuuri
turistiee sunt, de asemenea, $i aluuri
comerciale. in 1952. lara "zcilor" a
fost vizilata de 52.000 de turi$li, in
1969 de 1.000.000, pentm ca, in
1998. sa fic vizitata deja de peste
10.000.000 de turi$ti. Pc Acropole
se vand in ficeare an 2.000.000 de
bilele de inlrarc. iar Palatul Rege-
CE MERITA VAzUT
in nord: Manlistirea Meteor
Delli. Alena. Acropole eu Partc-
nanul, Odeon. Stadionul Olimpie,
Muzeul Nalional de Arneologic,
lsunul SUllio. Peloponez ell Mice
ne, Epidaur. Olimpia Mistra
Cicladele: Delos Sanlorin
Rodos. Creta Corfus
lui Minos esle vlzilat anual de
peste 700.000 de turi$ti. in ultimele
deeenii, oaspetii de peste notare
"au invadat" insulcle din Marea
lonica $i Marea Egee, pana nu de
mult obiectivele turistice periferice
ale Greciei. conslmit hOleluri
chiar $i in Incuri altftdala nelocuite,
au aparul plaje pennanent pline de
turi$lii venil'i in vacanla.
Totu$i, acest regal al soarelui al
turi$tilor nu se compune doar din
mine antice $i plajc albe. Greeia
are $i sate inghesuitc in Muntii
Peloponez. Alena eSle acoperita
de un smog dens galben, iar
pescarii, in ciuda progresului a
veniturilor oblinule din turism, nu
vor sa renunle la viata tradi\ional5
$i lini$tita pc care 0 due.
EUROPA
CENTRALA ~ I DE
SUD
ATENA
OrafjuJ culturii
GRC5
,
-.
Acropole este inima Atenei amice. Cliidirea impuniitoare a Partenonului, templul
zei/ei Atena Partcnos (Fecioara), domina colina $1 este 11l1ul dintre celc mai renumite
mOJ1umente de arlJitectura din It/me. Construirea sa a inceput ;n anuJ 447 I.Ch., din
ordil1ullui Pericle.
Leaganul democratiei
Celllru adminiSlrali\ de scrvicii;
centru bancar de asigurnri:
eentru comcrcial de lunsm.
Industria: alimentarn. de confeqii.
na\'olii: rnfinarii: portul Pircu.
ECONOMIA
lui Pericle privind dreptul civil).
Cu toate acestea. nici miicar
dislrugcrca in anul 480
Leh., nu a sa zdruncinc
fundamentcle acestUl sistem, baLlt
pc conceptul de cetalenie.
Cl.!rcmotlia
sdllluMrii
gani; in (ala
Monmintufm
SoJdatullli
N':CllIJOSCIlI.
CE TREBUIE sA $TITI
I. La Atena S-8U prirnclc jocuri olimpice moderre. in anul 1896.0
sum de ani rnai tirziu, 8 pierdut competilia pentru organizarc.a
olirnpiadci in f:tvoarca Atlantei. Jocurile olimpice au revenit la Atena abia
in 2004.
2. Trei diDtre cei m:ti renumili filozofi ai lurnii au trail in Atena: in academiile
de aid au prcdat candva Socntlc. Platon Arislolel.
3. Patroana AlCrei. care a dat numcle esle zeila Alena: fiica iubita
a lui Zeus zei!3 inielepciunii.
4. Atena este centrol pnncipal al blsencil ortodolli:e MaJoritatea
grecilor apanire aceslci crcdinle religioase.
Sccolelc urmatonre s-au
sub semnul r:i7boaiclor intcr-
minabile dintre Atena Sparta
pcntru dominalia Greciei. in sc-
colul V L eh. ambelc cctali
unit fortele pentru a face fala
invaziei Sistcmul politic
atenian a sufcril. in continuarc.
diferite schirnbari (prceum refonna
Democrapa s-a niiscut in Atena antics., in perioada Oameni
politici filozofi remarcabili au luptat timp de secole pentru crearea unui
sistem politic superior.
CE MERITA Vf:.:z.UT
.\.cmpok (Parh:nonul. To.:atrullui
Dll,.1l1l (}1<>. l ro.:chlo.:llln. ro.:mplul
1).0.:. tatLlla .\tcn:i). \1U7t..-u1
31ional de \gum
antu:4..\rcopagul. \1u70.:ul
Bl7anlJn. tad.lOnulohmpu:.
cartlcrul Plaka (Turnul \ amurilor.
\1ica
CI1I113 subtropicali'l
(meditemn:ana). cu ,"en MX;ClOase
lierbinli cu icmi bliinde.
Tempcrnlum medic in ianuarie
de iar in iulie de 27"C
cuMA
Solon pn..'cun.orul
democratici. Rcfonnclc __
de cI in anul 594 i. Ct!. r
au schimbat radical
organizarca polisului
alcnian. A urolat apoi
tironia lui Pcisistmtos.
Dupn inliiturarca accs-
luia. Clistcre a luat
masuri decisive in
favoarca dcmocratici:
numarul mcmbrilor
Sfalului a fosl ridicatla
500 iar compctcntc]c
sale au fast cxtinsc,
ceea ce a mari!
cCliiwnilor atcnicni de a participa In
guvcmarc.
/'.
I
n St.-colul VII LCh.. in Alt:na.
putcrca a tTccUI din mainilc
rcgilor in mainilc
Din randurilc 3ccstora au fost
numill arhonlll. care dCllreau cclc
mai importantc funclii in Slat palla
In moone. (nsa. Cll limpu!. pUlCrca
accstei elltc a dc,"cnit tot mai
limitatii.
EUROPA
CEIflRALA DE
SUD
ATENA
PLANUL ORASULUJ
GRC 7
OR
-
MA,KRIGIA,NI
VEiKOU
GIll
NOIlI Pili
de JUlltJt/.
-
_.
Pc harta Alcne; se obsenii ell di{erenfa dintre refeaua unifonnii de strnzj din
carliereJe mal noi ale ora$ului $; JabirintuJ de stradu/c din apropiere de AcropoJe. Pune/ul
central a1 Atenei este Piala Sin/agIna (Plateia Syntagmatos). De aici, 0 plimbare scumi te
p08ltii la taate manumentcle $; loeurile de interes ale ora$u/ui. Tot aiei se ana
Par/amentulu; grec $; Monniintul So/datu/ui Necunoscut, pazil de so/datii Glirzi;
Naliana/c, imbriicati in uniformelc came/crisliec. eu rusle $; pompoanc.
ATENA
AcropoJe, Agora fji AreopaguJ
Din vremuri pierdute in negura timpului, Atena a fost nodul de legiiturii dintre Orient
Occident. Atena contemporanii combinii in mod surprinziitor anticul cu modemul.
PllrfenonuJ cste 1m Icmplll in slil doric. Pcristi/ul sail colo<meJc c,<lcrioarc
inconjumu constmcli.1 interio:mi lJumit.i cella (ll:Iosul). Aceast.1 <1(Jfjposle:J statui"
irwlt:i de 12 r1l(:lri a Atenci. mcula din aur:oi c:Jpodopcra lui Fidias.
A
tena eslc siluata il1lr-o
dcprcsiurc. in sudcstul
Aticii. 0 trelme din po
pulalia Greciei in aglomc-
rotia urbana atcnian5, ocupatfi de
3, I milioare de locuitori. Capitala
tarii, alatun de portu] Pircu. sunt
principalcle centre cconomice din
zona cstidi a Ma.ri' Mediteraoc.
Alena modema esle presarata ell
monumente ale arhitccturii anlice.
eca mai rcnumita parte a
estc Acropole de Sus"),
amplasat pc colina de la sud de
ccntrul Aiei se ana
Partenollul, Tcmplul Nikc
Erechleionul (un complex de
sancluare). La vest de Acropole se
Agora (centrul politic al
Atcrci antice) $1 Areopagu] (scdiul
celui mai vcchi tribunal). Nume-
Alena Jasli impresiz, unui Oril$
constmil tam nid un plan. in
agJomemfia de dildiri este diJieil sa Ie
orieme7i.
roasele vcstigii ale trccutului
glorios al accstui pot Ii
adruirate in Muzeul National de
Arheologie. Ccntrul istorrc al
Plaka, este situat la nord
de Acropolc. Stradu\ele inguste ale
acestui cartier sum marcate de
atmosfera bazarclor orientale. Cea
mai mare problema a Alerci 0
reprezinUi circulalia, aceasta fiind
serios ingradita pcntru aulotu-
rismele particulare. eu toate
acestea, smogul care
deasupra (in Iimba grcaca
"refos" - nor), continua sa dea batai
de cap locuitorilor cladirilor
antice. eu ocazia jocurilor olimpice
din 2004. pregatit pcntru
a primi oaspeli COI1-
struind, printre altele, noi linii de
metrou.
PESCURT
Capilala Grcciei
Limba: b'l"CaCa
Moneda: curo
Religia: ortodoxa (97%)
Cartiere principalc: Plaka,
Likavitos, Sinlagma, Omonia.
Kolonaki. Philopappau.
Acropale, Monastiraki
Port: Pireu (14.264.000 lore de
miirfuri iI tranziteazii anua!)
Acroport: Eleftherios Venizelos
STATISTICA
Suprafata: 4:!7 km-
Populatia: 940.000 de locuilllri
{;lglorncril\ill Urbima numtiril 3. [
rnilioJfl': de locuitoril
Densitatea populapei: 7.260
loc.'km- (imn,:::i1gil i1g]olTICT1l\ic
urbana I
Altitudinea medie: [07 m
EUROPI\
ceNTRA1J\ $1 DE
SUD
CRETA
Soare, nisip fii mituri
GRC 25
~ ~
Insula Creta, in prim-plan mori de van!.
Leaganul culturii europene
Cultura minoica este una dintre cele mai vechi culturi din Europa.
Reconstruirea faimosului palat din Knossos a constituit 0 senzape
tiintifica.
CE TREBUIE sA
Nu sc mare lucru despre cultura
minoica. cea care s-a dezvoltat in
Creta cu mii de ani in unna.. drept
care reconslructia palatului din
Knossos s-a 00za1 foartc mult pc
supozitii.
STATISTICA
PE SCURT
Climil mcditcrareana. Veri fiCrblOli
$i iemi blandc. in medic 300 de
zile insorile pc an. Tcmperaturile
medilla lraklion aling +11YC in
ianuaric "'26,4C in august.
cuMA
SuprafaJa: tn36 km
L,mgimea' 160 km
upmea' inlre I0 56 km
PopulaJia: 623.666 lac
Dcn8itatca populatjei:
75 loc. kill'
Cel mai inalt virf:
Muntdc Ida. 2.... 56 m
Creta estc impil'1il:'\ in 4 prefecturi
(nomoi)
Celc mai mari Ir:iklion,
Clmnia, Rcthymno
Limba: grenell
Rcligia: cl'C$tini onodOC$i
Vnluta: euro
Pastor in Creta
in anul 67 i.Ch.. Creta figureazi'i in
cronicilc iSloricc ca 0 insula
apartinand Imperiul Roman. Dupa
caderca impcriului. Creta a intrat sub
domina(ia Bizantului. lnlre anii 1211-
1669 s-a aOat sub controlul
Republicii Vcrctia $i a devenil un
bastion de aparare a intereselor aces-
tcia in est. in pcrioada 1669-1898
locuitorii grcci ai Cretei au luptat
impotriva dominatici Imperiului
Oloman. in 1913. Creta a de\cnit. in
sffir.j;il, parte a Greciei.
1. Pouivit mitologiei, Zeus, pirintele zeilor, a adus-o pc Europa in
Creta, unde aceasta a dcvcnil mama lui Minos a lui
Radamantes.
2. Aetiunea filmului .Zorba Grecu)"', cu Anthony Quinn in mlul
principal. se in Creta.
3. Mikis Theodorakis, faimosul scriitor gree. este originar din Creta.
4. Celebrele caferele crclare sunl locullmdilional de intalnire a
bll.rbalilor. iar in pcrioada sicslci ,.pc strada POli intalni numai
caini lurbali $i cnglczi" - dupa cum se spure in Creta.
k
trecllt deja peste 100 de ani
de cind jurnalislul englez
rthur Evans a inccput sapa-
turile arheologice in apropierc de
IrAklion. Daloritii lui a 10 lumina
ziJei una dintre cclc mai vizitate
dcscoperiri arheologicc din zilla de
aslazi: palarul din Knossos, construit
in juru! anului 1.500 I.Ch. Evans em
convins en a descopcrit Icgcndarul
palat aJ regclui Minos. in pcrioada
1900-1932, a condus lucrarilc de
rcconstruqie a ruirelor, bazfindu-sc
pc propria imaginalie. EI cstc adcsca
acuzat ea ar fi creal in Knossos un
..Disreyland arbcologic", Cu toate
accstca, esle incontestabil fapml en in
niciun alt Joe din Europa nu cxistii 0
rcconstruclie care sa rcdea ata! de
fidel spiritul cuhurii antice.
EUROPA
CEN"(R)I[A DE
SUD
CRETA
HARTA FIZICA
GRC 27

I
-
.'

peste 100.000 lac.
Imre 3lI 000 - 100.000 loco
lmre 10000 - 30.000 IDe.
_ 10.000 Ioc.
500 1 000 ,!KlO 2000 m
Va
\;
L::J .'

",L./
I I e C
;
c

D
I
0'"
a ' d
,-
MAR E A CRETEI

' .........
....
,
' ...
-.. .
,
-
MAR E A
I. Dill
MEDITERANA
SolonII
,

Cea mai mare insula greceasca este separatfi de partea continentala a rari; de Marea
Crete;. De aic; s-a desprins un val gigantic dupa eruptia vu/canuJui Thira, CU1lOScul
sub denumirea de Santorini, care a fast, se pare, cauza distnlgerii minunatei civijizarii
minoice, in secolul XV f.ell 0 alta lcarie Jeaga disparilia acestei ell/fur; de inv8zia
aheilor. Locuitorii pitorescului orii$eJ lerapetra, situat pc coasta sudicii a Crete;, afinnii
eli trliiese in eel mai sudie din Europa,
CRETA
Insula celor trei piscuri
Creta fascineazli prin diversitatea peisajului. Plajele lungi de uisip golfurile
singuratice sunt la fel de frecvente ca centrele turistice vibcind de viata l'nsa
relieful insulei este dominat de masivele muntoase impunatoare.
C
reta este insula contraslelor.
Oaspe\ii care soscsc in
lcik.lion, capitala aglomeratli
ZgOffiOlOasa, sunt dezamagili 13
incepul. Cladirile de betan fabn
cile fae ca lniklionul sa urate en un
tipic 01":1$ industrial grecesc. Prima
imprcsie dispare sub influcn\3
peisajelor magnifice, care sc intind
13 numai caliva kilomclri dislanla de
Salul mon/an Lakki,
incolljllrnl de 0
vcgcmtic saJbalicii.
Or<l.'j. Scrpcmirele rani.
sffif$it ale drumurilor
travcrscaza culmile
Munlclui Ida. Prima-
varn, cand natura l.si
intra aiei in drepturi,
infloresc salcfimii
pinii. Insula estc do--
minal.;) de trei masivc muntoase:
Letka on, Ida Dikti. Coastele lor,
cindva acopcrite de paduri, sunt
acum complel Acesta estc
rezultatul padurilor de
eOOri de
Majori13tea ccnlrclor tuns!lcc din
Creta se ana pe coasta nordica a
insulci, intre lraklion Malia.
CE MERITA VAzUT
Muzcul .\rhcologlc din lraklion.
arhcotogice din
KnosSQS (Fpoca \II inoicii), Malia.
Phaislos Agia Triada. biserica
bizantm1'i dm Krilsa. Parcul
I\aliooal Pasul Samaria.
Hotelurile $i restaumnte1e se intind
en un colier de perle de-a lungul pla-
jelor nisipoase. lubitorii de
trebuic sa ineeree norocul in
localil3.\-jle de pe lfumurile sudicc.
ECONOMIA
Agriculrura: culturi de m3slini
legume. Produclia de "in.
Silvieultum. Pescuit. Turism.
'" COIIIII de DOnIa Cn:ICJ. la malul Miirii Cretei. se .1/M
a..ma.. Majoritatca locuitorilor cc/ei mai m.m injulc.1 Grccici ,riiie!>c dill
IWlsnt ,i din comcrrul L'U t"rucle de
EUROPA
CENTRALA ~ I DE
SUD
PELOPONEZ
Patria lui Agamemnon
GRC 33
,
in eentrul peninsulci Peloponez se ami legendara Arcadie, deserisii dc poe{i ea un
linut bucolic $; (ericit, cutreieral de "p;lslorii arCEldieni". in prczcnl, se cultivii aid
mas/in; rodnici $; pam; fnlcliferi.
Regi iloti
Peloponez este leagiinul culturii apusene. De nici 0 alta regiune din
Europa nu se leagii atatea rnituri evenirnente istorice.
P.1nomm.1 PcJoponezului. vazutii de pc insuhllndm (in prim plan)
T
CrilOrilil Grccici de aSlazi a
fost dominat limp de sceolc
de cullum ahcilor, ell ccntrul
la Miccn.::. Lcgcnda ca rcgclc
ahcilor. Agamemnon, a doril S<l sc
casiitoreasca ell Clytacmrcstra I-a
ucis pc sOlul ei pcntru a 0 lua de
sOlie. in final, Agamemnon a fast cl
omorfn de aleasa sa. Cullura
miccniana a apus III jurul anului
1.200 i.eh., dar 400 de ani mai
liir7iu Pelopor-.:z rcci'ipatat
importanta in istoria Greclei: aici a
fost inventata scricrea greaca lot
aiei s-au primclc jocuri
olimpicc, In 776 teh. Accstc
evenimcntc au avu! 0 influcn\a
decisiva asupra integr.lrii cuhurale a
acestei regiuni frilmantatc. 0 serie
de au caputat 0 importallta
dcoscbila: Argos, Corint Sparta.
Accasta din unna a pus bazele urei
umunii a Peloporczului, lnlre
ECONOMIA
Agricullurii: culturi de vita de vie,
masHni. ccrcalc. burnbac.
slllochire rructc citrice;
oHor a caprclor.
Industrie: tcxtih1. cxtractivii
brun). alimentarii.
Turism
CE MERITA Vlv.UT
secolele VI-III LOt. Spartanii i*i
pelreceau intreaga exiSlenta part i-
cipand la antrenamente militarc $1 la
riil.boaic. A$3 sc cxplid'i origirca
cxprcsici ..0 cxistcn!a spanana",
care se refcra la un mod de viata
caracterizat prin disciplina $i
restriqii severe. Din 146 LCh.
Pcloporcz a devenit pane inte&'TIlnta
a provinciei romarc Macedonia iar
din anul 395 d.eh. a fost
imperiului bizanlin. Dominatia
otomana de mai tflrziu 3 proVOCa!
revolle, care au condus, in 1821, la
izbllcnirea riizboiul grcc de inde-
pendenta.
PE SCURT
Regiune din Grecia, alcatuita din
$aplc districtc.
Cele mai populale ora$c: Patras
(150.000 de loc.) Kalamal
(50.000 de loc.)
Morcda: euro
Religia: onodoxa
Canalul Corint. regale
Micene Sparta. ruirele Olimpici
(tcll1plul lui Zeus). Mistra
Epidauros. valea nlului Allios.
CLiMA
Mcditcrarcana: veri tierbin\i.
sccetoosc lungi; iemi blande $i
ploioasc. Tcmpcrnturilc mcdii
variaza intre +9C iamu $i +28
D
e
Yarn.
CE TREBUIE sA
I. Mcrclaus, fratcle mui tam'ir al lui Agamemnon, a fOSl rcgele Spanei $i solul
preafrumoasei Elena. Potrivit Icgcndci. rapirca Elen:i de caire Paris a
provocat ffiz.boiullroian.
2. Stilul geometric originar din Miccrc (aprox. 1.200 i.Ch.), a innucnlat artclc
frumoasc din inlrcaga Grccic.
3. Iliada estc opera remuriloarc a marclui Homer. En a rost scris..'i in secolul al
VIII-lea i.Ch. csle una dintrc cclc mai vcchi crealii litcrare
4. inlrc anU 431 404 i.Ch. s-a riizboiul pcIOPOI'CZ dintrc Sparta
Alcna. Dupa luplC sangeroase pc mare, Sparta a invins a obtinut
hegemonia asupra Grccici.
EUROPA
CENTRALA DE
SUO
PELOPONEZ
HARTA FIZICA
GRC 35
,
or
".
-
5ClO 1 000 1 5ClO '"
c--.
pesle 1 milan <Ie IDe
pesle 100 000 <Ie IDe
pesIe 30.000 <Ie IOC.
peslII 1(1.000 de IOC.
IUb 10 000 de 101:

GOlfu/SlIfonic
.11
D A
...
Epfdl,
Gollul
Argo/Ie

-'
".
Golfu/ \
CO" n ( '""-> "
' ...........
Golful
Messinill
,....
Golfu/
Kip'lfissill
"

.... .
Peloponezul, eu (onna sa palma/a earaeteristiea. exlremitatea slidiea a Peninsu!ei
Baleaniee iar eapu! Matapan este eel mai sudie pllnet a! eontinenwlui european.
PELOPONEZ
Balsam pentru suflet
o vizitii in Peloponez reprezintii, de fapt, 0 intoarcere la originile Europei. Aici se
pot admira monurnente ale culturii se pot trai experiente de neuitat, care inciilzesc
inima ciiliitorului.
"-
I
n 1893, Pclopor:czul a dcvcnit,
de fap!' insula: dupa mlilte
dificulHiti, a fosl finalizala
construclia Canalului Corint, care
face ]cgatura inlre golful Corin!
golful Saronic. Canalul cslc tra-
versal de un pod. in Pcloporcz. nu
cxisl.a zorc anate la 0 dislanta Illal
marc de 50 de kilomclri de marc.
Campiile $i mUlllii din Peloporcz
depa$csc in sud 2.400 de metr!
altitudire $1 coboarft bland spre
plajele de vis de pc larm. Cclcbrul
ora$ Micerc csic situat in apropiere
de Corint. Cetatea regala are 0
vechime de 3.500 de ani $1 cstc
inconjuralii de ziduri pUlemicc, ell
faimoasa Poarti'i a Lcilor. Portul
fOrlificat Nafplio domina golful
Argotic. inspre vest, un drum de
munte $crpuitor conduce pana la
Tripoli. Aici se intinde pitorcasca
Areadie, tara munJilor impfidllrili
a staneilor In valea een
ill/rcguf Pe101'0lleL pre,_,iral eu
$i lmin:hliri din cpocn

Bisericurele coco/ale pc clllm;
rcprczinta till clement piforesc,
camcfer/sfic accstei regiufli fIlumoose.
verde a rftUllli Alfios se anii Olimpia
- smnt al grecilor antiei - aso-
ciat eel mai adesea Cll jocurile o
Iimpice, care se acum in
toatc colturi1e lumii.
STATISTICA
Suprafata: ::1: [.4 mii de
Populapa: apro.\., I mil ion
populallei: 47 de

eel mai inalt punct:
Taiget (2.400 m)
Lungimea drnmurilor: 130.000 kill.
dinlrc care 200 km de autostriizi,
EUROPA
CENTRAl.A ~ I DE
SUO
CROATIA
,
Peisaj postbelic pe coastele insorite
Parcul National Plitvice, Croatia.
-Fratricid sub privirile lumii-
PE SCURT
CE TREBUIE sA $TITI
1. Clilorul lugoslaviei, croatul Josip Broz, supranumil Tho, s-a nascut in
omselul Kumrovcc.
2. Franjo Tudjman, fosl prescdinte al Croaliei invingalorul singerosului
ni.zboi civil, a condus I8J1! cu 0 manA de tier. Obscrvatorii extemi lau
acuzal eli a inlrodus forme de gu... erruimiint aproapc diClatorialc.
3. Karlovac a fosl infiin181 de Habsburgi ca punci de apArare
impolriva turcilor.
4. in preaJma Osijck. din cstul Croaliei. s-a punat una dintre ccle mai
sangeroase bitiilii din iSloria n\zboiului civil iugoslav.
Dupa moartea dietatorului Tito, in anul 1980, a
ineeput dezintegrarea statului multinational
iugoslav, care a eulminat eu eel mai mare tiizboi
din Europa de dupa 1945.
cuMA
Tcmpcrnlli. iar in Dalmatia.
medilcrnncana. Temperatura medic
pc: coo . 9"C in ianuarie
+25 C in lulie. in Zagreb. OC in
ianuarie Iii 24 -C in iulie. __....J
Suprafa{&: "ifl.MMJ km
Populalia;
4.-19 11111 CW311. 45 rbll
Densiwea popula{iei: 79 ICll: J(m
SpemlJa medie de vial!: d... am
eel mal inalt virf:
Dinara i I ,S'1(1 m)
STATISTICA
Dcnumirea oticiaJa: Republica
Croalia
Denumirea Hnatska
Sistem polilic: republieli
Capitala: Zagreb (783.000 loc.)
Limb.1: crooili.
Morcda: kuna
Rcligie: onodoxism, islamism,
calolicism
Cclc mai mari orasc: Split, Rijcka.
Osijek, Zadar. Sla\"onski Brod
Aeroponuri: Pleso (Zagreb). Salona
(Split). Dubromik
Lungimca drumurilor: 23.792 km
Lungimca cailor ferate: 2.296 km
Ponuri: Rijcka. Sibenik. Split.
Dubrovnik
U$Or de asigural in Croolia,
deoarece, sprc dcosebire de
Macedonia Si Kosovo, populatia
locala era fonnata in majoril31e din
emali. in prcZClll, locuitoni accstei
fnunoasc tan inccarca sa uitc de
mboi sa mcarga mai depanc. in
2003, Croatia a dcpus 0 cercre de
adcrare la Uniurca Europcana, iar in
2005 au fost dcmarate Irgocienle de
aderare la UE.
Lacul Mic cu 8J silnlla situal intre
dealunle din Parcul NaJional de pc
Insula Mljel.
M
3j Orit3tca stalelor lumii
ohlinu! indepcn-
denla in unna unor luptc
indelungatc purtatc impolriva ocu-
pantilor sau a puterilor coloniaIe.
Croatia face cxccplic de la regula:
conflictul anum a inceput Cll adc-
varnt de abia dupa declararea inde-
pcndenlci. La lui iunic
1991, Croatia $i Slovenia au anunlat
cil se scparii de fedcTalie. La SCuTt
limp dupa aceea. Annata Federala
lugoslava dominata de sarbi imprc-
una Cll unillililc sarbe de voluntari
au ocupat 0 parte din tcritonu!
Croatiei de est. La fel en in alte
rcgiuni afectalc de acest sangeros
r:.\zboi balcanic, $i aici, oamenii care
ani intregi convicluiscrn in annonie
au incepul sa sc luptc illire ci. ONU
a trimis in regiurc "c3.$lile albastre"
$i a (onnat 0 zona de proteqie pcn-
tru a apfu'a populatia croam nimasa
in zona de ocupalic s3rOO. Soldatii
au avul insa door rol de obsel"\iaton.
La 21 noicmbnc 1995 a fos! semnal
TralaluJ de Pace de la Dayton
(SUA). Mcntircrca pacii a fost mai
EUROPA
CENTRAlA $1 DE
SUD
CROATIA
,
HARTA FIZICA
SERBIA
$1 MUNTENEGRU
UNGARIA
,,,.
200 500 1000 '"
""""'"
pes1e 500.000 lac.
Inlr9 100.000 - 500.000 lac.
61 1n1Al3OoooIOO.0001ac.
6> sub 30,000 lac.
BOSNIA $1 HERTEGOVINA

,. B
l. HI
,
,.""""
SLOVENIA
MAREA
ADRIATIC;!,
,.
ITALtA
Croatia inconjoarii ca lln lerilorilll Bosniei Hertegovinei. in prezen/, s-ar piirea
ca vremea riizboiu/ui din Balcani a trecut, de$i aninlOzitatea dintre locuitorij
mllsllimani, ca/o/ici persislii. Cll toate aces/ea, es/e pllpn probabil ca
Croatia sa devina in viitor arena UlJor lupte fratricide din cauza man'i sale diversitati
etnice.
CROATIA
,
Acolo unde Europa se cu Orientul
Farmecul specific aI Croapei este efectul imbinarii romantismului central-european
cu ospitalitatea orientalii.
ECONOMIA
Agricult\lra: cuhuri de porurnb
.. reela de zahar. carton. \ilii de
"ie. Industria: u.warU (tcxtila).
alimcntarii. mcmlurgica,
crergr.=tica (petrochimical. de
clcetricc (na"c). chimic3.
,. A . rt".. OM .. ,..,...GIIIIIII I
""" ! F I",'
.............. ..
CE MERITA VAzUT
.\mfitcatnJl roman \n:ul de
Tnumf dm Pula. cah."dr.lla II
or.1$ul "... 'Chl din RiJd.a. la..:urilc
din Parcul 'alional Phl\ ICC.
ruia.:k bl7antire din Zadar.
ora'>Clc i"tllriCC Tmgir Sibcnik.
lanlul d... cetali de ap5rarc dinlrc
Trogir.}l Splil. Palatul lui
Dioc]cpull din Split, \cchi
din Dubro\nik. lllsulcic
Dalmallci. Zagreb.
C
roatia, a carei intindere
fonna sunt rezultatul
razboiului civil din anii '90,
estc alcatuitii din doufl parti distinc(c:
in cst, Siavonia cea deluroasa cu
capitala 13 Zagreb. iar in vest,
Dalmatia cu Munlii Dinariei, a eiiror
ina1limc atingc aproapc 2.000 de
metri. Culmile e31caroase ale acestui
lant muntos de pc \fumul Marii
Adriatiee coboarii abrupi spre apii.
unde se transfonna in renumiirate
insulilc care prelungesc linia \iinnu-
lui aeestei tfui cu pestc 4.000 de kilo-
metri. Aeeasta regiun: a fost, pfula la
anilor '80. una dintrc cclc
mai populare dcslinalii turislice ale
Europei. in ficcare an soseau aiei
zeei de mii de mai ales din
Gennania halia, vizitau celebre
locale prccum Rijcka. Zadar.
Splil Dubrovnik. Razboiul a seca-
SlrJdu/iJ fXllriarhaliI pc Insu/a KOrCu/a
tuil insa aeeasta sursa importantl de
venitllri a Crootiei. Dupa incheierea
pacii, au ineeput, incet-incet
sa revina. in special italienii sunt
foorte legali de aceasta lanl
$i multi dimre ei poscdii case de
vacanta in Peninsula 15tria.
inainlC de riizboi. economia Croatiei
pUlea fi calificarn din Pllnct de
vedere structural ea 0 economie rela-
tiv dez'Ooharn. Tara i$i asigura din
produclie proprie cele mai impor-
tante produse alimentare, iar
extractia de petrol acoperea. in parte,
revoile erergetice.
Dupa riizboi. economia $i-a rc..-cml
in dccurs de c5tiva ani, dar nu au fost
inca rezolvate problema lipsci unor
refonnc cconomice structurale a
a carui rat<i
20%.
EUROPA
CENTRALA $1 DE
SUD
UNGARIA
A
In patria ciiJarefiJor fji a stepeJor
HUN 1
Sea/datu/ ill Mi/e publice. ca Baia Gellert cu decoru] sau millllllat. este un obicei
riimas de fa lW'ci, r O ~ l i i ocupanti ai uI1guri/or.
",
Setea etema de libertate
Yn istoria acestui popor al carui dor de libertate a fost adesea pus la
incercare, tizboaiele, revoltele invaziile au fost un lucru
Acurn, insli, pentru unguri a batut ora piicii a democrapei.
CE TREBUIE sA
P
entru unguri, libertatca a fost
intotdeauna bunul eel mai de
prc\. ea ministru 31 afacerilor
exterre in acea perioada, Gyula
Hom, a fost primul in Europa de
Est care a dat dovada de curaj,
dcschizand granitcle larii sale sprc
Vest, 18 11 septembric 1989.
PESCURT
Dcnumirca oflciali: Republica
Ung;ut
Structura administrnti.. ;i: 19
comitate ijOi un municipiu
(Budapesta)
Capitala: Budapesta
Llmba: maghiarn (98.5%)
MOlrda: forim
Rcligic: catolici (67,5), protcs13nli
(22%)
Cdc mai man Dcbrcccn.
Gyor. Miskolc, Pees, Szcgcd.
Szckcsfchervar, Szolnok
Cclc mai man lacun: Balaton (592
Ian.'), L. eusiedler
Cdc mai lungi moo: Dum\rca.
Dra"ll. lisa
Masi\cle mumoase: Munlii
Bakony. Munlii Bukk, Mlhra
Aeroportul international principal:
Fcrihcgy , BudaJ'CSU'
Baile publice modcmizalc corespund
ce/or mai inalte sllmdarde.
Din vechirne, rnaghiarilor a
trebuit sa tina piept puterilor
inca din 1526, eea rnai
mare parte a larii a trecut sub ocu-
palia otomana. Dupa eliberarea
finala de sub jugu! tureese (1699)
Ungaria a devenit parte a
mODarhiei habsburgiee. Dc abia
dupa ei'idcrca monarhici austTO-
ungare, Ungaria a dcvenit indepen-
denta, pier.ci.nd insa doua treimi
din teritoriu sau in favoarea noilor
state veeil'l:,
in 1946, statui maghiar
independenta, dar a intrat in sfera
de innuenta a URSS. devenind
unul dintre statele blocului cornu
nisI. Trei ani mai mrziu a fast
proclamata republica populara.
Anul 1956 s-a scurs sub semnu!
rcvoltei impotriva dominaliei
comunistc. Taneurile $i trupcle
sovietiee au inabu$it eu forta eror
turilc natiunii ungare de a$i
redobandi libertatca. Cu toate aces
tea, in Ungaria nu a prins niciodatii
ideologia marxism rigida, cum s-a
intamplat in cazul vecini!or din est.
in anii '60 a apiirut expresia
comunist". inca de pc
atunci, in Ungaria au fost introduse
clemente ale economiei de piala.
CE MERIT.A. VAzUT
Budapc,>ta (Buda: Dcalu!
(a'telului; Pc"ta: clfldirca
parlamentului, mU7cele. Insula
\1argarctill. mcandrc1c Dunarii
(S.-cntcndrc.
h/tcrgoml. \'c (ul ung.anci
(Sopron. l\.o'>7cgl ' Balaton. Pee.
Parcul 3110nal HortoNg)',
s/ClZl,;d. podgomlc dm ToltaJ
ECONOMIA
Industria: de chi mica,
clcctronicU. de autOlurismc.
Boglilii naturale: bauxitA. carbure
bnm. Agricultum: cultur; de villi
de vic. porumb. grau, crcsterca
porcirelor. Turism,
I. La I ianuarie 1988. uogurii au capital dreptul de a calatori tiber peste
graniJ!.
2. BucAtAria ungar! este de reimaginat flrt paprica. Paprica, sau ardeiul iute,
estc frucrul unci plante din familia solanaceclor. Dopa ce este uscat In soare
apoi pisat mArunl, este folosit pc post de condiment foarte iute, daloritA
caruia alimentele capata un gust intr-adc\"Ar pican!.
3. in 1987, UNESCO a dccis sA introduca dou;'!. situri ungaTe in Patrimoniul
Mondial Cultuml $i Natural: zona castelului din Buda Cll cete doull maluri
alc Duniirii satul Ho116ko <3:z.are ctnogroficA).
4. in Europa, Iimba maghiara se aseami\nA eel mai mult Cll lirnba finlandcza.
Ambele fae parte din familia de limbi fino-ugrice,
,.
EUROPA
CENTRAlA DE
SUO
UNGARIA
HARTA FIZICA
HUN 3
<@
UCRAINA
ROMANIA
100 200 500 m
pes\ll 1.000.000 1Dc:,
100.000 -1.lKlO.OOO
50.000 - 100.000
auIl 50.000 loc.
-""""-
0".",,,
SERBIA
MUNTENEGRU
Szeged
Kiskunklollt\l
.

" KecSk"lll
\
P...
SlOVACIA
CEHIA
CROATIA
AUSTRfA
BOSNIA $1 HERTEGOVINA
Ungaria ocupii cea mai mare parte a CfJmpiei Ungare, numitii $i Campia PanonicfJ. Aproape
douii treimi din suprafa{a {iirii este alciituitii din cfJmpii aflate la altitudini mai mici de 200 de
me/ri $i inconjurate din /rei piirfi de unitii{i deluroase $i mun{i jO$i, unele fiind ramificapi ale
Carpa{ilor - la nord $i la est. Ungaria este traversatii de la nord la sud de Duniire, care fmparte
lara in douii. A$ezatii pe ambele maluri ale fluviului, Budapesta, capitala Ungariei, este pe
drept consideratii unul din/re cele mai frumoase nra$e din Europa. Pe aici au /recut ciindva
mariJe caj comerciale $; mariJe migratji, jar in prezent aici se afJa unuJ dintre ceJe rna;
importante noduri de comunica{ie de pe continel1t.
UNGARIA
Giuvaerul de pe Dumire
Tara maghiarilor. cum se autodenumesc ungurii, se intinde
la est la vest de Dun8re.
L
a 0 prima vedere, Ungana
pare a fi patria dimpiilor
intinse, in mijlocul
carom daar din loe in loe se ridicli
deal uri joase.
La 0 privire mai atenta, pot fi dis-
tiose caleva regiuni caracteristice,
in ciuda reliefului destul de
monoton. Marea Campie a
Ungariei (AI fOld}, care se intinde la
est de Dunare $i care ocup3. aproape
jumatatc din suprnfata llirii, este 0
regiure aluviala fcrtilli, brazdata de
murile care curg dinspre Carpali. Jo
limba maghiara aceste terenuri
intinse sunt Dumite ,.pusta", adica
..pamantu) rrpopulal". in fermele
STATISTICA
Bastionul
PescanJor.
vizibiJ in
{otografic, se
and in Buds, pc
moJuJ drept 01
DUn/Irii, {acc
parte din
{ortificatiile
medicva/c care
inconjurau
candva vechiul

PamI in anul
1873, Buda
Pesta, care
alcstuiesc astifzi
capitala
UngMici, au
existat ca cJouj
o11f$C separate.
DuntIrea curgc prin capita/a UngMic;. Budapcsta.
Supra.fata: 93.032 km-
Populafia: J 0.06 Olllioare de
locuitori (93% maghiari)
Densitatea populaJiei: 108 loc.lkm-
Populatia urbani: 65%
Cel mai inalt virf: Ktkcs 1.015 m
(in masiyul \1atra)
Cel mal de jos puoct: 78 m (in
apropiere de Szeged)
cuMA
ClimA Icmpe:rat-contirentaIA.
Temperatura medie anualA este de
IO"C. eea mai ridicata
temperatura inregistrata: +36,7C.
in Budapesta au loe mari varialii
de temperatura in runelie de sezon:
media este de 2, 1C in ianuarie
de +2I,2C in iulie. Cantit3ti
resemnifieative de precipita(ii.
izolale nispandile pc suprafa\a
puslei locuiesc agricultori pas-
lori, printre care mai pot (j inca
inlalnili ciilareti maghian tipici,
urm<l$ii populatiei nitacitoare a stc
pelor, care se ocupa cu
cailor. Turistii pot admira iscusin\3
reasemuita cu care acestia caliiresc
in Parcul Nalional Hortobagy.
Pusta csle delimitata la nord de
Dealurile Nordice (FelfOld), alca-
tuite din lrei siruri mumoase:
Zemplen, Matm si Bukk.
A treia regiure a rani, situatll la veSI
de Dunare, este rinutul trans-
dunarean care se termma la
nord-vest cu Munlii Bakony. La
poalele aceslora, se afla eel mai
mare lac din Ungaria, Lacul
Balaton. Aceasta ,,mare ungara" cu
suprafala de 600 k:m
1
Si cu
lungimea de 78 de kilo-
metri, este locu! favorit
de odihna alluristilor din
intreaga Europa de rnai
bire de 0 sutll de ani.
Solul fertil Si c1ima calda
ofera condi\ii excelentc
pentru cultivarea vitei de
vie.
EUROPA
DEVEST
ITALIA
Un mozaic de peisaje
.'
Lacul Como din Tremezzo. in regiunea Lombardia. Vedere din griidina
Vilei Carlot/a.
Unitate In diversitate
ltalienii nu triiiese doar din istoria lor bogatii. l'n eiuda eonflietelor soeiale
acute, influenta tfuii din Peninsula Apeninii nu este eu nimie mai prejos
deeat eea a veeinilor europeni.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Pc teritoriulltaliei se afla dOlla organisme statalc independenle: Vatican $i
San Marino. Statui Vatican (0,44 km
l
). sediul papei, al aUlorita\ilor Si al
institu\iilor Biscricii Cmolice, se una in ccntrul Romei, pc mnlul slling al
Tibrului. San Marino, cea mai micA (61, 19 km
2
) $i cea mai veche republica
din Europa (infiintata in 1263), cstc situata la grnni\a dintTC rcgiunile
Marche $i Emilia-Romagna, la poalcle Alpilor, nu departe de Rimini.
2. Cel mai mare concern industrial privat din Italia este FIAT (Fabrica ltaliana
Automobili Torino), infiintat in 1899.
3. in 1992, a inceput la Milano ac\iurea de anvergurii ,,mani pulite" ("maini
curate"). indreptata impotriva coruPliei $; a finanlarii ilcgale a partidclor
politice,
l
iUJia face parte dintre cele mai
tircre state ale Europei, unitatea
nationali'i pierduta in 31ltichitate
fiind reca:?ligaL.1 de abia in anul
1860. Cfmdva 0 lara agricola, in anii
'50 ai secolului XX, ltalia a inccput
sa se dezvohe rapid. devenind a
cineca putere economica occiden-
talii. lam eslc pennarent
amcnintata de inslabilitale politica,
de coruplie de activitatile mafiale.
1n plus, ea estc subminala de
fenlele enanne in
dezyoltarea
diferitelor regiuni:
nordul ltaliei tire
pasul eu tari1e
bogate ale Europei
de Vest, centrul se
afla in faza dez-
Yoltiirii dinamice,
dar sudul, numit
ECONOMIA
Bogapi nmurale: petrol, gaze
natumle. sare. mereur, mamlUrd.
AgricuJtura: culturi de vita de vic,
de cercale. de legume Si de fmcle.
Industria: petrochimica, a
o\clului, metalurgicii.. de
autoturi!>mc !ji tcxtila. Turism
(7% din pm).
cuMA
Clima lemperala la nord: ierni
asprc (Ia Torino OC), veri calde Si
umede (+24C). CHma
meditcrarcanj'i in sud: iemi bllinde
(Roma +7C, Napoli + looq, veri
calde si uscatc (Roma +24C.
Napoli +26C). tn Sicilia Si in
Sardinia exista regiuni afcctalc de
seccu'i.
Automobjl din
seeolul XX, marc:a
Fiat.1p:1rfiniind lui
Florio Felice
Nazzaro, ca$ligiilor
in cursa din 21
aprilie 1907
Mezzogiomo, ramare in continuarc
slab dezvolmt, in ciuda
numeroaselor subventii din lara
din striiinatate (din partea Uniunii
Europere). Consecinla
a acestor difcrenle estc aparilia
printre ilalienii din nord a unui sen-
timent de antipatie rata de compmri-
Vedere de pe Capitobu
cltre Forul Roman.
0lii din sud. Tendintele separntislc
sunt putemice, iar liderii
autonomiste din nord viscaz1i chiar
la separarea Padaniei de rcstullarii.
CE MERITA VAzUT
Mun\ii Dolomi\i, tinutul lal.:urilor
!ji Campin Padlllui, Vcrelin,
Ravenna, Rama Si \.'aticanul.
Florcn\a ';Oi Toscana. Golful
:\Iaroli (Pompei). Sicilia.
EUROPA
DEVEST
ITALIA
HARTA FIZICA
-
.....
UNGARlA
2llO 50lI 1000 2IXlO 3000 m
...-
~ 1 . o o o . o o o 1 o c .
.500000-1000,000
100.000 _5OlI.oao
_ 100 000 Ioc.
~
MAREA
BOSNIA
$1 HERTEGOVINA
~
CROATIA
JONJCA
"-9110 di CaiIabn.
.. -
AUSTRIA
--
'"
MAREA
TfRENIANA
ELVETIA
MAREA MEDITERANA
MAREA
LfGURICA
ALGERIA
TUNISIA
Faimoasa o,eizma" italiana, fmpreuna eu Sicilia $i Sardinia, este una dintre
cele mai caracteristice fonne de pe harta lumii. in eiuda istoriei extrem de
bogare a aceSlOr pamanturi, ltalia esre unul dintrc stare/e rinere ale familiei
europene, fiind infiinlara in 1860.
ITALIA
Cizma italiana
Peninsula Apenina, care de forma unei cizme, este situatli in partea centrala a
bazinului Milrii Mediterane. tmpreuna cu Sicilia, aceasta formeaza 0 punte intre
Europa Africa.
T
CriIOriU' Italiei cuprindc trei
maTi regiuni gcogralicc: la
nord, zona contirentaH'i,
]cgata de Europa CentraHi; la sud,
peninsula inconjurata de palru mliri
de insulele din largu! liinnurilor
sale.
Alpii ronncazii un arc lotios cafe
Liguria, 1a vest. Cll Vcretia.
1a esc in acesl amfitcatru imcns sc
PE SCURT
Dcnumirca oficiali: Republica
Italian! (din 1946)
StnJetura adrninistratiVll: 20 de
rcgiuni cuprinzaoo 103 de provincii
Capitala: Rama, 2,66 milioare de
loc. (2001)
Limbi: italianii (Iimba oficinlli),
gcnnarui, frnnceza, slovenn
Rcligia: in principal catolic!
Moreda: cum
I'riocipalclc masivc muntoasc:
Alpii, Apcninii
Vulcani: Etna, Vezuviu, Stromboli.
Vulcano
Celc mai marl Roma,
Milano. apoli, Torioo. Genova,
Palenno. Bologna. Florenla, Vcrqia
Cclc mai lungi Jiuri: Pad, Adigc.
Tibru, Adda, Amo
Celc ma.i marl Iacuri: Garda.
Maggiore. Como, Iseo
[sle incoojuram de manle:
Liguricl, Tumiana, lonica
AdriaticA
Ponuri principalc: Genova, Vcrqia.
Taranto. Napoli, Trieste, Palcnno
Celc mai mari acroponuri:
Fiumicino (Roma), Malpcns.'l
(Milano)
Alpii scp:mJ ImJia de ,'ccinii sai din
noro. varful Monte Ccrvino
(Matterhorn} sc n'dlC:ij pana la a
,-na/fime de 4,478 de mclri.
ana numeroasc lacuri. Mai jos sc
intindc triunghiul Campiei Padului
(50.000 km
l
), care i$i datoreaza
solurile fertile rcvarsarilor Padului
ale numcro$ilor sai anucnli.
Osia peninsulei sunt Muntii
Apenini. Acesl lung IanI de stanei
calcaroasc de la nord de Genova
atinge Alpii Si sc intinde pana in
Sicilia. Dc pc ambele laturi ale
Veoeria se scuJimdI tIJ hgtm.f
dte 2 miJimetri fD 6ecare aD, de
aeee:a, Pi.,. San Marro cste tot
mai des inUDdatl de IJPC-
STATISTICA
Suprafata: .101 ,3::!3 km
Populatia: 58.4 milioarc de
locUitori (2005)
Dcnsitatea populapei: 192 loco km
Populatia urban!: 67
D
D
Granite: cu I-"mnla. El\clia.
Sit" coin
LUOgimC3 tArmului: >I.5OfI km. din
can: ':lrmunle in-.ulclor ma....oara
.l766 kIn
Enclave: \;lIit:an_ San \lann{)
Apcninilor coboarii spre marc co-
lire pitorc$ti, iar mai jos sc gasesc
domoolc. Cooslelc sunt pc
alocuri stancoase $i accidentate. in
Liguria Si Campania, iar pc alocuri
sunI plate $i nisipoasc, ca in
rcgiurca Marii Tirenicl'C $1 a
Adriaticii.
Sardinia $i Sicilia sunt cclc mai
mari dintrun grup de insulc carc
apart in lI.aliei. Sardinia, siluaHi la
sud de Corsica, sc ana departc de
coaslcle vcstice ale peninsulei. in
limp ce Sicilia cste
despartita de conlircnt
, 4 door de stramloorca
ingustli a
in sudul Italici, \ iata
locuilorilor nu este
u$oam, c1ima fiind aici
uscata $i fierbinlc. Pc
tcrenurile dintrc Napoli
$i Sicilia eruPtiile vul-
canice sunt frecventc
(Elna, Stromboli $1
Vczllviu), iar Calabria
cste des afeclala de
cutremure de paman!.
EUROPA
DEVEST
ROMA
Cetatea Etemii
ITA 5
Construirea baziJieii Sf Petru a durat peste 150 de ani (Iueronle au fost ineheiate in anul
1626). Ea a fost ridieatii deasupra biserieii eonstn/ite peste momllintul apostolului Petru
in seeolullV, din ordinul impiiratului Constantin eel Mare. Cupola bazilieii a fost
proieetatii de Michelangelo.
Marea legenda mizeria sociala
Pana in prezent, faima Romei se datoreazii mai putin perioadei sale de
marepe mai mult filmelor dedicate problemelor contrastelor sociale
cu care se confruntli Cetatea Eterna.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Prin .. asupra Romei" din OClOmbrie 1922. I-au obligat pe
regele Victor Emanuel al II-lea sa Ie cedezc puterea.
2. Caniernl Tmslevere (..de dincolo dc Tibru") estc antic al romanilor
de altadata. Turistul arc imprcsia ea in acesl loc. primrc vechi1c magazirc.
barnri aleliere de an.izanal. timpul S1a in loc.
3. in secolul XVI. cel mai mare artist at rol11aJ'C tirzii a fost
Michelangclo Buonarolli. EI este autorul cupolei bazilicii Sf. Petru. prccUI11
$i 01 frcscelor din Capela Sixliml..
4. in nntiehilale, in Colosseumul roman aveau loe lupte de gladintori. iar in
Circus Maximus, la picioarele Palalinului. se desfa$umu intrccerile de care.
RE
ma :l devcnit capilala Italic!
dup.; unificafca larii in 1870.
ul numara pc atunei
200.000 de locuitori. in anii care au
unnat. a awl loe 0 dezvoltare
dinamica a ora$ului $i popu1atia a
inccput sa crcasca. in anii '20 ai se-
colului XX. diclalorul fascist Benito
Mussolini a prelual puterea in halia.
Cand Ducele a ordanat liirgirea
str.1zilor $i constnJirea de palate
monumentale prill rata carom unnau
sa se desta$<)are paradele militarc,
multi localnici au fast alungati la
marginile Ei lriiiau aiei in
conditii dcmre de mil:'i. in limp ce in
centrol Romei apa din ffintfuli
impunaloore. A$a au lual
cartierelc s..'irace insalubre care
inconjoarii ora$ul. Acestca au cres-
cut 101 mai mult in dimcnsiuni. mai
ales datorilli migralici populatiei
samec din sudul nordul ltalici. in
anii '40. Ncvoia a facut ca blocurile
din beton sa inlocuiasdi lreptat
casele primitive. dar infraslnlctuffi
gradinite $1 alte obiective de
uz public) continua sa lipscasca. in
aceasti aunosfera deprimanl5. au luat
CE MERITA Vfi;zUT
C'apela Sixtina (frcscclc). Tennclc
lui Cal'3calla. Forol Roman,
bazilica Sf. Ion in Laterano,
bazili1;3 Sf. Pa.. c1 de Dim;:olo de
Ziduri. mULcele (din Vatican
din Vil13 Borghe'>C). bazilica Sf.
Pelru, carticrul Trastevere
ECONOMIA
Turism, comeq. scrvicii. Doar
23(11(1 din locuilori luerem in
industrie 1;>i in sectorul de
produelie.
filmele celebre ale curcmului
reorealisL care au plasal halia pc
harta mondiala a cirematogratiei $i
au adus faima actorilor $i rcgizonlor
italicni. Unul dintrc cclc mai cunos-
cute tilme alc gcnului cslc ,.Hotii de
biciclelc" in regia lui Villono de
Sicca. din anul 1948.
Dczvoltarea uhenoara a Romei a
adus cu sire probleme sociaIe, cu
care alle metropolc curopcrc sc eon-
La picioarc/c Capito/iu/ui se and
Fond Roman (in prim plan) rumclc
multor cladin' anticc.
fnmlascra deja cu ditcva dceenii
mallltc Statutul Romei, capitala
Italiei, cstc until apm1e: cste
privit. intr-un anumit scns. ca un
..clement srniin". EI nu a apartinut
nici dintre tfuile care au fonnal
republica. in plus, Roma cslc sim-
bollil pUlerii centrale, fala dc care
italicnii simI 0 anumita rezerva.
EUROPA
DEVEST
-- ~
ROMA
PLANUL ORASULUI
~ ' i I L e Gil/lilt

ITA 7

Tibrul imparte Roma in doua parri. Pe malul sau strmg se ridica cele mai vechi
monumente ale capitalei imperiului antic: Forul Roman, ruinele caselor de pe Palatin,
ColosseumuJ. Tot aici s-a pastrat tiparul medieval al striizilor de "inga Piazza Navona $i
Piazza Campo dei Fiori. Pe maJul drept al riiuJui, a plimbare pe striidu{ele pitore$ti ale
canieruJui Trastevere ofera 0 pauz8 binevenita, dupii vizitarea VaticanuJui $i a casteJuJui
Sant' Angelo.
ROMA
LeagiinuJ istoriei europene
Nu existli alt in Europa care sa se poatli miindri cu 0 istorie asemanlitoare celei
pe care, timp de peste 2.500 de ani, a trliit-o Roma. 0 vizitli in Cetatea Etemli este,
de fapt, 0 cilatorie in timp, in Europa veacurilor de mult apuse.
Piazza Namna. una dintrc cdc mai ftumoose pielc din Jumc. a fost consttuitii pc
locul sIadionuJui ndica' in anuJ 86 d. Ch. de impfirotul Domilian. dedicar
intrcccrilor in sl;J grcccsc. in care concurcnlii sc luptau goi. Astazl. aici i$i d:1u
rcndczvous luri$tii $i.. .indriigosli(ii.
STATISTICA
Medilerarean3. eu temperaturi
moderate. Tcmperaturile medii
variaz! intre +8C Si +25C. iar
vam aling chinr +40(".
CLiMA
Anul infiintirii: 753 i. Ch.
Populafia: de
locuilOri
(aglomcralia urbana numilrii 3.M
miJioarc)
Suprafa;a: I. :'iOS kIn::!
Evolufia demografici:
150d.Ch. l.500.OOllloc.
anull300: 17.000 loc.
anul18oo: 117.000 loc,
anul 1900: 4:20.000 loe
Mul 1940: 1.::00.000 loe
Capitala Italici din anul 1871
Inim,' Ramei moe/erne este Piazza di
Spagna. 0 pillfif lunga. in care se .,flli
ce/ebrcfc Treplc Spaniolc.
Tibrului, a fost inilial mausoleul
imparntului Adrian, Si mai apoi
locul de refugiu al papilor. Bazilica
Sf. Pelru Si Vaticanul se afla in ime-
diata apropierc a caslelului .
......-----....,..r-.....,...,
Roma este capitala regiunii latIUm
a Republicil (lalia
Limba: ilalianA
Rcligia: calolicism
Riu: Tibru
Aeroporturi; Campino. Fiwnicino--
Leonardo da Vinci
PESCURT
Fiecare traseu conduce pc calator
pc urmele trecutului. Calaloria
poale fi inccpuI5 de pc Palatin, in
apropiere de Forul Roman: tcrenul
dintre foronle imperiale,
Colosseum $i Termele lui Caracalla
reprezintii cenlrul Ramei antice.
Mai spre nord, se ana monumentul
lui Victor Emanuel al II-lea (primul
regc a1 ltalici unificate in 1870),
care cstc privit ell putina simpalie
de majoritatea romanilor. prccum $i
Palatul Verrtian (Palazzo Verczia),
prima capodopcra a Rena$ICrii.
Renumita piata romana Piazza
avona, cu cele trei ffintani ale sale.
se afla la midi Circulalia
autoturismelor este inlerzisa aici,
ceea ce face din pialii locul favoril
de intalnire alluristilor Si allocuito-
rilor orasului. AlalUri. in Piazza
della ROlonda, poote fi admiral
Panthoonul Si cupola sa. Castelul
Sant' Angelo de pc malul opus al
lli
ma cste antichitii\ii,
al cvului mcdiu $i al
enalj'tcrii italierc rara egal.
Din .,acate, in secolul XX, or3$ul a
fost uratit de sclea de putere a
fasci$tilor $i de pacatcle modului
haotic de a construi, propriu anilor
'50.
ITA 41

VALEAAOSTA
Valea franceza din Italia
RuineJe casteJuJui Graines din seeoJul XI, situat la poaleJe Monte Rosa. Aeesta es/e
unul dintre eele eli/eva zeei de eastele care, in Evul Mediu, aparau intrarea in Valea
Aosta.
Italieni eu suflet de franeezi
Aceastii regiune autonoma a ltaliei s-a atlat sub influentli francezii timp de
opt sute de ani. De aceea, actualii locuitori ai Villi Aosta se simt mai
degraba francezi decat italieni.
CE MERITA VAzUT
AOSt3. Cogrr. caslclul FCnis.
Furggcn. 'ionte Rosa. panorama
Vanului
Ceninol \azul
Breuil-em.inia. Counna}eur.
\'cm:s. clbleluJ Issogre. Parcnl
l\ational Gran Paradiso.
V
alca Aosta a fost dcscopc-
rila de romani in cautarea
unui punel de trecere prin
Alpi. Expedilia lor in nord nu a fOSI
deloc au trebuil sa fadi rata
oSlilitatii localnicilor,
atacurilor animalelor salbatice.
Datorita artci construirii podurilor,
romanii au sa supuna valea
greu accesibila, 31 carci cenlJU prin-
cipal era, inca de pe atunei,
Augusta Praetoria eea pUlemic
intaritft, AoSla de astazi.
ECONOMIA
Turism (inoorc termale. drumclii
mOnlare. schi). Agricuhura:
culturi de cereale. de vita de vie.
de frucle; animalelor.
sih icutura. Hidrocentrale.
Industria: fannaceulicl.
mctllurgicl!i. petrochimicll Si
errrgcticll. a lemnului.
!
Produse/e locale sum windute la
t:irgul din Morgex.
Din anul 1031, valea a apartinut
Casei de Savoia. Rcgatul Savoiei
de mai larziu a reprezcntal, in se-
colul XIX, inceputul stalului
national italian. Locuitorii vaii,
dej:i apartireau cercului culturii
francezc, nu s-au simtit putemic
legali de Franta $i au ramas mai
degraba loiali Casei de Savoia. Au
existal motive: francezii au pus
in perieol, in repctate ninduri,
populalia loealli. La
sccolului XVIII lrupclc re-
volulionare au pustiil valea,
ceea ce a detenninat 0
dccadere economica Si 0 emi-
grare in masa care au dural
cateva decenii. in 1800, in
Aosta a poposit armata lui
apoleon, care numara
40.000 de oameni care
incerca sa ii surprinda pe
Habsburgi prin nordul Italiei.
Anlipalia fala de annatelc
franccze a tacul ca, in anii '30
ai secolului XIX, aeestea sa fie
inmmpinate cu foeun de anna
din turnul Bard, situat la gura
cstica a vaii.
Perioada fascismului italian a
generat 0 scbimbare de atitu
dire: dupa inlocuirea numeloT
franeezc ale localitatilor cu nume
italiere, Si dupa imcrziceTea
folosirii Iimbii franccz.c, majori-
talca locuitorilor din acest tinu1 de
basm s-au declaral in ravoarea
unificarii eu Franta, chiar dupa
cadcrea regimului lui Mussolini.
Nu sa ajuns ins3 pana acolo,
deoarece, in 1948, statui italian a
acordat Viiii Aosta 0 autonomic
larga Si statutul de regiure indepen
denta.
STATISTICA
Suprafata: 3.263 km'
Populapa: 120.909 de locuilori
Densitatea populapci:
37 loc. 1m
Cel mai inalt virf:
Dufour (in Monte Rosa.. t638 m)
CE TREBUIE sA $TITI
I. Tunclul Monl Blanc (11,6 km), construit intre anii 1959-1965, este unul
dintre cele mai lungi tuncluri rutiere din lume.
2. Numele .Aosta" provire de la numele imp;lrntului roman Augustus, Si a fost
atribuit fomrctei inca din anul 25 i.Ch.
3. in numele .. italienizarii", fasciSlii au schimbat numele satului La Thuile in
Porta Linoria.
4. La sfiir$itul celui de al Doilea Rizboi Mondial. miscarea de rezistent!
indrepult4 impotriva annatei itlliere fasciste a OCUpal orll$ul Aosta.
EUROPA
DEVEST
VALEAAOSTA
HARTA FIZICA
ITA 43
'000 1500 2000 m
Locafitjti
peste 30.000 Ioc.
sub 10.000 Ioc.
o zApezi permanenle
__drumuri pnnapale
PIEMO T
ELVETIA
-.
NotI.o..... PARCUL NA
GRAN PA

r
6 : 0 ~
"""'
....
........ d ..
....
I.
V
,
a
t a A 0
s
-
.....-...
._1
(
"

'm "
.. Jru:
o_
J
~ ~ M
\
:;'-V.iH_IncM
FRANTA
Valea Aosta piitrunde adanc in masivu/ a/pin, bcncficiind de
pe umJa actiunii erozive a ghetaru/ui precum $i a riiu/ui Dora
Baltea $i a afJuenti/or acestuia. Candva greu accesibilii, mai
ales dinspre Fran/a, va/ea este astiizi des vizitatii de turi$tii
francezi, italieni $i nu numai, datoritii dmmuri/or de calitatc $i
lUne/u/ui Mont Blanc.
-
I __ I
VALEAAOSTA
Vestigii romane 1a poa1e1e gigantu1ui de
peste 4.000 de metri.
Valea Aosta este 0 punte de legiiturii naturalii mire Europa de Vest Italia.
V
alea Aosla cstc situata in
nord-veslul Italici, in
apropiere de granila eu
Elvelia :?i Franta, :?i se intinde la
pieioarcle eelor mai inahe varfuri
ale Alpilor: Mont Blanc, care 0
domina de la inal\imea de peste
4.000 de melri, Montc Rosa, Gran
Paradiso Matterhorn (Muntcle
Cervi no). Valea Aosta arc 80 de
kilometri lungime 40 de kilo-
metri la\imc, iar altitudirea sa
medie masoam 2.106 metri. Yalea
in sire este un coridor pu\in adanc
sapal intre cele mai inahe varfuri
munloase de un ghelar cu lungimea
de 100 de kilometri, la
Plcislocenului. Prin vale curge
Vale.1 Aos/a. RiiuJ Dora B.1Jtea /a PrcSr. Didier
Climll. montana. Tcmperalurile
medii nting S"C In altiludirca de
3.500 de melri, +8
G
C 1a allitudirca
de 1.000 de metfi, +I2"C in vdi.
PESCURT
Rcgilll"C de in nord-vestul
Italiei. Cca mai midi mai slab
populalii provineie italiand.
Limbi: francezii, italiana, dialcctul
provensal
Valula: curo
Rcligia: catolicism
Cele mai importante localilll\i:
Aosta, Chotillon, Saint-Vincent,
Verres. Enu-evcs, Coumlayeur,
Morgcx
Rauo: Dora Baltea, Dora di
Verrcy, Dora di Valgrisanchc, Dora
di Savara, Dora di Rhemes, Grand
Eyvia, Evatll;On
Lacun: Grand Lac, Vcnry
tumultosul niu Dora Baltea, care
izvora:?te din vest, de la poalele
masivului Mont Blanc. Afluentii
sai nordici $i sudici au sapat in
stanca vai adanci inguste, care
eonduc spre cele mai inalte piscuri
din Europa.
Incepand cu romanii, condueiitorii
acestei regiuni au ridical pe coas-
Iclc Yaii Aosta castele fortificate,
pentm a sc apiira dc dU$mani. in
prezcnt, dupii constmirea turelului
Mont Blanc. care Franta :?i
Ilalia, majoritatea
aceslor monumente
se gasesc pc
girca celor mal
frccventate dm-
muri. Mcritii sa te
aba\i insii de la dru-
murilc principale ea
sa poti admira
peisajele femlcca-
toarc. Vechiul drum
roman. datiind din
seeolul I i.Ch., trece de la vest spre
cst, slmbiiland \inutul presarat ell
poduri fascinante, cu sate :?i ora:?e
medicvale, eu ruircle fostelor for-
turi :?i ell palate impunatoare.
Ora:?ul Aosta, situal pc un plalou
inconjurat de mun\i, prezintii 0
combinatie interesanla de arhitee-
lura anticii romanii :?i de constmc\ii
medievale.
Vedere dill VaJea Ferrel sprc cu/mile
alpille illzapczite.
EUROPA
DEVEST
FLORENTA
,
Simfonia artelor
Floren!a, capitala Toscanei, este un mare centru artistic $i un monument al Rena$terii,
perioada In care a avut lac revirimcntul artistic $i cultural [II Europei,
familiei Medici
Nici una dintre puternicele dinastii care au guvernat in trecut Florenta nu
a influentat soarta a intregii regiuni cum a fiicut-o familia
Medici.
S
plcndoarea Florcnlci ca
31 artei se leaga in marc
masur5. de numcle familici
Medici. care se bucurii $i astazi de
respect.
Dc la jum:itatea sccolului XV $i
pana 13 moartea ultimci rcprezen-
mnte a familici, in 1743, aceasla
dinastie influenlii a guvemat
ora$uJ. sporindu-i bogalia rnaterialii
$i cuhurala. Primele b3.nci man
dateaza inca din secolul XIII, iar
mareda de aUf ("orinul), biituta din
anul 1252, ern cunoscuta in
imrcaga Europa.
CE MERITA VAzUT
Ponte Vecchio (Podul Vechi) cstc {nimas d.1torita slIprastructun'" sale bizare.
CalcdraJ., \'ilelc \h:dt":l. Bi.... cm::a
San I orcIlLO. Gakria lilliLi.
Baptl h:numul San Glo\anni.
Palatul Slb'Twria. PonlC Yf.'Cchio.
Galeria \cademiei. numcroasc
aIle biscricl palate.
-_...
CLIMA
Tcmperat3 umeda. Temperatura
medic atmgc +5T in ianuaric Si
+11 C in iulie.
in 1434. Cosima de Medici a pre-
luat putcrea in Florenl3 .$i. datorila
averii sale a devenit con
dudilorul reconteslat 31
dC$i nu a indeplinil niciodatii vrco
funetic olleiala. Unna$ii siii au
adoptat rolul de mari mccena, au
suslinut bibliotccile $i au imrodus
in obieeiu! cama\alului. in
seealul XVI, familia Medici a
devenit eea mai putemica familie
din ltalia. iar din sanul sau au fost
doi papi, care au dcvcnit sim-
bolul luxului $1 a1 risipci. ClI toate
aceslea, iluSlrol numele $i-o pierdul
rapid stralucirea, iar in 1743, 1a
moartca Mariei Ludovica. ultima
reprezcntanta a familiei, desprc
mfiretia S<'l circulau numai legende.
ECONOMIA
Industria: u:;;oora (le:o;tiJa). de
ma1jini electrice (mecanidl,
chimica. Ateliere de anizamu.
Scn.icii. cornell. admini lrape.
banci. cdiruri. Turism.
PE SCURT
Ora$ din panea centralil a nordului

Capitala Toscarci
Denwnirea italiana: Fircnzc
limba: italiana
Moreda: euro
Religia: calolicism
Gam Centrala: Santa Mana Novella
Acropon: Pcretola (Amerigo
Vcspucci)
CE TREBUIE sA $TITI
I. Cladirea masiva a Palalului Strozzi este 0 construclic norentina tipiea:
arhitectura renascenlistA a caselor reprezentanlilor putcrii are ce"a
respingator dar, in accl31/i limp. fascinant.
2. Teatrul Pergola cstc considerat primul in lumc prinm teatrelc dotate cu loji
ramare, pana in prezcnl, principala seen! a F1orentci.
3. Muzeul de ArheoJogic 0 colcctic de exponalc din perioada
etrusca.
4. Adiipostul pcntru orfani. construit in 1421, a fost ridicat din initialiva
putemicci brcsle a rw::gutJitorilor de mutase $i deslinat copiilor abandonati.
EUROPA
DEVEST
FLORENTA
,
PLANUL ORASULUI
ITA 51

","ri.

""'0 11
MONTE
AUf 117
~ = -

...
Ora$ul este adesea denumit "monument al Rena$terjj", datoritli nun1eroase/or
capodopere $i luerliri de artli renaseentiste conservate in stare exee/entli. Centru/ istorie
a/ ora$u/ui nu oeupii 0 suprafa{ii mare. Ce/e mai interesante cllidiri se glisesc in
dreptunghiul delimitat de Catedralii, de Pia!a Signoria ~ i de Bisericile Santa Croce ~ i
Santa Maria Novella, prccum ~ i pe celiilalt mal al raului Amo, fn cartierul Oltramo.
FLORENTA
,
o mare de acoperi!juri renascentiste
Piata Michelangelo, de pe malul sudic al raului Arno, ofem cea mai frumoasa
panorama a Florenta. Partea istoricii a ocupa 0 suprafatii mica
inghesuitii, fund de vizitat pe jos.
ltalia. sec. XIX. Floren/a: \'Cdcrc cu podul Salll,1 Trinit.1. Picturii de Antonio
Terrelli, Din: .. Viaggio Pittorico della Toscano': Florellfa. 1801.
"
I
n 1864. filozoful francez
Hippolyte Taire, vrajil de
Florenta, $i-a cxprimat senti-
mentcle astfel: ..Un in ade-
vamtul sens al cllv&lIului. care
poseda propria ana $i c1adirile sale
specificc, un plio de viatfi ram
sa fie supmpopulal, 0 capitula, dar nu
prea mare, un or3.$ [rumos $i primitof
- iam prima impresic pc care
Floren13 0 lasii asupra cilatorului."
Si asl3zi, vizit.1torii capitalei
Toscarei recunosc adevarul acestor
cuvintc.
PCnlru a putea admira fannccul
Florcnlei, eel I11ni indicat este sa te
indrepti spre Piata Michelangelo.
care lroreaza deasupra ora$ului, pc
malul sudic al rUului Amo. Din varf
se vede panorama "c1asica" a
Florcntci. Dcasupra marii de
acopcri$uri roSii aleom$ului vcchi se
ridicii solida cupoUi a Cmcdralci, aUi-
ruri de care se ana faimoasa ,.cam-
panila" - c1opotni\a. Nu uila S<1
arunci 0 privire asupra nurneroasclor
poduri aruncate peste mul Amo,
prinue care minunatul Pontc
Vecchio (Podul Vcchi), in spatclc
ciiruia se inalta culmile blande ale
Apeninilor.
Printre numeroasele :nractii Oorcn-
tire, este relativ sa 0 alegi pc cca
mai interesantii. Drumul ficcarui
dilator ar treOOi sa conducii sprc
Galeria UtflZi. unul dintre cele mai
celebre muzec din lume. care ada-
D:wid (/504), cTmfia /UI MJchcf:Jngclo.
a fost ampf3sam in f.Jp ciMinI fa/aw/
Vechi (Pa/37.Z0 Vecchio) pfUiJ in anu/
1873. in prezent. aiei poole fi admirntii
door ropia faimoascl st:J1Ul.
capodoperele lui Leonardo
da Vinci, Titian, Albrecht Durer,
BOllicelli, Raffael Caravaggio.
Curajoslll vizitalor, care
sa se avante in mullimca de admira-
tori alrasa de acestc exponate
l'Cpre\llite, lrebuie sa fie capabil sa
i$i stabileascii priorit3ti1e $i sa se
Terume la ceea ce este mai impor-
lant.
STATISTICA
Supnfata; 101 "m
Populatia: 376.000 loc.
Densita1ea populatiei:
J.6S61oc km
Distanta fat! de Roma: 1l,)(1 km
Distanta fat! de Milano: J15 km
Muzoe: 6X
Palate monumente istorice:
6.000
ROPA
DEveST
PALERMO
Capita/a Sici/iei

ITA 113

Palermo, capitala Siciliei, este un 01"8$ eLI 0 istorie bogata $i zbuciumatii. Situat in
partea de nord-vest a insulei, in golful cu acela$i nume, ora$ul s-a fransformat in
ultimii ani fntr-o metropoJii vibriind de via!a.
Panormus fenicienii
Palermo, Infijntat de fenicieni m secolu1 VIII i.Ch., a jucat mtotdeauna un
rol principalm istoria friimantatii a Siciliei.
P
alermo esle un CTCU2CI al cul-
uri lor OOlice. Fenicicnii au
condus limp de peste
300 de ani, pana in seeolul V LCh.,
caod accsta a treeut in mfiinilc
c3rtagirczilor. in 254 LCh.,
Panhonnos (,.marele port"), cum il
numeau grecii, a fost cucenl de
romani, care i-au dat dcnumirea de
PanonTIus. In sccolul Y, a
fosl ocupat de vandali, apoi de go\i.
Din 535 Palermo a apartinut
BizanfUlui iar in 831 a fost
cuceril.ii de arabi. Sub conducerea
lor, Palermo a devenil unul dintre
principale centre din bazinul Marii
Mediterare. in anul 1072, a
intrat pentru scurt limp sub con-
trolul nonnanzilor iar din 1194 a
apartinut dinastiei Hohcnstaufen.
Acestei noi pcrioadc de innorire i
s-a pus capal 0 datu ell vcnirca
Angevinilor. in 1282, in Palenno a
izbucnil revolta impotriva
francezilor (,.vccernii1e sicilierc"),
care a deschis calea spre tron dinas-
tiei de Aragon mai taniu. dinas
tiei spaniole. 1n 1860. Garibaldi, in
fmnten "eeloT 0 mie" a sicilie
nilor, a inFnint annatele mai
numeroase ale dinastici de Bourbon
Sicilia s-a unit cu Regatul Unit al
ltaliei, la I decembrie.
STATISTICA
CE MERITA VAzUT
Pahllul (Palaao
Reale) Capcla PalallOd.
catedmla. Palalul Arhlcpiscopilor.
numcroa...cle in ')til baroc.
..'U1 de Arh..'Ologie
Palermo cstc un
amestoc
ncobi$nuit de
eulrun oricnt:Jlc
$i occidcntnlc.
Arhitocturn
rcprczinra sliluri
islamice.
nomJ.1Jldc.
baroce $i Art
NOUVC.1U. $i
tmnsfonna vizim
in acest oms
exotic intT"
O\."C11rur.I
pasionantii
Polawl Normanzilor cste actua/ul scdiu
al gU\'cmului Siciliei. Aripa principal8
a fost ridic(Jlj de arnbi. dar dDdirea a
fast e,tlmsa dupa cucerirea normanda.
Suprafata: 158 km
Popuhqia: 6"'5501 locUllOri
Densitatea popu.la;iei:
km
CLiMA
Ml.-diterareanii: iemi bliindc
(noaplca tcmperatura nu seade sub
+5C) Si uscate, veri lierbinli.
Tcmperatura medic atingc +12C
in ianuaric Si +26C in iulie.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Cea mai cunoscutA eane despre capilala Siciliei este bestsellerul publical in
1966 de c6lre Edmonde CbarlesRoux sub litlul HSd uiti Palermo"; in anul
1989 ecranizarea acestei a cunoscut un succes
2. Remarcabilul compozitor gennan Richard Wagrer obi$nuia sa vizitezc
Palcnno eu mare pldcere. Aiei a compus fragmenlc din opera Parsifal.
3. Deprcsiurca in care se ana Palcnno poart;\ numelc de Conca d'Oro (Scoiea
de Aur).
4. Vuceiria, eel mai mare bazar din Palenno. se intinde pc aleile ingusle ale
cartierului neingrijit Loggia, langa Vin Roma. Trecunll arab al ora$ului cste
prezent prclUlindeni.
EUROPA
DE VESr
PALERMO
PLANUL ORASULVI
ITA 115
AlTARELlO
-+
Golful
Palermo
Palenno esle situat in amfiteatrul natural nt/mit Conca d'arc, la
poalcle masivelor Monte Pellegrino ~ i Monte Alfano. O r a ~ u l s-a
dezvoltat in jurul portului La Cala. care piilrunde spre centrul
o r a ~ u l u i in aprcpiere de Piazza San Domenico.
PALERMO
in jurul Patru Colturi
Palermo este 0 capitala demna de Sicilia, indeplinind func(ia de centru administrativ,
precum pe cea de centru cultural artistic.
"
I
n plin centru al sc ana
Piazza Villena, numitii de
sicilieni Quattro Canti (patru
Colturi) De aici, 0 scurta plimbare Ie
poarta paoa la monumenlcle cele
mai importantc. eea mai importanta
a vechi estc Palatul
Nonnanzilor, construit in sccolul XII
pc ruirele c1adirilor rom3J'C arabe.
Acesta imbina clemente ale arhitcc-
lurii romare, arnbe biz.1ntirc. Aici
sc ana mo7..aicuri misterioase co-
lorenc, precurn $i bogal de-
corali in capela numita Capello
Palatina.
cand in ltalia au sosit grupuri
mafiOic spaniole. Dczvoltarca
mafici a cunoscut trei et.1pc: rurala
(1860-1946), de control a economiei
latifundiare: urbana (1946-1977),
bazam pc speculalii in construC1ii,
coruPlie falsificarea licitaliilor
publice; intemationala (din 1977),
concentrata pc industrie traficul de
draguri. Aceasla gruparc, stnins
lcgam de lumea politicii, controlcaza
de facto Sicilia continua sa joace
un ral imens in cindul crimci organi-
zate inlcmalionalc.

Dc-a lungul bulevardului principal,
Corso Vittorio Emanuele, SC ridica
numeroasc biserici in slil hame,
Palatul Arhicpiscopilor, prccum $i 0
calcdralii eu un ponal gOlic.
Bulcvardul inconjurat de palmieri
conduce pfuli'i 13 promenada de pc
chci Foro ttalico - de unde se
dcschidc 0 vcdcrc minunata la
Marca Tircnianii. La c..'1leva sule de
mctri dislan{3 se ana Vila Giulia
alaturi. griidina bolanica. deosebil de
frumoasii.
Partea inlUJlXata a viclii
eSlc Icgat.1. de aCliviti'i.lilc mafici -
Palcnno este unul din cenlrcle prin-
cipale ale acestei organizalii crimi
nale. inceputurilc crimei organizatc
in Sicilia d.:nea.za din sccolul XV,
PE SCURT
Lirnba: iluliana
Moreda: curo
Rcligia: catolicism
Acroport: Punta Raisi (Ia distnnli
de 32 de kilometri de ccntntl
onJllui)
ognidina
e'fotica in juruJ
Vilei Igea.
EUROPA
DEVEST
ITA 145
"
TOSCANA
Griidina Italiei
Panorama Toseanei in imprejurimile Sienei. in tonuri pastelate de oem.
in aeest rinut deluros erese ehiparo$i $i miislini.
Patria cavalerilor, a dilaretilor
a de orga
Nenumiirate obiceiuri, legende basme se leagii
de Toscana, cum se intfunplii adesea ell regiunile
bogate in cultur1i. Uneori, unele legende conpn
un sfunbure de adevar.
ECONOMIA
Resurse naturale: mereur. fier,
cupru. zinc. mannurii (ClIrrara).
Agrieultur-.i: culturi de legumc,
vita de vie maslini. Industria:
(texlilil). perrolierii
(rafinariil, ercrgelica. Turism
CE TREBUIE SA $TITI
I. tn galeria Acadcmiei de Arte Frumoase din Florenla sc cca mai
renumila statuie dill lume - David al lui Michelangelo.
2. Lorenzo di Mediei s-a ineonjurat cu pl3cere de Printre acc$tia s-a
numarat $i inegalabilul Leonardo da Vinci, realiwtorul primelor schile de
zburiitoarc au(orul celui mai faimos tablou din lume - Mona Lisa.
3. Celebrul fizician $i astronom Galileo Galilei s-a nilscut la Pisa, in 1564. EI a
intrat in conflict cu Biscrica datoritii teoriei lui revolulionare confonn direia
Pumantul sc invarte in jurul Soarelui.
4. Tumul din Pisa a ineepul sa sc inelire acum 800 de ani, din CllUW deplnsiirii
fundaliei. eu lOale aceslea. lumul a ramas in picioare pana in momenlul de
fata.
"
I
n anul 1559, putcmicul Cosimo
I din familia Medici a supus
Siena, aliatil a imparatului. EI a
decis atunei s:i puna eapih odatii
pentro totdeauna unui anumc namv
ural al locuitorilor Pe
vrcmuri. Siena Florenla erau
rivale de moarte. Prin anti] 1260
au prins obicciul sa
gorcasca pc strazile ora$ului un
magar, de a carui coad5 era alamal
stindardul Florenlei, pentru a-I face
de ras pc vccinii de la Nord.
Unul dintrc cdc mai bi"e conservate
oro$C IIlcdievale ale Toscanei - S.1n
Gimignll/lo.
Obiceiul s-a transfonnat etl timpul
in spectacolul traditional cunoscul
sub numclc de "II Palio", Scopul
cursei rcburr a dilaretilor in jurul
pietei medievale Piazza del Campo
este capturarea stindardului. Partici-
pantii lupta pentn! onoarea diferi-
Iclor cartiere ale Un
spectacol similar - inspirat de
,.Gioslra" medieval ii- are loc la
Arczzo.
CE MERIT V UT
Pisa. Siena. Arezzo,
Lucca. FiesoJc. Poggio a Caiole.
Petraita. San GlIllignano. ruirele
etrusee din Volterra Chiusi.
Locuitorii Lucca
amintcsc adesea poves-
lea ullui ta-nar care. in
1875, a cantal eu mata
pasiure la orga catedra-
lei. incaI autoritatile
I-au considerat
ncpotrivit pcntru fUllctia de
capclmaistnl demnimtea asociata
acestcia. a pierdut astfcl un
talcntal virtuoz, dar lumea a
unul dinlrc cei mai mari compo-
zilori de opera. Organistul plio de
temperament era Giacomo Puccini.
Case ascunse sub $; /Uric
de biscrici. A$<1 .1r.ltli Vilzute de sus
majoriw/C8 or.l$clor to.se8I1e.
cuMA
Medilerareana. Temperatura medic
anuala: +14C in Sud: +12C in
regiunile de vale; in Florenla.
+6C iama .';li +22C vara.
Perioada eea mai propiee
ci'ilatoriilor: primavara toamna.
EUROPA
DEVEST
ITA 147
IT
TOSCANA
HARTA FlZlCA

EMILIA-ROMAGNA

UMBRIA
\
MAREA
ADRIATIeA
~
} MARCH"E
LATIUM
/
o.
..
-
..

"
o
-
-
MAREA
--
LfGURICA
Toscana se intinde pfma la {anal/rile pitore$ti ale marilor
Liguriea ~ i Tirenianfi ~ i este marginita in Est de munth
Apenini. Cu dealurilc sale verzi, arhitcetura eitadinii unieii ~ i
atmosfera memorabihi, Toseana este eonsidcralii de multi
drept eca mai (ru111oasa regiune a Italiei.
pesIe 1(1) 000 dllloc.
~ 50000 dllloc.
peste 30 000 d111oc,
sub 30.000 de Ioc,
__drumuri pllflCIp.lIle
200 500 1 000 m
TOSCANA
PESCURT
Tllmu/ Inc/ina! din Pisa CSIC una di/llre iCo.11leJe (wistice ale lralici. vizitm din z06
pan,i ill scam dc gmpuri de tllri$fi dill III/nea imre'lgii.

In imprejurimile raului Amo

Niei 0 altli regiune europeanii ou se poate mandri eu
o eulturalii similarii eu eea a Toseanei.
Frumusetile naturale eapodoperele artistiee toseane
sunt admirate de milioane de anual.
RcgiulI.": istorica a Italici
Capitala: Florenla
Limba: italiana
Moneda: curo
Rcligia: catolicisrn
Ora*lc principalc: capitalele
provinciilor plus Prato $i
Voltcrrn
Masivi Apeninii Toscani,
munlii Prcapenini
Acroporturi intcma,ionalc:
Florcnla+Pcrctola, Pisa-Galileo
Galilci
STATISTICA
Suprafata: 23.000
Populapa: ].53 de milioalr
Dcnsitatea populapei: 150
loe
Cel mai malt van: Mlmle ('imlln.:
(in ..\pcninii Tosc'lIli, 1.16] ml
Calaloria prin Toscana trebuie sa
inc1uda :;;i 0 vizita la Pisa, cu tunlUl
ci inclinat ce se plead in fata
Siena mcdievalfi alrage
prin eursele de cai iar istoricul San
Gimignano este cunoscut drept
turnurilor",
in secolul al XV-lea, familia
Medici a eondus capitala regiunii,
Floren\a, intr-o perioada de dez-
voltare artistica
Monumente precum catedrala
Santa Maria del Fiore Galeria
Uffizi sun! cunoscute in intreaga
lume atrag ca un rnagrcl.
in cele 45 de sali ale Galeriei Uffizi
sunt expuse 4.800 de opere de arta.
Toscana eSle un loc de odihna ideal
nl! numai pentru cei intcresali de
cultura. Peisajele montan: ale
Apeninilor Toscani paduri Ie desc
sunl un paradis pcntru iubitorii de
natura de drumclii, T5rmul de
320 de kilometri lungime al
marilor Ligurice Tircnicn:
salis race toate dorin\ele amalorilor
de bai de soare :;;i ino!.
de ffiunle, prccum $i cct5ti1e $i
biscricilc amplasate pe coasle a-
bruplc. Tascana estc 1I1l1l1 dintrc
lcagarclc culturii apuserc modem:.
D
casupra colilelor Toscrll'ci
p[ute$te rnireasma 1mbala
toare a maslinilor, a chipa-
rO$ilor $i a duzilor. Caraclcrislicc
pentru accasta regime slint salcle
EUROPA
OCCIOENTALA
VENETIA
,
o r a ~ u l legendar din laguna
ITA 161
m
Venelia Iriiiele din lurism, conservand monumentele de arhiteetura i Iradilia.
in limpId concursului de gondole pe Canale Grande, locuitorii ii il1curajeaza
echipajele favorite in ale carol' culori sunt imbriica(i.
De la cetatea fortificati'i la metropola comerciali'i
pe insulele din laguna Venetia a fost decisiva pentru
innorirea renumele urbei. Astazi, aceasta geografica este 0
piedica serioasa in transportul de marfuri oameni.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in Evul Mediu, primul european care a pomit intN) calatorie caire Orientul
indepartat estc \'enetianul. comerciantul filozoful Marco Polo. Acesta cstI.'
autorul primelor descrieri ale JArilor populatiei Asiei.
2. Nuvela lui Thomas Mann .Moanea din Vcnclia" a fosl transpusa pe ecran de
Lucchino Visconti; acest film a popularizat imaginea de atmosfera sumbrA a
din laguna".
3. Conceptul ..commedia dcll'anc" are originea in istoria Veneliei. Renovarea
dc baUi II accstui .,tcatro al tipurilor" a fosl realizat de dmmaturgul Carlo
Goldoni. Em de profesic avocat. iar cariem litcrari a inceputo abia la varsta
de 31 de ani. A murit la Paris in anul 1793.
4. Pc Canale Grande.arlcra" cu couluri a Venelici. sc ana door uei poduri: Podul
Academici de ArtA. Ponte Rialto $i in apropicrea staliei Podul Scalzi
CE MERITA VAzUT
Pin\8 $i Ba.. ilicn San Marco.
Pillatul Dogilor. Ponte Rialto
(pod) pc Canalul Grande. Mwcul
Carrero Galeria ddl'Accadcmia
P
rimii locuilori ai Venetiei
au fost fugarii din Campia
Padului, care, in seealul
al IV-lea, S-3U adapoSlil aiei de
invazia popoarelor bamare.
locuitori au transfonnat teritoriul
mla$tinos 31 Venetiei intr-o marc
pUlcre mondiaHI. inlre secolclc
al VII-lea $1 al XV-lea, Venetia,
guvemata de dogi (condudHori i
ai Rcpublicii). a fost eea mai
insemnatil putere medileraneanil
care s-a imboglitit din comertul
oriental cu mirodenii. Veniturile
man obi inule Ie-au pennisdogi lor sa
consrruiascli palate de vis, biscriei,
reziden}c sompluoase. care ast:lzi
sunl atractia turislicA principalA a
Venetiei. CAire secolului
al XVlea a inccpul treplat declinul
Vcncliei. pentru ca. in 1797, dupA
rnzboaiele napolconiene. sa dcvinA
obiect de schimb intre Franta
Austria. apoleon ceda, in acest
an, Venetia Auslriei. Abia in 1866.
Venclia imrn in componenla Italiei.
Astiizi, Venetia. dalorilii
Bienalelor Artislice. Festivalului
International de Film. eSle unul
dintre principalclc cenlre cuhuralc
ale Italiei, inundat continuu de
valuri de turi$li.
in timp. sercnisima re
publica esle simbolul distrugerii
$i decaderii. Conslruetiilc sale.
sprijinite pc piloni de lemn.
sc scufundii. an de an. eu cali\a
eentlmetfl III tcriloriul
din laguna.. Pcrspecliva privind
rcmcdierea aeestor neajunsuri este
mai mull dedit pcsimistA. in plus,
Venclia. in ianuarie $i fcbruarie,
este acopcriti\ de 0 ce<lli'i groasa.
AceastA a1lllosfera apasAloarc a fost
redata de Luchino Visconti in G1mul
"Moorte la Venetia".
cuMA
Veri calde umede
Icmi reci Ulnede
Temperatura in
ianuaric dc la 00. C
la +6 C
in august dc la
+18Cla2TC
Februarie - in IImplil
ce/ebrullli festiml
de la Venetia. limp
de cOlel'u =ile, IIi se
;nfijri$eu=ii sfr(ilu('irea
tfl.'Clite.
IT
ITA 163
Teatl'\ll
Verde
VENETIA
,
Laguna Vene\iei
PLANULORASULUl
EUROPA
OCCIOENTALA
...
Principato or/era de comunicatie a ora$ului e Canale Grande, ell 0 lungime de 4 km,
arlera de apa a Veneriei, de-a lungul eareia s-au ;m;l!al palaleJas/lloase. unul dinlre eele
lIlai renulllilejiind Ca'd'Om - "Casa de Aur".
ITA 164
VENETIA
ORASUL PODURILOR'SI AL PALATELOR
Capilala lagunei; pC eele mai multe insule - 118 la numar.
Datorita situarii sale geografice,
Venetia este unul dintre cele mai vizitate ale lumii.
Tub/aI/rile illfli(i$lind
scene din socielll/e
eral/ populari=me
in seco/e/e tar-ii.
"Concerto Di Dame"
es/e una din /ucriiri/e
pic/omlui italian
Francesco Gilardi
(/7/2//793)
PESCURT
Religia: calolica
Limba: italian! dialectul \cnet
Canicre importanlc:
Cannareggio, Castello. San
Marco, San Polo. Dorsoduro,
Santa Croce, Lido. Chioggia.
Acropon: Marco Polo in
Tessera, 13 km nord vest de
Venetia.
"
I
n prima jumi'Uatc a seealului al
XVIII-lea. a avu! Joe dezvol-
larea curentului pictural. care
cele mai intcresanle peisajc
ale sau scene din viata
cotidiana a locuitorilor. Curentul
acesla poarta numele de vcduta
(cuvanlUl .,vcduta" inseamna
..vcdcre"), iar eel mai cunoscut
rcprezentant 31 s:"iu cste Giovanni
Antonio Canal. cunoscutul
Canaletto (1697-1768). Vederile lui
Canalcno. in fonnate mid. crau
considerate adcvaralc ca.rti
un su\enir potrivit dupa. un sejur 13
Venetia.
Ast<1zi, contemporanii fae
fmografii. filmeaza sau cumparn
Supraflllll: 7.1161.1112
Populalill: 27!'i.(IfKlloculIori (200lj
I)ensit.lliea populaliei: Nooo km1
vederi.lmaginca PalalUlui Dogilor
din Piata San Marco este eea mai
des in13lnitll. Langa Palatul Dogilor
se gllsesc Campanile - un lum inalt
din seeo!u! al XII-lea. Tumul eu
eeas din seeolul al XV-lea, prceum
Procuralic Vecchio Nuove.
monumcntc din seeolul al XVI-
lea. in Palatul Dogilor au
fUl1qional, dc-a lungul
timpului, loatc autoritalile
Republieii. Uinga Palat,
la eumpana veacurilor al
XVI-lea al XVIIlea. a
fost ridicat3 inchisoarea.
legata de Palat printr-un
mic pod. Acest pod
rcnumele datorita
Pa/me(e!a:#l/oose!le pOl
admira iII/iII/pilI ctilt1lOriei
CII gondola cli"dpori
descaperi loeuri lIemail'l:l=1I1e.
i"lr-o asifeJ de cii!iiforie,
gondola Ie poortu JX' /50 de
cOlla/e, traH?rsale de 400 de
poduri.
seriitorilor seeolului al XIXlea,
care I-au numit Podul Suspinelor.
De altfel, pe pod au suspinat nu
numai indrngostilii dezaml1gili,
dar nefericitii condamnati, care
trebuiau sA traverseze acest pod, pc
drumul de la sa!a de judecat.1'i din
Palat spre celula inchisorii.
EUROPA
DEVEST
OLANDA
Tara morilor de vant
,
~ L D 1
...
eana/uri/e, biciclete/e $i mori/e de vant sunC cde erei semne distinctive ale O/andei.
una dinere cde mai popu/atc rari din Europa.
Rembrandt Rubens
Regatul Tiirilor de Jos a fost candva una dintre principalele puteri
maritime coloniale ale lumii. Olanda menp.nut pana in prezent
statutul de monarhie a ramas 0 tara a navigapei.
ECONOMIA
Agricultura: cuhuri de cercalc, de
legume. de cartofi (numeroase
gospodiirii p..1nicularc):
noritor. animalclor.
Industria: pelrochimicil $i
crcrgclicfi (rnlinarii. extracpa
ga7lLlui nalUml), alimcnlnnl
(Iactale), chimica. electronica!li
consltuclii de SCCtoru! de
scn"icii c,le bin: denohat.
Atelierc de anizanal. Turi::.m.
Capita/a O/andc; cste bnlzdaui., asemeni Venetlel, e nenumtirnte canaluri.
Amsrerdam cstc num;r uncori .. Venetia Nordu/UI.
colul XV secalul XVII reprezinta
apogeul eulturii olandeze.
bogate au fost principalcle centre
artist ice: Amsterdam, Haarlem.
Utrecht, Lciden. OelO, Haga,
Rotterdam, Dordrechl $i Gouda.
Unu! dintrc cci mai importanli
reprezelltati ai Umanismului euro-
pean cstc Erasmus din Rotterdam.
Tot in Olanda s-au nascut unii dintre
cei mai mari pictori curopeni. prilltre
care Hieronymus Bosch. Jacob van
Ruysdael. Rembrandt Venneer.
Olanda dobandit faima nu numai
datorita ruzboaielor a dczvo!tarii
eomcrciale, dar datorit:i
ganditorilor Slii. Perioada dintre se-
\m!\lcrdam. Rolterdam. Ilaga.
baraJul IJsseimeer. In:o.ulele
hisicl,l de Vest
DOlorita Ootci lor olandezii
nu numai eli au reu.$it sa lina piepi
pUlemicci Spanii, in secolul XVII.
dar au cuceril numeroase colonii
maritime. Ei au descoperit tcritoriile
Indoreziei Surinamului de aslazi,
3U ajuns palla in Insulelc din Marca
Caraibilor chiaT p<1na in America
de Nord. in 1626, au infiinlat, pc
coasta Americii de Nord. Noul
Amsterdam, New York de
aSta7i.
CE MERITA VAzUT
"
I
n 1568, a inceput liizboiul dintrc
Tarilc de Jos Spania, carc a
dural 80 de ani. Sub conduccrca
lui Maurice de Orania, provinciilc
nordice ale tarii s-au ridiem
impotriva coroarei spaniolc. in (imp
cc provinciile sudiee (Bclgia de
aSl3zi) au ramas supuse acesteia
chiaT dupa semnarea Tratalului de
Pace din Westfalia. in 1648.
CE TREBUIE sA
1. Barajul IJsselmeer. numit adesca Zuiderzee, a fosl cindva un golf al Mani ordului. in unna ridicarii fundului mflrii,
accs1.3 a devenit lac interior al Olandei $i este, in prezent. un loe foone indn1gil de amalorii de sponuri nautiee.
2. Faianta pentru sobe din Delft, piCI.3t3 in culoarca caracteristici numita albastru de Delft, este una dintrc
crcaliile de valoare ale ceramicii artistice europere.
3. Expresia ,.punerul zero a apatut in Olanda. incepand din secolul XVlI. dcasuprn nivelului miirii se
masoam fali de punctul de refcrinli care este Amsterdam indicator zero din Amslerdam).
4. 1n anii '70, fotbalul olandez triumfa in lume. Steaua fotbalului Johan CruyfT$i echipa sa. Ajax Amsterdam. au
de trei ori consecutiv campionalul nalional. impreunli eu echip..1 nalionatii, acesta a oblinUi de doua ori titlul de
vicecampion mondialla fotba\. Aceasla disciplina sportiva continua sa provoace cmolii putcmice in Olanda. in anul
2000, larn a fost gazda Campionatului European de fOlba!. nliUuri de Belgia.
r::JLD 3
@
OLANDA
HARTAFIZICA
EUROPA
VEST
1I.Jot

...-

KOln
._.
--
GIIONINCEN
Groningen
GERt1,ANIA

,.
BELGIA

Den
I Vh,lo""
I Tutl
6 Bruxelies
...-,
Haefte.m
"'"-).'
".
"'-* de _ .......... canale
o 5 10 20 50 100m

MARE
NORDULUI
.......
pqlII Ioc.

1nlJtI5O.000 - 100.000 lac.
sub 50.000 lac.
OIanda este, in Iimba locuitorilor sai, Nederland, Tara de 105. Multe regiuni se afla sub
nive/u/ marii sau /a doar eli/iva metri deasupra lui, iar a mare parte din teritorii/e !arii
au fost rapite ape/or drenate. in urma aeestor aetivitiifi au ramas poldere/e, pe eare se
practica intens agricultura, favorizata de solurile aluviale feltile.
OLANDA
Campia periculoasa
Olanda este eea mai joasa tara din lume din punet de vedere al altitudinii. Partea sa
vestiea este afectatil in eontinuare de 0 lentil afundare: in decursul unui seeol aceasta
a eoboriit eu 10 eentimetri.
A
proape jumiilate din
suprafalu Olandei sc ana la
nivelul sau sub nivclul
marii. Penlru a impiedica inundarea
lil.rii de maree. olandezii au inventat
dc-a lungul sccolelor un sislem de
diguri de tcrasamente impotriva
inund3liilor.
Olandczii recunosc faptul ca tara lor
cstc divizata in doua p:'i!1i, diferite
din multe puncte de vedere.
Provinciilc din nord sunl locuite de
protCSI:1I11i, oamelli CCOllOm!
CUM,!.
Tcmpcrntd oceanica. Tempermura
medic: +2C in ianuaric, +17C in
iunie. Cantilalea anualit de
precipitalii: 750 111m.
STATISTICA
Suprafata: 41.526 km
PopuIafia: 16.4 milioaoc de
locuilori
Densitatea populafiei:
395 loc./km
Cel roai malt punct:
Vaalscrberg (32 I m)
rca mai Joasa altiludirc:
6.7 msub ni\clul mimi
otiJe, $I mai ales slijierbele la/e/e, soot
unuJ dintre principaJeJe produse de
export 8le Olandci.
austen. tn regiunile sudicc domina
calolicii, care tree drepl oameni
risipitori veseli. locuitorii
Olandei au un lucru in comun: sunl
foartc toleranti. in tara mica dens
populat'-l convicluiesc in deplinii
armonie oameni de nalionaliliili
credintc diferite.
Olanda cstc faimoasii daloritii
culturilor de legume daloriHi
branzeturilor foane gustoase,
precum datoritii transportului pc
mare pe uscat. excelent organizal.
Rotterdam Amsterdam sunt cele
mai mari ponuri maritime ale
Europci. Navigalia intracontinentalii
este ea foane hire dezvollata In
Oranda. Numeroasele canal uri sunt
cui de transport ideale $i faciliteazii
PE SCURT
Dcnumirca oficialii: Rcgatul Tarilor
de Jos
Sistcm politic: monarhic
constitutionaJa
Structurn administrntiva: 12
provmclJ
Capitala: Amsterdam (743.000 de
loc., aglomcratia urbana numdcind
1.536.000 de loc.)
Scdiul guvemului $i al
parlamellrnlui: Haga (S'Gravcnhagc)
Limba: rr..--crlandezfi
MollXia: curo
Religia: catolici (30010), rcfonnali
(15%), 8% dintre olalldezi sum de
aha religic, iar restul de 45% se
declarii ram afilierc rcligioasii.
Cele mai mari of"ll$e: Rotterdam,
Haga, Utrechl, Eindhoven,
Groningen
Celc mai fungi rJuri: Rhin, Meuse,
Schelde. \Vaal
Cele Illai importante porturi:
Rotterdam, Amsterdam
semnificativ circulatia. Locuitorii
ora$clor prcfcra un mijloc de
transport mai comod dedt
transportul in comun decat
autoturismele: bicicleta. in nicio allii
tam din Europa nu existii atat de
multi
Man de vial in provincia Flevoland
din Regatul Tirilor de los
NOR 1
<@
NORVEGIA
intre CapuJ Nord $i SkagelTak
n UROP '
I DE
Insulele Svalbard, Fiordul Magdalena

In regatul vikingilor
Timp de peste 500 de ani in Norvegia au domnit vikingii. La ineeputul
mileniului treeut, tara a format 0 uniune impreunii eu Danemarea de
Suedia.
CE MERITA VAzUT
Bisericile de lemn din Borgund. Heddal, Uvdal. Oslo
(Galeria Nationalii, Parcul Frogner ell statui Ie lui
Vigeland), noptile albc de la Capul Nord Insulclc
Lofolen,
P 7 INcit JImm din aptOpIt:r'e de fion:luJ Sogne cste
I11III1 dinIteJ'&fImele cxcmpJarc arhirecronice de acesr
tel care s-au "astral. r
Climii lemperatii oceanica. ealdii in
sud reee in nord. Datorit3
Curcntului eald al Golfului.
Norvegia arc un climat mult mai
bland decat Alaska, situata In
latitudirc. Tcmperatura
medie la Oslo: -4C in ianuaric,
+16C in iulie.
CLiMA
Dupa razboi, Norvegia a intrat in
NATO, eu condilia ca, pc timp de
pace, nieio foIlii militara straina sa
nu poata stationa pe tcritoriul sau.
Refercndumul organizat in 1994
referitor la integrarea in Uniurea
Ellropeami s-a ineheiat cu respin-
gerea acesteia. Luand in eonside-
rarc situalia eeonomiea excelentii a
liini, nu e de mirarc cli nqrvcgicnii
se tem di aderarea la Uniurc nu ar
face decat sa Ie inrautaleasca
nivelul de trai.
eel eu Par
Frumos, a eueerit
cea mai mare
parte a Pcninsulei
Scandinave, inili-
ind procesul de
unifieare a larii.
Din 1319, regcle Magnus al VII-lea
Eriksson a condus Norvcgia in
cadrul urci uniuni personale eu
Suedia. In 1397, ea unnarc a
Uniunii de la Kalmar, Sllcdia,
Norvegia Daremarea, ee1c trci
regate seandinave, s-au unit. in
final, Suedia a abandonal uniurca in
1523, dar Icgatura dintre Norvegia
Darcmarca s-a mcntinut pana in
1814. Din aeel moment, Norvcgia
aparat ell grija indcpendenla. in
timpul Primului Razboi Mondial,
tara pastrat rcutmlitatea a
riimas in afara alianlelor militare
pana in 1940, dnd a fosl atacala de
Gennania.
"
I
n preajrna sccolului V d.Cb.,
triburile nonnande, care popu
lau teritoriul de astlizi al
Norvegiei au tntiiniat un mic stat.
Pamanturile sterpc, suprapopularea
care domrca din secolul VIII
rcnumaratele lupte illire triburi au
devcnit cauza cxpediliilor de jaf ale
vikingilor. Calatorind pc camhii,
acc$tia au cucerit, intre allele,
Insulclc Faroe, Shetland $i Orkrey,
precum $i coaslele Irlandei $i
Scoliei. Vikingii au colonizat $1
Islanda, au infiintat in
Grocnlanda au fost primii
europeni care au ajuns in America
de Nord. Regele vikingilor, Harald I
PE SCURT
Denumirca oficiahi: Regalul
Norvegiei
C1pitala: Oslo (538.500 loc.,
aglomeralia urbana num1l.rn
811.688Ioc.)
Limbi: norvegiana (80010 bokmal,
20010 nynorsk)
Moreda: eoroana norvegiana
Religia: (Iuteranism
94%)
Acroponuri: Forrebu Gardcmoen
(ambelc lang3 Oslo)
CE TREBUIE sA $TITI
I. eel mai eelebm aleoal norvegian este aquavit. Una dinlTe
miircile acestei biiuturi putemie alcoalizate este pastrala in butoaie de lemn
pc navc. in perioada de fennentalie, navele eu alcoal trebuie sa traverseze
ccuatoml eel putin 0 dala.
2. Sehiorii norvegicni sunt printm eei mai buni din lume. la
concursurile intemalionale medalii dupa medalii.
3. Cei mai eunoscuti norvegieni sunt pietaml Edvard Munch
("Tipatul''} seriitoml Henrie Ibsen (.,Nora").
4. Numai in Scandinavia pol fi intiilnite biseriei medievale din lemn,
eonstmite pe st51pi eu foane asculite. tn Norvegia exisU1 25 de
astfel de biseriei.
NOR 3
@)
Daca am fl1tinde Iinia
tfinnlllui Norvegiei lufind
in considerare toate
golfurile adiinc sfipate in
coasta stancoasa, numite
florduri, aceasta aT Ii mai
/ungfi decat meridianul
care leagfi cei doi poJi ai
Pfimiintllilli.
Numeroase lacuri molJtane sum SilUll/e in
regiuni pitorqti unde nu intii/nC$ti picior
de om.
Golful
Botnic
FINLANDA
ponle 100.000 Icc.
Trw. 30000 - 100.000 Ioc.
tnnl0.000-30,OOOloc.
sub 10,000 Ioc.
400 1000 1500 m
C.I I
(1
CA
C. Nord
HARTA FIZICA
o
NORVEGIA
\
27
-.
Troms".
'Ie
Wl'$terdl

Haugesur\i'i
Akrehamn.
Stavang,r

200 Om
MAREA
NORDVL VI
...
NORVEGIA
Una dintre ceJe mai bogate {iiri din Jume.
Norvegia, unul dintre cele mai bogate state din lume,
este situatii pe tfumul de vest al Peninsulei Scandinave este una dintre t8ri1e cele
mai nordice ale continentului european. Bogiitia Norvegiei nu se rezumli la imensul
potential economic, dar cuprinde varietatea reliefului.
D
aca rc imaginam ca
Peninsula Scandinava arc
fanna unui leu. atunci
Norvegia reprezinta capul coama
acestuia. Aproximativ 0 treime din
tara este situata dincolo de cereul
polar. Majoritatea locuitorilor sau
stabilit in regiurca sudica in prcaj-
rna capitalei, Oslo. Caracteristice
pcolm peisajcle norvegicl'l: sunt
golfunlc maritime intratc adanc in
uscat, numite fiordun. Datorita
3cestora, linia liinnului este fnane
lungil, avand 21.930 de kilomelri.
Tipici pentnl orvegia sum
rcnumfualii ghelari (Jostedalsbreen
este eel mai mare ghetar al Europei).
Multi norvegieni traiesc din pescuit.
Marea ascundc iosa alta comoara,
care a mcut din poporul norvcgian
unul dintre celc mai bogate din
lume: petrolu!.
Dc la '60, dind au
fosl descopcnlc rczerve importante
STATISTICA
Supraf84a: J:!J. 77 km
(tara arhipclagul S\albard)
PopulaliJi: "5 milioarc de locuilori
Oensitatea populatiei:
I-iloc. km'
Cel mai inall v!rf:
G3ldhopiggcn (2.469 Ill)
Lungimea tinnului: 21.930 km.
km f'1l1ii Iiorduri
lnsule: pc!'>IC 150.000 (urele ..,unt
door 'i1anci I. dllllre care 2JIOO
locuite
Granite: ! 5+t km. dlnlre care
1.619kmcu Sucdia. 729 Un cu
Finlanda. 1961m ell
Triisfiturn carncteristica a
Munfi!or Sc:mdinaviei sunc
podi$urilc intinse. numite
field-uri. Mun,i; sunc
presiirntl eu {jorduri. lacuri
$i muri. Peisajele deosebite
au devenir marca auaCfie
IUristiciJ a Narvcgiei.
de petrol in Marea
Nordului in Marea
Norvcgiei, tara a devenit
3utonoma din puncrul de
vederc ercrgetic. Exportul
de petrol a stabilizal situ
atia cconomica a acestci
tan candva saracco
Rata scazut3 a
care se mcntirc de mult
timp In 3,9010, este 0
himerii pcntru alte stale.
Bog5tia tflrii ii dclcOllina
pc norvegicni s<i IlU acorde
o a1cntie dcosebita dcz
voltirii turisl11ului in
masa. Prclurilc ridicate
limiteaz1i numarul vizila-
tonlor din striiinatate, fapt
ce prolejcaza natura
norvegiana dc distrugeri.
in tinutunle nordicc
rcstr.ibatute de drumun,
unde timp de doua luni pc
an (in mai $i in iunie) pot
Ii admirale nOPlile albc,
schiurile sunt principalul
mijloc de deplasarc in
penooda de iama.
MinoritJlca nalionaJj a
Nonegici. sami. ce
in nardu! tMi;.
EUROPA
DEVEST
PORTUGALIA
Tara marinarilor
,
PRT 1
Tannul PortugaJiei - aiei a ineeput, in seeolul XV. istoria pulerii maritime.
De la mare putere, la "adapost pentru saraci"
Istoria Portugaliei este istoria unui de succese Tara,
cunoscutii pentru un timp sub denumirea de "adapost european al
silracilor", trece printr-o nouii perioada de dezvoltare dinamica.
CE TREBUIE SA $TITI
1. Muziea popularA ponugheza estc foane ascm!natoare eu muzica spaniola
(dansuri in cere acompaniate de cintecul corului). Un dans foane popular
aici este fandango.
2. Pluta cste un produs tnditional portughez. Aceasta se obtine din <;1ejarul de
pluta, care in special in regiurea Alemejo.
3. Podul Vasco da Garna peste roul Tejo din apropiere de Lisabona a fOS1
tenninat in 1998 $i eSte considernt monumenl arhitectonic.
4. Lisabona a fost viclima unui groaznie eutremur de pamam pe 1 noicmbric
1755. Numeroase c1l'idiri dcosebitc $i obie<:1e dc ana I-.::prctuitc au fost
dislruse atunei.
P
crsoana lui Henrie
Na\igutorul (Don Ilcnriquc 01
Na\cgador, 13941460) sc
bucurii pana in prezcnt de un marc
respect in Portugalia. Odata eu cl,
puterea Ponugalici a inceput sa
creasdi pc marilc occarclc lumiL
Henric Navigatorul a organizat a
finanl3t calalorii pc oceanul
Atlantic, de-a lungul coaslelor
Africii. initiind colonizarca acesteia.
La seun limp dupa accca, Vasco da
Gama a descoperil calea maritima
spre Indii, a cueent pentru
Ponugalia Insulele Maluec a pus
bazclc a numeroasc centre comer-
ciale. Expcdiliile maritime all anga-
jat potcntialul POl1ugalici in
mcisura inc3t aceasta nu a putut sa
tina piepl annalei spaniole care i-a
ocupat teriloriul in 1580, sub con-
duccre3 printului de Aloo.
Ponugalia recapat31 indepcn
de abia in 1668. cu ajulorul
britanicilor. Picrdcrca. in 1822, a
celei mai mari colonii, Brazilia, a
fost 0 loviturn scrioasa. Aici sc refu
giase cunca portUghCz3 in 1807, in
PESCURT
Dcoumirca oficiala: Republica
P0l1ughc-18
Sistcm politic: republica
parlamcnlanl
Capilula: Lisabona
Limba: pon.ugheza
Morcda: cum
Cele mai importante Porto,
Coimbra, Faro, Braga. Sctiibal
Aeroporturi: lisabona (portela).
Pono (Pcdras Rubas), Faro
Regiuni autooome: Insulelc
Madeira $i Azore
Ape: Tejo (275 km), Douro (322
km), Guadiana (260 km)
Tumul Befem din apropiere de
Lis,1bon.1 pc roul Tejo.
ECONOMIA
Turis.m. Industria: usoari flextila).
alimentanl (produsc din
Agricultura: culturi de '11-3 de vic.
lnSl1JJItaneu din
viap in
orrJ$ul poltUghcz
Lisabona
timpul ocupailci napolconicrc.
Regele Juan allV-Iea s-a reintors in
patrie in 1821, dar I-a Imt la Rio pc
fiul sau Pedro, pc post de suplcanl.
Un an mai tlirziu, Pedro a fost
incoronat impID"a1 al Braziliei iar in
1825, Ponugalia a recunoscut indc-
accstei tfui. Situaria
politica inlcma a ramas. insa, insta
bila. Dictatura lui Salazar (1933
1968) a rcprczcntat 0 pcrioada di fi
cila pcntru Democra,ia a fost
rcintrodusa in Portugalia in 1974. in
unna "Re\iolutiei Garoafelor" iar
imegrarca in UniUl'ra Europeana a
stimulat dczvoharea cconomica,
dupa ani dc stagnate.
EUROPA
DEVEST
PORTUGALIA
HARTA FlZlCA
PRT 3
u
".
OCEANUL
ATLANTIC
""'...-
......
r
\
de- Mo"e i l l l l ~
e,t,'t.lOt
"...
AC
F ~ o

Galful
Cadiz
SPANIA
,..
'-
""*SOO 000 ditloc.
""*JIIO 000 ditloc.
_ l00000ditloc:
_JOOOOditloc:
_10000ditloc:
- .....-
200 SOO, lIOO rn
Vecinfitatea oceanuJui Atlantic $i lunga /inie a tiinnu/ui au creat conditii exce/ente pentru
dezvoltarea mlviga{iei. La inceput, cii/fitoriiJe pe mare se tenninau in apropiere de {finn. Mai
farzi(l, in epoca I1wri/or descoperiri geografice, vaseJe au inceput sa inlreprindii expcdi{ii tot
mai inde/ungate. ceea ce a permis PortL/galiei sa devinii una dintre primeJe puter; colonia/e.
PORTUGALIA
La marginea Europei
Portugalia ocupii partea vesticii a Peninsulei Therice iar coastele sale au 0 lungime de
943 de kilometri. Tiirmul este greu accesibil, avand un numiir redus de golfuri.
Munpi p<>d4urile acoperii aproape 70% din teritoriul \iirii.
Pc '-'-ala roului Doum se ana podgorii renumitc. Aici sc produce vinul de Pono.
a/ eiiru; nume provine de III 31 doi/ea ea miirimc din POl1ugalia.
CE MERITA VAzUT
Lisabon3 (manastirca
IUnlul Helem. bisl.lncile in
baroc, palatul regal car1ierelc
Allama Bairw \Itll). Palacio
da P..:na in Sintra. mana tmle din
Akobal;3 Batalha.
{fonifica!llk or<l:;>uluil. {'oimbm
(hibllot-Xa uni\l:,""ilanil.
Conimbnga lruinelc wman:J.
sancluarul marin din
C
CIC doua turi din Peninsula
Iberica, Spania $i Portugalia,
sunl adesea pomenite
imprcuna. in realitalc. aceslea suot
faane diferilc una de cealaha.
Spania cste lam mcditerareaniL
sprc dcosebirc de Portugalia.
Pcisajele accslcia au fanne lllai
dure, pc lannurilc pOrtUghC7C
reprimiloare $i abruplc bal v:i.nruri
putemicc iar valurilc Atlanticului
se sparg pc stancile ro$ii $i pc pia-
STATISTICA
SUpnlfata: 9::!.391 km
Populapa: 10,5 milioarc de
locuitori
Densitatea populapei: t 14 loc. km
Spornl natura.l: 031f'0 anuat
Mortalitatca: 10 d... x,;..;,; la 1.000 de

medie de 73 de ani
la I:Iflrbap ""79 d.: ani 13 fcmei
Cele mai inalte vlirfuri: r..;trclla
1.lJ9J 11l. Punta do Pico (Azore)
::!.J51 In
Granile: 1.115 kill (eu Sp<lnia)
jele pietro..1sc. Vanturile penna
rentc care bat dinsprc Atlantic sunt
pentru Portugalia. In accla$i limp
blcstem $i bioccuvanlarc: nu atrag
turi$lii dar protejc3z5 mediul
inconjuralor.
Portugalia face parte din putirele
tari curopere cu acr foartc cural, cu
exccptia c5.lorva rcgiuni. in accasta
tarn, conceptul de .. pMuri pc calc
de disparilie" estc rccunoscul.
Coastele Portugaliei nu sum peste
tot abruplc $i b:itulc de vant: in
regiurx:a Algavre, din sudul tarii, sc
afla plajc minunale lini$titc. cu
nimic mai prejos fatli dc ccle spa
niole sau italiere. Tocmai de aici.
de pc lannul Golfului Cadiz., au
plecal faimoasele expcditii mari-
timc. Motivcle muhor marinari
crau adcsca dcstul de proLaicc:
i$i asumau riscul unor cilia
torii indep:irtate de dragul aurului,
argimului, sclavilor, fildc$ului
mirodeniilor. in trecuI, Portugalia a
fost 0 mare putere mondial:i.
Portughezii trniesc 3stazi din
amintirile trccutului glorios. Pe
steagul national figurc371i un astro-
lab - instrument de navigalie care
rolul jucat pc vrcmuri
de Portugalia in dcscopcrirea lumii.
cuMA
SublrOpicaJ4 umeda in nord
mediterarean4 in sud. Vanturilc
care hal dinsprc Atlantic
influentew semnificati\- elima
Portugaliei (mai ales 1a \-'cst la
nord). Tempcraturilc medii anuale:
intrc +9e +20
o
e In Porto. intrc
+1 Joe +22e la Lisabona, inlre
+12e +24e la Faro.
REGIUNI
EC
GE
Gigant economic in recesiune
REG 85
in limpuJ ceJui de aJ doiJea riizboi mondiaJ, FranJdiJrt am Main a fost practic
ras de pe fala piimancuJui. Astiizi este principaJuJ cenlro bancar european,
DCup5nd un raJ important fn industria comet1u] german. eea mai buna dovadii
fn acesl sens sunl zgarie-nori din cenlru]
o mare provocare dupa unificare
Economia RDG - centralizata ignorand regulile economiei de piala
- s-a dovedit in momentul unificarii 0 relicva a carei transfonnare
avea sa coste Vestul multe miliarde de marci. Astiizi, principala economie
din zona eum suporta cu dificultate cresciinda menlinerea ramurilor
industriale nerentabile nu mai este capabila sa asigure cetalenilor
beneficiile sociale cu care s-au
CE TREBUIE sA $TITI
Traditional, portulJooca un rol (oorte important in cconomia hanscatlc
llamburg. in prezcm, Ol7l$ul CSle un important ccntro pe piata lchnologiilor
lnodeme a mass-moolc,.
1. Dupoi unificnrea tfuii. in 1991, 5--aluat decizia de mutare n capitalei In Berlin.
2. Polorezii reprezintA 0,4% din populalia Germaniei (aliituri de greci, sunl a
trein minoritate nalionala dupii turci italieni).
3. In 2002, in Gennania cxistau aproximativ 56 de milioare de utilizatori de
teleroore mobile aproope 32 de milioore de ulilizatori de Inlem:t. fn lam
runclioreazli aproximativ 800 de posturi de radio 370 de posturi de
televiziUl\::. Finna gcmlanii Deutsche Telckom esle una dintre cde mai man
finne de telL'Comunicatii din lume.
areclata de schimbarea globala de
conjunclur.i nu mai face falii inda
tonrilor unui vcrilabil "stal social".
Gennanii posibilitiiti
Ie-lara prea mulli b..'lni in
scopuri sociale, suslin5.nd lotodala
industriile din ramura
navala minicrn. 0 solulie pcntru
revigorarea economicii sc a
fi a progr:uTIul guvemamcnlal de
rcfonnc "Agenda 2010", bazat pc
reducerea ajulorului de redu-
cen in sectoml serviciilor medicale,
libcralizarea legislaliei muncii $i
reducerea pensiilor.
in momentul de fata, cca mai mare
economic din Uniurea Europcana
se cIatinii din Icmelii. Scc5IUiti de
invesliliile in landurile esLice,
mult mai dificila decat sc
Stnlcturile economice ale RDG erau
iar nonnele de pro-
duclie nu corespundeau cerin!elor
internationalc. Numcroase eSI
-gennane (din ramura miniera,
navala, chimica a industriei de
au dat faliment iar altele au
fost salvale numai dalonla ajutoru
lui fin:mciar semnificativ din Vest.
STATISTICA
Suprafata: 57,000 km
PopulaJia.: mlliOOfr
Striini: 9".. in turn,
cmlgranl1 din Europa de hi
gn.'\:i, luhcni
Oensitatea populapei:
locuJ((\ri km
Rata
nproxunaln in
aproximali\ 16"0 in I-oa
Timpul de luero pe an: 1.667 ore
Durata concediului: 10 de lile
(nnual)
Urbanizarea: 87
11
'0
eaderea URSS a ofen! GCnlluniei
$-1nsa iSloric5. a reunilic5rii (care a
nvul Joe In 3 octombrie 1990). S-a
dovedit lns.."i eft - dupa spusclc cun-
cclarului Willy Brandl- "unirea a cc
ea ce ar lrebui sa fie impreun5" esle
D
upa divizarea Gcnnanici In
anilor '40, ficcarc
dintre celc doua tari s-u
dczvoltul in directii difcritc: RFG a
unna! calea economiei libcre de pia-
la, in limp ce in ROO sislcmul eco-
nomic sa bazat pe proprietalca de
slat. in RFG agricultura a pierdut 101
mai mull din important3, pc cand in
ROO lcrenurile arabi Ie acopcreau
6()O/o din suprafata tani. Rigida
economic planificat5. de lip socia
list, a facUi imposibila 0 del-voltare
dinamica dupa model \leslie iar in-
dustria invech.ita a provocat dcgra-
darea semnificativa a mediului in-
conjurJlor.
GERMANIA
HARTA ECONOMICA
l "------4
"7BADEN
{)ATTEMJE-
.....
RoI."",ek
ME LEMBURG
-POMERA IA ANTERIOARA
Agricuttura
.""'....
C r ~ t e r e a ardmalelor
v ~ de Yle
SitYlCUlluro
Industria
O
""''''''
induslriale
AutoslrAzi
.............- Canale
POlen!ialul economic $i demografic al Republicii Federale Gennania
o indreplate$te sajoace un ral esen!iaJ in Europa unificata.
GERMANIA
Tara miracolului economic
,
Dupi al doilea ra.zboi mondial Germania a rellijit, mai mult decat orice alta tarii,
sa reconstruiascii infrastructura distrusa. Economia vest-germana s-a impus
pe pietele intemaponale, fapt datonta ciiruia Germania, situata
in inima Europei, a devenit a doua putere comercialii a lumii.
/'\
1
0 1945 Gennania a fost dislrus:i:
mulle obiective indu
striale au fost rase de pc [ala pd-
manlUlui de caire aliali. Sansa rccon-
slnJcliei din a slruclurilor
ceonomice sociale gennare a
aparut insa imcdiat. Economia "5-;)
pus pc picioarc" dalorila ajutorului
scmnificativ oren! de SUA, prl.'CUIll
datorita putcrii de mUllen
seriozillilii lipie in plus.
redresarca a avu! Joe mai rcpcdc
dedit era estimat: in anii '50 mira-
colul economic gennan a surprins
lumea iar 13 sffin;itul deceniului
trecut Jara dintrc Marca Nordului
Alpi a n..-.tJcvcnil 0 pulere cconomica.
eel rna; mare din Germ3nia estc
Berlin. La sfaf'$iluJ mileniului trecur.
dupa unific311!:J I,ini. parlamentuJ $/
guvemuJ au rcl'Cnll la Berlin.
ECONOMIA
Agricultura ,i crqterea animalelor
(1.1% din forta de munea).
Industria (36,3%); in principal
pelrOChimie1., erergeticl, de
ehimica alimen13r3. Scrvicii
(62PI.). Produsul national brut pc
cap de locuilor: 26.035 euro in anul
200 I. Zoe priDcipale cconomice:
Rbin-Ruhr (Koln. Essen.Duisborg,
Dortmund, Dusseldorf), RhinMcin
(Frankfurt), Rhin-Neckar
(Mannhcim. Ludwigshafcn,
Stultgan). Berlin, Ilamburg,
$axonia Dresda.,
ChemniiZ). in anii '90;
ecooornic5 de 1.50/. anual.
Ra13 inflaliei: 1,4/..
Rata
PE SCURT
, Denumirea oficiala: Republica
Federnla Gennania
impal'1ire adminislraliva:
16 Siale federalc (Ianduri)
, Capitala: Berlin (3,4 milioare
locuitori. aglomernlia urbana
4,5 milioare)
Limba: gennana
Morrda: curo - 100 ccnli
Rcligie: (protcs13n\i
58.6%, cutolici 34,4;'),
musulmani (2,1%)
Cele mai marl or.t$C:
Berlin, Munchen. Dresda,
Dusseldorf, Duisburg,
Dortmund. Essen, Koln.
e Porturi principale: Hamburg.
Bremcnhaven. Kiel , Roslock.
Duisburg (eel mai marc port
fluvial european)
"P:irinlclc" Si arhitectul rcconstru-
cliei economice gcnnaoc a fost Lud-
wig Erhard - ministrul econorniei in
guvemul cancelarului Konrad Ade-
nauer, prornotorul "cconomiei de
pia!:i care ia in considerarc n.::\ioile
sociale". Consolidarea piClci libere
sustinut:i de un stat putemlc Si dc 0
rc!ca de servicii sociall: a dcvenit un
model pentru multe tan.
in prczcnt. Gennania riimfill: a doua
pUlere comercial:i a lumii. dar cri-
zele structurale din economic (prii-
busirca scctoarelor traditionale.
majul in distrugerca mcdiu-
lui) umbrcsc aceasm tara 3 miraco-
lului economic.
SMR 1
o SAN
EUROPA
DEVEST
Republica striiveche
Pe fiecare dintre cele trei piscuri ale Monte Titano (Muntele U r i a ~ ) au fost construite
in Evul Mediu castelc (in imagine, La Rocca). Imaginea acestor trei castele a riimas
pana astiizi blazonul statu/ui San Marino.
Capitanii decid cursul de urrnat
San Marino s-a apiirat intotdeauna eu succes de invadatorii straini.
Constitutia medievala pana in prezent viata internli a statului.
in sa/a din fOlografie se CoosiJiul Mare $i General - porlMnentul din San Marino.
CE TREBUIE sA $TITI
I. San Marino nu este un rai pentnl cei care fug de fisc. dar poote fi
caracterizat ea atare cand vile \orba de azilanli. Cel mai eelebru dintre
a fo t Giuseppe Garibaldi, care a gasil aici adapost in 1R49. dupi
primei sale tentative de unificarc a Italiei.
2. 1n afam de Obiectelor Bizare, una dintrc ccle mai mari atractii
turistice din San Marino este Muzeul Annclor. Acesta se aflli in castelul La
Cesta. siluat 1a cea mai mare im\Jtime pc Monte Tilano.
3. in Biserica Franciscanilor se ana capodopcrcle marilor pictori italieni
Guercino Bellini.
4. Numoi slatele Nauru $i Tuvalu, din Oceania, al1i.turi de Monaco de
Vatican, sunt mai mici ca dimensiure dccal San Marino.
anna in mana. Din 1862, statui se
af1a sub protectia militar.1 suplimen-
tara a ltalici. Putcrile strain: au
sa oeupe San Marino door in doua
oeazii. in 1503, statui minuseul a
intrat pcnlru scurt timp sub controlul
prinlului Romagnici, Cesare Borgia.
in schimb, in 1943, granilcle statului
au fast trccllte de agresorul gemmn.
Dupa razboi, San Marino a primit
numclc de Republica d.1Iorit.l
perioodei indelungate in care au
dominat guvcrrelc de stanga.
Confonn tmdi(iei, la I aprilie $i la I
octombrie, are loe in San Marino
ccremonia oficiala de preluare a
pUlerii de citre noii dipitani. in tim-
pul ceremoniilor. care amintesc ure-
ori de un bal maseat, aCC$tia primesc
chcile $i sigiliilc stulului.
in San Marino Illl cxista scrvlciu
militar obligatoriu: annata, care
numara 1.000 de soldali, cste for-
mata exclusiv din voluntari. insa,
daca statui estc in pericol, fiecare
loeuitor de se"t oorbatesc, inlre 16 $i
55 de ani, este obligat sa iI apere cu
Situarea pc coastele abruplc ale
muntelui a facilitat apfunrea a pcr-
mis micii societiili de aici sa i$i
pastrezc independen13 un limp
indclungat. San Marino cstc
considerata cea mai veche republica
din lume, care a dainiut palla in ziua
de astazi, iar constitulia republicana
a fost adoptatii in acest stat. inca din
anul 1362. Icgca fundamcnlala
a fost modificata de numcroasc ori,
clcmcnlcle sale fundamentale au
raffias rcscbimbate: stmului
raman cci doi capitani-regcnti alC$i
pentru 0 perioada de $USc luni.
Acc$lia sunt desemnati dc Marcie
Consiliul Gereral, in ficcarc prima-
vam $i toamna. Consiliu insu$i este
ales de popor 0 data la cinci ani.
S
pre secolului III. dod
impfuutul roman Dioclclian a
incepul persccutia
Marinus, eel care avea sa dcvimi mai
tUrL-iu sffint patron al stalului, a
8.. 'i fuga lufuld eatea Adriaticii.
EI s-a adapostit pc Monte Titano,
unde a ramas triiiasca in sihiislrie,
dupa anul 30 I. Aceasta estc legenda
dcspre originilc accstui slat.
("a t Ide (La Rocca. La (jUllna..
La l cstal. Palatul Gu\cmulUi.
Biseflca Franci,;canilor. B:vitica.
(abiretut Obi\.'Clclor BUilrc.
MUleul Annelor. \.1u.feul
Ganbaldl.
cuM.&.
Mediterareana (r.icoroasA din
cauza altitudinii). Temperatura
medie: in ianuarie $i +25C
in iulie.
CE MERITA VAzUT
,
EUROPA
DEVEST
SANMARINO
HARTA GENERALA Sf PLANUL ORASULUI
SMR 3
Rt'P"bliCfl San Marino
EMILIA-AOMAGNA
I
MARCHE
'-
.....OOOIac-
_ 4llOD lac-
---

Sau Marino

<..,---
---
--

Calatorind spre San Marino dinspre Rimini este greu sa observi cand ai trecut grani{a.
Aceasta nu este marcata in mod special, iar relieful format din campii din lunci este
de ambele parti ale grani{ei. De abia cand ajungi la poalele impunatorului masiv
Titano, pe viirfuJ caruia se alIa capitaJa statului, ai siguranJ8 cil ai ajuns in San Marino.
Numeroase/e mag;lzinc eu suvenirc }ichioruri de calitate de pc marginea striidutelor
EJbrupte aminlesc de fc1ptul ca turismul estc sursa principalii de vcnituri /8 bugetului
statului.
SAN MARINO
Stand pitic de 1a poa1e1e Munte1ui Uria$
imponantii pentru San Marino, Sial
ell un sistem de protectie sociala pu-
ternie dezvoltal, 0 eonstituie lim-
brelc p<$lle. Ie lipesc adese-
ori pc vcderile pe care Ie trimit de
aici, dar capodoperele artisticc cu
lnscrisul "Rep. di San Marino" au
mai ales valoare pentro
Ie apreciazii datorita mul-
titudinii de motive datorita e.'(e-
cUlici foone mente,
San Marino, unw dintre cele mai mici state din lume, este situat
pe coastele lantului muntos aI Apeninilor.
"-
l
oIre rcgiunilc it.1.1icrc Emilia-
Romagna Marche sc ascundc
un stat ell suprafap pUlin mai
mare de 60 km'. Din punctul de
vedcrc al dimcnsiunilor, acesta esle
al cincilca pc lisla cclor mai mid
state din Jume. San Marino cuprindc
o capitala ell nume. care
numara 4.500 de locuitori cstc
siruam 130 altitudirc de 755 de metri
pc cooslele Monle Tirana, precum
cateYa zcci de sale In poalclc
Illunte.
STATISTICA
SllpI"&f$: f1 i.2 KIll
PopuIapa: 29.251 Ill\:
Densitatea populapei: 473 loe km
Structura populapei: ,<Inmarin.:<'l
1<4 e.lt.:lhcnl ' .... flo
SporuJ oanual: 1.2h
GranilC: _\9 km f!:nl;la\a re
[tah",ll
Cel mai inalt viirf: Til.IM (749 m)
PE SCURT
Dcnumirc3 oFicialli.: Scrcnisima
Republica San Marino
Capitala: San Marino (4.3511oc.)
limbi: italiana..
Mou=da: cum
Rcligia: catolicism
eca mai marc localitalc: Scrravallc
(9.400 loe.)
Mu1lumitli faptului ca tlinnul italian
al Adrialicii imprcuna Cll Rimini,
Mecca se ana 13 numal 25
de kilometri departare. aproximmiv
doua trcimi din vcniturilc statului
pravi" din turism. Anual, lara
3,5 milioare de vizitatori,
in special care doresc sa
petreac:'i vacanla la mare $i care fae
excul'Sii de 0 zi in San Marino.
Din pricina aglomcratici cauzate de
afluxul turistic. csle grcu 53 simti
atmosfera medievala
a San
Marino. Aglomeratia
,1Iinge apogeul in
plimi varn, dar San
Marino merita sa fie
vizitat fie $i numai
pentru peisajele mi
!lunate ale Munlilor
Apeni"i, pcntru cclc
trei castelc construitc
In mari altitudini $i
pentru Palatul
Gu\'cmului din
Piazza della Libcrui
(Piata Libert..ilii).
Alatlln de turism, 0
alti sursi'i de venituri
Piazza della Libert:i (Piala Libertalii)
cu Statuia Libcrtiilii sanman'nezc.
ECONOMIA
Emisia de timbre
Agricultura: culturi de vila de ,ie
de m:hlitr. 'itelor.
Industria: (textill).
alimcnlarfi (bl".inzeluri). de
clcClrice (electronica) ; atclicrc de
aniunal, Turism.
EUROPA
DEVEST
SPANIA
Patria coridei !ji a dansului flamenco
SPA 1
"
Pueblos blancos, adicii "satele a/be': sunt situate de obicei pc coaste/e muntilor $i
alcatuiesc peisajuJ caracleristic al AndaJuziei. regiunc pitoreasca. situata in sudul
Spaniei.
Putere timp de un seeo]
Spania a fost timp de secole victima invaziilor arabe, dar, in secolul XVI,
jumiitate din glob s-a afIat sub dominatia sa.
ECONOMIA
Rcsursc naturale: ziicfllninlc de
mircrcu (zinc. tier. plumb. titan)
bauxilA.
cleclrolchnica c1cclTOnica. de
automobile. ITh:lalurgica. chimicA,
tc.'(tila. alimcmarn. \gricuhum:
cuhuri de \ il<1 de \ ie (Iocul trei in
lume 13 produqia de \ in). de
cerca1c. de fructc citricc. de
mashni. pcsellil. Turism.
milioat'c de victimc sa incheiat, in
1939, cu victoria lui Franco. datoritii
sprijinului acordat de Gcrmania
hitlcrisHi de ltalia fascista. Franco
a condus tara ca dictator pana la
moartea sa, in 1975. La seurt timp
dupa aceasta. Juan Carlos I a
proc1amm din nou monarhia. Din
1976, aceasla sc limiteaza la funclii
pur reprczcntalive. Problemclc
principale ale Spaniei modem: sunl
menlirerca sub control a Icrorii
rala ridicata a
care in ullimii ani a incc-
pill, s5 sc reducii trcpwt.
CE MERITA VAzUT
\tadrid. FS('orial. s.:gO\ lao
Granada. SC\ ilia. Co L1 de la l.U7
(intre GlbraltoJ,r graniJ3 ell
Portugaliul. Galicia cea plina de
\cnleatoi.
A
nu, 1492 rcprezinl5 0 data
important:i pcnlru Spania:
Cristofor Columb a dcsco-
perit America iar tara a re\'cnit sub
control dupa ce ultimului
regal maur a1 Granadci a fost cueerit.
Regatul spaniol a dc\cnit 0 putcre
mondiala, dar nu penln! mult limp:
in 1588, Anglia protestanta a
scufundat faimoasa Invincibila
Armada. marcand astfel .inceputul
pcntru putcrea sp<lniolu.
in dC{;ursul sccolulul a[ XIX-lea.
Spania a pierdut loale coloniile din
America Asia - ultimclc dinlrc cle
(Cuba, Puerto Rico Filipirc) in
I &98, in favoarca Slutelor Unite.
in anul 1931. monarhici a
fost urmata de un seurt interludiu
democratic al carui declaral
fost gereralul fascist Francisco
Franco. "Contrarcvolutiu" condusa
de acesta a dus. in 1936. la
izbuenirca unui sangeros ra7boi
civil. Rflzboilll a facut peste 1.2
cuMA
SubtropicalA-: chmat marin
(temperat umed) pc coasta
atlantica; c1imat conlirental in
campia centroid (Meseta); in sud.
elimat mediterarean.
Porto C%m eslC un sat pesciiresc tipic. Pescuitul continua sii jooce un '01
import.1m in l'Conomia sp.1niolfi,
CE TREBUIE sA
I. in anul 1981. forte militarc de drcapta au inecrcat 53 mstoarre guvemul Si
sa instaurezc dictatura militam.
2. in 26 aprilie 1937. avioarele gemJare din Legiurca Condorul au distrus
Guemlca y Luna. sitU31 in nordul Spaniei. Accasta tragedie de
propo.,ii a fost imonalizata de Pablo Picasso in celebrul sau tablou.
3. Spania este situati la 0 altitudirr;: medie de 660 de mctri deasupra ni\ielului
marii. rapt care 0 plaseazi pc loeul doi in Europa (dup3 EI\ietia).
EUROPA
DEVEST
SPANIA
HARTA FIZICA
SPA3
r r

...-.
_' __10<.
__0llIl .. 1Iz
_ ,0000llllollllz
"'OllOllllollloc-
----
ZOIl 50Il 1000 mlO..
FRANTA
ALGERIA
_..
-

MAROC
Golf."
OCEANUL
A TLANT/C
r
-
Spania Deupa eea rnai mare parte a Peninsulei Iberiee $; este asoeiata eel rna; adesea ell
plajele insorite de pe coasta mediteraneana. d e ~ i in interiorul {arii iemile aspre. cu
ziipada. lW sunt 0 raritate.
SPANIA
Tara traditiilor culturale !}i a turismului in masa
Un sejur in Spania nu se poate reduee numai la vizitarea plajelor. Spania este 0 tara
eu peisaje minunate, eu 0 culturii deosebitii eu 0 buciitiirie delieioasa.
S
panin CSIC 0 destinatic turistica
cxtrem de CUIlOSCUla. eel mai
adesea, vizitc3za Ibiza.
Majol'C3 sau una din plajele mc-
dilcrareerc dintrc Barcelona Va-
lencia. Acestc ..solarii turistice" au,
Insrl. foartc pu\in in COllllm ell
..Spania autcnticfi"'. Trci lrasec
facilitcaza dcscopcrirca accstcia.
Primu! tr.lSCu lrete prill Pirin:::i caire
San Sebastian. probabil eel mai
frumos port spaniol. ell plaja sa
in fanna de scoica
(.,Conch,,"). Mai dcpartc, insprc
Vest. sc imindc Asturia ell munlii
masi"i ai Canlabrici (aprox. 2.700
01) cc coboaril abrupt spre mare $i
Galicia cca verde. ell rcollmitu!
sanctuar marin din Santiago de
Composlcla. AI doilca lrascu parcur-
ge Castilia $1 imprejurimile
Madridului: mcriL.; \izitaiC
Toledo. Avila. Segovia Sala-
manca, unde se ana cca mai \-cchc
universitatc din Europa. AI trcilca
lrnSCli tm..:crseaz;.l Andaluzia. Situata
STATISTICA
Suprafara; 50-\7K] kill:
eu In:-.uleJc Balcarc
In..ulde Canare)
Populafia: W de mihoon;
Densitatea popuJatiei: "11';
loeuitllri km:
eel mai malt v8rf: Pi,o de Tcide
(in Teocrilc..UIH m)
Lungimea coaslei: .l9{).-\ km
(rara Bakarc ':01 In..ulclc (anarcl
PE SCURT
Dcnumirca oficiaU'i:
Rcgatul Spaniei
Sistem politic:
monarhie constitutionala
Diviziure udministrativl\:
52 de provincii grupatc in 17
rcgiuni autonome
Posesiuni:
Ccuta Si Mclilla (in Maroc)
Capitala : Madrid
Limbi: spaniola
(limba ofK:ia1a, 73%), catalana
(24;'), galiciana. basdi
Moreda: curo
Rcligia: catolicism (97010)
Cclc Olai importantc orose:
Barcelona, Bilbao, Malaga.
Saragossa. Sevilla, Valladolid
Porturi maritime: Cartagena,
Bilbao, Barttlona
Aeroporturi: Madrid. Barcelona.
Bilbao
in sud. acc.1Sta poart:i numcroosc
unnc ale influcnlei ambc, mai ales in
Gmnada.. Cordoba Sevilla.
EUROPA
DEVEST
MADRID
Miindria Spaniei
SPA 5
dictatllrii lui Franco a insemnat pentru Madrid, printre altele, ridicarea
rcstricriilor de circulalie. a redcvenit astiizi 0 metropolii pulsfind de vialii.
De la sat la metropolii a lumii
Madridul este situat in vechea provincie spaniola Castilia. :In centrul
se pot intiilni numeroase m1irturii ale puterii dinastiei regale ale
intluentei importante a Bisericii.
M
adridU' ocupa zona cen-
a Peninsulci lberice.
In 1570, un ciilalor gennan
descria Onl$ul ca pe 0 de
mici dimcnsiuni. Insa Filip alII-lea a
stri'imulat aici curtea rcgaHi, in anu!
1561. Madridul a de\'enit capitala
oliciaJa a Spaniei in 1606. in
prezcnt. accsta cstc eel rn.'ti mare
Onl$ allfuii 31 doilca ccntru indus-
trial, dupa Barcelona.
Din .... cehime. Biscrica joaca un rol
esenli31 in via\3 rcgalului spaniol,
profund rcligios. in anul 1656, in
Madrid cxistau 54 de manastiri
14 biscrici. Uica.surilc de cult ocu-
pau aproape 0 Ircime din 5uprafa13
ora.sului. Puerla de Alcala a (as/ ridiea/a in seeo/ul XVI11. in fimpul domniei rcgclui Carlos
all11-lc8.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Pc bluonul Madridului eslC repre7cntat un urs mancand hctc de madrni
(un soi de sdloolica care. potrivit unara, arc proprietali magice). in
secolul XIV. padurile din prcajma onl$ului crau phm de ul'li.
2. Madrid esle cea mai insorita capital1lo la cea mai mare ahitudire din
Europa.
J. De 18 rnai pana la s!'fu);itul lunii iulie. in pan:ul Retiro din
Madrid se sub cerol liber, .,Feria eel mai cunoscut
tdrg de carte din Spania.
4. EI Corte Ingles cste centrol comcrcial 81 Madridului. Este cea mai mare
societate prhati din Spania, cu venitun care Ie pc cele ale
companiei aericre Iberia.
Fratelc lui Napoleon. Joseph. a
dcvcnit rcgc al Spanici in ullul
1808. EI a fost un marc iubilor de
pialclc inconjuralc de platani $i a
construit ffiulte 3sIfcl de locuri in
Madrid. Dcoarccc nu se dadea
PE SCURT
Capital3 Rc::uului Sp.'lnici
Structum admini.,lmti\a: 11 de
districlc
Scdiul parlamcnlului spaniol
(Cortes) al gu\cmului
Limoo: <;paniola (Cllstilian1i)
Mon.."'da: cum
Rcligia: in majoritalc C310lici
Celc mai importanlc canicre:
Cenlro - Jlabsburgilor
(Plaza \1a)or. Pucna del Sol)
Mooridul Bourbooilor (Pasco del
Prado. Palacio Real). Salamanca
MC1roU: 12 hnll
Acroport intcmalJOf13I: &tr.Jjas
inapoi de la baulura. regelc a fosl
poreclil de locuitorii Madridului
.,PepcButelcii". in an, in
Madrid a izbucnil rcvolta impolriva
ocupantului francez. care a marCi\t
incepu(ul razboiullli de cliberarc a
tarii.
Din 1910, Madrid a inccput sajoace
rollli urci melropole de rang 1110n-
dial. Vechiut medieval a
devenil inconjurat de cladiri monu-
mentole. A fost construit metroul.
Locuitorii sunt mandri de
faptlll ca a fost dcclarat capi-
tala curopcana a culturii, aceoslo
nu nllmai dalorita tmditiilor sau
muzeelor galeriilor celebre. Este
sufieicnt sa arunci 0 privire in inte-
riorul urcia dintrc biscriclI\cle
ale ca sa iti sara
in ochi minunatele altarele. tablouri
statui.
EUROPA
DEVEST
MADRID
PLANUL ORA$ULUI
SPA 7

J
\-I......L
IBIZA
ANCA
....,
I f
LLA
--

REctl TO
.......
...... """""'"
-""---
, ... """'-'0 AZ C"
GAlT"M'IlH I
"...-J ---J
\"'""" CHA an
-'
TR"'1." GAR
<-
OAA$Ul
ERSIYAR
t
:-.,J MONClOA
Piala Puerta del Sol este inima ora$ului Madrid, siluat pe firavul niu Manzanares. De aici,
toale locurile demne de "iizul din capitala spanio/ii sum U$or accesibile: palalul regal
(Palacio Real). centrol ora$uJui vechi (Plaza Mayor), tumurile neobi$nuite din Plaza de
Espana. (rumoasa Plaza de la Cibeles precum $i muzeul Prado.
MADRID
CapitaJa artei
In muzeul Prado se cea mai mare colectie de pictura spaniola din lume.
Metropola situatii in inima Spaniei este faimoasa pentru aile atractii.
P
racto reprezinrn pcntru Madrid
ceca ce Luvrul reprezinla pen-
tru Paris. in aces! muzeu de
rang mondial se rcgascsc sule de
C<1.podopcre ale unar prccum
Goya, Picasso, EI Greco, Mir6
Dali. Adiipostita de Centrul de Arta
Regina Sofia, muzcu] de artii a seco-
lului XX aOal sub palronajul regirci,
Guemica lui Picasso 1a&1 0 impresie
de reuitat asupm privitonllui. Pictura
a fost comandalli de guvemul
Republicii in anul 1937, ell ocazia
expoziliei de la Paris. Opera este un
protest impolriva crnzimii ooboiului
civil spanioL Palla in 1981, tabloul a
fost expus inlr-O galerie din New
York, Intrucat piclorul a decis di
acesta sc va intoarce in Spania
numai atunci cand tara va reveni la
democra!ie.
Vizila 10 b.uanll EI Rastra, ale carui
inceputuri dotcaza din perioada
CE MERITA VAzUT
Plaza Mayor. Palacio Real
(panorama ora;;ului). mUl!:cele
Prado ;;i de Arhcologic. parcul
Retiro. Pucrta del Sol; in
vecinatatea ora$ului: Escorial.
Toledo. AranJucz. Segovia
STATISTICA
Suprafap: 607 km
PopuJapa: 3.1 milioao.: de locuitori
(aglomerapa urbana l1umatii 5.8
milioare)
Densitatea populapei: 5.198
loc.,km-
Altitudinea medie: 667 III
Numirul muzeelor: 7'1
medievalfi, este un element obligato-
riu al oricfirei plimbari prin Madrid.
Initial, aiei se strangeau tiibaearii in
fiecare duminica pentru vinde
marfurile. Ulterior, Ii s-au alaturat
alii mtizani. in
prezcnt, aiei poti gasi 0 gama larga
de vechituri, de obiecte de am, de
haire vccbi de earti. Din pacate,
b..lzarul estc locul favorit al hotilor
de buzunare, mai ales in apropiere de
Mira el Rio Baja.
Palatul regal Palacio Real este
inconjurat de pareuri. eire spera insa
sa il intfilreasca aici pc regele Juan
Carlos, va Ii dezamagit: aeesta
de obicei in rezidenta sa de
langa Madrid i$i face aparitia in
capitaUi foarte rar. pol in
schimb admira arhitcctura clMirii
mai ales frescele maestrului italian
Giovanni Tiepolo.
"
200.1 Plaza de Espana este
Manbmtanul Madridu/ui: .1ici au
scdiuJ numcr0<1SC Mnci societii(i de
.1sigurnri.
CLiMA
Contirenlala. lemile sunt foarte
reei. verile sunt adesea caniculare.
Precipilatii limitate. Temperatura
medie variazii in ianuarie intre +I
+8C iar in iulie intre +17
+3 1C.
ECONOMIA
Industria: de de
autoturismc, electronica. chimidi.
fannaccutica. cosmetica. Scrvicii:
edilUri, b5nci. societati de
asigurari. Turism.
ORIENTUl
APROPIAT
TURCIA
Poarta Orientului
TUR 1
Vechea cetate $i "palaflll placerilor" lshak Pasa Sarayi ridicat in secollll XVII, in
apropiere de dnJI1wl Jegendar ce conduce la Tabriz in Iran
dediderea unei puteri
Pe vremea caod steaua puternicului imperiu otoman incepea sa apunli, in
manualele de istorie turceti Iacea aparitia un om inconjurat de un
respect aproape religios, paoa in ziua de astlizi: Kemal Atatiirk.
CE TREBUIE sA
I. Din 1983. partca estica a Tun:iei cste teatrul unui sangeros nizboi civil. care se
desf'asoarn intre IUpWlorii Partidului Kurd al Muncii $i lUT1l31a turci.
2. in anul 1974.IUT1l3Ic1c au ocupat nardul Ciprului. inftintarea
Republicii Turcc a Ciprului de Nord, precum $i dispulcle asuprtl npclor
IcrilOriale din Marca Egee, provoacA tensiuni constanle intre Turcia $i
panCTCrtl accsteia in NATO, Grccia.
3. Tufurilc vuleanice eu fonne fanteziste, produsc de croziuni, reprczinl3 0 marc
alrtletie luristiea in Capadocia. Dc vc..'lcuri. localnicii au profitat de
cal'3cteriSlicilc aecstor roci moi $i au cxcnval in cle locuinte $i biscrici.
4. Potrivil Icgcndci, Area lui Noc s-a Opril pc varful muntclui Ararat, care
masoarJ 5.000 de metri inaItimc.
CE MERITA VAzUT
"lambu!. 17mir. BOOmm.
tJrmul '-1iirii Egcc. Konya,
Capadocia.
B
izant, Constantinopol
Istambul - lrei denumiri ale
accluia$i Situat in Cor-
nul de AUf, Istambul a fost in ani i-
chitatc celllru comcfcial, apoi
capitala plimi de fast a Impcriului
Roman de Rasarit. pentru ca. in
1453. sa cada in mainilc turcilor
olomani. Timp de catc\a sceolc.
..stfipanii po..,ilor". cum crau
dcnumiti Olomanii, au conlrolat
lerilorii inlinse din Europa $i din
Africa de Nord. ins.'i la inccpulul
sccolului XX. puterca accstora a
inecpul sa dccad.1.. atunci. sc
\orbcn dcspre "organislllul bolnav
din strnmlomea Bosfor", Dupa 111-
fr.ingcrca Turcici in primul Ruzboi
PE SCURT
Dcnumirea oficiald: Republica
Turda
Capitala: Ankam (3,1 milioare de
locuilori)
Rcligia: islamism (98%)
Moreda: lim rurceasci
Limbi: lUrea (limba oficialll),
kunlJi
Celc mai imponanlc
IstambtJl. Izmir, Adana
Ccle mai imponanle riuri:
Kizilinnak (1.182 krn), Sakarnya
(824 km), Seyhan (569 \un)
Ccle mai importanlc lacuri:
Van (3.700 km2), TUL. Bcyschir
Cclc mai importantc insulc: 11I1roz,
MArmara, lnsulelc Prinlului
Acroporturi: Ankam. ISlumbul
Portur;: Islambul, Mcrsin, IZlllir

Dansudle rcligioosc
ale dCn-I$/lor 1II1
romas astjzj door 0
atractic turiM/c;;.
Mondial. lil'crii
otilcri I-au delronat
pe sultan, CCC<l ce <I
condus la (iX.:
Impcriului oman,
Printrc otilcri, s-a
rcmarcat un am eon-
sidernl p5na in prc-
zent crou nalional:
Mustafa Kemal, nu-
mit Atatiirk (,.pfuin-
tele turcilor"). EI a
alungat din lara
trupelc de ocupalie
Ie-a rcdat ".
turcilor mandria na-
lionala. Rcfonncle
sale. in prezent eu-
noseutc sub denumirca de ..kc-
malism", au avut repercusiulll
Alallirk a inlocuit scrieTea
amba eu alfabctul latin, a sepamt
biseriea de stal a introdus noi
cOOuri de drcpl civil. penal c<r
mercia!. EI a fost adeplul mOOer-
nizarii Turciei dupa modclul tfuilor
occidentale.
ECONOMIA
Agricullurtl: animalclor
(oi Iji \ilc): eutluri de cerealc. dc
bumbac de lulUn. Industria:
(IC'(lil1i). PcsculL Turi .. m.
ORIENTUL
APROPIAT
TUR 3
rTR
,
TURCIA
HARTA FlZICA
Turcia este situata pC doua continente: cca mai mare parte a
teritoriului sau se gase$te in peninsula Asia Mica, dominata de
Ciimpia Anatoliei $i de mun{ii Taurus. Doar 0 fii$ie ingusta a
pamiinturilor turce$ti apartine cOl1rinentului european. Turcia
este 0 tara importanta, situata la rascrucea dintre Europa, Asia
$i Africa. in regiunea cunoscuta sub I1l111lele de Oricntul
Apropiat.
-06' ROMANIA
BULGARIA
...
'k;ut. ....
MAREA
EGEE
MAR E A
MEDITERANA
~ , G I P T
C'I , . ~
MAREA NEAGRA
SIRIA
1S AEL
'-' ,
,
-,
-' ,
, !.--
Fl U S I ...
GRUllA
I R A I(
localillili
peste 1,000,000 de Ioc
peste 500.000 de Ioc
pesle100.000delo<:
sob 100.000 de Ioc.
--drumuri principii'"
500 1000 2000 m
TURCIA
Punte de Jegatura intre doua continente
Din viirful turnului Galata in Istambul se poate contempla 0 minunatJi:
vechi, Marea Marmara ... douii continente.
Str.lzifc om$Clor sunt pJinc
de \ii/lz;itori tlmbul:lIlfl. ca aces!
b.irbm cure \ //Ide covrigi turi$ti/or.
Locuinfele siipatc in tufurile
1 u/canice din CtJp..1docia sunr
dcnumJu: de locafnici ..homuri ale
vrJjitoardor':
I
st3mblll cslc la granila
Europei Asici. ISloria
accstui ora$ fascinant refleeta.
totodata. iSloria Turciei. situma
imr-o regiull:: de 0 importanta
pcntru restul lumii.
ISlambul, eel mai marc Ora!j: al
Turciei. nu mai cman:i. in
masum ea 31ladata. un fannec
oriental: faCUI aparitia aici
c1adiri de birouri. $i
complcxc hOlcherc. care nu sc
dooscbcsc ell nimic de cele din
mClropolclc occidentale. L1 pc-
rifcriile IstamhuluJui principala
problema sociala a \flrii dcvirr
vizibila: migralia populatiei de Ia
La marginilc tmiesc
500.000 de vcrctici din Anatolia.
renlru mulli dintrc ci. popasul in
STATISTICA
Suprafata: km
Populapa: 6:\.1
Densitatea X'1]t"l\; km
Populalia urbana: 62
h
"
Grani\C: I:U Sma \X77 km). eu
\ml<;'n;il (in lo\al tlllJ
kml.>:u Iranul13-,1 kml. Cll
Bulg.lr;;\ km). eu
kml
TArmuri: la \1arca F- f so;
km I. la bn:-a cagrii (I.MS kml.
Ia \1<:dlh."r.lna II kmJ.
\1.lrca \Iannara kml
eel mai inalt virf. -\rarat (5 InS ml
cuMA
Subtropicala. Clima cslC
mcdilcroreani'i pc coastc $i
contincntalii uscata in Anatolia.
Ist::unbul csle doar 0 etapa inlcr-
mcdiam a calaloriei mull visale sprc
Gennania spre ..'lite liiri vcslice
bogalc. Mai ales gercratiile tiocrc
pamscsc, ram parere de rau.
rcgiunile eslice ale tfuii. unde viala
sc scurgc de veacuri gu\cmata de
reguli implaeabilc. Situatia cste
simi lam in vcstul Tureici, in
Anatolia. De acest fapt sc com ing
lureii care revin in tam dupii. am
indclungati petreeuti in strninatate.
unde au muncit din greu pe post de
.gastarbciler"...Rcsocializarea" a
cestoro ridica adesca problemc
deoorecc 1..1 sate domrcsc obicciuri
tradilionalc. inaltembile. Aici, copiii
tllrcilor din Gcnnania sunt
considerali ..lipsiti de moralitmc".
ORIENTUL
AP T
ISTANBUL
TUR 37
ru
Puntea de legatura dintre Europa ~ i Asia
Dalla podllri imense de pe Bosfor leaga partea europealla a Is/anbullllui de cea
asiatica. Numarand peste 6,5 milioane de laeuitori, Istanbul este eel rnai mare ora$
al Turciei. dar s/awwl de capitala I-a pierdu/ in anul1923 infal'Oarea Ankarei.
8 cu trei denumiri:
Bizant, Constantinopole, Istanbul
de la stramtoarea Bosfor a facut mereu obiectul dorintelor
ca un important punct strategic. Bizant, Constantinopole
in Istanbul a avut mai multi conducatori:
hititi, greci, romani, turci otomani in turci.
Toti au compus imaginea acestui fascinant.
CE TREBUIE sA
I. Locul de intiilnire al oraliului Istanbul cstc ,.gazino": jUlnlitatc bar,
jumlliale leatru-cafenea eu muzica tare pentru nOPli tarzii.
2. Palatul Topkapi, in prczcnt muzcu al minunatelor opere de 3rtA Iii
monumenlc istoriee. a fost odaM re$edinta sultanului $i locul de intalnirc al
consiliului vizirilor.
3. Cartierul istoric $i structura Istanbulului au fost inrcgislralc de caire
UNESCO pe Iisla minunilor culturale $i sunt oerotite.
4. Unitatea soldalilor de ehill. care asigurli printrc allele p..ml palatului
sultanului. cstc cunoscuta sub dcnumirea de ienieeri.
"
I
nca din epoca bronzului. Istanbul
a fost un centro ell 0 culturn
minunata, un punet de treccre
penlru caravanele care transportau
condimcnle matasuri din Orient
pcmn.l pielclc din vest, prccum !ii
capit'lla a trei mari slale consecutiv.
ISloria Istanbulului a fost la rei
de colorata ea in ziua de astazi.
Dupa Mesopotamia, siramtoarea
Bosforului a fost ocupala in stx:olul
VII iH. de Grecia, fonnand la
intrarea in Marea Neagra provincia
Bizanl.
in secolele ce au umlal, Bizanlul
a fost in Illai multe ninduri prada!
distrus. Zidurile sale solide de
aparnre, construite in anii 413443
dH. abia mai garantau sigurnnla
acesluia. intre limp, a
devenil capitala imperiului roman
de est in onoarea imparatllJui
Constantin I, a primit numele de
Constantinopole, in perioada de
glorie din secolul VI, numariind
jumatate de milion de locuilOri,
Constantinopoleera unul dintreeele
mai mari M5rtllnile
aeelei perioade sunt p5strate
aslazi: palmul impAratuluL ForumliL
precllm nenumarate biscriei.
CE MERnA VAzUT
Palatul Topkupi (pare llUUCU),
bisenca Hagia Sophia, Moscheca
AlbastrIi., Coast a Bosforului.
Comul dc Aur. Marcie Baznr
Bazarul de Condimcntc. ruinele
hipodromului.
ill unnatoarele ClInoscut
in rcgiune mai ales din punct de
vcderc strategic economic, a fost
ascdiat de nenumarate on de
arabi bulgari. in sccolul XIlI, 111
mijlocul celei de-a IV-a cruciade,
Constanlinopole a fosl din nOll sub
OClipatic
in arml 1453, 0rwj:1I1 a fost cucenl
de sultanul Mehmet fl, care I-a
transfonnat in capilala imperiullii
oloman. in perioadade innorire desllb
domnia lui Suliman eel Mare (secolul
XVI), Istanbul a fost eel mai bogal
din llimc. A ramas capilala pana
la primului razboi mondial,
cand imperiul s-a
+cLlMA
Vara estc eald.
viinturilc nordicc
ale Rusici mai
rcdau un Strop de
prospe\imcacrului.
Tempcraluri medii
ill ianuarie de
+5C. iar in iulie
+25T.
A,re=a,.ea
geogmfictj la
;nriil"irea dinfre
Europa ,ri Asia
a!arori=aI
de=I'oltarea

ORIENTUL
AP T
ISTANBUL
HARTA ORASULUI
TUR39
Marmara DenlZl
'W'u'ru M",...."
Bosf01; pe malul ciireia este situatlstanbulul, inseamna, in greaca l'eche, "Iocul pe
unde a trecut vaca ". De lmde vine acest nume ciudat? Dupa mitullui Zeus, care $i-a
triidat nevasta, $i ~ i - a transformat illbita ;ntr-o vaca. Adulterul a fost descoperit - Hera
infuriatii a trimis un taun care a in/epat vaca $i a alungat-o in stramtoare ...
ISTANBUL
de la Cornul de Aur
ISlanbul esle silual la rascrucea a doua conlinenle: esle singurul cu
o parte europeana una asiatica. Pana astazi coexistenta acestor culturi
au asigural alractia aceslei melropole de pe malul
Bosforului esle vizilal anual de milioane de
PE SCURT
Populatia; 6.5 mil
Religia: in marea parte islamic....
Limb.1: lurdi
Carticrc principalc: Sultanahrncl,
Bcy6gJu. EminGnU, Eyiip. OskOdar
Aeropon: Auuilrk (in partca de
sud\CSl a
4 uni\crsitAti (cea mai \'echc
datcazj din anul 1453)
L
a picioare1e Istanbulului.
construit en Roma de pc cele
ine. seinlinddotmman:
In nord se aflJi Marea Neagm. la sud
Marca Mannara - bratulmai avansat
de la nord a1 Marii Medilcrnnccne.
Acesl loc. numanind 38 km pc
lungimea stramtorii Bosforlllui,
cstc granila dintre Europa Asia.
Basfoml impartc Istanbulul in dOlla
parti. Din nl1ul 1973, marcle pod
..Europu"leaga celc dOlia contincnte.
Comul de Aur estc denllmirc"l cclei
dc-a doua str.imtori. care scpam pc
partea europeana cartierele Galata
Beyoglu de Vechi (Emin6nu),
unde se ana cea mai mare parte
a monumcntclor. cum ar fi IJagia
Sophia (Aya Sofya), zidurile de
apArnre sau \1arele Ba7.ar. Pe ccalalta
parte. aceesibila dalOrita podurilor
Ataturk Galata. sc ana ecntrul
comercial administr3liv al
situat in jurul pietei Taksim.
eel mai bogat fascinant centru
eultural al Asici Mici. Astfel. in
Istanbul cxist1\ 525 de moschec.
dimre care uncle au ehiar
minarete. Tocmai moschcile
alcatuiesc panorama acestui
(ureese eu cateva milioane de
locuitori. MClropola in continua
dezvoltare datoreaza progresul
variet.alii sale de cuhuri, care ii dau
un caraelercosmopolil. Istanbul estc
locul de re$CdinJA al musulmanilor,
evreilor precum al
membrilor allor minoritali diverse
(ritul ortodox grcccsc rusesc.
marollie). Dalorita prezenlci
aeeslora. oI1l$ul are un acr pilOresc.
ISlanbul cstc cOllsidcrat capitala
ncofieiala a Turcici: nu este de mirare.
ead aid cste conccntratli aproape
imreaga vialA economic:'\. a t-."irii.
I 'eden! III HlIgill Sophill de III
Mo.wheeo AlfxlSfrii (Moscheea
Slilralllillli Ahmed).
Istanbul este atractiv gralic
caractcrului sau varia!. Accsta cstc
un considcrat ,.minunat".
ISla"hul I$i IlIctill/(llIfl'i$rii III/ doar prill palale $i mosc1lee. Almosfera secolelor
de demulr p(}(lre./i ll'lrllird(olirle U$or. doar IravC'r<;C;lId wrti=ile ;lIgustf! alf!
carriellllui wclli
AMERICA DE SUD
BRAZILIA
A cincea tara in Jume ca marime
,
Cascada [guayu, situat5 la granita cu Argentina, este una dintre ce/e mai frumoase
minuni ale naturii din Brazilia. La conf/uenta raurilor Iguayu Parana, un perete de ap5
lat de 3,6 kilometri se de la 0 fn51time de 72 de metri fll adiincuri/e abisuJui.
BRA 2
Splendoarea suferintele unui colos
Brazilia toate condiliile pentru a deveni in secolul XXI
una dintre celemai industrializatelari ale lumii. Maiintiii, insa, trebuie
sa probleme sociale cu care se confrunta
care partial sunt consecinle ale epocii coloniale.
ECONOMIA CE MERITA VAzUT
Agricultura ,i c:rqterea anima1elor. culturi de cafea (eel ffiai marc producator
din lume). 7..ahar. cacao, porumb, orc?.. vitelor.
Rcsunele naturale: fit:r. mangan, aUf, diamante aile piClfC peltol.
Industria: de automobile, nayal!!, fannacculica, clcclronica, chirnica,
alllllcnlarn,
CE TREBUIE sA $TITI
I. Nord-estul Brnzi1iei este nurnit de locuitoli "\inUIUI secetei"; ureori. aici flU
deloc limp de 11 luni.
2. $colile de samba din Rio de Jareiro sunl cunoscute in lumea intreag!. Prima
astfel de $COOl3 a fosl infiintati in 1929 iar in 1935 s--a primul
concurs de samba.
3. Numele tfuii provire de 13 arbore1e Caeselpina echinata, "pau
brasil". Acest capac cantire un pigment care era folosh de ponughezi in
vopsirea les3turilor.
4. in Brazilia tmiesc intre 7 9 milioorc de copii ai striizii care supraviClui<."SC
din furt $i Prostitulie.
Efon.urilc de imbunamtire a situaliei
l.'Conomiee sunl ingreunate de !live-
lui ridical al datoriei exten-c care a
de{Xi$it ineredibila suma de 150 de
miliarde de dolari, precum de rcce
siurea cconomidi eu care se eonfnm
m mU[le alte ti'iri In ineeput de seeol
XXI.
Campia \mazonului eu Bdem
\1:maus; din perioada
coloniala Olinda, Recife
Bahia); Rio de Jareiro ell
(';ip:\iiina de Zahar (Pao de
Illsoriia pJaja
Copaeabana: eascada
re/crva\ia nalur.llii Pantanal;
arhitectura unica a capilalci
Brasilia.
tia galopantii, care se ridica la mii de
procenle anua!. Succesul a venit abia
in 1993, adam cu
numitului "Plano Real" care a reo
sa stopeze pre{urilor,
sa rcvigoreze economia braziliana $i
sa atrngi'i capital striiin. eu toote ace
slea, 0 $CSime din populalie eslC an-
alfabem iar sameia domina slumu
rile marilor ea Sao Paulo, Rio
de Jarriro, Salvador Recife.
Poze din 5.1tcfit ilustrind deplas:/Ie3
coridoordor de SC/JIgere ale Amazonului
Cd unn.:m: a dcrri$-irilor e,'(ces;\-'c ale
pjdurilor uoplca/c.
CUMA
Foarte diversificata din nord
catre sud: ecuatorialii in bazinul
Amazoniei, lropical ti
subropicaiil. in sud.
in 1985, Brazilia a revenit In demo-
cra{ie, insa n rfunas dominata de hao-
sui economic, de saracie de inna*
Dupa eel deal doilca r3Z-
hoi mondial, Brazilia (con-
dusU in pcrioada 1956-
1961 de demo-
crat Kubitschek) a inlra!
inlr-o Clapa de dezvoltarc
cconomic5. rapidii. Lovitura
de Sial din 1964 a pus cap.'it
aceslei perioode favorabile. Unnfi
torii douazeci de ani, Brazilia a lrail
sub regimul urei brutale diclaluri
militare.
B
razilia a fost desco
perita de naviga
torul portughez Pe-
dro Alvares Cabral in nnul
J500, moment care a mar-
cal inceputul colonizarii
Icritoriului; Proccsul avea
sa dureze (rei secole. Bra
zilia $i-a ci?tigat indepcn
denta abia in 1822 iar in
1891 a devenit republica
federala.
AMERICA DE SUD
BRAZILIA
HARTA FIZICA
~ .
--
..-
-.500....
--
' ...
ARGENTYNA
WENEZUElA
BOLIWIA
-,
KOlUMBIA
PERU
-
Peisajul brazilian este dominat de trei mar; regiuni:
Podi$ul Guianelor, Cfimpia Amazonului $i
Podi$ul Brazilian. Ultima acopera mai mult de
jU111iitate din suprafata BraziJiei care domina
prin dimensiuni ceJelalte tar; ale Americii.
l o c a l i l 8 ~
Peste 10 milioane de Iocultori
1000 000 ~ 10 000 000
100 000 - 1 000 000
Sub 100.000
Orumuri Imporlanle
o 200 500 1 000 m
BRA 4
BRAZILIA
Natura - binecuvantare fji blestem
Clima resursele naturale fae din Brazilia un raj pe p3mful1,
dar, totodatii, eauzeazii serioase probleme.
PE SCURT
DeDumirea tiirii: Republica Federaliv3 a Braziliei
Structura: 24 de state, un district federal (Brasilia) 3 leritorii
.. Capitala: Brasilia (1.8 milioolY de locuitori)
Limb3.: pol1ugheza
Moreda: real (din 1994)
Religia: catolici (Sl)l'/.), protestanti (J-le)
Cele mai lungi riuri: Amazon (Ouviul cu eel mai mare debit din lume),
Parana. sao Francisco
Celemai importantcporturi: Santos, Belem, Fortaleza, Manaus. Pono
Alegre, Recife, Rio de Jareiro. Salvador
Suprafa\i: Est-vest 4.500 km. Nord-sud 4.300 km
Parlament: bicameral (Camcrn DePUt31ilor Senatul Federal)
C/im3fuJ umed t:norizcm 0 Icgetat;e
JuwrianlJ
"Dumr7CU CSIC braL.i-
lian!" Locuitorii celci
mai man l:in din Ame-
rica Latina sunt de aces!
fapt. intradcvar. nalura a fost gere-
roasa ell Brazilia: a daruit accstci
!ari un p;:lmunl fcrtil, birccuvanlat ell
bogalii nalurnlc, ptajc mil1unatc $i
oarneni ell pollii de virl\ii. ell lante
aceslca. ell grcu sc inliilrcsc in alte
STATISTICA
Suprafata: N.S mi!io3re km
Populapa; ImlitXlTl: (din care
55
ft
d... 11rigU"C l'uropo:ana)
Densitatea populapei: :! I loculIOri,
km
Ctqterea demografici; 2A
D
nnual
Cele mai marl ora.lje: sao Paulo (eu
o aglomcrnll<: urbana de 16.5 mill-
oan: de IOCUllori). Rio de Jal'jro
(10 milioarc). Bdtl IIoo7onle
Cd mai inalt virf Pico cia eblina
(:l014 m)
Lungimea graWlC1or: 15.700 km
Lungimea ooastei: 7 400 km
paJ1i contraste alai de izbitoorc ea
aiei: aliituri de fenne (faeiendas) eu
suprafc!e arabilc de miirilllca Lu-
xcmburgului se giisesc ora* ea Re-
cife, aleiiluite in propol1ic de doua
treimi din slumuri (favclas). l>tllini
europcni cii Brazilia sc silllcazii
printre prilllcic zccc ecle Illai indu-
slrializate !iiri din lume, produc:ind
eXJXlrtillld avio..'lr, eomputerc
alltovehicule.
Contrar perecPliei gcn::ralc, 55%
dinlre brazilicni sunt dc OrigilC cu-
ropeanii. Celc mai dens JXlpulatc
regiuni sunt imprejurimile
Rio de Janeiro Silo I)aulo. Accsta
din unna esle eel mai marc
brazilian principalul centru 31
industriei, comC'1ului. serviciilor
culturii. Tradi!iile religia Conliren-
tului Negro joaeti un rol important
in statui Bahia din Estul lfirii (!.Lto-
rita numarului mare de locuitori de
origire afrieanfi slabili!i aici.
Cel mai important capit..11 natural al
Braziliei cstc totodatii SUI'$I pro-
blemelor sale eelor mai mari: Ama-
zonia - bazinul Amazonului. Cea
mai marc junglii subtropicalii din lu-
me ocupa 400/0 din teritoriul Bra-
ziliei. Sc miqoreazii, ins5., inlr-un
ritm infiorator din cauza
$i a mireritului. Distrugerea acestei
jungle ar aduce dupa sire nu numai
o calaslrofl'i ccologicii penlru Ame-
rica de Sud, ci modificari dimali-
ce pc il1lregul glob.
l'e v:irlill muntelui Con:ovado. cu
stanel impunatoore care domma RIo.
sc ami stalu;a lui Chrislos Moinlulloml
binecuo"ointoind locUlwrii
sji Dejos e greu de obsenat c;j
statuia misoor:i peste 38 de mem'
inalrime,
CANADA
CAN 1
De la Atlantic piina la Pacific
Canada, a doua (ara co miirime din fume, cuprinde 0 supra/arii vasta $1 neexplorata.
Pen/rtf a proleja acesle comor; ale nalurii, in Canada S-GU infiinfat parcuri naturale.
Unul di,llre aceslea esle Parcul Na(ional Banff, prezenlalmai sus,
din provincia AIberia, ~ i care afosl infiin(al in anul 1885.
CM2
Identitate amenintata
,
Canada nu este doar tara unde se vorbesc doua limbi, ci tara
contradictiilor culturale. in anul1996 locuitorii francezi din provincia
Quebec au hotarat, doar printr-un mic procent de persoane, sa lase
aceasta provincie Canadei.
CE TREBUIE sA
I. Cdc mai vechi unne ale europeni pc pamanl american se ana langA
Meadows, pc peninsula Noua Finlanda. Aecasta vikingilor care,
in ca:utarea noilor pamful1uri, sau eufundal in acele ape inca din secolul X.
2. Sloganul electoral din Canada suna astfel: ,.A mari usque ad marem" - "de la
marc la marc".
3. In rcstaumntete canadiene nu se poate gasi de urs.. pate de castor sau alte
spcciatitali din zona. Pcntru a prcvcni braconajul, guvemul a intcrzis servirca
camii animatclor care lraiesc in slilbliticie.
4. CanaeL.1 dalorcazA descoperirea Golfului Hudson comertului ell de
castor, Prima expeditie a ajuns in Golful James in anul 1668, doi ani rnai tiir.liu
a unnat Campania de la Golful Hudson.
LOCURI CARE
MERITA VAzUTE
Quebec. Montr;:al. OUa",a. Up-
per Canada Village (sccolul
XIX). Cascada '\Jiagara. Toronto.
Winnipeg. Badland" Jin provincia
Albcnn (.. Drumul Dinozaurilon.
Lilcul Louise. Parcu! \lalional
al MUlltilor Stunco.!ii.
Vancouver, Victoria, Valeri Skiny.
Purcul ]\ja\ional \lahanni. Jukon.
Q
a.re Canada va sa fie
peste zece am tara care estc
astazi? Raspunsul 1a aceasU'i
intrebare esle 0 mare enigma.
Sunt dcstul de mari dorintcle
de independenta din provincia
franceza Quebec, unde in dccursul
a catQrva decenij s-au efcctual in
mai multe randuri rcrerendullluri
Illcnite sa dccida dacA provincia sa
Illai fie in continuare parte din statui
canadian. Conniclul de interese are
circumstante istorice. Prin acordul
de pace de 13 Paris din anul 1763,
coloniile franceze engleze for-
mate la inceputul secolului XVI] in
juml fluviului Sf. Lawrence au fost
unite sub conduccre englcza.
+CLlMA
in regiunea de sud, clima este
Icmperalli. enld:L in intcriorul
tDrii - continental<1 rccc. La nord
subpotarn polarn. COUSla de
vest este incalziHi de Curcntii calzi
nordici ai Pacificutui. Coasla de
est este ri'icita de Curen\ii rcci din
Labmdor. in Cordilicre - c1ima
lllontana. foarte abulldenta in
ninsori.
Canada define 0 re(ea hUlla de
dnmlll,.; doa,. in ,wd. Din prol'inciile
nonJice. sill/are mai de/Jar/e. p(ina 10
Irtlseele principale, se ajunge eel ma;
U$or ell m'ionul.
Din acel momenl popoml canadian
3 devenit mai pUlemic din punct de
vedere politic, dar dorinta de obli-
nerc a independenlei pentTIl Quebec
nu sa sl5.bit. rolul politic al
celor aproximativ 340 mii de indieni
35 mii de Glasurile
aceslora au avut un ral decisiv in
cadrulultimului referendum privind
viitorul provinciei Quebec.
PE SCURT
Denumirea slalului: Canada.
Commonwealth (Uniunea
Coltlunita\ii Sundor Brilanice)
Struclura: zece provincii $i dollA
tcritorii
CapitaIn: Ott.1wa
Limba nalionala: cnglCZ.1 (45%),
franccza (27%)
Moneda: dolarul canadian
Rcligia: catolici1 (47<'/0), protes-
tant<'i. (41%)
Cele mai man Montre'J.l,
Calgary, Edmonton, Quebec,
Toronto, Vancouver
Cde mai mari fluvii: Mackenzie.
Raul Sf Lawrence, Columbia,
Frazer
Munlii: Muntii de CoastA (M. Sf
Elias 5.488 m. Waddington 4.047
m), Muntii (Robson
3.954 m)
Porturi principale: Halifax, Ha-
milton, Montreal, Quebec, Saint
John's, Toronto, Vancouver
CANADA
HARTA FIZICA
CAN 3
,
-
lslanq,a
OCEANUl

_ S 000 000 .... < Iowi'ori
.. I .. 5llOllOOlllDolttori
"" .. 500 000 """ .. 1000 000 locurtOO
M 5OlIOOOloru1tOO
Groenlanda
(auIOnOm.)
-.
.......
-
":;

STATELE UNITE
-...
-
-
--

OCEANUl ARCTIC
Alaska
ISUA)
OCEANUL
PACIFIC t
Canada se invecineaza doar ell Stalele Unite. intre marginile
de est de vest se in/inc! 5.830 km, inlre cele de nord $; de sud I __J
4.570 km. Trei oceane ii scalda mall/rile: Pacific 10 vest. Arctic L'
10 nord Atlanlic 10 est.
CAN 4======
CANADA
Taramul dintre oceane
Teritoriul Canadei este aproape la rei de mare ea regiunea Europei,
dar densitatea populaliei este eonsiderabil mai midi.
af11i doua lanluri geologice de munli
rnai linen: Muntii (Rocky
Mountains) Munlii deCoosta (Coast
Mountains). Canada se invecineaz1l.
ell Slatele Unite prin coasta stancoosli
a Oceanului Pacific: statuI Alaska Laic
ndfmc in teritorilll coastci canndiene a
provinciei Columbia EnglC'l... 'l..
STATISTICA
wcul Moraine 10 in/rarea ;11 I 'Olea Ten Peaks din Parrol No/iolla! Banff-
ECONOMIA
Agricullura: contributia Canadci la productia mondiaHl.dc rapitli 22.6.. ovaz
13.1%,orz 9.5%. Industria: contributia Canadei la productia mondiala de
chercstca 15.6%. celulo... .A 10.9"'0. aluminiu 10,7'0. e\.tragcrca de azbcst
41,3
/
0, mincreu de urnniu 34.7'%, nichel 20.2%, zine 16,3.
Turismul: aproximaliv 18.5 mil. de stmini
",uprarala: L;m' JilIn:
can: km ..'ontl"l,;ntak
Populalia: mIl 120031. dmtre
co,h:,20 indlgena
Ikmifatca populatici: llX km
Ccn mai marc altilUdiM: Log.m
(h.lJ50 ml
Lun::imca J..m \."\1
SL.\ (dmtrC care co Ala...J.w 2.477 kill)
l.ungimca coastci: 244.()n(1 kill
(lim care coa<,ta Ciolfulul lIul,bol1
12.2!lR km)
Val/cO/weI': wder('(1 pOl'mfui.
Centrol industrial .1.1 Cnnadei se afla
la sud dcGolrulI111dson, inlrc Marilc
Lacuri raul Sf Lawrence.
La \estul provincici Ontario se inlinde
primre dcalurile blfuldc pn.."'Cria. iar
vaslcle cimpii sunt grfularelc Canadei.
intre preerii Oceanul Pacific se
rii. mai ales in nord. este acoperiti'i
de tundrn tarn arbori $i de paduri de
conifere $i locuri. Mai departe. 1a
nord. in fa$ia polara care cuprinde
peste jumJtatc din Icrilonul Canadei,
domina c1irnalul continental rece.
Aid este regatul de ghc.1.la ape care
se intinde pc 0 sllpl1lrala de peste
cinci milionne de kilometri patrali. Canada cuprinde aproapc illlfcaga
parte de nord a Americii de Nord.
Accasla regiune vasta se intindc pc 0
lJtime de peste 5 800 Ion $i cuprinde
fuse orare. Partea ccntrala a tArii
CSIC dominata de Canadian Shield
($cutu! Canadian). conslruit din roci
magmalice $i meLamOrlicc aJXl.rutc in
cpoca de gheata:. iar astliZi acopcrilc
de paduri intinse. Aceasli\ parte a tft-
P
lidurilC intinse mun\ii pri-
mordiali ai Canadei incitil $i
asrazj fanteziile doritorilor de
avcnluri $i ale explor.uorilor. renlru
multe persoane, mai ales din agio-
mcrata Europa, Canada cstc un linul
de vis.
OTTAWA
Sora mai taniira a Londrei
-
Daca nu ar Ii JaJeJeJe $i miciJe diferenle de forma ale acoperi$uJui, s-ar putea crede ca
privim faimosuJ tum cu ceas din Londra, Big Ben. ..
Atmosfera londoneza a
capitalei canadiene
Traditia britanica liisat amprenta in mod foarte vizibil asupra
capitalei Canadei.
fnfluellfa britanica este omniprczcnM in Ottawa.
cuMA
Temperata. Tempcraturi medii:
!OC in ianuaric lji +21C in iulie.
ZApada cade 121 de zilc pc an.
"-
I
II Ottawa, trecatorul anat pc
strada Wellington, privind c1adi-
rca in stil victorian a
Parlamentului, inconjurata de 0 ve-
getatie luxurianla, are impresia di se
ana in "hiitrnna Anglie". Peace
Tower, tumul ell ceas al Parlamen-
wlui, malt de 89 de metri, seamiim'i.
(oarte bire ell londorczul Big Ben.
Nu este deloc surprinzaror, deoarccc
clMirea a fast construita in 1869
dupa modelul Westminster Abbey.
Mai mult, in fala clMirii
Parlamennllui are loc in liceare zi, la
ora zece dimirca{3, schimbarca
solemna a garzii (Changing of the
Guard). Bireinteles, soldatii Slint
imbrncali in unifonne rO$ii lji poartii
piiJarii din blall8 de UTS. Daca in
Quebec domina cultura franceza,
caracterul Ottawa a fost
detenninat de traditia britanica.
Ottawa datoreaza avansarea In rang
de capitala a Canadei in special
localizarii sale strntegice la conflu-
enta raurilor Rideau, Gatircau
Ottawa. Colonizarea acestor
terenuri a inccpm in anul 1810.
s*a nllmit mai intfii Bytown,
de la numele guvematoruilli britanic
John By, iar in 1854 a preluat
numelc de Ottawa. 1n 1812, dind a
izbucnit razboiul dintrc Marea
Britanie Statele Unite, Canada sa
aflat de partea britanicilor. Dupa
incheierea ostiJitarilor, intre anii
1826-1832 a fosl construit Canalul
Rideau, la ordinll[ guvematorului de
la acea vreme. A fast creata astfel 0
calc sigura de transport pc apa, care
facea ca tara sa nu mai fic depen
denta, in caz de riizboi, de flllviul
Sffintul Laurentiu, situat la sud de
Ottawa $i constituind granila cu
Statele Unite.
La mijlocul secolului XIX, in
Canada a izbucnit conflictullegat de
alegerea care unua sa devi-
na capitala tfuii. Cele mai impor*
tante candidate erau centrele urbare
Montreal, Quebec Kingston.
Decizia arbitrala a Regirei Victoria
a pus capat reintelegerilor in 1857:
dupa parerea acesteia, num31
Onawa putea fi luata in considerare,
datorita excelentei sale pozitii
strategice.
CE MERITA VAzUT
Galeria Ccntrul
National de Art! (Art Cen1cr,
Opera. Sala de Concene. Teauul).
\4u7cul Bytown (colectii dedicate
Isloriei cladirea
Parlamentului (schimbarca garzii,
Peace Tower). Catedrala I'otre-
Dame.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in Ottawa, ca $i in New York, existii eanierele Chinalown $i Little Italy, cu
numeroase restaurante magazire cu produse alimentare locale.
2. Lebcdele, care plutesc tara grija pc apele riiului Rideau, sunt daruite
ora$ului de caire Regina Elisabcla a a Marii Brilanii.
3. Reprezentatiile politi$tilor canadicni calare, numiti "mounlics", sunt 0
alractie turistica deosebila in Ottawa.
4. Peace Tower ofera cea mai frumoasa panorama a ora$ului.
OTIAWA
PLANUL ORASULUl
CAN 7


I
\......=-
/'
i
(
J
J
Ottawa nu este a metropolii la fel de mare ca Montreal sau Toronto. Din puncl de
vedere aJ numaru/ui de !acuilari, aceasta se situeaza in Ufl118 altor o r a ~ e canadiene,
precum Vancouver sau Calgary. Ea formeazii impreunii cu Carleton a singurii
agJomerarie urbana, a parra ca mar;me din Canada, numamnd peste un milion de
loeuilori. in Ottawa, daM un sfen din popuJa!ie este francofonii. Aici suprema/ia limbii
engleze este de neliigiiduil.
CAllI 8
OTTAWA
"Cei ee fae nego{ eu striiinii"
Capitala Canadei datoreazli denumirea unui trib de indieni care a adoptat 0
atitudine pacifism fata de a1bi. 1n prezent, are un caracter pronuntat britanic,
dar intemeietorul sau a fost un francez.
PESCURT
Capilala Canadei scdiul
guvemului canadian
Rauri: Gatireau. Rideau, Ottawa
Limbi: cnglcza, rranCCZl.i
Rcligic: (anglicanism,
cutolicism).
ECONOMIA
Scr\'icii (biinci. adminislmlic.
3siguriiri. Via\3 cultuml3l,
Industria: Icmnului $i a hartiei. de
maliilli electricc, chi midi.
(fannnccuticii).
A
cesl francez a fost Samuel
de Champlain, care a trait
intre anil 1567 1635. EI a
ajuns pcntru prima data pe lerito-
riile Canadci acopcritc de padurii
desc in anul 1613. Aiei a infiin\al
Quebec, prccum
alte centre comerciale.
in apmpicrc de Marile Lacuri,
Champlain a dat peste lriburl de
indieni care populau padurile
locale $i ell care a legal rapid eon-
taete comercialc intense. Aeeste
Sf1l/uia
amcrindianuJui din
IribuJ OllalVa este 1/11
omagiu .1dus
locuilOriJor origillari
ai aceSlOr teritorii.
Iriburi au fost porec1ile de rcstul
triburilor indicne "Ottawa", adiea
"eei ee fae n::go\ eu str5inii".
in prezent, Ottawa numi'ira un mi-
lion de loeuilori. Nimeni nu i-a
uitm pe primii locuilori ai arealului
aetualei capilale. dalorila carora a
lual n:l$tcre ora$ul. in scmn de
respect fala de ace$tia a fast ridi-
ema staluia indianului care privc$te
de pc postamentul sau la Ottawa
cea acoperita de verdeala.
Ciilalorul arc ocaZ13 sa ane ama-
nunte despre lrecutul Canadei in
muzeele din Ottawa, precum $i in
limpul numeroasclor sarbiitori
organizate dc Ofa$. Cenlrul iSloric
al ofa$ului se ana la eonfluent3 niu+
lui Onawa eu Canalul Rideau, pc
care plutesc vase de eroaziera.
Plimbiirile de-a lungul eanalului
sunt foarte placute. lama, apa
ingheala. iar Rideau se transfonna
intr-unul dintrc eelc mai lungi
pationarc din lume.
STATISTICA
Populapa: 1.1 mil loc
(in agJomcr'..lp3 urbana)
Distante: 192 km fata de \1ontreal.
399 km fala de Toronto
AMERICA
DENDRO
DNK 1
r
GROENLANDA
Insula eschimo$ilor
Aisbcrgurile plutitoare din largul Groenlandei (onncazii 0 p r i v e l i ~ t e i e ~ i t i i din comun.
Acestea. insii. reprezintii un mare pericol pentru na,'iga!ie. Ooar viirful aisbergului
esle vizibiJ, restu! fiind ascuns sub apa.
D/',4K 2
Vanatorii Nordului
Clima Groenlandei nu este prielnica omului. Cu toate acestea, de mii de ani se
stabilesc aici nou-venili din toate col\lJrile lumii
CLiMA
Cnse/e din lIulissat sUnl spcc;(jcc Groen/audei.
CE TREBUIE sA
I. in dialectul indienilor canadieni, .,eschimos" inseamna "cel care consutn3
carre crud!". se aUloinlituleaza. inuili, adica "oamcni adcvarali'.
2. eel mai mare pare nalionaJ dllliume a fosl inaugurat in Groeolanda. in 1974.
Este .. orba despre North and East Greenland National Park.. cu 0 suprafatoi
de 972.000 de km
1
.
3. in apele din jurul Groenlandei trdiesc 17 specii de balm:.
oo$lina$i $i d:1rezi, care au inecput sa
soseasca la inccputul secolului al
XIV-lea. Groenlanda a dcvenit
colonie dnrc-.di in 1814 iar in 1953 a
oblinut sl:nutul de leritoriu insular al
arcei, dispuniind de un guvem local.
in anul 1978.
Grocnlanda $I-a
autono-
mia, tn IInna urci
decizii ale parla-
mentului darcz,
care a intrat in
. .
vigoarc un an mal
tfirziu. Darcmarca
continua sa
gestioreze politica
exlema de
aparare a acestui
teriloriu.
Majoritatea locuitarilor Grocnlandci
este fannata din grocnlandc7i, adica
eschimo$ilor $i ai
coloni$tilor europcni. in principal
nonnanzi $i darczi. in arara de
mai locuicsc aici cschimo$i
Rcsursc nalurnle: nllf'l:n:u zinc.
plumb. moliMen. urnniu. carbure:
LOkaminte 1'L'C,,"p!oot3le tk aur.
arginl. fier. niehel gmfit. PcscuiL
in principalcrc.. elc. COlI. halibut
grocnlandcJ' IiOnlOn allanllc;
\"anatoarc: de 1l'\Or.)C. loci. de
.. ulpi. de polan de reni.
Turi<;m Gm...-nlanda bcrefici31.a de
ajulor economic dm panea
[}.1J'Cmal'Cci a vniuni. Eumperc-.

au lriisc1tllri facialc
asiaticc: lor au sosit
in Grocnlanda din Asia,
travcrsand Canada. in unna Cll
2.500-5.000 de ani. Sc presupure cii
la vremea rcspccliva clima era mai
blandii decal in prczcnl. Grupuri
ctnice diverse au continual sa se
stalomiccasdi in Grocnlanda mai
tfirLiu, cand climatul em deja
ascmanator cclui de astiizi. Printre
accSlca sc numara populatia Thule,
de asiatica. Primii curopeni
care au dcscopcrit Grocnlnnda au
fast vikingii, in anul 982. Acc$lia au
piirasit-o intre sccolclc al XIV-lea $i
al XVII-lea din motive ramase
l'CCunoscule.
Polani. La nord Iii in intcriorul
insulci. tcmpcralUra medic 81ingc -
JOT. recoruul pcntru cea mal
scazutA Icmprnllura fiiod de -
65'C. Yalllu! 31ingc \ilezc de
320krn11. La sud. chma 'iubpolar3
(sub influcnta curcn\ilor calzi de
acr). Cll Icmpcraturi medii de -4-C
(rninime de ';!9C; ma'(imc de
... 110; C). in nord. noaptca polarn
dureaza palm luni.
ECONOMIA
AMERICA
DE NORD
DNK 3
GROENLANDA
HARTA FlZICA
BAZINUL
LABRADORULUI
"""'.
.-
IY'qtut .."
==
....
OCEANUL ATLANTIC

MARfA
GROENLANDEI
/' "'....
I j
4D

pale. 000 de loc.
_2000deloc
[" 1gheIan irI\etlOn
o :-:=.:."""'"
...
-
2000.2500.3000 m
Cca mai mare parte a supraferei acestei insu/c (prima ca marime de pe glob)
este acoperita de ghe{ari cOIJlinclJlali. Doar pe coaste exista fii$ii JocuibiJe. Pe
vrenwri, c8nd au sosit aic; primi; oameni, c/ima era mai blanda, de unde
muncie de Groenlanda, adicii "Piim8nful Verde",
DNKA
GROENLANDA
Insula de gheata
Groenlanda, cea mai mare insula din lume, este acoperitii aproape in totalitate de
gheatii iar interiorul ei nu a fost inca in intregime explorat.

numcsc Grocn-
landa KaJaaJlit Nunaal,
adica .. pamantul oame-
nilar". AlaI doar, c5. in Groenlanda
cca acoperita de ghcluri locuiesc
nurnai 56.000 de oameni. Dc aici
rezultfi 0 densitatc a populaliei
0,1 locuitori pc kilomclru
patral. Faplul ca intrcaga insula
csle ascunsa sub 0 calota de gheata
poate Ii cOl1siderat surprinzator In 0
prima vcderc. in alte rcgiuni,
siuJalc la latitudini similare, natura
cstc mai prictenoasa. Aceasll'i
sil'Uulie cstc rczultatul lopografiei
Grocnlandci. Miezul insulei este
scufundat in marc, pana la 0
adancime de 250 de mctri jar la
suprafalfi estc inconjuffil din loalC
par(ilc de mUIl\i inalli. Astfel, in
ultima perioadi'i a cpocii de gheala,
ghctarii de aiei au rdll1as ea
inlr-un frigider uria$ care IlU Ie-a
CE MERITA VAzUT
lntcnorullllsulCl acopcnt de
gheturi. milrle de pc vrcmea
\ikingilor din Igaliko. salul
Qagssiarssuk. fiordul Qoroq.
ghellm.Ll Eqalorutsit Knngigdlil.
STATISTICA
Suprafata: 1.175.600
Suprafata acopcritA de gheat!:
1.716.000 km2
Suprafata loeuibilA: 88.000 km
2
(4-;')
eel mai inalt vlirf: Muntclc
Gunnbjonl (3.700 m)
Populafia: 56.000 de locuitori
pennis sa sc lopcasca, eum s-a
lntfimplal in regiunile Canadei,
Norvegici Rusiei de astazi.
Inlcrionll insulei CSIC <leoperit de 0
CaiOla de ghca!a cc atingc 3.000 de
metri grosime. In eonseeinta, omul
poate supravielul aiei doar in zona
de coasta. Majoritalea se
aOa pc tfirmul vest ie, unde c1ima
csle mal blanda. NUlllcle
"Groenlanda" inseamna in lilllba
darczi'i .,pamantul verdc" provire
de In veniti aid la
seeolului X, cand a avut
loe 0 inealzirc simlitoare a climei.
Dcnumirea sc justifica in
prezcnt, in ciuda ghclurilor
intregul !ann vcstic csle
aeoperit vara de paji$ti subarctiec
iar urele plante inOorcse ehiar la
tempcrailiri de _20C
Apele dill largul coasfefor sudice ale
Groenlandei sum p/ine de aisbcrguri
;;; de sloillri de ghealJ pluritoml:.
PE SCURT
Dcnumirea oficiahl: Groenlanda
Sistem politic: demoemtie
p.arlamentarii, parte integml.li a
Darcmareci. care bcrcfieiaza de 0
largil autonomic
Capitala: Nuuk (Godth6b), 13.000
dc loeuitori
Organizare administr.ttiva: 3
provincii
Limbi: darcza, grocnlandcza
(dialcct al limb.'i
oficiala), engleza
Morcda: coroana
Rcligia: erelj:tinism (Iutcmnism),
ll<lmanism
Ce1c mai mari a$Czari: Sisimiut
(5.300 loe.), Ilulissat. Aasiaat
Cel mai lung fiord: Scoresby Sund
(290 km)
-AMERICA
E SUD
ECUADOR
La granifa dintre emisfere
ECU 1
Amerindienii carc locuiesc pe platoul Anzilor triiiesc din agriculturii, la rei ca
i n a i J 1 t a ~ i i lor. Ei sunt urma$ii vechilor loeuitori ai imperiului Inca, eel care cuprindea
"cele patru eolturi ale lum;;", din Ecuador palla ;n Chile.
ECU 2
Canonada in salbaticie
Istoria acestui mic stat abundii In invazii, conflicte interne experimente
politice.
CE TREBUIE SA $TITI
I. Ecuadorul este 0 tarli pennarem amenin13t! de cutrernure de parrtanL
Regiunile situate dea loogul $oselei Panamericaoe, care cele douA
Americi, sunt cunoscute sub denumirea de .,aleea vulcanilor".
2. Arbipelagul Insulelor Galapagos, situat la peste 1.000 de kilometri distant3
de continent, 8parJine de Ecuador.
3. Ecuadorul $ia numit moreda "sucre" in onoarea lui Jose Antonio de Sucre.
condud.lorul luptelor de eliberare a tArii. Accasta nu se mai folosqte insA
din anul 2000.
"-
I
n 1534, armata spaniola sub con
ducerea lui Sebastian de
Belalcazar a intrat in Quito.
Belalcizar slujise inainle sub
comanda lui Francisco Pizzaro, eel
care provocase caderca imperiului
Inca in anul 1532. Dc atuRci,
Ecuadorul, sau mai birezis,
,,Audiencia de Quito", a aparrinut
vicercgatului Peru, iar dupa 1739 a
Quilo. Banos. Otavalo. Cuenca.
Insulele Galapagos, regiurca
Oriente
ECONOMIA
Agricultura: cultun de cafea.
cacao $i banane; pescuil.
Industria: petroehimlcl $i
erergellca. fannaceutic3. Turism.
trecut in stiipfulirca Marii Columbii.
in secolul XJX, aristocralia creola a
instigal popularia 1a rascoala
impotriva ocupanlului colonial.
Batalia de 1a Pichincha (1822) a
decis soarta razboiului iar msculatii,
sub conduccrca lui Jose Antonio de
Sucre, i-au invins pc spanioli.
Ecuadorul a devenit mai intiii parte a
Columbiei Mari, dar in 1830 a
parasit federalia a infiintat propria
republica. Tara a fast insa zguduitli
de contlicte pol itice. Nici macar
Moreno, care dorea sa
crcezc ,.statui Domnului" cu spri-
jinu! bisericii catolice, nu a sa
Ie puna capat. Dupa 1930, cconomia
13rii, bazatli exclusiv pc produclia de
cafea, a suferit un colaps total. in
anii '70, veniturilor
datorita exportului de petrol a racul
posibila redresarea economica. La
scurt timp insa, a izbucnit connicl'U1
de granila eu Peru, care s-a incl1eiat
de abia in 1998.
Amerindicni in apropicre de Vulcanu/ COlo/xl:d.
r
AMERICA
SUO
ECUADOR
HARTA FlZIcA
ECU 3
@
.'
\. '
.....-
2llO 1000 3000",
...-
__ I.OOOOOOIDI:.
100.000 _ 1.l100.00lI1Dc.
so.ooo - 1011.000 IDl;.
_SO.OOOIoc.
COLUMBIA
, \
PER U
J
,
,
,
,
,
\
,
o /
-
Cuenca ~ .........
_ a.....c.o
.,..
.-
Machala
-...
.Ponoviejo
Guayaquile
c ... _
OCEANUL
PACIFIC
.. .-...
-
C,l.a .......
Ecuadoru/ este una dintre ce/e mai mici lari din America de Sud, dar cu 0 mare va/Dare
peisagistica: aici se regasesc ina/timi vulcanice mai ina/te decat ce/e din A/pi, p/aje
naturale neumbrite de puzderia de hote/uri, jung/a impenetrabi/a din regiunea
amazoniana, precum $i orii$e/e pitore$ti, in care turi$tii sunt inca 0 prezeofii rarii,
ECU 4
ECUADOR
Tara din ambeJe emisfere
,
a

PESCURT
Denumirea oticial!: Republica
Ecuador
Capitala: Quito (1,6 milioare de
Ioc.)
Sistem politic: republici cu
parlament unicameral, sistem
pluripartit
Limbi: spaniol! (Iimba
adminislml'ivll), quechua
Rcligie: crq;tinism (catolici 93%,
protcstanti), iudaism, bahaism,
credinlC indiere
Moreda: dolarul american (panA in
2000, """")
Cele rnai man Guayaquil,
Cuenca, Ambato
Cei mai inalti munti vulcani :
Chimbornzo (6.310 m), O>topax;
(5.897 m), Cayombe (5.790
Antisana (5.704 Sangay (5.230
m)
Cliidirca impun!roare B catedralei manastirii
Sf. Francisc din Quito, construira in 1535.
cuMA
CHma ccuatoria13 USC31a $i
ecualoria13 umcd3. TcmpcralUrile
medii in Guayaquil varim iolre
+23 +31C in ianuarie intrc
+20 +28C in iulie. in Quito,
temperatura este cu zeee grade mai
mica.
tentio$i oaspeti. Din perioada boom-
ului petrolului $i al cauciucului, au
mmas in Quilo $i in Guayaquil
numeroase hoteluri minunale.
Tocmai de aceea, Ecuadorul i$i pure
mari spcranle in lurism. Tara arc
multe de oferi!: de la plajele
Pacifieului paOli la faseinantele
paduri tropicale ale Amazoniei.
STATISTICA
Dupa ce boom-ul petrolului din anii '70 s-a incheiat, in Ecuador nu a ri\mas mare
lucru din hogapa de altadat!. Astazi, eel mai mare capital al tirii nreprezintli
minunatele peisaje.
........-

Populapa: 13,3 mllioan: de
locuilori
Densitatea populatiei: 48 loc. km'
Granite: 2.010 km (1.420 km eu
Pena 590 km eu Columbia)
LuDgimea lirmului: 887 km
NumltuJ wlcanilor: peste 50
C
ea mai frumoasa
din Quito poale fi
admirata din "China", adidi
de pc Varful Panecillo, care troneaza
deasupra capitalei Ecuadorului.
Panorama cuprinde platou! pis-
eurile Anzilor. in vale se intinde
despre care callitani Cll Cxpe-
neOla aruma ca eSle eea mai fru-
monsa $i eea mai primiloarc capitala
a Amcricij de Sud. Si nu rarii motiv.
vechi ii atragc pc
iubitorii de ana cu arhitectura
sa hispanica bogata, datiind
din perioada colonialii $i Cll
bisericile $i manastirilc
aunte. DatoriHi situarii sale la
o altitudirc ridicala $i datorit<'i
proximitatii ECU310rului. in
Quito dOmre$IC 0 clima
foartc pliicutd. Ecualorul lra-
verseaza partea de nord a
lani, de unde $i numelc de
Ecuador. Aceasla liDie invi-
zibilii imparte piilmintul in din Ecuador
doua emisferc: nordica $i
sudiea...Milad del Mundo" - monu-
mentul dedical Ecuatorului. avand
fonna unui obelisc de marmura
ineununat cu 0 sfera - DU din
programul nieiurei excursii luristice
prin Aproape fiecare turist
profilfi de ocazie pentru asia con-
comilen! in ambcle emisfere.
Ecuadorul poole gazdui cei mai pre-
r
AMERICA
DE SUD
o
INSULELE
GALAPAGOS
arhipelagul restoaselor uriaJe
~ -
--.

ECU 13
EC
,
Insulele Galapagos se caraclerizeaza primr-o flora $i fauna neobi$nuile
De aceea, guvernul eCliadorian a atribllil rezen'a{iei 90% din leri/oriul arhipelaglilui.
ECU 14
A
"ARCA LUI NOE " IN PACIFIC
Animalele vegetatia din Insulele Galapagos s-au bueurat
multa vreme de Datorita izolarii, arhipelagul este, pana astazi,
un loe preferat de realizatorii de doeumentare de eereetatori.
STATISTICA
lUIOO km2
{(,() de ,m,lIle dirmc CllJ"C CIIlC; '11m 10CIIIlt")
PClputbtJa: 1 1(l<;u1lQO (celc mal
IIl'<t'mIl3IC locallt:\ll l'ueno A)ora.
lldqucnr(l Morello. l'IICrlO \'lIlamilj
Cta IIlai QilirC jpl\ltiIlIC: ,ulcanul Wol[
1.7(j7 m. sHu:!t pe h.1bel"
mai Insula habcla
,4,55S krn1
eel rna; adiinc Slcrra \10
krn2.I..abelaj
PrinlTe pietrcle de pc coasta insulci
Galapagos se refugiazA de
tipul endemic - iguana marina..
I
nsu,e,e Galapagos sunt situate
la aproximativ 1.000 Km de
tcritoriul continental a1 statu]ui
sud-american Ecuador. Oficial
poartA denumirea de "Colon
Archipelago" (arhipelagul lui
Columb). insa cunoscutc sunt ca
Insulclc Galapagos sall insulele
!csloaselor.
ArhipelaguIestede naturavulcanica.
Sc mai pot vedca cralcre vulcanicc
pc uncle dintrc insule, cum ar 11
in Insula lsabela. Datorita izolarii,
s-a putut dczvolta 0 lume vegetala
animala apaTlc. Obscrvaliile
aSlIpra faunei insulelor Galapagos
I-au condus pc naturalistul englez
Charles Danvin Ja cunoscuta tearie
evolu\ionista.
Teoria lui eel mai bine
justificarea in I nsulcle Galapagos.
Cercetatorii studiaza
posibiliUqile salvarii acestui sistem
ecologic.
Stancilc de pc lamlUrilc insulclor
sunt locuite de iguane. Dczvoltarea
turismului a fost pentru locuilorii
saraci ai arhipelagutui un dar divino
Dc aceea, unii dintrc ci nu pot
inlelegc de cc Illi mal apar noi
hoteluri.
Pentru a proteja natura unica din
arhipelag, in allul 1934, a fosl
deschis parcul natural national din
Insula Santa Cruz. Sunt protejate
astfel tipurile rare de animaIe
plante care se gasesc pe insule, cum
ar 11 tesloaselc iguanelc,
pasarea Darwin, precum singurul
pinguin care la tropice.
CE TREBUIE sA
I. Denumirea arhipelagului provine de In tesloasele (in spaniola ,.tesloasa"
:= "galapagos"), care sunt considcrate cclc mai mari tcstoasc tcrestrc. Acestca
pot trlii peste 100 de ani.
2. in arhipelagul Galapagos tmiesc animaJe care nu trlliesc imprcuna nicaieri in
alta parte a lumii; de exemplu, lestoasele pinguinii.
3. Uncle tipuri de animale se intalnesc numai in Insulele Galapagos, cum esle
cazul pasarii Danvin.
4. in prezent, insulele Galapagos pot fi vizitate de numai eu permisiune
speciala..
CE MERITA VAzUT
tnSlila habela: Alcedo
tnsula Sin CrlSUlblll: hla de lO'>
Eola: Punta Sl.L;Irer (pelo;aJeJe)
Santa Crill': Sl3liunea
Darv.m (Puerto Ayars)
Rt'"Ltn alia de
Floreana: l'unlU Connorant (inllorirea
Inmdafinlor)
Santa Blirlolollle (pr:ll.ajul muhicolor)
AMERICA
DE SUD
ECU 15
o INSULELE GALAPAGOS
HARTA FIZ1CA

I
" ..
'l>.....
Oceanul
Pacific
1'"1:11""'''''''''''
..... __....1
--
o s
II..... Cll'.TO....L
(C...r ....... )
CO'O'
"-. .......TO 11_ '1
I'C
,"u.,_r...)
l",..u
...... roTo ..
Ce.. Aa.... ..0:........... t.oo uo.
1'''.. l"ucnoV'L-uo.'UL 'c u,
Capul Crl, .._vo:..".
c.puI
/

d'

(l/ __
(l
,
.. -
-
-

.. o 200 sao, 000 , sao m

"
.

Insulele Galapagos au fosl descoperile de spanioli in anul 1535. Nu au fOSllocuile limp
de aproximaliv 300 de ani. AS/dzi door cinei dinlre e/e au locuilori, iar cele mai l11u/le
dinlre insulele SonIa enc. cu a suprafalii de 700 de !la, au fosl dec/orale parc nalural
nalional penlrll plVlejareafaunei a florei.
ECU16
INSULELE GALAPAGOS
sos fn Pacificul de Sud
Flora fauna, unice in lume, sunt astAzi in perico!.
DacA nu se va reduce afluxul de
in scurt timp, in arhipclag, nu va mai rAmine nimic de admirat.
PESCURT
Denumirea oficiala: Colon Archipelago (din 1892, Arhipelagullui Columb)
Denumirea anlerioari: Insulele Encantadas (1546)
Teritoriu al statului Ecuador
Se ami la 0 distantA de 1.000 km de {lirmul sud-american al Ecuadorului
Capitala administrativA: Puerto Baquerizo Moreno (San Cristobal)
Limba: spaniolli
Moneda: sucre
Religia: catolicl1
Ol1l$e: Puerto Ayora (Santa Cruz), Puerto Villamil (lsabela)
Aeroporturi: Baltra (Santa Cruz) San Cristobal (Baltra)
Ecu3torialA, uscatli (prezenta
curentului peruvian)
Temperatura medic in ianuarie
+33
0
C, in iulie +25
0
C
Temperatura apei: +22
0
C
cuMA
Primul pas a fost in anul
1997, caRd Alarcon a
dcclarat in insule stare de urgenta
a redus numi1ru1 la
25.000 anua!.
in Insulele Galapagos. plamele se
simr eel mai bille, adaptolldu-se
climei useare.
Daca guvemul eeuadorian nu la
masuri serioase pentru prolejarea
arhipelagului cu flora fauna sa,
in seurt limp acest sistem ecologic
unie va fi definitiv dislruS.
s-a construit inca un aeroport.
Numarul a crescul pana
la 50.000 anual, iar acest fapt are
consecinlc grave: testoasele
trliiesc printre vegetatie rupIa
guooaie.
Testoasele triiiau in III/miir
mare in toare insulele arhipelagului.
Astazi mai triiiesc door coreva in
rezerva/ia din Illsuia SOlita Cruz.
nu respectA regulile parcului
natural Galapagos, iar urmarile
sunt catastfofale: scmiotelc de
plante sunt duse de pe 0 insula pe
alta, sunt aduse animale straine,
ceea ce pune in pericol flora
fauna originara. Sunt vanati pentTU
delicatese culinare rechinii
iguanele \estoasele
C
andva, aiel, oamenll,
vegetatia animalele au
Irait in armonie. Nu au
existat rilzboaie pentru atribuirea
pastrarea de proprictati, ci doar
o diversilate uniea in lume. De
caod Insulele Galapagos au devenit
abjectiv turiSlie, aceastA lume
virgina este 10 peTieol. in uhimii ani,
a fost modemizalA infrastructura
AMERICA
CE.mw.A$1
CARAlBELE
o
ANTILELE
FRANCEZE
Insu/e/e flori/or din Marea Caraibe/or
FRA 1
La sud de Basse- Terre, principalul ora$ din Guadeloupe, se ana Les Saintes - Insu/ele
Slinlc. Arhipelagul face parle din Antilele Franceze.
FRA2
Mica Franta din Marea Caraibelor
,
De-a lungul veacurilor, in Antile s-au stabilit oameni ee a1eiituiese in prezent un
amestec de colorat LocaInieii nu au rupt, insii, nieiodatii contactul eu
Europa - insulele ramlin, in continuare, 0 parte integrantii a Frantei. Cine
eomandii sau fruete de mare intr-unul din numeroasele restaurante locale,
va fi servit, tara indoiala, eu Yin &antuzese.
CE TREBUIE sA
I. Se pare cA, CriSlofor Columb a descris insula Martinica, pc care a
descoperil-Q, eu unnllioarele cuvinte: .,Accst linut de vis este eel mai plkut.
eel mai fel1il eel mai plin de magie lac din lume:'
2. Aproape liceare insula are una sau mai multe porecle: Guadalupa este
denumitA lie d'Emcraude (Insula de Smarald), iar Maninica este eunoscutA
$i sub numele de lie des Fleurs (Insula Florilor) sau Perle des Antilles (Perla
Antilelor).
3. imparnteasa JOsC'phirr, care s-a casatoril eu Napoleon Bonaparte pc 9 manic
1796, era originaril. din Maninka jar numele s3u de fatA era MarieJos.:phe
Rose Tascher de la Pagerie.
4. Antilele sc pot mtindri cu unul dinlrc cd mai mari poc\i cOnlemporJ.ni de
limba francezJl, in personna lui Aimc Ccsairc, originar din Mal1inica.
Cesairc eslc unul dintre principalii promolori ai "negritude". ellre
suslirc autodetenninarea populaliei de culoare in toate sferele viclii sociaIe.

Antilele npaJ1in Frantci.

arhipelagul a fast dCSCOpcril
de Spania. In limpul cclci
dc-a doua calfitorii in America,
Cristofor Columb a dat peste dOlla
insulc mici: Marie-Galante La
DCsirade. ell ocazia ultimci cfilfi-
lorii, in anu! 1502, cl a mai
dCSCOpcril 0 insula: Martinica.
Columb a recunoscut imcdiat
imponanla slrategica a Antilclor.
EI a intcles cil arhipelagul cstc locul
ideal pentro conlrolul Mani
Caraibclor pentru crcarca unui
celliru comercial intrc contircntcle
3mcricare.
cuMA
Clima tropicala umcd:i. ell
pcrioadc aridc din dcccmbric
in maio TClllper.lIUrilc medii :lling
+24"C in ianuaric +27' C in

ASlfel, nu e surprinzator ca aceast.a
regiure a mmas mult limp un mar al
discordiei inlre puterilc maritime
cllropcre. Spanin, Anglia, Olandn
Fran\a s-au cOnrnllltat in repelate
r5nduri pcnlru dob5ndirea COI1-
trolului asupra arhipclagulul.
Numcroasclc plantalii de trestie de
zahar au fost infiinlatc aici. PenLru
CE MERITA VAzUT
'\ulllcro.1...de punctc de intcrc
turi... lic (plaJe, golfuri. munll
\ ulcanil:i), rc\cnirca pc:>carilor de
pc mare (Lcs Sainte,,),
piCNic, cam<l\alu1.
...area <;alca<;c:l 1.3 Pagcrie.
a spori c3;;tigurile dc pc planla\ii,
au importat pc marc eea
mai iefiina mana de lucm: scla\ i
africani.
Dupa 300 de ani de dominalic colo-
niala, accste insule acopcritc de
culmi muntoose sunl supuse sis-
temului juridic francez. Din anul
1946, Guadelupa Martinica sunt
dcpartamentc francczc dc peste
mario Cu loate aceSlea, 0 parte din-
tre locllilori eSle de parere cii
Antilelc Franccze ar Ireblli s:1 raca
demcrsuri pentru a-$i oblil':: inde-
pcndenla, cum au I1icul-o
insulele vecire, Republica Do-
minicana Saint-Lucia.
AMERICA
CENTRALASI
CARAIBELE:
o
ANTILELEFRANCEZE
HARTA FIZICA
FRA3
..
MARfA
CARA/BELOR
OCEANUL
ATLANTIC
'*-'
...-..
,
OCfANUL
ATLANTIC
-
--....._"
OCEANUL
ATLANTIC
...
Snint.&rlhl1mty
AUREA
CARA/BEiOR
LA CHsimdt
Mllrie-Gal/wte
)
--
I" ...
......,
,-
.......
-'
US Sailftes
CViow; fOIl
co,.....
peste 100000 de Ioc
20000 - 100000
sub20000deloc
200 500 1000 m
MARfA
CARA/BHOR
Guadelupa ~ i Martinica sunt ccle mai cunoscute dintre
insulele mari ~ i mici care alcatuiesc Antilele Franceze.
Insula Saint-Martin, numita de olandezi Sint Maarten,
reprezintii un caz aparte: pe aici treee unica grani!ii
comuna a Olandei cu Fran/a.
FRA4
ANTILELE FRANCEZE
Toate culorile trandafirului chinezesc
Antilele sunt insule vulcanice, populate candva de indieni ca fulgi
pe suprafata de un albastru intens a Miirii Caraibelor. Ele ri!.mful paoli astiizi un
avanpost al Frantei, situat departe spre vest, ,,in coasta" Americii.
CoroW $; bu(Crii de IIIflri: ill eu/or; de basm Slull 0 prc7cIl/ii obi$lIuilii
in IIpcJt.' caJdc fIle AHirii c."Jr.lI"lx:/or.
D
aca sar alciilui 0 lisla ell cclc
rnai populare dcslimllii din
lume, Antilele Francczc ar
ocupa, ell siguranlii, una dintrc po-
l.itiilc Aid, ap::lc Pacificului
sc intilrcsc ell cclc ale Miirii
Caraibelor iar JXlfia de viaia carni-
biana sc imbina ell stilul franluzcsc-
mai ales dind "ire vorba de alta culi
narn.
albi au cxtcnninat
aproapc in intregime populalia indi-
Pcisaj din insula Guadeloupe: mun/;
\ u/canici acoperi/j de \ cgcttJ!;C
IUJiun:mt;i
PE SCURT
Capitale: Fort-de-Frnncc
(Martinica); Basse-Terre
(Guadeloupe).
Rcligic: calolici. prOlestanli
Limbi: frnnccZli. creola
Moreda: curo
Cele mai maTi MangO!
(S:llnt-Manin), GU!'lnvia
(Saint- Barthelemy),
(Guadeloupe)
gena (indienii caraibieni). In stX:olul
XIX. chirczii $i hindu$ii au sosit in
insula. ca Imina de lucru icftina. in
prezent, locuitorii insulclor olcatu-
icsc lIll amestec colorat de etnii:
albi, crcoli $i regri.
in Martinica $i Guadelupa. pe lar-
mul Marii Caraibclor. sc gasesc
plaje de vis $i statiuni de unde se
poolC ajungc in seun limp in zorelc
muntoasc alc Antilelor. Dccorul
variat estc complctat de mun!ii vul-
ECONOMIA
Agricultura: cultun de trestie de
7.ahfir. de banani. de citrice, de
carca Iii de "andie. Sihiculturii.
Peseui!. Industria zaharului.
Turism.
STATISTICA
SuprafuJ8; :UH17 km
(lh::p,lnnl1lcntul Maninir.:a
1, km. lkpanamcnlul
(luaJdupa l."1n3 kill )
Populatia: de IllCullori
Densitatea populapei: J05
lllC_ km
Cele mai inal1e virfuri:
Pdc..: I \1anmlcal. La Soufn n:
I(,uaJdourcI
canici, de cuI mile acoperilc de ....c-
gctalic luxuriantii, dc padurile (ropi
calc $i de stiincile piezi$C, ce sc pro--
fileaz.. } dcasupra Atlanticului.
Antilelc se impart in Anlilelc MarL
de origirc contircntala, $i Antilele
Mici, de origin:: prepondercnt vul
canic:i $i coraliferii.
AMERICA

CARAIBB.E
o
JAMAICA
Rastafarieni, reggae fji revolte
JAM 1
Plajele lImbrile de palmieri dill apropiere de MOl1/ego Bay, pe COlIsIII llordicii a
Jamaicai, atrag anual wI/uri de turi$ti.
Ziua dind Dumrezeu mcut aparitia in Jamaica
Cultura jamaicana nu poate fi inteleasa rara a arunca 0 privire blirbatilor cu par
lung, impletit caracteristic, cunoscut sub denumirea de "dreadlocks": ei sunt
adeptll rastafarianismului, popular pana in ziua de azi in Jamaica. Acesta a fost
riispandit in trecut de urmaliii sclavilor fugip.
ECONOMIA
CE TREBUIE sA $TITI
Rastafanmll pol Ii m.-UJJ()S(.-utr
p'c.planaturn "f''Clti,,'J:, numl
..dn'<J.JkJl.:l, ..
Tam dobandit indcpcndenla
in 1962.
Capitala: Kingston (580.000
locuitori)
Sistem politic: monarhie
constitutionala, in cadrul
Commonweahh-ului britnnic
\1oreda: dolarul jamaican
Limbi: englcza (limba
administrativa), spaniola
Religia:
calOlici (5It). rastafarieni (5
0
;0)
Cele mai importantc orase:
Spanish Town, Montego Bay.
May Pen
Aeroporturi: Kingston, MontC!.'O
Boy
PESCURT
Rastafarianismul, mi$care social-
religioasa. faeut aparilia in
Jamaica in anii '60 ai secolului al
XX-lea, ea 0 eonlinuare a
..intoarcerea in Africa" (Back to
Africa), initiata la inceputul
secolului treeul de Marcus Garvey
(1887-1940). Denumirea de
rnslafarianism vioc de la Ras Tafari
Makonnen (numcle de bOlez "I
prinlullli :>i mai apoi, al impiiratului
Haile Scllasie "ras" fiind un tillu
de noblele etiopian).
in KingstolJ sc afB IIlllfte
Te$fXfintc din cpoca
coloni.1lft
lumii inlregi muzlen rastafariana.
adicii reggae.
Vizita imparalulUl a
considerat.ii ea 0 impliOirc a
profetiei c1arvazatorilor rnstafaricni.
care. in timpul unor ploi torcntialc.
ce au durat ditcva saptamani. au
prezis: ..soarclc sc va ivi alunci
cand Dumrezeu va so::.i!". inlr-
adevUr, soarcle a aparut dintrc non
exact in momentul in care
avionul impflratului s-a
aprit pe pisla acroportului.
Cultul rastafarian, care se
bazeaza pc inviilulurile
Vechiullli Teslament,
considcra Eliopia drept
patria comun:, a tllturor
oamcnilor de culoarc iar
pe foslul impurat lIaile
Sellasic. drept Mesia.
Agricuhura: culturi de trestic de 7.aMr (in scadere). de banare. de cacao, de
nuci de de CafL"3. Industrie: (bauxitii -Iocul trei in lume:
aluminiu). pclnXhimica. PC'!>CUII. Turism.
I. Denumirca de Jamaica provire din limba arnwak (vorbitii de populatia
autohtona): ,.xaymaca" inscmna ..tarn padurilor:>i a apei". Locuitorii de
asllzi SUn! sclavilor africani adu:>i aid penuu a munci pe plantntii.
2. Jamaica a fosl descopcritii de Cristofor Columb in noul 1494.
3. La U'CCeTCa dintre secolclc al XVII-lea al XVIII-lea. Jamaica ern un cuib al
piratilor. Vina 0 poarta br1tanicii. care ofereau alUnci protettie orieui Jefuia
scufunda con'ibii spaniole.
4. Jamaica este de rclmagmat ram reggae. care *i lrage mspiralia din muzica din
Caraibe din nunurile ale sclavilor afiicani (.steady beat").
"-
I
ffiParatu! Etiopici. Haile
Scllasic. a alenzat in capitala
Jam31Cli!. Kingston. la 21 apri-
lie 1966. Peste 100.000 de oameni,
prinlre care 10.000 de rastafarieni.
I-au inuimpinat co canIeee.
Acroponul scmana co 0 marc in
culorilc nalionale ate Etiopiei
(verde, galbcn. intre cei
prezenti sc aOa $i lanarul Bob
Marley, care avea sa faca cunoscuta
AMERICA
CENTRALA
CARAlBB.E
o
JAMAICA
HARTA FIZICA
JAM 3
".
".
-- -

--'"
OCEANUL
A HANTle
"
...._"' ...- JAM....

-
Mexic
Golful
MARfA CARAIBELOIf
......
...
"
MAREA CARA/SELOR
'-
pd1115lIO.OOOOllIDc.

1OoIb20000cleloc.
--......-
..... ....
c """
-
""'" .
c. WIlt GoItuI
---
,r
SI Ann',
.....
200 !iOO 1000 m
I
MAREA CARA/SELOR
Jamaica, situata in arhipelagul Antilelor Mari, este 0 tara l11untoasa iar eel
mai inall viirf al insulei nu este cu nimic mai prejos dedit ca inal\ime [ala de
varful Moldoveanu.
JAM 4
JAMAICA

In inima Caraibelor
Jamaica, situatii In arhipelagul Antilelor Mari, este saIbatica, romanticli i Inconjuram de
plaje magnifice. De aici nu lipsesc con1rastele culturale i etnice.
CE MERITA VAzUT
King...ton imprejurimilc (Gl1xhna Botanica cu ortmk.'dc saleI. Pon Ro)al
I' echile fonificatii). Town (10--13 capitala a I.xlloni}llior "pamoli I. ca.sa
de familic a ..t.:lei muzicii reggae. Bob \1arlc}. mUlllli dm imeriorul in"'Ulel.
coastdc nonlicc.
cuMA
Ecuatoriala. ciiJduroasA umcda.
Temperatura medic anuala: 2ST
ModificAri resemnificati\-e de
temperatura in cursul anuJui. Om
august pan! in octombrie pot
aparea cicloare catastrofale.
interiorul insulei este ocupat de
terenuri dcluroasc, lunci
Din secolul al XVIII-lea, Jamaica
mai ales din cultivarea
trestiei de zahar. Timp de secole,
plantaliilc sale au fost stropitc din
cu sudoarea sclavilor. Aici.
sclavia a fost abolita dc abia in
J838. Din anii '50 ai sccolului
trecur, cxtraclia de bauxita sta la
baza cconomiei. rcgativc SUn!
adeplii raslafa-
Jamaica arc 235 de
kilomctri lungime
reprezinta varful unui
lant muntos dcmult
scufundat. eel mai
inalt pise a1 insulei.
Blue Mountain Peak.
arc 2.256 de metri
inaltimc. Pcisajul Ja-
malcai cstc foarte
divers: plajelc largi,
inconjuratc de palmi
4
cri, sunt intrcruptc de
coasle abruplc Hlr
carui cfcctc
bagalcli.t.'llc de
rianismului.
STATISTICA
supno""" 10.991 km'
PopuJa;ia: 1.7 mlhoarr
Densitatea populapei:
245 locuitt.lO kOl
dClllograticii-
0.6(10 antllli
Durata medic de viatA: 74 de ani
Mortalitatea infantill: 14 hi I{)OO
Cel oW ioalt virf:
Blue \1ountain Peal. (::!.:!56 m)
GTupuri ctnice: l.1e culoarc (77 01.
mulalri (I .J. (3 .). albi
(1%1
Minuni ale n:Jturii in Jamaica.
J
amaica Ie iar mires
mele sale caractcristicc per-
sisla mull limp in aminlirc:
parfuffiul norilor de lasomic.
aroma a dimpurilor
de Ircslic de zahar proasp5.1
cura13tc, mirosul puilor 1a gratar $i
mirosul marijuarej narcotic ale
LeA 1 AMERICA
C E N I R A I A ~ I
BAZlNlA-
CARAiBilOR
'"
SFANTA LUCIA
Perla Antilelor Mici
(lC,
Imaginea craterelor vu/canilor ivindu-se printre cocotieri esle caracteristica pentru
aceasta frul11oas,i insula din Marca Caraibilor (in fotografic, Gros Piton).
LCA2
Batalia pentru "Insula Raiului"
In mod ciudat, Cristofor Columb nu s-a aratat interesat de aceastii insula
fermecatoare. Britanicii francezii, in schimb, au riva1izat puternic
pentru a 0 obpne: Sfiinta Lucia schimbat de 14 ori stiipanul.
in insula loclliesc prepotlderem catolici. Prima cornlmilllle este aici lin evefliment
impof1ilnt.

de ghicit eire a
dcscoperit Insula STanta
Lucia: llImCllI a1tul dedit
marele navigator Cristofor Columb,
care a ziirit insula de pc vasul sau
amiral, in preajm3 anului 1502. A
hot5.rat, iosa, sa nu debarce pc lann.
Si a avut noroe, intrue<1tlocalnicii de
aici erau foartc porn!li impolriva
strainilor. inca din sccolul XIII,
au supus populalia
a insulei, amcrindienii Arawak.
Britanicii au incercal sa cuccreasca
insula in 1605, dar Icnlaliva lor a
c$uat. Situatia s-a repctat in 1638,
dind caraibienii pur $i simplu i-au
masacral pc Olandezii au
reu$it sa trimitfi coloni$ti doi ani mai
larziu, iar la scurt limp dupa aceea,
francezii au incepul Sti intemeieze

Connictul dintre britanici $i francezi
pentru dominatie asupra Lumii Noi
a durat de la mijlocul secolului XVII
CE MERITA VfiJ.UT
Caslries. GoIful Marigot. Vulcanii
Petit Gros PilOn. cascada
Diamond. Rezcrvalia Naturalii din
jungla tropicalil in apropicrc dc
FondSt.Jacques. Vicux Fan.
Parcull\alional Insula
Ponuobelului.
Flon' din Antife
pana la incepulul sccolului XIX, iar
Smnla Lucia, miirul discordici, a lfC-
cut cfmd sub stapanirea unom, cand
sub sI5panire.."l celorlalti. Totu$i,
fmncezii au fast mai interesali de
organizarea insulei, in frunlc cu
.,
Charles Eugcn:: Gabriel de la Croix
Caslries. eel eare avea sa devim'i mai
larziu ministrul marin::i. EI a dat
numele capitalei insulei. Limba ere
ala, plina de expresii franceze $i
folosil8 pana astazi in Sffinta Lucia.
amime$tc de perioada de dominalie
coloniala a Franlei $i de influcnla
culturala a acesteia. Dupa infr3n-
gerea lui Napoleon in 1814, insula a
trecut definitiv sub stapanirea Marii
Brilanii, care ia fC{;unoscut inde-
pcndenta la 22 februarie 1979.
cuMA
CHma tropicalii umedii. Sezonul eu
eele mai pUlire prccipitalii tire din
dccembrie pana in aprilie.
Tempcraturile medii variazii lntre
+21 +28C, in zona l:'innului,
fcritil de vall1uri. cantitalea anuala
de prccipitalii atingc 1.200 mm.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in complexul hotelier din Golful Marigol a fost turoat filmul american
..Doctorul Dolil1lc'",
2. Steagul nalional aJ Insulci Smnta Lucia rcprezima doi vulcani stilizati pe
fundalul albastru al marii, triunghi care simbolizcazli
tarmurilc nisipoase.
3. Rata ridicatii a mai ales in mndul celor lil'l:ri, rcprezintil 0
problema serioasa pc insula.
4. Papagalii minunat colorali din SEnla lucia sunt pc calc de disparilie.
l
SFANrA LUCIA
HARTA FIZICA
".
LCA3
'g:'
A TLA NTle
OCEA NUL
drumuri pmcipale
parwri najlonale
200 400m
locahtati
-
-

Babom'leau
fl'l'Cl """"
'Cop
__
c.i: ".1
M
,

--
MAREA
CARAIBILOR
1:rao'
-
Slanta Lucia, care face pane din lnsulele Windward din Arhipelagul Antilelor
Mici, este consideratii un adeviirat col! de rai. Dar craterele vulcanilor adormi{i,
numero$i in peisajul insulei, recifele de coraJi periculoase $i cicloanele putemice
care viziteaza vara $; {oamna aceste regiuni ale CaraibeJor ne reamintesc ca raiul
pe piimiint nu existii de fapt.
LCA4
SFANrA LUCIA PESCURT
Este greu de crezut eli existii in lume locuri atat de magice
ca Insula Sflinta Lucia din Marea CaraibiJor.
Flori ro$ii de iasomie deasupra
ape10r de smarald
ECONOMIA
Agricultura: culturi de banare.
cacao. nud de cocos, fruclc.
legume. mirodcnii. Pon
cOll1crcial. Turisll1.
STATISTICA
Suprafata: 616 kin
Populapa: 166.3 12 de loco
Oensitatea populapei: loc_ km
Speranta medic de viatA: 77 de ani
pcnlru fcmci ;;i 70 de ani pentru
b:lrh<lp
eel mal inalt virf:
Gimie (950 m)
Golful Mangot este un loe de vis
pentnJ iubitorii spmturiJor 8Cvatice.

turistice sunt cunos-

cute pcntru tendin\a lor de a
xagcra. Cu siguranti'i, fiecare
dintre insulelc Arhipclagului Antile1e
Mici a fast. In un moment dat. numita
"raj", Cll loate aceslea, in cawl
Insulei Sffiola Lucia, aceasla denu-
mire cste bire-meritala. Ci'iliitorul este
sedus de plajcle ell nisipuri
fire albe
t
umbritc de palmieri.
Ochiul este inciintat de apele de tur-
can ale marii. iar urechea se
dcleeteaza la auzul trilurilor papa-
galilor eu pcnajul minunat. Varfurile
Vulcanilor Gros Piton Petit Piton,
vizibili de la departare. sum minuni
ale naturii. Coastclc munJilor sunt
aeoperile de tufe de iasomic de un
profund. Din de
palmieri mireasma !lease-
Denumirea oficiula: Sffinta Lucia
Capitala: Castries
Sistcm politic: monarhie
conslitullonalii in eadrul
Commonwealth-ului britanie.
Limbi: cnglez3 (Iimba
administrntivu). crcol3
Valuta: doluml cst-caraibian
Religie: (catolici
Protestnnli)
Celc mai man ot"a&C: Gms Islet,
Soufricrc. Vicux Folt, Choiseul
muita a portocalelor, a fructelor de
papaia de mango. Nu e de mirare ca
Smnla Lucia esle destinalia turistiea
de vis pentru c51iitorii din America de
Nord din Europa.
Coastele pitoresti sunt presaratc cu
golfuri izolatc ell sate
aidoma eclor din trecut. In schimb.
capitala insulci, Castries, este un
modem: dupa incendiul din 1948 a
fost rceollstruita dupa planul urei
table de Si bcreficiazii de un foarte
frumos eentru comcrcial. impreuna
eu Bridgetown din Insulele Barbados.
Castries este aeum lInul dillirc orasele
prilleipale ale Caraibclor.
r
MEXIC
MEX1
@>
r
~
In tinutullanturilor muntoase
, ,
O r a ~ l l l Guanajulo este fnconjuraf de cu!Jnile sterpe ale munfilor, pe care llunlai
cactu$ij cresco
MEX2
De la civilizatia Maya la democratie
Mexicul este tinutul marilor civilizatii ale indienilor tolteci azteci, care
au ocupat aceste teritorii pana la subjugarea lor de catre conchistadorii spanioli.
CE MERITA VAzUT
ACUpulco. capitula Mexico.
Yucatan (numeroasc temple
maya.sc. Cil de excmpJu Chichen-
lun). vcchca capilalii Tcotihuacan
(marile pir.unidc indierc). lczaunll
mixlCC din Oaxaca. vu1canul
Popocatcpctl.
M
XiCU] a Fost populat eu
aproximativ 20.000
5.000 de ani Leh.
Cullum olmeca, numita "mama
culturilor mezoamcricarc", s-a
dezvoltat intrc sccolclc al 1Ilea al
Vlca in GolFul Mexic. Civiliz.1tiile
indienilor americani au alios
apogeul intrc anii 200 900.
Teotihuacan, care a numaral la Ull
moment dal 200.000 de locuilOri, a
Fost una din!TC cele mai mari
umare din lume. in secolul al XVI-
lea, aztccii au cucerit aproapc
lntrcaga suprafata a Mcxicului.
Comertul, :?i
agricultura all innorit. CiviliZt:1lia a
intrat in declin in 1519, cand !ara a
fost cucerita de spanioli, sub
conduccrea lui Heman Cortes. injur
de 12 de indieni
pierdut viata in lupla eu spaniolii. in
anul 1824, Mexicul sa elibcral de
sub dominatia Spaniei :?i cuceril
indepcndenta. intre anii 1846-1848
CLiMA
in Nord. ecuatorialii: veri secetoase
fierbinli, icmi eu temperaturi
moderate; in Sud, subtropical:i:
caldii umedii lot timpul anului,
mai rdeoroasa in zona de
lllunte. Temperatura medic in
Mexic: in ianuarie +12c, in iulie
+1 8C.
ECONOMIA
Agricultura: culruri de poromb
(1ocul doi in lume). de carea. de
ITestie de zahar, de bumbac.
Pescllil. Rc:;ursc nalumle: argint.
cupro, mereur, zinc:?i plumb.
Industria: de elcctrice, de
automobile, famKlceutica. tcxtila,
alimcntar:j, crergctica, petrolifcm.
artizanalc. Turism.
sa ri'izboiul dintrc SUA
Mexic. inFrfmt, Mcxiclli a trcbuil sli
eedezc tarii veeirc Texasul,
California :?i terenurile de la nord dc
rfilll Rio Bravo del Norte.
in anul 1876, puterca a Fost prcluala
de dietatorul Porllrio Diaz. care a
Fost alungat de abia in limpul
revolutiei din 1910-1917. Condu-
eatorullegendar al revolutionarilor a
fosl eroul nalional Emiliano Zapata.
Tot a1unei a api'iru( arta picilirilor
murale monumentale care glorifica
revolulia. Connietul sa ineheial in
Pe len'rorill} Mexicllilli all rJm,L'i
numero.1SC unne ale vechilor cil iliz.1/ii
indiene: ill imagine. templul din
Chic1J611-Il7.a.
1920 iar in 1929 Partidul Revo-
IUlionarinstitutional (PRI) a preluat
plilere.1 pentru mai bire de 70 de ani.
Dupa 0 lunga pauza, la ineeputul
llinii iulie 2000. mexicanii au
participat 1'1 primclc alegeri demo-
eratiee I-au ales ca prc:?edinte pe
candidalul opozitiei, Vincente Fox.
MEX 3
MEXIC
HARTA FIZICA
-
--
-
-
--
-
Me x i c
Golful
MAREA
..--r-CARAIBELOR
BEliZE
AMEAICII ALE
Acapuk:o
UN' T E STATELE
PACIFIC
OCEANUL
dl1,Jrnuri mai importanle
Mexicul, punte ce leagii America de Nord de cea
Centra/a, esle un adevarat gigant printre Jiirile mai mid
care alciituicsc imprcun8 Americ;J Centra/ii.
-...,
'----------------------------.., peste
peste 1 ITlIlion de Ioc.
peste 500000 de IDe.
pesl8 100.000 de Ioc.
sob 100000 de Ioc
500 1000 2000 m
MEX4
MEXIC
Patria arsa de soare a cactu$i/or
Mexicul este situat la imbinarea Americii de Nord cu America Centrala. Un procent
important al populapei in siiriicie. Majoritatea mexicanilor locuiesc in
dintre lanturile munJilor Sierra Madre de Vest de Est.
M
CXiClIl sc sitllc3za
intrc Oceanul Pacific
la Vest Golful
Mexic la Est. La Nord se ana
granita ell Statcle Unite. De-a
lungul coaslei sc loalt3 lan\urile
mlln\ilor Sierra Madre de Vest
de Est. illtre aceSlea se afla
un platou arid pc care crcsc
numai Campiilc din
Sud sunt mult mai rodoice. in
Una dinlre ce/c mai mari tJlmetii II/e capilil/ei
CSIC Bazi/iea F(:cioart:i din GUiulalupc.
STATISTICA
Heman COrTes. eel care n cuccrit Me'i:icul
pellfru Spimia.
aceasta regime traiesc 80% din
locuilorii tarii, dintrc care 21 de
milioare in aglomeralia urbana a
capitalei, Ciudad de Mexico.
Abundenla boga!iilor naturale ale
Mexicului nu compenseaza pro-
blemcle economice ale larii. in
prezent, economia subteram'i repre-
zinta intre 35 $i 50 la suta din eco-
PESCURT
DCllumirea oficiaJa: Statcle Unite
Mexicam
Sistem politic: republica federaHi
Diviziurc ndministrntivil.: 31 de
state, un district federal
Capitala: Ciudad de Mexico
Limbi: spaniol5. dialccte indiere
Morcda: peso mexican
Rcligie: catolici (97%),
protestanli, religii locale
Cele mai man Guadalajara,
Monterrey, Pucbla
Rauri principale: Rio Bravo del
None, Balsas
Ponuri principalc: Veracruz,
Coatz.1coalcos, Tampico
Aeroponuri: Ciudad de Mexico,
Acapulco, Merida. Monterrey
nomia mexicana. Noul guvem, in
coopcrare eu DECO, a inceput
purerca in aplieare a unor refonne
cconomicc structurale. Economi$lii
unnarcsc in principal sa redudi
depcndenla liirii de prelul petrolului
sa stopeze migralin popula!iei de
In sal spre marile ora$e.
Suprafata: 1,96 milioarc de
Populapa: 104,9 milioarc
Densitatea popuJatiei:
531ocuitorikm
1
Cel mai inalt van: Citlaltcpctl
(Pico de OriLaba) 5.700 111
Granite: ell SUA (3.114 km). ell
Guatemala (962 "-01). ell Bcli.t;c
(259 kill)
Lungimea coastelor: 13 Atlantic
2.75(} km, la Pacine 3.866 km, in
Pcninsula C'alifomia 3.280 klll_
CE TREBUIE sA $TITI
I. Cel mni renumit Iablou legm de istona Mcxicului este "Execulia
irnpiiratului Maximilian Mcxicanul", Iablou piclat in 1867 de pictoml
imprcsionist fmncez Edouard Maret.
2. Una dinlrc celc mai primcjdioase boli tropicalc exislenlc trngc numc1c de
In un cclebru conducator aztec: este yorba de "rnzbunarea lui Montezuma".
3. Pana in 1848, intrcaga Califomie a apaf\.inut Mcxieului. Acesta trebuie sil. se
multumeasca acum eu Peninsula Califomiei, pc eoasla Oceanului Pacific.
4. Jocurilc Olimpice din 1968 s-au desfii-$urat in capitala Mcxicului. Mullc
dintre recordurilc sportive stabilite atunei, prccum eel allui Bob Beamon la
siiritura in lungirne. s-au mentinul pana in anii '80 '90 ai secolului treeut.
YUCATAN
MEX 25
Ultimul refugiu al civilizafiei Maya
Marea piramidii dc la Chich"n Itza, in nordul peninsu/ei Yucatan. Aces/ vechi ora$ al
civiJiz8tiei MEJya cste llllUI dintre ceJe mai vizitate mOl1umcnlc de interes arhcoJogic
din Mexic.
MEX26
Pe urrnele urei civilizatii dispfuute
Guvernul mexican, aliituri de guvernele din Belize Guatemala, depune
eforturi in vederea dezvoltarii turismului in peninsula Yucatan. Vestigiile
civilizatiei Maya frumusetea naturii tropicale sunt adevarate comori, in
acest sens. eu toate acestea, banii cheltuiti aici de din lumea
intreaga cel mai adesea, in buzunarele unor grupuri de
ill Chic1len ltza. au ridica/ tumuri care se presupune cil sluje,1u
observaliiJor aSlronomicc.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Piramida "EI Castillo" din Coba (Quintana Roo), eu 0 ina1lime de 42 de
melri, eSle cea mai inalta conslTIlctie din Yucatan eonservata pana
astiizi.
2. monumental Chichcn lu:a este rczultatul integrarii civilizaliilor
mayasa toltcca.
3. Peste 12 milioane de indieni pierdut viata ca urmare a invazici
sp.1niolc din anii 1519-1570.
4. emu priecpuli. Ei iSi acopereau locuinlele eu
in forma de trcptc, suslinute de bolli si aveau cunostinlele
rceesare eonstruirii de cdifieii inalte de caleva etaje.
ECONOMIA
EXlraqia de cauciuc natural de
sisal, pcscuilul. Turism :>i cornert
eu obieete aniZ.1n:llc.
de via{<l. La sccolului X,
s-au aparat de tolleeii
venili din eentrul Mexicului,
retragandu-se in jllnglcle din
nordul Yucatanlilui. Callzcle decli-
nului vertiginos al civilizatici
Maya raman rccunosclltc pana in
momentul de fala. indieni
nu au capitulat niciodata pc dcplin
in fata spaniolilor. in SCCOllil XVI,
au {inut piept,
timp de 20 de ani. invaziei
conchistadorilor. De abia in sccolul
XX, mexicanii au obtinlll controlul
Jungla eu l10ra fauna sjX'l.:ifice.
precum plajdc {)ra!jc1c
intiiritc Campcchc. Cancun,
Chumayc1 (bisericiJe din epoca
coloniata. datimd din !>..:colclc X\"'
X\Il; hacicnd.1 dm bla
Cozumc1. Merida
(Ciudad Blanca).
\1onumcnlelc de mlero:" arhcologic
ell: 1" Chichcn It7.l. Cuba. Jaina.
Kabah. Lnbna, Uxmal. Tulum.
CE MERITA VAzUT
PESCURT
Structura: peninsula este divizatii
intre Irei stnte ale Mexieului
(Campeche. Quinlana Roo
Yucatan) cele doua tari vecire.
Guatcmala Belize.
Limbi: spaniolii (limba oficialii in
Mexic), englezii (Belize)
dialeetele
Religia: ealolicisl11 diverse
credinle precolumbierc
Celc rnai mari ora$C: Campeehe,
Chetumal, Merida
Ape: Hondo, Usumacinta.
Port: Progrcso
Aeroporturi: Caneun, Merida
"-
I
n 1547, dupa cllccrirea Yuca-
tanului, spaniolii au pus stii-
panirc pe intregul Mexic. Cea
mm importanta civilizalie din
peninsula intrase de mull in declin.
inca din anu! 300 d.Ch., populalia
Maya folosea 0 scricrc un
calendar proprii iar iotre secolelc
IV-X existau aid eel putin 110
centre polilieo-religioase, pliisand
YUCATAN
HARTA FIZICA
MEX 27
-
Orilldlorro
.-
20D 50D 1000 ..
_ 10 000 de lac-
'---
~ 1 0 0 0 0 0 " 1 D c
50000-100000
10 0DlI 50 OlIO
-..-...
-..--
- ~ -
-'--
-.- le....,
.".,..

.....

BELIZE
..,."., ...
QUINTANA
YUCATAN
I ,
GUATEMALA
..
-."
--I --
ClIenUon. ."..,....,.
CAMPECHE
Golfu/ Mexic
G. Campeche
Piidurea tropicalii umedii, mla$tinile intinse $i ora$ele
misterioase ale maya$ilor reprezintii numai un aspcct al
Yucatanu/ui. Peninsula, impiirtitii imre Mexic. Guatemala $i
Belize, adiiposte$te to/adatii plaje $i slaliuni (precum [aimosul
Cancun), care alrag valuri de turi$ti.
MEX28
YUCATAN
La hotaruJ dintre continente
Peninsula Yucatan, acoperitii de pMuri tropicale, ii datoreaza farmecul izoliirii sale
naturale. Aici s-au dezvoltat nu numai una dintre cele mai vechi remarcabile
civi\izatii umane, dar un univers cu flora fauna unice diversificate.
Merida. C:lpiwlil III Mcy;c: (nmzc de .1gavc.
in plctcfe din Yubtan te intampma 0
rulnarn/a fcem: de culori.
Y
UCalan a1rage
din America de Nord.
nmi ales datorita nalurii sale
unicc. Jungla densl, SilllillO pc un
plaloll calcaros, cstc inconjunllii de
plaje lungi de kilomctri, ell lagurc
mla$lini aeaperile de mangrove.
Natura din Yucatan sc dczvoltfi de
peste 100 de milioare de ani intro
izolarc aproope lolala. Dc accea.
nom fauna se deoscbcsc sim\itor
de spcciile care se rcgascsc in
rcgiunilc adiacente. au
numaral aici peste 8.000 de spccii
de plante. 1.200 de spccii de fluturi
$i 600 de specii de pasari (mai multe
decat sc regasesc in intrcaga
Luropa). Peninsula cstc patrin
STATISTICA
SuprafaJa: 180.000 km
Populalia: 2.4 milio.1oc de
locuilOri (dintrc care oproapc 0
lreimc, indicni)
eel mai inalt virf: 150 m
cuMA
Clima ecuatorialU umcda in Sud $i
Iropicali1 in Nord. Tcmpcraturile
medii anunlc: in Chetumal +24C.
in Cozumcl +25C, in Merida
+26C. Sczonul ploios lire din mai
pani'i in scptcmbrie.
ocelotilor, a jaguarilor a pumelor,
a pasarilor namingo colibri,
prccum a crocodililor. $Crpilor
papagalilor.
nu soscsc aici numai
de dragul norci faurci cxotice. Ei
sum in cgala miisurii, de
\esligiile de piatr.i a doua chilizatii
americare timpurii:
lolteca. s-au stabilit in
aceastii regiurc incepand din anul
2.000 LCh. iar stalul lor a alins
opogcul dczvoharii inlre anii 300
900 d.Ch. Dc atunci dalcodi
mUl1uriilc lor, rnspanditc
in inlrcaga peninsula. Ccntrclc
clllillmic de la Chichen Itzit. Iz.'unal,
Dzibi1chmun. Uxmal, Kab:ih, Sayil
Labna sunt 0 dovada a
progresclor atinse de accasta
civilizalie indiana.
in Yucatan s-au paslrat unne
interesanle ale epocii coloniole. in
secolul XVI, ciilugarii franciscani
au conslruil aici biserici manastiri
opulentc iar luxoosc ale
planlalorilor spanioli sunt un simbol
al bogallei cuceritorilor.
AMERICA
DE SUO
PARAGUAY
P a ~ u n i deasupra rauJui PapagaJuJui
PRY 1
Agricultura este piatra de temelie a economiei Paraguayu/ui. Aceasta lara mica
situata in interiorul continentului american este aproape necunoscuta in Europa.
PRY 2
Camp de bataie al Americii de Sud,
Paraguayul se eonfiunm pana in ziua de astazi eu eonsecintele istoriei sale
zbueiumate. Doua treimi din populapa t3rii au pierit in timpul razboaielor
sangeroase din secolul XIX.
ECONOMIA
Indu:.lria: erergclidi a Icmnului.
Agricultura: culruri de soia. de
bumbole. de trestic de 7.ahar.
.. itclor.
e
atea misiunii", a carci
lungime mi'iso::mi 370
, , de km cnre UI'C$tc
capit3la P3rnguayului, Asunci6n,
ell Encarnacion de pe malul
raului Parana, treee pe hinga
numcroase sate care l$i datoreaza
existenl3 misiunilor C310licc fon-
date aici in secolele XVII $i XVIII.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Menonilii sunt membrii wri sectc anabaplisle (rcoprolestanle).
recunosc numai taina bolezului (la varsta adult!) a eubariSliei, se ghideazA
dup3 reguli morale foone stricte $1 resping iemrhia bisericeascA, serviciul
militar instituliile statului.
2. Paraguayul estc unul dintre principalii cxportatori de erergie electrica,
datoritA centralclor hidroelectrice de pc murilc Paraguay $i Parana.
3. in timpuJ razboaielor din anii 1864-1879, panA copiii au participat la lupte.
Ace$tia purtllu barbi false pentru a-I face pc dU$man sA creadii ca fOI1e1e de
apamrc CPUiZ3tc ale Pamguayului sum incA numcroasc.
4. Dupa al Doilca R1izboi Mondial, mulli criminali de mzboi s-au refugiat in
Paraguay.
Ordinul iezuililor $i-a asumal
sarcina indienilor in anul
1609. Misiurea lor a creat un cvasi-
stat cunoscut sub numele de
..Republica Guarani". Iczuilii au
devenit conducatorii spirituali $i
laicit protcjandu-i pe indicni de
cxp[oatarea brutala din partea
potentatilor spanioli. Consolidfind
trcptat .,republica", iezui\ii au ineer-
cat sa sc elibcreze de sub dominatia
CspitJJlB PBrnguayul. Asunci6n. fn
partca dreapui. Pa/awl Prczidcnlia/.
CLiMA
Tropicala in regiurea Chaco.
subtropicala in regimca Panarena.
Tempcmtura medic in Asunci6n:
+17C in rcgiunile ccle mai reci
+27.5C in cele mai calde.
Canlitatea anuala de prccipitalii:
intrc 935 1.485 min.
spaniola. in 1753, indienii Guarani
s-au ridicat impotriva Spanici, sub
conducerea misionarilor.
r.izboaie guarareze
s-au incheiat eu infr.ingerea alun-
garea ordinului, care, in 1767. a fost
chiar lichidat. Controlul colonial
spaniol asupra Paraguayului s-a
mentinul doar pana in anul 1811,
cand a fost proclarnat5. indepen-
denta. Primele luni de libcrtate
s-au scurs sub scrnnul erist.... lizarii
statului, stabilitatii politice dez-
voltarii. Statui controla cconomia
era proprietarul pamanturilor. La
inceputul anilor'60 ai secolului XIX,
Paraguayului devenise deja cea mai
avansati lara a Amcricii Latire.
Razboiul dintre Paraguay,
Argentina, Brazilia Uruguay
(1864-1870) a marcat 0 schimbare
brusca in istoria lfuii. Connictul s-a
incheiat cu infningerea Paraguay-
ului, care a fost complet devastal
a pierdut doua treimi din populatie,
precum $i 0 mare parte a teritoriu-
lui. Dc asemerea, invinsul a fast
obligat sa phileasca comributii con-
siderabile. Problemele larii au fosl
agravate de razboiul cu Bolivia
(1932-1935) pentru Gran Chaco.
Cu toale ca Paraguayul a iC$it
invingator, obtinand trei patrimi
dintr-un tcritoriu vast, statui nu a
reu$it rcdobandeasca vcchca
stabilitatc cconomica $i polilica.
AMERICA
DE SUO
PARAGUAY
BARTA FIZICA
PRY3
BOLIVIA

,.
ARGENTINA
'-"
palfl 100 000 lee.
lnlre20.000-100OOOlee.
sub 20 000 lee
100 200 500m
,

....
--
'"
BRAZJL1A
.
\
1..
Paraguayul, inghesuit fntre doi vecini putemici, Brazilia $i
AIgentina, nu a avut 0 istorie in seeo/ul XIX, el a
pierdut 0 mare parte a teritoriului in f.:1voarea vecinilor, dar a aparat $i a menfinut eea
mai mare pane a regiunii Chaco in razboiul eu Bolivia din anii ']0 ai secolului trecut.
in granirele actuale, campia Chaco ocupii majoritatca suprafetei (firii, doar la est
exis/a"d un mie fragment din Brazilian.
PRY4
PARAGUAY
Coloni!jtii gennani in savana
ill tara indienilor trniesc astazi cuceritorilor spanioli
i ai menonitilor sositi din Germania.
CE MERITA VAzUT
Asuncion. platoul or;cnlal,
rodgoriile din apropiere de
Vil1arica. cascadclc IgU3l;U.
PESCURT
in momentul de fala, gmpul etnic al
indienilor Guarani doar
2% din populatia l[lrii. Cu sUle de
ani in urma, au ineepul sa
sc amestece cu spanioli
eu populatia imigranta. Urma;-ii lor,
rcprczinta astazi 95% din
locuitorii tarii.
Suprafata: 406.752 km
Populapa: 6 milioarc locuilori
Densitatea populapei: J5 Joc.'km
Compozipa etnicA: (95%),
indicni (21)1,,). albi (mai alcs
gennam. 2/1/0). ll:,;illtici
Spcrant3 medic de \ iata:
77.5 ani pcntm fClllci.
72.3 ani pentm barbali
Infrastructura: drumuri (29.500
km). linii de calc fcrat,i (441 km)
Structura admiOlstrati\3: 17
depanalllcnte plus distrietul
capitaJci
eel mai inalt van: Caaguazll
(700 III in Cord. de Caagua7u)
eu Argentina (1.880 km).
eu Bra7ilia (J .290 km). eu Bolivia
(750 kill)
in vaste din vestul larii
vitelor ocupa un loe
important. Agricultura ramare un
clement de bazii aJ economiei pana
in prczcnt. La temelia acestcia stau
proprietati1e enorme care se intind
pe sute de mii de hectare. Cei apro-
ximmiv 15.000 de erescatori de ani-
male sunt menoniti, originari din
Gennania. Ace;>tia au sosit in
raraguay la incepUl'U1 secolului XX.
lor i;-i due viala eu 1110-
destie sarguinla.
Rcprezentanfii putin IIumero$i ai
indiclliJor Guarani locllicsc pe nJaluJ
fluviuJui Paraguay.
STATISTICA
Paraguaylll este, alaturi de Bolivia,
a doua lara din America Latina lara
la marc. Partea vesticfi a
Paraguayului este ocupata de
Campia Chaco, vasta joasa,
acoperitii de paduri de eopaci
(Quebracho Lapacho)
de savane. Mla;-tinile ;>i ballile,
aparutc ca urmare a numeroasclor
rcvars,1ri ale fluviului Parana (unul
dintre cele mai mari fluvii din
America de Sud) ocupa ;>i cle
suprafcle intinse. Partea de est a
Paragliayllllli cuprinde
Parana (eu im\llimi imre 300 ;>i 600
de metri), care este subdiviziune a
"intinsului Brazilian. La orele
amiezii, eanieula devire mat de
insuportabilii incat oriee urma de
viala dispare in Paraguay. Aici se
llicreaza dimireata ;-i searn.
aburi QI cele din
..Pueno Caudo. .
bioi _ in Pora,uay ,.
transportuIlemnuluJ.
Sistcm politic: republica
coostilu\ionala Cll parlamcnt
bicameral; sistem pluripartit.
Capitala: Asunci6n (550.000 loc.,
aglomcfil\ia urbani!. numara 1,6
milioare loc.)
Limbi: spaniola, guarani
Religic: (C3101ici
protcstan\i)
Mo.ma: guarani
Cele mai man Ciudad del
ESIC, Encamaci6n, Conccpci6n
L
a nord-est de Argentina, illtTe
Bolivia Brazilia, se anii
mica republica sud-ameri-
canci. a Paraguayului. Numele tarii
al rautui sau principal provin:: de [a
cuvanlul "paraguay", care inseamna
,.rnul papagalului" in limba iodie
nilar Guarani.
r
AUSTRALIA
OCEANIA
INSULELE
HAWAll
gradinile Pacificului

SUA 1
@
Arhipelagul Hawaii are cea mai interesanta vegetalie.
Flora cre$te ;n ritm rapid; c1ima favorizeazii cultivarea trestiei de zahiir,
una dintre principalele surse de venituri ale arhipelagului.
"Insulele Sandwich"
Datorita pozitionarii lor, intre America Asia, multa vreme,
Insulele Hawaii au fost obiectul fanteziilor marinarilor
conchistadoriJor. in anul 1786, a ancorat aici capitanul francez
La Perouse.
ECONOMIA
Planl311i de tre..tie de Ulh1I.r
Industria 7..aMrului alimentanl
Turismul
Bazc militare
1\
I
n anul 1778. James Cook a
descoperit Insulelc llawaii $i
Ie-a dat denumirea de ..Jnsulelc
Sandwich". Cook a intuit marele
avantaj al aceslOr insule pcntru
comctl. dar pcmru navigalie. Pc
alunci cxislau pc insule mici state
libere asupra dirora domnea. in
anut 1811. rcgele Kamchameha I.
Nolla ani mai taniu, ajungeau aid
primii misionari catolici odala
cu ei, civili7..alia europcana care
a sprijinit culturile locului. Mai
apoi, au sosit coloni$ti albi, care.
cu ajutorlll agricultorilor chinezi
$i japonczi angajati, au culti\al
trestie de 7..ah1ir $i ananas. in limpu1
razboiului americano-spaniol din
1899, Statele Unite au anexal,
tara ceremonial. regatul Ilawaii
servindlllc mai ales ca pozitie
strategicli. in anul 1959, Insulele
Hawaii au devenit al 50-lea stat al
SUA. Dellumirea de Hawaii este
de originc polinezian1i $i inseamna
.. pamantul patriei". Locuitorii
bi'i$tina$i ai arhipelagului aproape
coli nu mai exisli'i. Populatia de
origine polineziana reprezintA 200/0
dintre locuitorii arhipelagului.
Zgiirie-nor;i $; hOlelurile tlu sch;moot
peisajul virgin 01 Jlirmulu;
CE MERITA VAzUT
PlaJch: Hlkanii. SWh.: Carllol. RO)al J\.latl'iOleum.
am.:nCJn ..Anzona'
cuMA
Umcd.\. la sud - tropical!. 13 nord - bland1
placuLl. 'iroplC3 bale vantul. Tempcraturi: in
ianuarie de 13 +17' C 13 +26' C. in august de 1a
+20" C 13 +28
0
C.
CE TREBUIE sA
I. Americanii au denumit Hawaii Aloha State. Aloha Inseamna
dragoste, fcricire, dar $i bun-venit.
2. Pearl Harbor, baza navall! militarn din apropiere de Honolulu, a
fost atacat! de japonezi la 7 decembrie 1941. in unna aeeslUi alae,
SUA au decis sa intre in eel deal doilea rhboi mondial.
3. in limba vorbit! in Hawaii, Honolulu Inseamoa golfullini$tit.
4. Din punct de ... edere geografic, lnsulele Hawaii fae parte din grupul
de insule polinezicne - grup de insule situat la est de Austrnlia,
Noua Guince $1 oua Zcelanda $i la vest de oontinentul american.
AUSTRALIA
$1 OCEANIA
SUA3
"""
10
HAWAll
HARTA FIZICA

K ... u ... ,
..
HAWAII
..

Hawaii
(SIII"lt L.all" .1" Amtrldl)
localitali:
peste 100 000 locultori
svb looooolocu,tori
c=:::J Parcul nallOOal
-- Drumuri"'" importante
-
o....... u
Pacific
KAHOOLAWI:
-- !
~ " - y
..0;...... MOLOK....
o ..u..u _ ....~ , . - ~
..............
.......!...:
.....M....-... ... ..-.
..,=1
--
--
.....
--
..
HAWAII
}
/
--
Oceanul
10-... .....
......"'''- .....
'"
c".,..
--
.~ .
200
Arhipe/agu/ Hawaii se compune din inside de nalUri diferite: opt dinlre ce/e mai imporlanle
au 10 origine vu/canii submarini, iar J24 de insule mici sunl formate din corali. l11sulele
Hawaii sUnllerilOriu 01 Slalelor Unile ale Americii $i, in acela$i limp, eel mai alracliv
leriloriu din lume. chiar dadl vulcanii dil1 arhipe/ag 1111 sunl dejiniliv slin$i.
ARIllPELAGULHAWAll
perla Oceanului Pacific
Insulele Hawaii sunt eontrafortul Statelor Unite ale Americii in Oeeanul Pacific.
din intreaga lume sunt de plajele de vis, stralucitoare, altadata
zbuciumate de vuleanii in stingere.
STATISTICA
SUllrllrlllll: 16.760 km2
POpUhl\ill: I.::! mil.
IWpu!llliei: 65.5 loc, kml
C'ta mai IIUlre altilUdinc: Maun"
l\.ea (4205 m)
Fora dill Hawaii in cosfllmlll
tradiriollal ell flori
H
awaii, al cincizecilea stal al
SUA estc situat in Pacific
intre paralelele de 18
20 grade latiludinc nordica, la 0
distanlu de aproximmiv 4.000 km
de San Francisco.
Arhipclagul cslc campus din opt
insllic principalc (Hawaii. Oahu,
MauL Kauai, Lanai. Molokai,
Kahoolawe Niihau) inca 120
de insulc mid. colane de corali.
Inslilcle au lual fiinla ea unnarc a
activitatii vulcanice.
Insulele Hawaii. datorita naturii lor,
a plajelor, nl! se deosebeau IIlUIt de
ahe insule polineziene, pana dind
au apan!t zgarie-norii lanturile
hoteliere.
Plaja Waikiki bate toale rceordurile
in domeniul mliititlidinii
hotelurilor.
Eeonomia s-a dezvoltat in trei
dircclii: agrieultura, turism baze
militare. Insulcle Hawaii Sllnt eel
mai mare produeator de ananas din
lume eel mai mare furnizor de
zahar din SUA.
Datorita plajelor intinse a
valurilor inaltc, arhipelagul este
un adevarat rai rentn! amalorii de
surfing.
Din punet de vedere militar,
arhipclagul Hawaii este baza
militaril nord-americana eea mai
apropiati'i de continentul asiatic, in
dircctia vcstiea.
Banii cheltuili de marinarii
americani. cantonali in unele insule
(inaccesibile turi;;tilor), sunt 0 sursi'i
irnportanta de venit.
PE SCURT
Capitala: Honolulu (pc insula Oahu)
Lirnba: engleza
Moneda: dollirul american
Rcligia: cI'C$lina
Celc rnai irnportantc Hilo.
Waimcra. Kaunakaklli
Smoglll stelaI' II/conjoard SteOlm
Polarli In bf.l=a obsermtorului
astronomic de la }"JamUl Kea.
in Hawaii existii incl; 11I111(i
vulcani
WASHINGTON
SUA5
Inima unei superputeri
lata semnul distinctiv al Washingtonului: cupola Capitoliului, in varrul careia
troneaza Statuia LiberIa/ii, Piatra (Ie tcmelia a cdificiului a fost EI$czatii de George
Washington, in 1793.
SUA.-6 ----=== primului
In 1776, cilnd Congresul Statelor Unite a declarat independenta fata de Marea
Britanie, statului nou creat Ii lipsea numai 0 capitala pe rnasura.
Capita/a tarii i$i tragi: denum;re:J de 13 nurnell: primuJui 31 State/or
Unile. George Washington.
CE MERITA VAzUT
elba Alba (....'C. XVIII.XX).
mUJ"cc1c 'ational Gallcl') of An.
(care ale
lui Boticclli Rafael. ale
flamanzi olandc7i. nle
lui LI Greco Gaugnin).
Srnith!'>Onian Institution. National
\luscum of Ijuilding An.!'o
(capodopcre ale arhitC'Cturii).
alional \lusewn of African An..
Hulocau:>t \lll...... -um.
STATISTICA
Suprafata: 151.) kIn-
Populatia: 5"Y:!.OOO d..: loculton
(dllllr..: care apro"i.imam bO'!
afroamcri(ani)
Crqterea demograficl.: n.(r1o
Venitul pc cap de locuitor:
2X.659 LSD
CE TREBUIE sA $TITI
J. in Washington se and Biblioteea Congrcsului. infiin13tli in anul 1800.
accasta este una dintre cele mai mati bibliotcei din lome: iubilorii de cane
au Ja dispozitie aici 90 de milioare de titluri.
2. Lincoln Memorial atrage anua1 sule de mii de vizitatori. Figura
asasinal in 1865 se bucum de 0 popularitate imensA printre
amcricani.
3. Primul aparat de zbor construit de fratii Wright poote fi admirat In National
Air Space Museum.
4. in lInul 1963. Martin Luther King a fost in fmnlea non-violent
sprc Washinglon. la care au participat 200.000 de apar.itori ai drcpturilor
omului.
D
upa cUtiva ani, oamcnii
politici din nOll inliin{ulCle
State Unite s-uu saturnt sa
tot riitaceasca de colo pfma colo: sc
inlrurcau cand la I)hiladelphia. cand
13 cw York sau 13 Annapolis. A$U
nu sc mai putca. Era revoic de 0
capitala, cat mal cunind posibil.
Situa\ia gasil rezolvarca in anul
1793: omul care a dar numclc sau
nouilli a 3$ezal piatm de
tcmclic sub Capitoliu. George
Washington, comandantul suprcm
al armatei americare. care a decis
So.1r1a riizboiul de indcpcndcnlli
cuMA
Tcmpcrat3. Veri secctoase
adesca foorte fierbinli: mercurul
tcmlOmctrelor poate urea pana In
+41"C. lemile sunt foarte geroasc.
cu tcmpcrmuri sub _26C.
invingfmdu
4
i pc cnglczi la York-
lawn. in 1781, nu a apllca! ins.."i sa
guvcrnct:c din noul sediu prczi-
dential - Casa Alba. EI a murit eu
lrel ani inainte de finalizarea
eonslruetici.
Washington a sdipal reatins din
riizboiul civil american. De aici au
pomit, in anul 1862. scmnale
decisive in favoarea eliberarii
populaliei de cu10are. in preZelll.
aproapc 60% dimrc locuitorii
Washinglonului Sunl afroamericani.
in anu1 1974, un politician de
euloare a fost ales ea primar al
umele sau era Walter
Washington...
r
WASHINGTON
PLANUL ORA$ULUl
SUA 7
in eentrul Washingtonului sum situate prilleipalele institu!ii de stat $i eulturale, preeum
sediul pre$edimeJui (Casa Alba), edifieiul Congresului, Biblioteea Congresului, doua
universitei(i, IlUIncroase institute $tiinrifice, galeri; $; I11uzee. Cat1iereJe unde Jocuie$te
popula/ia de euloare oeupa partea estiea a ora$ului. Popula/ia alba loeuie$te in partea
nordiea $i vestiea a Washingtonului, precum $i in zonele suburbane. Washingtonul
euprinde totodata numeroase terenuri verzi $i pareuri (eel mai mare - Roek Creek Park,
eu un amfiteatru $i 0 griidina zoologiea - a fost infiin/at ill anul 1890). Pe malul vestie al
raului Potomac (in statui Virginia) se ana eimitiru/militar Arlington National Cemetery
preeum $i Pentagonul - sediul Departamentului Apaflirii $i em1ierul general al armatei
Statelor Unite. 0 patte din c1adire a fost distrusa la II septembrie 2001, inunna ataeului
terorist in eare un avion s-a priibu$it peste Pentagon.
8
WASHINGTON
Capitala in slujba democratiei
Planul capitalei Statelor Unite a luat la st1iritul secolului aI XVIII-lea, pe
masa unui proiectan!. Astiizi, locuitorii Washingtonului nu au nici un dubiu ca
proiectul, care a fost dus la indeplinire, a fost bine concepu!.
ECONOMIA
Washington: centru adminislrativ' al S A (in institu\iile dc Slat lucfl:3.d peste
350.000 de persoarc). Important centru univcrsitar (7 Ulll\crsitati.
renumllC instltutc de ccrcctan: $i laborntoare). Turi.. m (Iocul palrU in lume ca
dcnsitate a hotclurilor): 18 de anua!. majorilatea cetaleni
americani. Statele Unile. Agricullurn: eel mai marc producAtor de ccrcalc
de carre dc vila (al:ilUri de China). Rcsurse naturale: argint. cupru. fier. petrol,
dlrbUl\:. Industria: de tchnologii modcrre. illfonnaticil.. cQsmica, nuclcar.i, de
aUlomobilc, clcctronica (compulcrc). militara.
Construircn de zgarie-nori este
intenisa in Washington, pcntru a nu
umbri Capitoliul (sediul Congre-
sului), vizibil de prctutindeni.
Capitoliul cste punctul central al
imre acesta $i Casa Alba
se intindc splendida promenada
.,The Mall". Pe ambcle lalUri ale
vastei peluze se ridici'i muzee,
asemeni briliantelor dinlr-un colier.
Elc adaposlesc capodopcre repre-
zentand toatc curentc1e artistice
imaginabile. Pentru americani, The
Mall cstc pur $i simplu ..salonul
natiunii".
dimcnsiuni exagcmte: piete
uria$C. striizi $i bulevarde
prea lungi $i prea late,
ideale pcnlru orgnnizarca de
mar$uri, demonstralii $i
mitinguri. Pana in ziua de
astlizi, Statelor
Unite parcurgc distanta
dintrc Pennsylvania Avenue
$i Capitoliu pcntru .. depure
juramant pc constitulie. in
fata impunatorului sediu al Congre-
sului.
PE SCURT
Capitala Statelor Unitc ale
Amencii
GmniJelc Wasbingtonului
coincid cu granilclc DistriclUlui
Columbia
Situare: intre statele Maryland $i
Virginia
Morcda: dolarul amcriclln
Rcligia: in majorilnlc prolestanli
Aeroponuri intcmalionalc:
Dulles. Baltimore's Friendship
Casa Alba. scdiuJ
Sla/clor Unite.
Washingtonul. construit confonn
planurilor lui P. Ch. L'Enfant. este 0
metropoJa desemnata sa reOecle
camcterul statal al acestci societati
democrat icc. Totul arc aid
WBshingfOnu/ .1bundiJ in monumcntt::
reprezcIltJl/i\'c. statui $; cditicij. 8$.1
cum sc CU\;tlC capilalci St.1lclor
Unitc.
A
lune! cand doi americani sc
intalresc pentru prima dma.
prima intrebare se refern,
de obieci. In statui de unde se trage
interlocutorul. Locuitorul Washing-
tonului arc de cauza in
accasta chestiure banala. Accasta
pentru ca Washington D.C. nu
apartine niciunui stat. Statulul
apanc al ora.$ului Districtul
Columbia - are mdacini istorice.
Parintii Fondatori ai Stalclor Unite
au dccis en acesl district federal.
guvemat de Congrcs, sa nu imrc
niciodati'i sub administralia
\TCunuia dinlfC state. Pami in ziua
de astiizi nu a surveni! niei 0
schimbare in aceasla problema.
ALABAMA
Inima Sudului
SUA9
us
Dig pc Lacul Marlin, Alabama
Aici a activat Martin Luther King
Locuitorii Alabamei sunt IDandri de rolul jucat de statullor in istoria in
dezvoltarea relapilor sociale in Statele Unite. Aici a luat
pentru drepturile civice ale populatiei de cu1oare, la conducerea ciireia s-a
atlat Martin Luther King.
Martin Luther KIng in timpul unui mlJJl de protest imporriva discrimin3rii rasiale
in Montgomery. Alabama (SUA). secolul XX. 17/3.1965.
CE TREBUIE sA
CE MERITA VAzUT
\1uollc .. echi, I-on C\mdc
cd ell at:r lrancez. Gradinilt:
Bdlingnuh). f(.U\.3
\lbJ. a Ctlnf..:dcra\iel. \1t:monalul
pcntru Dn::rlun (1\1<.:":.
Bi....:nca St. John). Tll: keg..:c
(\h,/eoll Caner
cctatcni infcriori: ei au devcnit
mici de pfumint, aflati
mercu la mila proprietarilor albi.
1. Casa in stil ilalian II Stntelor Sudului. care au parasit Uniurea
in 1861, a fosl construitA in Montgomery in 1835 0 fost prima CasA Alba.
americand.
2. Doi dintre cei mai ccti'ileni oi Alabamei sunt Jesse Owens, atlctul
care a devenit cvadruplu campion olimpic in 1936, ciintiiretul de jazz Nal
King Cole.
3. Inainte de sosirea albilor, sudul Alaballlei a fost populat de amerindicnii din
triburilc Natchez Mllubilla.
Locuitorii de culoarc rcprczintfi 0
patrimc din populatia Alabamei. in
secolul XIX, aici au fost mii
de sclavi de culoare ca 5<1
muneeasca pc plantaliilc de bum-
bac. in timpul Razboiului de
Secesiure (1861-1865), Alabama a
luptat de partea Confederatiei
Sudului. j n februarie 1861, statelc
Sudului I-au ales pc
Jefferson Davis. iar prima capitala a
fost la Montgomery. infriingerea
Confederalici in 1865 a adus scla-
vilor libenatca mult doritfi, dar
au continuat sa fie tTatati ca
Un posibil viiror abso/n:nlil/
Universitatii din Binningham...
L
a I decembric 1955. in
Montgomery, unuia
dintre autobuze Ie-a ecrul
cclor pmru pasagcri de culoarc sa
clibcrcze locurilc rczcrvmc pcntru
albi. Rosa Parks, 0 croilorcasa de
culoare de 42 de ani, a rcfuw!. in
virtutea legilor segrcgationislc
locale, ea a fost arestatli $i con
damnatii la plata urei amcnzi. in
replica, lidcrii locali au indemnal
populatia de culoarc sa renunte 13
transportul Cll autobuzul. Boicotul a
tinut peste un an $i s-a inchciat door
atunci cand Tribunalul Suprcm a
inlcrzis segregat1a rasiala in auto-
buzc. a fost coordonata de
un comilet special infiinlat. in frun-
tea ciiruia s-a anal pastorul Martin
Luther King. Activitiiti1e pacifislc
ale nou-infiintatci Congrcgalii a
Conducatorilor ai Sudului
(printre allele, faimosul asupra
Washinglonului din mai 1975) au
condus la adoptarca lcgii rcfcriloare
la drepturile prin care se
abolca segregalia rasiali'i. in accla.$i
an, King a primit Premiul Nobel
pcntru Pace, iar patm ani mai tarLiu
a murit asasinat de un rasist alb.
SUA 11
GEORGIA
w._
~
pale 2500lXl1DC:
1nlIw 100 000 - 250 000 loc-
tnn50.000-10000ll1llc-
Inn 20000 , 50 000 luc:.
oub 20 000 IDe-
- ~ . . -
*-
.....-
~ ..,.
!
Ii
"""-

- .
.-
FLORIDA
0-
-

....
o
MQNTGOMERY
-
_0
J

P j . ~ , . o , , '
I".tt4lU
Hunlll\o'ilte
ron
..
.,_J
."----
Tuscaloosa
TENNESSEE
.-
..
o
o
,
<
o
ALABAMA
HARTA FIZICA
o.
".
. ~ .......
~
MISSISSIPPI
F
l\S
".
IS

--
(
....-
.- 0
Pana in J763, teritor;u} Alabamei a apartinut Louisianei Franceze. Pana in momentuJ de
k1{li, Alabama cstc numitl inima regiunii Dixieland. Denumirea de Dixieland provine
probabil de la euvantul fmneez .,dix" (zeee) tipiiril pe reversl/I banenotei de 10 dolari
aflata in eirel//alie inainte de Razboil/I de Seeesil/ne.
ALABAMA
De la plantatiile de bumbac la industrializare
'in trecut, in sudul Statelor Unite bumbacul era rege.
'in a doua jumlitate a secolului xx, economia Sudului s-a dezvoltat foarte rapid, iar
astlizi se rnai ales in sectorul de servicii.
D
upa pcrioadc de dominatic
francezii, britanidi
niola., Alabama - numita
Inima Sudulu! - S-3 integral in Stalelc
Unite ale Amcricii. in 1819. ea al
dowizcci doilca Slat. Pana in anii
'20 ai secolului XX. cconomia
Alabamci a fOSl dominata de cuhi
"area bumoocului. Invazia lacustclor
din 1929 rcccsiurca cconolllidi
mondiala au pus capat damnici accs-
lei monoculturi. Cu toale acestca,
seetON] agricol continua sa joace un
rol important, iar Alabama cstc
pentnJ cu!tunlc sale de alUl"C
de piimiint, de soia de porumb.
Birmingham. eel mai mare din
Alabama :>1 un H.'Chi centro al indu:s-
lriei olclului. dcvirc acurn 0 modcma
metropola a scrviciilor. Sursa prinei
paJa a veniturilor sunt cele cioci band
locale $i Inslillitul de Medicina al
Universil:itii Alabama. Capilala sla-
tului, Montgomery, s-a pus mpid pc
ECONOMIA
Agricuhura: cuhuri de bumbac.
alure de ramanl. M)ia. porumb.
fruclc legume: crc$ICrea \ itelor
a pasarilor; inllustria laplclui.
Industria: mctalurgica
(Bmningham), chi mica, a
Olclului (Mobile), tchnologin
zborurilor cl,)smice (Huntsville).
cuMA
Clima subtropicala umed3.
Temperatura medic atingc +1O'C
in ianuaric "28 C in iulie.
PICloarc dupa infrangerca din
Razboiul de Scccsiuoc, datorita
industriilor texlilc, chi mice (pro-
duclic de anificiale) $i a
lemnului, care au prospcmt.
Iluntsville. situat in nordul
Alabamei, a fost primul sediu ..11 ccn-
trului american ..11 zborurilor cosmicc
ASA; aici a fost construitii. printrc
altele. rachcla care i-a purtal pc primii
astronauti pc Luna, in 1969.
Razboiul dc Sccesiure a ocolit
Mobilc. singurul pon maritim al
Alabamei, situat in Golful Mcxic.
Originile dateaz."i din 1702,
dind a fast intclllciata aici 0
franceza. Primii au adus cu
ei obiceiul camavalului Mardi Gras
(Marlen Marc). care se
in Mobile. ram intrcrupere, din 1704.
Obiceiul arc dcci tradilii mai indclun-
gate decal camavalul din coloratul
ew Orleans. eel rna; \'CStil din
Louisiana.
in Alabama sunt cultivate cu gnja
rradifiilc pcn'o,1dei marilor pJantali,.
STATISTICA
Suprafa18: B _915 1; m
Populatia: 4.-1 Ilulioan,: lIo.: locullon
Cel mai inalt virf.
Chcaha (714 m)
PESCURT
Capitaln: Montgomery
(202.000 de Joe.)
Cclc mai man Bmningham
(243.000 loe.), Mobile (199.000
loc.). Huntsville (158.000 loc.)
Limba: engld
Rcligic:
Val uta: dolarul american
Cele mai lungi moo: Alabama.
Tenrcsscc, Tombigbee
-
ARIZONA
Legenda Vestului Siilbatic
Rafting-ul a fost inventat pe apele rapide ale raului Colorado, in defileurile inguste
ale Marelui Caninn. Amatorii de rafting se urca intr-o bard gonflabila de mari
dimensiuni ~ i se aviinta ell capul inainte in valtoarea roului.
SUA22.:
Tinutul sfant al amerindienilor
,
Locuitorii originari din Arizona au luptat mult timp impotriva dominapei
Mexieului a Statelor Unite. rn rezervapile din aeest stat Wiese pana in
ziua de astiizi eelor mai eunoscute triburi indiene:
Hopi, Navajo
CE TREBUIE sA $TITI
I. Multi amerieani folosesc denumirea de .,Baby State", cind se refenlla
Arizona: aceasta a devenil stat de abia in 1912.
2. Aerol foartc uscal $i fiir.i praf din Arizona este ideal pcntru produclia de
microcipuri penlrU caleulaloare.
3. Areosanti. situat la nord de Phoenix, estc un excmplu al urbanisticii
modem:: $i ccologice. Creatorul sau eslC arhiteetul $i filosoful italian Paolo
Solen.
4. eel mai marc ceas solar din lume se and 10 Cave Creek, in apropierc de
Phoenix.
M
CXicanii au dcscopcril
Arizona in anul 1540.
Dupa infrangcrca sufcrit.."i
in 1848, au fost rcvoili sa
ccdezc Stalelor Unite 0 parte a tcrito-
riului. in 1853, americanii au
cumpamt restul Arizorci. Zccc ani
Illai l.-kziu, dupa infr5ngerea
annatclor confederate in 1863. a fost
creal, in cadruI Uniunii, un tcritoriu
scparat care a dipatat rangul de stat
al SUA de abia in 1912.
Pentro amcrindiere, acestc linuturi
erau sfinle. Inainte de aparilia amu-
lui alb. in Arizona
sc stalomicisera
numcroasc uiburi
indicrc. multc
dintrc acestea au
disparut, Arizona
rnmare tinutul Cll
cea mai mare con-
centrure de iodieni
din Statele Unite.
Urelc (riburi, pre-
cum triburile Hopi,
avajo
cuMA
Clim3 tropicala dqertica.
, ublfOpicala in nord. Vara.
temperaturile medii sunt cuprinsc
inlrc "33 +35T. lama.
tennomctrul aral3 -J6e in
Phoemx Iwe in Tucson.
CE MERITA VAzUT
Parcul 'alional \.larclc Canion.
Pilrcul P1\durca
Pil:trificiita. Valca \1ollutlwntului.
CaniQnul Chcl1y. C"ratl:rul
Mctclmllui,
pastreaza tradiliilc in
cele 19 rezcrvalii in care triiiesc. in
ultimclc dcccnii, in Arizona au aVUI
loe schimbari scmnificalive: acest
stat cindva prepondcrent agricol s-a
trnnsfonnat, incepfuld din anii '40 ai
secolului XX, in centrul american al
microclectronicii al industriei de
aparnre. in plus, in anii '60, oamenii
de afaceri intreprinz1ilori au rcalizat
cfi acest stat, unde este cald 101 tim-
pul anului, prezinta calit'iIi cc pot fi
folositc in scopuri comerciale. Astfcl
a loat Sun City, pen-
sionarilor bogati care simt rcvoia sa
scape de slrcsul marilor aglomernlii
urbare sa triiiascii intr-o aUTIosfcm
confonabila.
ARIZONA
HARTA FIZICA

UTAH
NEVADA

.'
P ,. d .
.{]./20 ,
N

CAUFORNIA
...-
pese. 500 000 Ioe.
pesIIO 100 000 loc-
_100.00010<:

-"'"'''''''''''''''"
- mnu; principlIIo
200 500 1 000 2 000 3000 m
.-

-
NEW
MEXICO
Go/ful
Callfornial
ME X I C
Simbo/uri/e statu/ui Arizona sunt Mare/e Canion Colorado suprafele/e fntinse de
de$ert. Aceste terenuri ascund adevarate comori de zaciilninte minerale: aUf,
argint, molibden, uraniu, cJrbune, zinc $; plumb. TOlodatJ, linalizarea mari/or proiecte
/JidroteIJnice a pennis dezvoitarea cll/turi/or agrico/e a anima/e/or pe
sllpraferc importante.
SUA2
ARIZONA
ECONOMIA
De$erturi $i sporturi de iama
V1irfurile izolate, ale unui complex stfulcos
distrus aproape In Intregime de eroziune, sunt 0
prezen(ii tipicii In peisajul pitoresc aI Arizonei.
Bogajii naturalc: Cllpru (eea mai
marc sursa de CXU1lClic din SUA).
zinc. plumb. aur, argint. Industria:
astronauticii, dc apiirare.
clcctronicl'\. \itclor.
Turisl11.
STATISTICA
Arizona ofcra calC ecva inleresant
pentru fieeare. Esle un adevarat
paradis pentru pasionatii spor-
turilor aevatice de iama, pentru
iubilorii naturii ai drumctii1or.
Suprafata: 295.254 km-
Populapa: 5.9 milioarc. din care
5% <;Ullt amerilldienl
Densitatea popuJapei:
17 loc. km
eel mai malt punet: Viirful
Humphrey (3.K51 10)
Marcie Canion: lungimca 446 km.
Iflplllca 0.5-29 kill.
adancimca 1.6 km
Arizona se invecineaza Cll Mexieul
eel sarae, fapt ee se observa la tot
pasul in sudul slatului: pcrsonalul
din restaurantc hotcluri cste for-
mal in majorilate din hispaniei. iar
in urele loealitati, spaniola domina
dar Iimba engleza.
fiSlice alragatoare
precum Marele
Canion - eel mai
mare defileu din
lumc. RilUl Colo-
rado sapat aiei
albia, la 0 adan-
cimc de aproape
2.000 de metri.
Stratcle de piatni
divers colorate
vizibile pe peretii
defilcului all peste
domi miliarde de
ani vechime, adica
jumatatc din varsta
Terrei. Circuitelc de schi din
Muntii San Francisco contrasteaza
pUlcmic ell peisajul dC!;icrtic. Din
noiembrie pami in april ie, arnatorii
de sporturi de iama din tonte
colluri1e Statelor Unite se
lngramadcsc aiei. eel mai inah
varC Vi'irful Humphrey (3.851 m),
este acopcrit de zapada chiar !;ii
primavara.
. stAt de
__soalll
. or Nsvajo.
A
rizona, al patruzeci !;ii
optulca stat al SUA, este
adcsca asocial eu lurmele
de vilC, eu varlcjurilc de eu
orizonturilc yuste prcsaralc eu
slfinci monumcntale.
Accasla nu csle tolul insa. TOI aici
se g5sesc munti ina1li, lacuri
inlinse, locuri penlru recrearc, rc-
zerva\ii de amcrindieni, trasee tu-
PESCURT
Dcnumirea oficia1a: Arizona (Statui
Marelui Canion), a devenit in 1912
al patruzcci oplulca Slat al SUA
Granile etl Nevada, Utah. New
Mexico. Califomia Mcxie
Capitala: Phoenix
Limbi: engleza spaniold, dialccte
llmcrindicl
Rcligia:
Ccle mai importante
Glendale, Mesa, Scottsdale. Tucson
Rallri: Colorado, Micul Colorado,
Gila, Salt River
SAS
SUA 25
Tara posibi/itati/or
Lilr/e Rock, care /Jumara peste 184.000 de locuitori, esle u/Jul di/Jtre cele mai mari
ora$C din statui Arkansas $i, in aCehl$i limp, clIpitala accstuia.

"In josul raului"

Statui Arkansas se intinde pe malul vestic al fluviului Mississippi, in
partea central-sudica a SUA. Agricultura precum extragerea petrolului
a gazelor naturale reprezintli fundamentele economiei acestui stat.
FOSlU1 pTC$Cdinte 81 SUA. Bill Clinton. pelrecut tineretc3 in Hoc Springs.
CE TREBUIE sA $TITI
N
umC1C de ..Arkansas"
provirc de la dcnumirca
popular.i data unui mic trib
de indieni Siouan inscamna
.,oamenii care locuicsc in josui ra-
ului". Expresia se refera 13 fluviu\
Mississippi, care formeaza granila
esticii a stalului Arkansas, sepa-
nindu-J de statele Tenrcssec
Mississippi. Panea de sud-cst a sta-
lului estc ocupala de fertila Campie
Mississippi. Nord-vestul este domi-
nat de Ozark de la granila Cll
statuI Missouri $i de Munlii
Ouachita, care sc continua mai
departc sprc sud. Acestc doua for-
maliuni muntoosc SWlt sepamtc de
raul Arkansas, care din
Munlii StaneQ$i $i lraverseazii linu-
lui pcntru a sc vlirsa in fluviuJ
Mississippi. in locul in care mul
regiurca de podi$ se ana
capitala stalului, Little Rock.
Raul Arkansas $i fluviul Mississippi
sunl sursa de vinln a acestui slat. in
vailc aceslora sc cultiva orcz, soia,
fructc ccrcalc tot aici sc anii
crcscatorii de curcani de gaini.
cuMA
SublTOpical,A umcda. Temperatura
medic in Lutlc Rock: t4C in
ianuaric +28<C in iulie.
Peste jwmitatc din suprafata statului
este acoperitii de paduri. in con
secintii, un loe imJX>rtant in econo--
mia statului Arkansas iI ocup..; indus-
tria lemnului, alaturi de sectoml ali
menL.'lr de ccllexlil. Celc mai mari
naturale sunt pctrolul
gazele naturale, anate in zona de
coostii. Exploat.arilc de bauxita,
cindva foortc dezvoltatc, au rarnas
acwn doar 0 amintire. Mirelc de alu-
miniu baracilc au fost inchisc.
IrnJX>rt:al1ta economica a burnbacu-
lui, care in trccut a jucat un rol
esen{ial in economia stalului, s-a
diminuat $i ca. StatuI a mcn{inut
sclavia 0 pcrioada indelungatii, iar in
timpul Razboiului de Scccsiure
(18611865) a luptat de partea
Confederatiei. Dupa infrnngere, a
fosl rcvoit sa abolcascii sclavia, dar
scgregalia rasiala a continuat sa
existc. Abia in 1963, in Arkansas au
apfuut comure pcntnJ copiii
albi $i pcntnJ cei de culoare, ceca ce
nu a pus capc'it insa conflictelor
rasialc.
ECONOMIA
Agricuhura: culturi de ore7. de
soia. de bumbac. de cereale de
fructe. animalclor.
Silvicultur3. cxtrncti,a
(pelTOl gale naturale).
elrtEctic:'i. (tcxtila).
alimentarii.
I. tn ciuda nparcnlclor, Arkansas City nu sc anil in statui Arkansas, ci
in Kansas.
2. in 1541, expcdilia spaniola an8l3 sub eonduccrea lui Hernando de Soto a
ajuns pc tcritonu! de astAzi al statului Arkansas.
3. tn 1953, statui de provincie Arkansas a capalat porecla ,.,Land of
Opportunity" ("Tant. PosibilitAlilor"), pentru a-i indemna astfcl pc cetAlcoii
Statdor Unite sa se stabileasc;l pc teritoriul sau.
4. Bill Clinton estc originar din Arkansas. inainlc de a deyeni
Statelor Unite. el a fost guvematorul acestui stat.
ARKANSAS
HARTA FIZICA
SUA 27
"'
TENNESSEE
100 2D) !iOOm
MISSISIPI
.-..
pelle 100.000 Ioc.
1Hre 30.000 . 100 000
-.b30.000loc..
_ .....-
-
MISSOURI
--
LOUISIANA
""

...-
...
...
.,.
...,11 0 .."",,1-
TEXAS
a perioada inde/ungata, agricn/tura a reprezentat piarra de teme/ie a economiei statu/ui
Arkansas. Aceasta continua sa joace $i in prezem un raJ important. Terenuri/e agrico/e
ocupa apraape jumatate din teritoriu/ staru/ui. in trecnt, aici se cu/tiva in special
bumbac, in/ocuit acum de cu/turi/e de soia $i de orez. Cre$terea anima/e/or este $i ea
importanta: Arkansas ocupa /ocul intai in SUA la praducria avicola. a mare boga(ie a
acestor regiuni 0 reprezinta padurilc, care atrag anuaJ un numar uria$ de viimltori. in
1906, il1 Arkansas, a fost descoperil unicul zacamiint de diamante din SUA: limp de
peste 50 ani de aici aLl fast extrase in medie 0 mie de pietre prelioase 81wal.
SliA28
ARKANSAS
PE SCURT
Piimfintul obtinut de la Napoleon
Teritoriul de astazi al statului Arkansas a [ost parte a
unei vechi colonii franceze, pe care americanii au
cumparat-o de la Napoleon, in 1803.
L
a inceputul sccolului XIX,
apoleon, aflat in cautare de
aliali irnpotriva Anglici. s-a
dccis 5<1 ii atraga pc americani de
partea sa: Ie-a facu! acestora ofcrta
prolitabila de a Ie vinde colonia
franCC:7.1i Louisiana. care cuprindea
pc alunci inlreaga regiufl:
Mississippi Arkansas. eu numai
palm ani inainte, Franta clicerise
accslc teritorii de la spanioli.
TranzaCiia a avut loe in 1803:
Louisiana $i-a schimbat propri-
clam! pentru suma de 15 milioare
de dolari.
Pcntru amcricani, accasta a fosl 0
afacerc cxcelenta: datonia posibi-
liti\ilor de exploatarc a fluviului
Mississippi $i a afluenlilor acestuia
(mai ales Arkansas. care curge din-
sprc vest), nimic flU a rnai Slat in
calea imegriirii eOl1lill:nll1!ui din
pUl1ctlil de vcde-
re al cailor de
comunicalic. in
1836, Arkansas
a dcvenit a1 dou
iizeci cinci1ca
stat al Slatelor
Unilc.
Vilpor pc

SUA
Baile Fore/yce din HOI Springs
Sial federal a1 SUA
Strueturn administrnti"l1: 75 de
comit,1lc (COUlllics)
Capitala: Linlc Rock (184.000 loc.,
aglomcralia urbana numArn
610.000 loc.)
Limba: englczi
Mornda: dolarul american
Cele mai man Fort Smilh,
North Linle Rock. PiJr Bluff
CE MERITA VAzUT
lz\'oarclc ficrbm\l dm lIot
Raul BulTalo.

STATISTICA
Suprafata: 137.712 kill
Populapa: 1.07 mil. loco
Densitatca populapei: 19 loc.
Structura eblicl: pe... tc Sfl"n albi.
16"" de culoarc
Populafia wbani: 53
u

Cel mai inalt "iff:

\1agaJ'irr P09 ml
eel mai lung riu:
,\rt.ama.. (1..UJ km)
CHICAGO
SUA41
Metropola de pe malulfacului Michigan

I c.;,,:':': 11II II
:' 1'1 ..
I\'.
I

.' ..
,..
.. ,
..
..
_. ..

II ..
odall) e/l seealllilli al XIX-lea, arhiteelii dill Chieaga all illeepllf sa
proiecte:e :garie-norii care dOli astli:i unIOn aparte panoramei oro$ului. Chicago
eSle, dupii New York, eel mai mare cenlrll economic dill Stalele Unite.
SUA42
unie in Statele Unite
Din punct de vedere al transportului de persoane marfuri,
Chicago ocupa primul loc in lume. De aici pleaca
mai ales vapoare, avioane trenuri.
CE TREBUIE sA
I. in Chicago traiesc impreunA 70 de grupari cmice, ceea ce este un record
caracteristic. Irlandezii rcprczint! eomunilatea cea mai pUlemica. din punct
de yedere polilic.
2. Celebrul curcnt de jazz din anii 1920. dcnumil Dixieland. este CUDOSCut sub
denumirea dc de la Chicago".
3. eel mai bun club de baschel. Chicago Bulls. s-a remarcat in anii "90 ai
secolului trecut, imprcunll. eu superstarul acesluia. Michael Jordan.
4. eel mai mare grup de polonezi din lume. Peste I mil de locuitori sunt de
origine polonez1. Aici se Muzeul Polonez.
CE MERnA VAzUT
Zgaric-noril de la Chicago
(Reliana Building Bumhama.
bi,cri..:a lui frank L1o}d Wright dm
Oai.. Park\. IUffiUI&: Foe (care a
...upra\ Ic\uit inccndiului din I
Sear- T\l\\Cr, In litl.llul de \rtc.
\1U1cul de SllmlA Indu.... tric
O
ra zero a Mtut in anul 1869:
s-a pus in funcliunc prima
linie de calc care lega
coasLa de est de cea de vest a $talelor
Unite. Principalul nod de cale ferala
pentru acest traseu era (!ii este in
continuare) Chicago. Daea cineva
intenlioneaza sa ciili'itoreasca co
trenul din New York in Los Angeles.
trcbuie sa schimbc 13 Chicago.
Trcbuie sa adl"iugam ca deja de
20 de ani nu mai circula vagoanele
luxoase ell covoarcle ro$ii, in care sc
ofereau hainc dilcale $i un barbierit.
Cli tOale accslca. datoritA cliii ferate,
a devcnit cunoscul printre
oamenii de afaceri in prezent
face pane dinlre ccle mai importantc
centre comcrcialc din lume. Un rol
imponant il joacn Si Chicago Harbor:
ponul de la lacul Michigan, legat
de marc prin Drumul de Apa Sf.
Lawrence cel mai pane pen din
interiorul cOlltinentului din lume.
in plus. la aeroponul intemalional
O'Hare sunt ine<lrcatc zilnie in jur
de 2.000 de avioanc de pasageri.
care constiluie un record la scam
mondmlit.
CLiMA
Continentall. \eri fierbinli
sufocanlc. Tempcmturi medii in
ianuaricdc-3.5 C.iarinlUhe"24 C.
Pas ell pas. Chicago a dC'vcnit un
centru imponam de cOl11unicatii.
incendiul cumplil din 1871 a
mistuit in intregime
acestuia creal un nou drum. eu
arbitectum fascinant\. in special eu
zgarie-nori.
in zilele noaSlre. loeuitorii din
Chicago Ir:\iese din comen Si
tchnologie informatica.. Aici iSi are
sediul gigantul in calculatoare IBM
Si multe alte eonceme inlcmalionalc.
in ciuda contactelor eu imrcaga
lume. Chicago si-a p:\stral sannul
ECONOMIA
Industria: (aUlotu-
risme. fcro\ iara. de
industrialcl. encrgcticl de
combw;tibil(petrol). farrnacculica..
alimcntan\.
S:\U provincial. Presa locala redti
expresia acesluia ---ea in nici un all
loe din Statele Unite----.- consacnin-
duSi anicolele aproape in
exclusivit31e problemelor regionale.
u,
... .
.......
_....
.."'"
N........
SUA43
._....
"""'"".-
CHICAGO
PLANUL ORA$ULUI
-
Chicago este orasu! recordurilO1: Aid se ajla eel mai mare port de navigalie
c01l'inenlalii $; aeroporl din fume, ceo moi JIlare orchestrii $; ... feinttina.
SUA44
CHICAGO
Centrul de transbordare al SUA
Chicago, situat in statui Illinois, ocupi! ceI de-al doilea loc in economia
Statelor Unite. s-a remarcat in primul rand prin de arhitecturi!
de la Chicago prin legendarul AI Capone.
In veehiul corlier din Chicago. pe
//Ialll/lacllilli Michigan, se jmjnde
Central Business Districi. centntl
comercial 0/ metropolei.
D
e jur imprejurul
Chicago se intind vuste tcrcnuri
cultivate ell ccrcale, iar in
panorama sc disling man
silozuri mon de cereale.
in peisajul acestei metropole de dileva
milioane de Joeuitori, pc malullacului
Michigan, sc inal\<;1 impunalor zgfuie-
nolii in plus, au originea
STATISTICA
'\umlirul de locuilori: 2.9 mil;
illlpreuna ell rcgiunea mctropolitana
de In KCllsha din Slatu! Wisconsin
p[ma la Gm)' din slatulinditllla 9.15
111 il
POlmh1lia stalului Illinois: I:!.5 mil
Suprafalll Sf:llului Illinois: 150
1l1i i kill!
Suprnfala krn!
chiar aici: primii .,skyscrapers'" all
aparnt la secolului al XIX-lea
au rcprczentat opera unei grupari
de arhitccti, cunosculli sub denumirea
de la Chicago. Aici se aOa,
construit."I inca din 1973, cea lllai inalta
clMire din America (Sears Tower),
care nu delllult a fost cea mai inulin
din lumc: arc 443 m in inallime
numara 110 etaje.
Urmatoarea atraqie 0 constituie
"coasla" din Chicago: se
intinde in scmicerc pc 0 arie de 40
km de-a Illngul malului sudic al
lacului Michigan. Nllcleul a
fost construit in anii 18031804 ca 0
forti'ireat5: Fort Dearborn (demolata de
indieni).
Terenul fertil din jU1l.l1 acestcia a fost
imcdiat poplilat. in seun limp. s-a
fonnat aid 0 care deja dupa
treizeci de ani dreptul
aSllpm pamantlllui. in anul 1870,
Chicago numara 300 000 de locuitori.
Chicago, eel tnai mare in SUA pnvind
capacitatea de transbordare a rnarfunlor,
a devenit -mai ales in penoada cCllzllni-
gangsterilor. in perioada
1920-1933, in Statcle Unite
era intcrzisa comercializarea
viinzarea ballturilor alcoolice.
Bandele altUlCi aven
de milioane prin vanzarca
ilcgala de bautun alcoolice.
eel mai cunoscut a fost
contrabandei din Chicago - AI
Capone.
La Chicago se pOI iII/din; mal
cllidiri jW/Irisfe ciil !ii jall/fini
clasice.
PE SCURT
Celmai mareorw;; al stalUlui Illinois
(a <:Ami capil.aUi cstc Springfield)
Cel m.,i mare nod dc calc fcmta
din lume
Cel mai mare port de
continentalii din lume
eel mai mare acroport de pasageri
din lume (Chicago O'Hare Inter-
national Airport)
Cea mai veche ulliversitate a fost
in 1892 (University of
Chicago), eu p<ina la 65 absolventi
Jaurcali ai PremiuJui Nobel
Centro comercial pemru lucmiJe
de arta comcrnporanii cu rea rnai
mare colcclie de picturi din lume
(Fine Arts Building)
Limba: engle7..3
Religia: catolicism. protcstantism
Peste 50 muzce, primre care
Muzcul de ISlorie Naturala cu
un acvariu oceanarium. Cea
mai marc orchestrii sirnfonicA
din IUIl1C (Chicago Symphony
Orchcstra)
FLORIDA
Statui sciiidat in soare
-
-
-
-
-
-
-
=
II
ill fainJosul cartier Art Deco din Miami Beach oamenii se bucura de viata, pe care 0
privesc, de obicei, prin ache/ari roz.
De la Capul Canaveral la Disney World
Florida este 0 fabrica de vise. Atractii!e nenumiirate oferite de peninsula
fae din aceasta unul dintre cele mai captivante locuri din Statele Unite.
CE TREBUIE sA
In Florida, oamen;i adorn sA perreaci limp in aer liber. Cheiun"/e din mari/e
ol7l$C sunt locuri fat-'orite de plimbare.
S
paniolul Juan Ponce de Leon
a descoperit (annul cstic 31
Floridci in 15) 3. EI pomise in
caularea ..Bimini", linutul lircrctii
rara de batnirete, pOlrivil Icgcndc-
lor spaniole. tn secolelc XVII
XVIII, in Florida s-au desfii$urat
lupte crancere inlre spanioli.
francezi englezi. Spallia a vfmdut
terenul acesta mlii$tinos $tatelor
Unite in 1819, dar Florida a fast
CE MERITA VAzUT
Di"n.:) World. \1iami Beach (ell
cartierul An Deco). Parcu!
-a\1onal E\eTE1ade:o.. Florida
Key . Centrol Spalial John E
Kenncd) din Capu! Cana\ eral
acceptata in Uniun: de abia in 1845,
ca al dou3.zcci Si S3ptelea stat. in
timpul razboiului de secesiurr,
Florida s-a alalurat slalelor din Sud.
care au fosl in ce1c din unna
invinse. in conseeinla, marile plan-
talii muneite de sclavi au ineelat sa
existe.
La see01ului XIX SI
ineeputul see01ului XX, lot mai
mulli turiSli au inecput sa se intere-
seze de .,Stalul sca1dat in soare". in
prezenl, Florida estc vizitalii anual
de 40 de milioare de dlfilori, Si
multi americani sc stabilcsc aici
dupa ce ies la pcnsie. Statui este
PESCURT
Dm 1845 Florida esle al douAzcci
stat al SUA
Cnpllala statului: Tallahassee (din
1822), 150.000 de locuilori
Limbi: cnglcz.li (limbii oficinla),
spanioli'i
Rcligic: majoritatea protcstanli,
plw> un numar redus de catolici
Ccle mai importante
Jacksonville. Miami. Orlando.
Tom,,"
Ape: Apalachtcola. Suwanrec
Cel mai mare lac: Okeechobee
Ponuri: Fan Lauderdale. Tampa,
MIami. JacksonVllle
Acroponuri: Miami. Orlando.
TampaSt Petersburg. Jacksomillc
foarte popular prinlre imigrantii din
IMile Americii Latire, Si mai ales
din Cuba, ceea ce explicfi nivelul
n:obis"uil de ridieat 31 crcstcrii
dcmografiee de aiei.
Dupa inaugurarca Disney World,
cel mai mare pare de distraclii din
lume, turismul a devenit cea mai
importanta ramura a economiei in
Florida, alaturi de astronauticii
(Ccntrul Spalial John F. Kcnredy
din Capul Canaveral) Si agricuhura.
cuMA
TropicalA umeda. Tempennurile
medii in Miami ating +19C in
ianuarie +30C in iulie. Varn,
umidilatea aerului esle ridicall1.
Cicloarele tropicale sun! prczcntc
din iunic pfulll. in octombrie.
I. Din anul 1970, Aorida este supranumilA oficial .,statul scaldal in soare", in
urma UlEi decizii lualc de parlamenlUl stalului.
2. Pe pisla de la Daylona Beach au fost bAtute deja numcroase recorduri de
vitezA, nutorul primului dintre acestea fiind A. Winston. in 1903 (109
kmlpe om).
3. Juan Ponce de LCon, care a descoperit peninsula. CSle eel care i-a ales
numele. Duminica Floriilor se traduce in spaniolli prin ..Pascua Florida",
tocmai in uccasti'i 7i Leon a alins tannul Floridei.
4. Una dintrc dcslinatiilc favorite ale turistilor cste Everglades, cea
mai mare rczervulie americana cu vegetulic Iropicalli unde tra:icsc aligalori.
SUA 91
FLORIDA
HARTA FIZICA
eel mai sudic stat al SUA inlIii in zona de cJima tropicala.
in consecinra, Florida se bucurii de plaje insorite, de 0
minunata vegetatie tropicala $i de fructe din bel$ug. Nici
macar putemicele uraganc care distrug tatul in calea lor
I1U ii sperie pe locuitori $i pe turi$ti.
.,
ATLANTIC
OCEANUL l
GEORGIA
GQlful
_ w ~
- -
M ir:
--
,.....
ALABAMA
.......
peolel 000 000 de Iocu*lrl
500000 . , OlIO000
100000 500000
_IOOOOOdelDc..

SlJil,92
FLORIDA
Ca un deget inmuiat in At/antic...
Florida esCe siwala la aceea$i laciludine ca $i Africa de ord $i esCe. alalun de Texas,
eel mai sudic SWI al SUA. Aeeasla peninsula sepam Golful Mexic de Oceanul
At1a11lie.
S
larnl Florida ocupa peninsula
ell nume sil1l3ta in
sud-cstul Statclor Unile. care
are 0 lungime de 650 de kilometri.
prccum teritonul situat in conli-
nuarea acesteia. pc tfirmul de
al Golfului Mexic. ell
cxceptia calorva dC31uri impadurite,
acesl stat csle in inlrcgimc acoperil
de campii. zac5mintcle bogatc de
fosfali din rcgiure alimcnteaza 80 la
sum din consumu) Stalelor Unite.
La nord se ana 0 rcgiure carslica
plin5 de lacuri, ell dcaluri care rating
inallimi de maxim 100 de melri. Pc
coostclc acestor dcaluri sc cuhiv3
citrice iar in vaile de mai jos crcsc
legume. Tannul GolfuJUI Mc.'<ic
abunda in golfuri lagure, in limp
cc cousIn nisipo..1.sa a Occanului
Atlalllic unncaZ{1 0 linie aproapc
dreapta. Acesta sc datorcaza for-
Miami cste centrol economic al
Flon"dei. in acesl om$ siWo1I in Golfu!
Bise.1yne rriiiesc peste IOO.{J()(J de
cmignmfi cubanc7i.
miirii de eordoorr liloralc. care
inchid lagurrle putin adiinci.
Everglades din sud eSle 101
eea a mai rJ.mas din balta care
acopcrea candva 0 treime din teritD-
riul Floridei. Aici domina un elimat
tropical, in care ercsc eranguri de
mangrove $i sc dezvolta 0 bogata
lume vcgetala. Extrcmitatea sudica a
peninsulei. undc se ana 3.$3-nwnircle
Florida Keys ( recife de eorali). esle
scaldam. de curenlul cald al Golfului.
Aproape Ircizcci de astfel de recife
de eorali sunl legate ilUrc ele prin
aUlostrada Overseas.
Situarea la margirea zorei tropicale
(insulclc Dry Tortugas. eel mai sudie
punet al stalului, se ana la door 100
km dislanlfi de Cuba) cxplica de ee
Florida eslc ala, de dcs oo.ntuita de
uragare. Aecslea produc pagubc
imcnsc, mai ales in localitatile de pc
eoasm..
STATISTICA
Suprafa18: 170.451 km:
Populapa: 17 milioarc de locuiwri
1(i5
n
alhi. 16
n
a 14
0
0 de
culoarel
Densitatea populapei: 114 IIX 1m
Popu1apa urban1: 1\4
Cel mai tnalt punet: Lake \\ale".
Jnlll Mountuin Britton Ilill (11l5 m)
Suprafa18 acoperitA de ape: 11.600
km::! (numiirul cursurilor de ara:
1711. din care 166 de niuri;
30.000 de lacuri)
Lungimea coastelor. 3.000 km
(13.600 km, inclu7.ind lungllllca
liirmurilor irbulelorl
Lungimea plajelor. 1.300 km
Apele calde din slId-estul Floridei imbie /a proclicarea sporturilor
aC\"atiee.
GEORGIA
StatuI piersicii
SUA 93
u,
Lacu! Sidney Lanier din Georgia - SUA
"Pe aripile vantului"
ECONOMIA
Baza puterii economice a Georgiei a fost
munca sclavilor de culoare.
"-
I
n timpul Rlizboiului de
Secesiure, acesl stat
nunlat in favoarea mcn!ircrii
sclaviei !li a luat parten statclor din
Sud. Ynfningerea suferitii a determi-
nat, in mare parte, decaderea
Gcorgiei dindva bogate.
Din a doua jumatatc a sccolului
XVI, liinnurile statului Georgia de
astiizi au fast colonizate de spa-
niali. in secolul XVIII sau slabilit
aici britanici. illtre anii
1775-1783, in timpul Riizboiului
de Indcpendenlii al Stalelor Unite,
Georgia a semnat Declaratia de
Independenlii (1776), iar doi ani
mai lar.liu a ralificat conslitutia
SUA. ca unul dintre cele trei-
sprezece state fondatoare. Pe
Jllfcgmrc,1 populaliei
de cu/aare rJmiinc
ceil mai mure
problemii a Georgie;
COlltcmpomnc.
atunci, baza
economiei era
reprezentatii de
planlatiile de bum-
bac, pc care trudeau
sclavii de culoare. Cand a izbucnit
Riizboiul de Secesiufl:, iar Georgia
a lrecut de partea statelor confeder-
ate ale SUA, leritoriul sau a devenit
un camp de lupte intense. Cele mai
cunoscute batalii au fost purtate in
apropierc de Chickamauga
Chattanooga. annatelor
Uniunii sub conducerca
Shemlan a lasat in
unna numai ruire durere.
Rezultatul distrugerilor de razboi
al infrangerii Confederaliei a fost
decliderea economiei. Riizboiul a
pus capat sclaviei, care era funda
mentul marilor planta\ii, dar segrc-
gatia rasialii nu a fost eradicaHi inca
de la inceput. AceaSla s-a mentinut
in Georgia palla in anii '60 ai se-
colului XX.
Egalitatca in drep-
turi oferitli popu
latiei de culoare a
cauzat tulburari
socialc. Centrul
acestora a fost
Atlanta, in
care sa nascut
Martin Luther
inccpand dill
/886. cJtidirea
Bursei
BumoocuJui din
Savalln<1h .1
rcprcZCIlt.1t cel mai
importam ccntru
de lrallzacrii CII
bllmb.1c din SUA.
Agncultura. cultun de SOIa, alUl'C
de pamant. piersici,
vilclor, silvicultura. Industria:
lemnului, textilii, alimentarfi. de
m,*ini. Atlama: centro comercial
de servidi.
CE MERITA VAzUT
Atlanta (Art Center. casa
memorialii a lui Martin Luther
King). Athens, Macon (Grand
House. Primaria).
Okefenokee. Savannah
\echi. Bursa Bumbacului).
King, simbol al emanciparii popu-
laliei de culoare in SUA.
Georgia a caplitat 0 faima mondialfi
datoritii dramei "Pe aripile vantu-
lui", a clirei aCliut'c se pctrece pc
teritoriul statului in perioada
Razboiului de Secesiure. Pc baza
ca'1ii a fost scris scenariul filmului
care a avut unul dintre cele mai
man succese din istoria
Hollywoodului.
In prezent, atmosfera "epocii de
aur" a Sudului poate II regasita in
timpul exeursiilor pc traseul numit
Antebellum Trail (Cararea
Antebelica).
CE TREBUIE sA
I. In Augusta din Georgia,
se eel mai important
turreu de golf din lume,
Masters.
2. Teritoriul Georgiei de astazi a
fost patria amcrindicnilor
Cherokee.
3. tn timpul Jocurilor Olimpice de
la Allanta din 1996 a avut loe
un atentm cu bomba care a
cutremurat opinia publica
mondiala.
4. Acroportullntema1-ional din
Atlanta este unul dintre cele
mai frecventate din SUA. tn
dccursul ore decolcaza de
aid 100 de avioare.
GEORGIA
HARTA FIZICA
SUA 95
@l
OCEANUL
ATLANTIC
localilt\i
pesle250.000Ioc.

Inll1l50.000_1000001oc..
lnlnl 20.110O - 50.000 Ioc.
sub 20.000 IDe.

200 500 1000 m
,
.....
._-
5'5;_
...
CAROLINA
DES U D
-.
....-.
,-
CAROLINA DE NORD
.--
Macon

" I
C if m p ; "
D " " g It , ,
(f
.1.....
,
.'
.'
*

-.'
./
,-
.---
.-
"1.;"
..."
.- w.,.;,;:.
-
t
.-
"
\
,-

-

l
..-
"''''
F lOR I o A
!
w


J
TENNESSEE
,
ALABAMA

l
.'
Statui este asociat in mod inevitabil cu vechiul Sud: plantatiile de bumbac, sclavii de
cuJoare, ca cele din romanul "Pe aripi/e vantuJui" Jupte/e s8.ngeroase dilJ
perioada Riizboiului de SecesiwJe,
SUA 96
GEORGIA
Modemitatea in Sud
Georgia, situat! in partea de sud-est a SUA, a resimpt limp indelungat consecintele
industriei bumbacului. Doar restructurarea economiei i-a permis sa revinA
printre statele nord-americane viabile economic.
Capitala Georgiei. Atlanta, cstc un Or3$ aJ boom-uJui economic.
S
tatuI Georgia se aOa pe
calista Atlanticului. iotre
Carolina de Sud $i Florida.
Georgia lllO$ten:$IC de la vccina ci
din vest, Alabama, r.i.ul
Apalachicola, iar de la Carolina de
Sud, raul Savannah. La fel se
nUmC$IC $i situa. la varsarca
accstui rau in Oceanul Atlamic.
Savannah estc eel mai vcchi
din SUA, fiiod infiinlat in 1733 $i
conSlrUit dupa un plan conereI.
a scapat de dislrugcre in
limpul Razboiului de Scccsiun:, de
aceea or.l$ul vechi, inconjurat de
strada principaJa Bull Street, face
pane dintre celc mai bire conser-
vale carticre istorice din Statcle
Unite.
Tcritoriul sudic al Georgici eSle
ocupat de mari suprafclc impadu-
rile $i de zon: mla.$linoase. Aeestea
sunt in cea mai mare parte destinate
agriculturii. Candva, produsul agri
col de batii al Georgiei iI conslituia
bumbacul. in prezent, majoritatca
PESCURT
Capitala: Atlanta (419.000 de
Iocuitori. agJomernpa urbana
num3r.i 4,7 milioaJr de locultori)
Limba: cnglezii
MORX1a: dolarul american
Rcligia: protestantism
Ccle mai man Columbus.
Savannah, Macon
Cele mai lungi rouri: Altarnaha,
Savannah
Acroport: Atlanla Imcmalional
Airport
fennierilor cultiva soia .$i piersici.
Georgia a devenit produeatorul
principal de picrsiei al Stalelor
Unite, de accea a fost porec1ita
"statui picrsica". Tot Georgia
fumizeaza peste 50% din produqia
americana de alum de pamant.
Jimmy Carter estc, probabil, cel
cuMA
Sublropicala umcd!. TcmperalUrile
medii in Adanta ating +lloC in
ianuanc Si +26C in iulie.
STATISTICA
Iston km'
PopulJLfia: 8.8 de locuitori
Densitatea populatiei:
S4loc"knr
eel mai inalt virf:
Brasstown Bald ll,458 m)
mai faimos crescator de alurc. La
ineeputul ani lor '70 , aeesta a
indcplinit funclia de guvemator al
stalutui Georgia, iar intre anii 1977
.$i 1981 a fost cel deal treizeci
noualea pre.$edinte al Slatelor
Unite.
La granila cu Florida se intindc
Mla.$tina Okefenokee, vestita
datorita aligatorilor insulelor sale
plutitoare. in nordul Georgiei. in
Muntii se ridica cel mai
inah varf aJ statului, Brasstown
Bald. Capilala Georgiei, Atlanta.
estc situatii pc care se
intindc la sud de
este 0 ilustrare a schimbarilor ceo-
nomice structurale, care au avu! loe
la sffi'litul anilor '80 inceputul
:lOilor '90 in statele sudicc ale USA,
odata cu crearea Noului Sud. Aici
se anii scdiile unor giganti ai
economiel mondialc, prccuTn
Coca-Cola sau televiziurca CNN.
CALIFORNIA
SUA 117
Paradis pe {annul Pacificului
Parcul National Yosemite este unul dintre cele mai frumoase locuri din California.
Blocuri de piatTiJ abrupte. intrerupte din loc in loc dc cascade, inconjoara protector 0
vale de II kilometri lungime ~ i 800 de metri liItime. Viirfurile acestor blocuri, cu
altitudini de aproape 800 de melri. se profileazii Cll claritale pe cerul albastru.
SUAJj
Teama de marele cutremur
Ca orice paradis, insorita Californie prezintii un dezavantaj: este frecvent
afectatii de cutremure de piimant.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Cnscadele rcprczinra cea mlli marc atmelie a Parcului nalional Yosemite.
2. Pc steagul Si pe blazonul Califomici este reprezcntat un Uf'3.
3. San Francisco apare in peste 380 de filme bollywoodicrc.
4. Primul jilm a fost tllmat la Hollywood in 1910. in acclasi an, autoritillile
au intcnis... accesul pe slTItda principalii runnelor cu mai mull de 2
mii de oi.
ECONOMIA
Agricultum: cultivarca fructclor. a
legumclor. a vijei de vie; crcslcrca
llnimlliclor. Rcsursc n<lturalc: arginL
cupru. fier. pctrolicm.
erergdica. de tchnologii modcnc
(micrrelectronidi Silicon Valley).
llvilltica !;ii cosmica. electronica. de
maSini (autoturismc). miliL.'lrii,
(lc:,aiI5) $i de film. Turism
Tropicald in Sud $i subrropicali'i in
Nord (eu influen\e oceanice).
Temperatura medic in Sud: illlre
+10 $i +18C iama. in rcgiunile
l11untoase. clima este mai rece.
CLiMA
in 1821, c.:,lnd Mexicul
independcnta, Cali fOffiia a dcvenit
provineie a aecstuia. Dupa riizboiul
americanomcxican (18461848),
provincia californiana a fost arcxata
la SUA. Lovitura a fost eu mat mai
dureroasa pcntru Mexic eu cal, in
an, au fost descoperile
zaeamintc de aur in imprejurimile
Sacrruncnto.
in momentul de falii, unii mcxicani
resimt 0 anurlliti'i satisfactie dmorata
faptului ca teritoriul Califomiei este
situnt In 1mbinarca a doua placi
tcctonice contirentale. lor
violcnte provoaca in regiurc
cutremure regulate putemice.
Falia San Andreas se illtinde dea Jungul coastei Pacificufui. de la Sail Francisco
/a Calexico. stmbiWind StateJe Unite $; Me.,.icuf pe 0 dist.1nrfi de aproximativ J{)(J(J
de kilomclri.
CE MERITA VAzUT
Big Sur (piscurik Santa Lucia).
Dbrcyland. Gold Country.
Hollywood (Univ'::r.>al
Sunset Boulevard. Queen 'vlaryl.
San Francisco (Golden Gate.
Chinatown. Cablc Car). rCl.Crva\iilc
Si parcuri1c naturale: Coachella
Vallcy. Valca MOl1ii. lacul Tahoe.
La:;sen Vokanic. dC!;icnul MOJllve.
Yosemill.:. '<apa Valle}. Squaw
Valley.
P
rimUI european care a zant
t<'irmul califomian a fosl
navigalorul spaniol Juan Ro-
drigues Cabrillo, in 1542. in allul
1579, Sir Francis Drake faeul
aparitia in apropicrc de Point Reyes,
la Nord de San Francisco. in sccolul
al XVIII-lea, a incepUI ocupatia
spanioHi, 0 combinatic de cxpcditic
militam misiure religioasa. in
1769. a fost construit aiei un port
primitor pcntru galioarelc spaniole.
ERICA
NORD
CALIFORNIA
HARTA FIZICA
SUA 119
UTAH
ARIZONA
""'"
-
1 ....
o 200 1000 2000 m
--
--
e _1_<10100:.
_5OIl0Clll<lo...,
_100000""""
"'100000<10""
NEVADA
P",'I"I
Al 0 J .....
San Oiego-e

......
J.
-

-.

"

<
'.
"
o

,
.,
o
,
.- .

--
--

,
;;, .Ch<a
,
:\
'-
.

--

--
_.
OREGON

san Francisco
.-
SanJole
-

-
PACIFIC
OCEANUL
--
--
urT....... MEXlC n.
California se situeaz,'i in fruntca eelorlalte state amerieane: este eel mai popular stat $i
primul din punetul de vederc al poten/ialului economic, al produC(iei de mieroproeesoare
$i semjconductori, al producfjej alimentare, de vinurj $i de... owl.
SUA 120
CALIFORNIA
HoJ1ywood, pJaje $i computere
California seamanii cn un cuIar plin de comon. Aici se intalnesc numai lucruri
frumoase din comun, incepand cu peisajele fascinante.
Z
icala "Califomia cslc 0
lume in miniatura" IllI estc
deloc exageraW.. Cel mai
ffumos stat din SUA arc, in
timp, eel mai varia! relief.
California estc lider mondial in
domcniul telulO-
logii ale viilorului: zboruri
cosmice, informatica, microe-
Icctronidi :;;i biotchnologic.
Silicon Valley, un lant de ora:;;e in
fonna de arc, care sc intindc din
nordul ora:;;ului San Francisco
palla 1a San
Jose, eslc reell-
noseu! In lu-
mea intrcaga
ea rcgatul
industrici
informatice.
Valea idilidi
de portocal i de
odinioara s-a
transfOfmat
astazi in
ceilirul mondial al prodllC\ici de
microproccsoarc :;;i de aplicarii
pentru calculator. NUlllClc de
STATISTICA
Suprafata: 411.049 km
2
Populapa: 34.4 milioarc (45'),0
albi. 2R"1I hispamcl, 9"0 asiaticI.
!lou de culoarcl
Densitatea populapei: fl2 de
loc.
Cel mai inaJt van:
f>.lount Whitr'C)' (4.4IRm)
Cel mai jos punct: Valca Moqii
(R6 III sub ni\clulmiirii)
Lungimea coastei: 1.352 kill.
incluzfind insulclc. 5.515 km.
Lacuri: 4.000
Paduri: 40'Yodin suprafata statului
in cea/a te poo/15
cu giilldulill
Sc:.1Ildinllvia.
Silicon Valley i se trngc de la
dcnumirca Ull;ia dintrc cc1c mai
folositc substantc in conslruirea
de microcircuite electronice de
procesoare.
Ultimii ani nu au fost prea fericiti
pcntru acest stat minunat.
Inccndiilc de pfidure dcvastatoarc
uragarcle aLi provocat distm-
gcri imense; la nindul ci, reteaua
c1ectridi. invcchita ridid mari
problemc care i$i fae lot mai des
sim!ita prezell!a prill intremperi
de curenl in Ian! ("rolling
blackouts"). Locuitorii Califor-
niei spera ca... Terminator se va
lupta eu Sllcees eu aceste
problemc - in 2003, cclcbml
actor Arnold SchwarLcrcggcr a
fost ales guvemator al statului.
PE SCURT
eel de-at 31-lea stat 31 SUA (din
1850)
Porccli'i: ,.statu] auriu"
Gmnilc: eu statcle Oregon, Nevada,
Arizona ell Mexicul.
Capitala: Sacramento
Limbi: englezn (limba oficiald),
spanialii
Moreda: doland american
Religia: majoritar
Cele mai imponante om$e:
Hollywood, Long Beach, Los
Angeles, Oakland. $:ln Diego, San
Jose, San Francisco
Masivii principa1i: Mun\ii de
Coastfi, Munlii Cascadelor (Mount
Shasta, 4.317 m), Sierra Ncvadn
Ape: Colorndo. Klanl3lh.
Sacramento, San Joaquin
Lacul princip.11: Tahoe
Porturi: San Diego. San Frnncisco
Aeroponuri principale: Los
Angeles. 81m Diego, San Fmncisco
SUA 141
@
COLORADO
Acoperi$uJ StateJor Unite
D e ~ i staWI Colorado este sitl/at adane in interiorulliirii, fieeare copil din 5tatele Unite
f/ CUn08$te. Ora$ul Denver este asocial eu Muntii Stfmcofji cei plini de romantism iar
Colorado Springs esle una dinlre cele mai populare statiuIJi alpine.

Colorado destinul sau schimbator
cuMA
Conllrcntalii secetoasa.
Temperalum medic variazii in
ianuaric. intrc IO"C ,6"(' (in
funclie dc altitudirc:l medic) inr in
iulic, intrc + 14C lii +31 e.
Ie-a deschis locuitorilor statului
apctilUl pcntru schi. Dc atunci.
Colorado $i-a consolidat pazilia de
ccnlru principal al .,rcbuniei albc".
Ccva mai devrcme, in anii '70 ai
sccolului XIX. cautatorii de aur
$i-au facul aparit1a in regiur, edam
eu aparilia caii ferate. in treeut.
Colorado Cily se numea .. EI
Dorado".
I. "Colorado" inscamn! in spaniols "coloral. nuantat".
2. lntre anii 1858 1860, capitala statului Colorado. Denver, s--a numit
Aumria.
3. In apropicrc de Colorado Springs se and Air Force Academy. una dintrc
cdc mai imponante militarc de avialie din Statcle Unile.
4. 'in jurul anului 1890, peste 10.000 de oameni de "rcbra aurului"
diutat norocul la vesl de Colorado Springs.
CE TREBUIE sA $TITI
in p:m:urile narionale din st:Jtul Colorado natura Strot caracrerul sa/baric.
ECONOMIA
STATISTICA
Acest pnut muntos in care netulburata a fost timp
indelungat un mar al discordiei intre Spania Franta. Statele Unite au pus
capat conflictului, inc1uzand Colorado in Uniune.
"
I
n seeolul XII. pc tcritoriul de
astazi 31 Sl31ului Colorado
locuiau indicnii din lribul
Anasazi. Acc$lia crau reprezentantii
uoci avansale civilizalii agricole.
Unna$ii lor, triburilc Utc $i
Cheycnrc, r SlInl cunosclili datonla
weslcmurilor. in sccolul XVII. all
sosil aiei spaniol ii, care au dal
regiunii dcnumirca de astiizi. La
scurt timp dupa 3ccca, $i-au fliCUI
aparilia $i francczii din Louisiana.
Conflictul dintrc acc$tia pemru
control asupra Icritoriului a dural
mull limp. La incepulul secolului
XIX, Statele Unite au ocupat
Colorado iar in 1876 acesta a
devenit al ueizcci $i oplulea stat al
SUA. in aoul 1913. un nor\egian
BO;I\il naturale: lilcamintc de
metal. carbure, petrol, gIVe
natumlc. umniu. Agrieultum:
cultivarca cartolilor, a
ponllnbului, a trestici de 7ahi\r;
oilor n vitclor.
alimentarii. electronid,
de a\ ioarc ::;1 mchetc. Turism:
<;porturi de iama, alpini'm

Populati&: 4'" mlhoon: lk l"':Ulllln
Densitatea populatiei: Ih . lm
Gradul de urbanizare: 1\0.h 0
Altitudinea medie: m
eel mai inalt punet; \1ounl Hll<:n
(4,WI) m)
PE SCURT
Al treizeci $i optulca stat al SUA
(din 1876)
Granilc cu statele Wyoming.
l\ebraska. Kansas. Oklahoma. New
Mc:'tico, Arizona. Utah
Capitala: Dcmer (aprm.5OO.000
de locuilori. aglomeralia urbana
nutrWll:U milioarr de Iocuilori)
Limba; engleza
MOB.'da; doland american
Rcligia: cn$nism
Celc mai
Colorado Springs. Lakewood,
Boulder. Pueblo, Aurom
Ape: Colorado. Arkansas, South
Platte, Rio Grande
Mun\i: Front Range, Park Range.
Snwateh. San Juan
-
COLORADO
HARTA FlZICA
-
SUA 143
-
WYOMING NEBRASKA

-.
-
-.
,.'

.-
TeXAS
.. -- ...... .
--
--
--
""'" > < 1a K HOM A
Gf"'-v

II"
,I'
i
"

I
"
"'-
z
0
N
N' W MEXICO

"

Ceea ce alrage imedial alentia eiiJ1d privim harta slawIui
Colorado sunt numeroaseJe intinderi muntoase care fae
parle din sislemul Muntilor Nu e a coineidenlii
flJptu} ca iubitorii sporturilor de iama din Statele Unite $i
de peste hotarc 1$; dau fnla/nire (oema; aiei, pc partiile din
slatiunile IIlpine a$ezale la pOll/e/e nwnlilor.

250.000 clio IDe.

p.-100.000_1De.
PM'" 50.000 dltlDe.
tub 50,000 de toe.
__
.........
1500 2000 3000 m
SUAJM=====
COLORADO
Tinutul crestelor muntoase
,
La 0 prima impresie, statui Colorado este alcatuit in intregime din stanci munp. rn
realitate, aici se regiisesc numeroase atracpi dintre cele mai diverse.
CE MERITA VAzUT
f-on Morgan. La \k....a Verde,
Fort Collin... Trinidad, Parr.:ul
'\ntionnl nl Mun\ilor
mimi de aur abandonula din
apropkrc de DCll\Cr. t\""pcn.
(\llonuJo City.
C
ea mai mare parte a Slatului
Colorado se ana pc lcriloriul
Muntilor Stancosi care
ronncaz3 grani13 c1imalcrica inlrc
statclc \'cstice (California. Utah Si
cvada), centrul Si cstul Statclor
Unite. Unul dintre celc dOu3 lanturi
care striioot tinutul de 1a nord 13 sud,
Muntii Sawatch. scparti bazircle
hidrografice ale Pacificului Si ale
Atlanticului. Cel mai inalt varf din
Colorado cstc Elbert (4.399 m).
Partca eslica a SI31ului cstc aldituitii
mai mult din zon:: de Aiei sc
cresc vile Si sc extrag, la scam
industrialii, li\ci, gaze naturale, aur,
zinc. plumb. molibdcn. carburc $i
argint. in apropicre de Colorado
Springs i$i au sediile companiile din
industria c1cctronica $i infonnatica.
in Colorado. turismul joaca un rol
esenlial. Aspen, situat la 250 de
kilometri sud-\'cst de Denver. este
cunoscUl iubitorilor sponurilor de
iama din lumea intreaga. Cei puter-
nici $i bogali viziteazli statiUJ'Ca in
fiecare an ca sa schiele $i sa pootli fi
admirati.
Langa Colorado Springs
se ana .,Grfidina Zeilor":
fonnaliuni stfincoase din
grcsii imprfi$tiate printre
batriini. Acestea alcatuiesc un pcisaj
imprcsionant, mai ales la n'isarit.
Colorado City merita, la r-indul sau.
o vizit:i.
Aici a fast rcstaurata 0 vcchc
a$Czarc conslruita din lemn care
arata pardi desprinsa dintr-un west-
ern. Parcul National Mesa Verde,
care face pane din Patrimoniul
Mondial Cultural $i atural
ESCO. trcbuie $i el vizitat. Aici,
turistul. poote regasi unnele arne-
ologice ale primilor locuitori ai
accstor tinuturi, indienii Anasazi.
Munpi din apropierea
or3$ufui Aspen sunt focuf
idcal pentru rei care dorcsc
pclreaC<i HJCan(a in $3.
lrig.1rea ex/clls/V:; a
tcrenurilor in Cofotrldo. 13
liard de Dcm'cr
LAS VEGAS
Paradisul joeurilor de noroe
Las Vegas se paate mandri cu faptul cii adiipaste$te nauii dintre cele mai mari zece
hateluri din lume. Ora$ul se afJii in cantinuii transfarmare: de-a IUllgul celebrulu;
bulevard The Strip au fast canstruite in u/timii ani hateluri de lux ill fannii de
piramide egiptene $i de castele de pe vremea regelui Arthur.
SUA 146
De la la metropola
Las Vegas este ol"llljul eel moo insorit eel mai bogat.
CE MERITA V'fiZUT
Capdl:lc tic Cii ..... lorii 30t
ca.-inourilc hoh::lurik. \CI:hlUl
fon al rnMIJl(lnJ!or \1UJcul de
Arta. de autotun..m... din
Pal3l:c \uto (olk'Clion.
llucul de 1"'00'" 'atunllA.
camcrdc C4SI00-( cnt<.=r The
Stnp. naliC"13k din
imprcJ" . "Ie ,,'J
"-
I
n anul 1830. pc locul unde se
ridica lliltazi Las Vegas. locuiau
nu mai mult de 50 de pcrsparc.

au lransfonnal acesI; mic

petie de intr-Q ; ...
oaza. in 1850 aici s-a
stabilit William Bring-
hurst, discipolul lide
rului spirirual al
monnonilor. Brigham
Young. Monnonii nu
au reU$il insfi s{i dcz-
volle pana 1a
inccputul sC{;olului
Xx. aiei sc ana doar
un fon.
Cine {Ire sulicicnt dc mulri ban; $i nervi sulicient
de tari i$i ponte pctrecc noaptea inccrclindu-$i
lIorocul 1:1 Z:lmri
CE TREBUIE sA $TITI
I. Initial numelc Las Vegas (in spaniol! ..preerie-) se referca la grupul de
inoate naturale care aldituiau un loe coO\:enabil pe traseul Old Spanish
Trail. ce leaga Sail Lake City de Los Angeles.
2. Tirerele cupluri din $tatele Unite se ciisitoresc cu bucurie in Las Vegas
pentru ca sunt convinse cli Ie aduce noroe.
3. Las Vegas atrage nu numai indragosllili - esle Si orasul in care di\"ortul este
floare la ureche datorita proccdurilor legale simplificate.
ECONOMIA
Turism: cazinouri, hotcluri. centre
de conferiolc
STATISTICA
Poputapa: de loculluri
(al:;lomcr.l'la umlna numJr.i
I.MfI.t>7] d... k":U1wri)
umlru1 de
apw\.. I:! mlhoan: anllal
Incasirile din turism,
apn'\., 4 miliardc LSD
NumIrul de cls!torii tncbeiate:
60.01'10 anual
NumIrul camerelor de hotel:
(,00"0
cum s-a intamplm cu multe aile
din Vest'll I Mijlociu american,
de ..bia conslruirca c<iii ferate a sti
mulat dezvoltarca rcgiunii. Las
Vegas a inccput sa se dClvohc la
inccpurul secolului xx. cand com-
pania Union Pacific Ro..1.d a montat
de cale ferma in direclia
coastei de vest. in 1936. pc mul
Colorado, aflat la 48 de kilomctri
sud de Las Vegas, a fost construit
barajul Hoover, care a condus la for
marca lacului Mead. in accasta
pcrioodii, a fost creat un plan de dez-
vohare a Faima
Las Vegas de paradis al jocurilor de
noroc a loat in 1946, odata cu
construirea primului hotel inter
national pc The Strip.

LAS VEGAS
PLANVL ORA$ULVl
SUA 147

i
--
_.
--
.-- VALEA PARAOiSULUI
Las Vegas s-a transformat in SCllrt timp dintr-lln fort nesemnificativ, intr-o lIria$ii
metropolii. Ora$lIl i$i datoreazii infJorirea rapidii barajlllui Hoover construit in apropiere,
care genereazii cantitiili uria$e de apii $i de energie electricii ieftinii $i mulfumitii ciiruia
orii$elul pe cale de a se extinde a obpnut subvenlii de la guvemuJ federal.
AI doilea element important in dezvoltarea Las Vegas-ului a survenit in 1931 prin
legaJizarea jocurilor de noroc: cazinourile $i hotelurile $i-au fiicut aparilia in timp record.
SUA 148
LAS VEGAS PE SCURT
Soare, nisip $i jetoane
Milionarii aventurierii se indreaptii spre Las
Vegas, in apropiere de Valea Morpi, in speranta cli
noroculle va suriide. Existenta este
guvernatii de ciiqile de joe de jetoanele colorate.
D
e fOpl, Las Vegas este
din
Mojave. insa, nu
Yin aici de dragul nalurii. Ceca ce ii
atrage este lumen artificiala a cazi-
nourilor a cluburilor de noaplc ell
lumini in mii de culori. F0n11Cle
rantasticc trasate de rcoarc
masivitatea c1adirilor cc pOI fi
admirate deja din avion ii famlcca
pc vizitatori atrag mii de c1ienti
di.lre cazinouri localurile de dis-
traqie. Sc cstimcaza cii eei aproxi-
mariv 12 de vizilatori care
trec prin Las Vegas anual lasa in
"paradisul jocurilor de noroe"
aproape 4 miliarde de dolari.
Las Vegas nu doanne niciodatii,
cazinourilc sunt deschise zi $1
noapte iar intrarca cstc gratuita.
Distractia incepe in junll orei 20.00
cu "dinrershow", iar
punctele de infonnatii ofen"! detalii
despre toate atractiile din
Clicn\ii cazinourilor pot incerca
noroclil la automate, videopoker.
blackjack. bacam $i ruleta sau pot.
pur simplu, sa ii unm'ireasca pe
juciitori. Clllbllrile de noapte ofera
alt gen de atraclii celor care nu sunt
mari amatori de jocllri de noroc.
Cluburile sunt, ill primul rand,
faimoasc "gentlemen's clubs", Cll
personal feminin sumar imbracat.
Las Vegas este cabaretelor
(numite aid "eomedy clubs") al
duzinilor de c1uburi de mllzidi. in
Cel mai marc din statui
Nevada
Limba: cnglczii
Morcela: dolarul american
Cartiere: Casino Center,
Downtown, The Strip
Aeroponuri: McCarran
Intemational Airport
CLiMA
Tropicalii NOPli reci.
Veri foarte fierbin\i, temperaturi
moderate tOll1nnu primavara
(lntre +20C +25C).
Temperatura medie atinge +10C
in innuaric +40"C in iulie.
tiecare dintre acestea orchestra
dinta live un all gen dc muzica pen-
lru amuzamentul clientilor.
Barurile de noapte atrag
in modurile ecle mai
diverse. Urele recomanda speeta-
colclc lor, allele se lauda
eu bogata ofcrta de coctciluri la
gheata, eu numarul mare de mese
de biliard eu canale TV de sport.
SUA 149
50
LOS ANGELES
a1 Americii
in comparalie cu New York-ul, in Los Angeles sUnl pUlini zgiirie-nori.
sunt situa!i in special in centrul - Downtown. Cu/remurele frecvente
de piimiint care zguduie metropola califomianii nu pennit cons/Illirea de c/iidiri inal/e.
SUA 150
Un conglomerat de culturi
Dad! vreo metropola merita denumirea de al lurnii"
- cu siguranlli acesta este Los Angeles. In acest creuzet multina\ional
sunt probabil reprezentate toate grupele etnice din lume.
acest fapt produce problerne.
ECONOMIA
Industria: fannnccutica. chimicli,
pctwchllnica. ch..'<:lronic:i
(productie de microprocesoare),
de 3.ulomobilc, cosmica.
cin:Tl13lof!1'3fica.
Servicii: turism
E
5te foorte posibil ca in scurt
timp, in eel mai mare din
Statele Unite ca inlindere.
majoritatea locuilorilor sa vorbeas-
c5 spaniol5 in lac de englez5.
Ilispanicii, majorilalca de origire
mexicana. reprezintii 38% din popu-
lalie 43% din gospodiirii. in plus.
sporul natural 31 hispanicilor estc
mult mai ridical decal eel 31 (ocui-
lorilor albi de culoore. Los Ange-
les este un multicultural: aiei
Magazinul Hulgari de pe Rodeo in Hills. Los Angeles.
CE TREBUIE sA $TI I
I. in studiourile easei de film Universal se pol admira decorurile originale
folosite in filme celebre precum "Falci" sau "Psycho".
2. intre slrnzile Gower Sycamore se intinde faimosului pasaj Hollywood
Walk of Fame. care omagia71i celebrit51i din lumea filmului, tcleviziunii
muzicii.
3. Rodeo Drive din Beverly Hills este una dintre cdc mai scumpe str3zi
comerciale din Iwne.
4. Nu departe de Los Angeles sc afla Disreyland, eel mai faimos pare de
distrnqii din lwne.
PE SCURT
Cel mai marc din
Califomia, 31 doilC3 en manmc
din SI:lIc!e Unite (primul en
suprafalii)
Divizat in cillCi districte (Los
Angeles, Orange. Riverside, San
Bemhardino, Ventura) 94 de
"villes"
Limbi: engJeza, spaniolii.
ReLigie: in majorilale confesiuni

Molda: dolarul american
Cartierelc principalc:
Downtown, Iiollywood, Beverly
Hills, Westwood. Snnta Monica.
Venice
Principalii masivi : San
Gabriel, Santa Monica
Aeroport: Aeroportul
Intemalional Los Angeles
nisuna ootaile tobelor afrieare. in
Little Tokyo se feslivalul
japorez iar in Centrul evreiesc din
apropiere de Beverly Hills se afla
Muzeul Tolcranlci Scit HaShoa.
Din pacatc. nu lipsesc conlliclelc pc
fond etnic. in aprilie 1992. atacu[
unui polilisl alb asupra locuitorului
de culoare Roomy King a
un val uria$ de lulburan in ghelou-
rile populatiei de euloare. in cartie-
rul Soulh Central. politia (LArD) a
pierdut de mult conlrolul asuprn si-
luatiei; oondele de minori agresivi $i
inannati fae Icgea aici.
CUMA
Medilerarcana: iemi blande. veri
fierbinli uscate. Temperaturile
medii: in ianuarie intte 7 18'C.
in iulie intre 17 24"C.
LOS ANGELES
PLANUL ORASULUI
SUA 151
su'
_...
,--

I
tt\IAFAD
HII./I
.'i4'HiABR1EL \fTS
.'\."";h
GLENDAlE
VERa! "GO ,rrs.
Sanla MonIca
Bay
, ..
\ M'i'NrS
, SANTA MONICA
.......
-
J
CenlruJ Los Ange/esuJui (Downtown), briizdat de 0 rerea complicatii de striizi,
se poate vizita pe jos fiirii dificuJrii{i. La Vest de cenlru, in direc{ia coastei,
se intinde 0 f i i ~ i e de aproape 40 de kilometri ce cuprinde carriere celebre: incepiind
cu "fabrica de vise", adicii Hollywood, continuiind cu exclusivistul Beverly Hills
~ i tenniniind cu plaje/e insorite din Santa Monica ~ i Venice.
SUA 152
LOS ANGELES
eel mai din lume
Los Angeles nn seamanii deloc en un Ora
Este mai degrabii 0 legendii un magnet pentru creatori
"spiritele libere". Majoritatea acestora in Hollywood.
e
ire vrea sa aibii 0 imagire
completii a Los Angelesului
trebuie sa se aliiture In sffif$it
de sapt5.mana coloorei de m3$ini
care inainteaza lara gmba pc
Mulholland Drive, in dircclia dca-
tunlor J-1oI1ywoodului. Dc pc cuI me,
o privcli$tc minunata se
in fain ochilor: 13 nord se inlinde
San Fernando Valley, la sud, Ilolly-
wood $i Downtown. I)e versantul
CE MERITAVAzUT
(c:nlrul (l..\ \1useum of
Art, Union Sirttl.
Broad\\3) Sl.J1:et). Hollyv.ood
(\bnn's Chirrse Tht:ater.
sludiourile de film Unj\crsal).
Bc\c:rl} Hills. La Bria Tar Pits
(lbsilc:). plajde Santa Monica $i
VenIce. mu/cul GeHy_
estic al Hollywood Ilills troreaza 0
impresionant5. inscriplie de 15 mctri
lungime, vizibila de dcparte, $i care
a devenit un sinonim al
grafiei: "Hollywood". IJe dealurile
de pc l:illga Sunset Boulevard
(bulevardul Soarcilli in
West Hollywood se aOa vilelc crea-
tori lor de lilm, ale elilei intelect-
tuale ale stelclor de Pc
trotuarele blllcvardului
impcl1urb.'lbili agenlii de film tca-
lru, alaluri de reprezentanlii mass-
media. Aglomernlia este mai ma-
re pc Venice Beach, cea mai
05." plaja americana: pol Ii intiilnili
aici amatori de skateboard, cultu-
iDghililori de nacari. ghicitoare
stele de pc care nu Ie cu-
(inca) nimcni. Atrnclia prin-
cipala 0 constituie celehrul Board-
walk: aici se gasesc crnme.
curi barnri. au loe spectacole stm
dale iar in week-end aglomernlia
de Loeuitorii Los
Angelesului se tern de un singur
lucru: de clitremurele de pamanl
care pot dislruge accasta frumoasa
regilllle.
STATISTICA
1.:!15 km linlf\.'aga agio-
urbana acopera (i.OO(j km )
Populalia J.i milioare
aglofllcralia urbana nUll'Ur:i 14.6
milioan: de locuitori - 4111\to alt;.i.
hl!'opanlCI. 11
0
0 lk "."uloarc)
l'ul
UQJll,ltarea .._"
1000uilori km
Cel mai inalt virf \Ioun! Lult.-r1S
II 5N 111)
Altitudioea medie: S4 In
Re)eaua de autostr.1zi: km
Luogimea coastei: 65 km
SUA 197
@J
NASHVILLE
Muzicii country $i oameni cu glugii
Capilala stalL/lui 8111erican Tennessee este Mecca de necol1testat a muzicii country,
rapt de care loeuitori; ora$u/ui sunt {oane mandri.
Drumurile Ku Klux Klan-ului
In SUA, lumea aproape uitase de oamenii cu glugi albe, dar au
revoltat din nou opinia publica la secolului xx.
"
I
n 1867, mai muhe grupari care
luasera anterior in
numeroasc din Slatcle
sudice s-au rcunit la ashville.
Imcnliilc Klanului erau aparent
nobile. Se vorbea dcspre ..prole-
jarea eclar revinov3li lipsiti de
aparare" $i despre .,ajutorarea eclor
oprimati", Dc la bun ineeput, insa,
au exislat clemente alarmame:
organizalia se autointilula Statui
Ccremonie a Ku Klu,\ KJanului in
Sratele Unite ale Amcric:;;. iluSl13,ie
de Achille BcJlrame in Domcnica del
Corriere (CuriemJ de Duminica) din
1920
Invizibil aOat sub Conduccrea
Marelui Vr.ijitor.
Klan-ul ii considcra pc albi mai
buni dedit restul socictiitii.
nu esle de mirare eli acc$li
cxtrcmi$li, care visau sa "vindcce
lumea", nll au PUIUI accepts faptul
ca, in unna Riizboiului dc
Seeesiure, fO$tii sclavi dcvcniscrii
eetiileni eu drepturi cgalc ai
Statelor Unile. Mcmbrii Klanului,
purtand pc cap glugi albc eu varful
aseulit. eu doua desehizaturi miei
penlrU oehi, $i eu torte aprinsc in
maini, au invadat satelc $i ora$clc
statelor sudiee. Ei au tartural, au
ucis $i au ineendial a$cziiri fani a
suferi nicia pedeapsii. Aetclc de
Cizme/cdc
CO" boy in eu/on
stndenre sum
indisolubil legate
de muzica counoy.
violentii au sea-
pal, intr-un final,
de sub control $i
au escaladat in
asemerea masurii
inCal Marcie
Vriijitor din acea
perioada a dizol-
vat oficial Klan-ul. in anul 1869.
Numeroase grupari locale nu au
incctat insa sa tcronzeze populatia
de culoare, iar in 1915 Klan-ul a
fost reactivat in statui Georgia.
Cci suspeetati de liberalism cadeau
victima tcrorii Ku Klux Klan-ului
$i primeau 0 avertizare sub fonna
Ulei uria$e cruci in Okan. Dupa
dizolvarca oficiala a arganizatici,
in 1944, Klan-ul s-a reactivat din
nou la mijlocul anilar '90 $i a
inccput sa incendieze bisericile
populalici de euloare, dar activi-
talile sale au aVUl numai un caraetcr
local.
cuM}.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in 1969. legendarul Johnny Cash a susfinul un concert in inehisoarea San
Quentin. Albumul ..At San Quentin'" inregistrat eu aeeast3 ocazie, cste eel
mai mare succcs din cariera inlcrprelUlui.
2. .,5lccl.gultar" este un rei de lauta electric!, care produce un
Sllrellinguil caractcrislic. Aceasta nu din nicio inregistrare de
muzic! country care se respect!.
3. Denwnirea de Ku Klux Klan se trage de la euvanlul grecesc ,.k:ykJos", care
inseamn! ,.cere".
4. Nashville tsle un nod de comunicatic importanl in acest puncl se intilresc
cinci autostnll.i amcricare.
Tcmpcrau umcda. Veri fierbinti
umcde. Temperatura medie: +3'C
in ianuaric. --- :!7C in iulie.
Canlitatea medic anuala de
prccipitatii de 1.101 mm.
CE MERITA VAzUT
S!;JtUJUI. PaJ,co','
GaklJ3 Sh:ld ,r \luzu.:.' C :,.100;.,
rcconstiluita dm
po:noada lnfiinliril or.l,ulUi
ash\ 11k. .\Udltoriul Rymar::
NASHVILLE
PLANUL ORASULUl
SUA 199
_.
Nashville a fosl infiinlat in /779, in limpu/ Riizboiu/ui de /ndependel1lii a1 State/or
Unite. NumeJe ora$uJui a fost dat in 0110area genera/ulu; Francis Nash, care murise
eu do; ani inainte, in bala/ia de la Germantown. Dupa U11irea eu comitatul Davidson
la inceputu} ani/or '60, Nashville a devcnit unul dilJtre cele mai mar; Or8$e din tara.
SUA200
NASHVILLE
Chitare eJectrice $i baJade sentimentaJe
Aproape toate stelele muzicii country sunt legate intr-un fel sau altul de
Nashville: Hank Williams, Johnny Cash mulp, mulp altii.
M
UZica counl!)'. numiHi
bluesul omului alb, arc
originilc in muzica popu-
lam englcza si irlandeza, adus3 in
Statele Unite de imigrantii britanici,
la incepulUl secolului XX. Pe baza
accsteia s-a dczvoltat, in anii '20.
stilul hillbilly. umcle se rcfcrn nu
numai 1a modul in care suna melodi-
ile ci Si la intcrprcli, desemnu\i in
mod ironic cu porccla de "oamcni
simpli". Accasla llluzicfi pl5cuta
ECONOMIA
Industria: 3\ ialic:i. usoarn
(tc\;.tila). e1cctrice.
alimcntarii. poligmfica (case de
Turi m. Banei Si
socictati de
PESCURT
Capilala statutui Tcnrcssce:
Limba: cnglcza
Religie: baptism. mctodism.
catolicism
Aeroport: \1cllOpOlimn
Airport (in afam har1ii)
STATISTICA
Suprafa.ta: I.:!:!6 kill
Populatia: loco
lag.lomcralia urbana numaril
1 mil. Il'lC, I
Densiwea populatici: -166 loc. km
Grupuri etnice: albi (0"'10 ).
afro-amcncani
hi,panicl I-I.ti.I. 3'iatici
Altitudinea medic: 13-1 m
auzului ia incanlat pc amcricani, iar
cand tacut aparilia radioul. hil-
lbilly a putut fi ascultata in intreaga
America, din New York pana in San
Francisco.
in timpul celui dc-al Doilca Riilboi
Mondial. ccntrul principal al
muzicii hillbilly a fost ofa$ul
Nashville. in aceasta perioada,
Hank Williams, Roy Acun' din-
tareala Kitty Wclls cmu considcrali
cclc mai mari stcle alc gCllulul.
Tcxtcle baladelor compuse de
vorbcau despre dorul sin-
gumtatea oamcnilor care stmbat lara
in cautare dc munca; clc reflcctau
exact sentimcntele cclor carom
soarta nu Ie sur5sese inca.
in anii '50. cand ffieut aparilia
muzica rock and roll, interprctii de
hillbilly au inlocuit banjoul cu chi-
tara electrica. iar casele de di!>Curi au
lansal noile denumiri de "western"
"country", in Nashville, au con-
eertat Roy Orbison Jeny Lee
Lewis (care reprezinta stilul country
numit rockabilly) precum $i Loretta
Lynn, Willie Nelson Dolly Parton.
Dar titlul dc cea mai marc stca a
muzicii counlry i-a revcnit lui
Johnny Cash, eel vC$nic imbmcal in
regru. Accsta a devenit idolul sub-
culturii amerieare, ca artist angajat
in lupta pcntru dreplUrile amcrindic-
nilar ale ahor brrupuri sociale care
sufem de pc urma discriminarii.
Centrol comercial OpryJand din Nashville. 0 {eerie de lumini fii de culori.
NEVADA
SUA 205
@l
Statui de argint
ill area/ele d e ~ e r t i c e dill statui Nevada apa este 0 IRritate. Lacul Humboldt de la
poalcle MUIl/i/or Star Peak aJimellteazii cu apii ulla dilltre pUfillele regiuni feltile de
aiel.
De la febra aurului la epoea joeurilor de noroe
De pe vremea misionarilor spanioli, Nevada ineeput transfonnarea in
patria joeurilor de nome a sumelor fabuloase de bani.
CE TREBUIE sA
Las Vegas (ca7inourile. capelele
de BarajuJ Hoover,
Valea MOI1ii (Ia granilu eu
Califomia), Reno, Lacul Tahoe.
ora.sclc ahandonate (Bodie.
Victoria City). Pareul 'Jalional
Great Basin, htalactite
stalagmite).
Din fericire au trccut deja vre
murilc ciind, in
Nevadei, Statele Unite organizau
teste nuelcare. Dupa oprirea eursei
inannarilor, poligOIlUI experimen-
tal Mercury a incetat sa mai fie
rcccsar.
I. in Las Vegas jocurile de nome au loe coneursuri sportive
prcstigioase: de decenii, cei mai buni boxeri din lume In eategoria grca
lupt3 pcntru vietorie in hotelul Caesar's Palace,
2. Autostrada 50, care din Utah, trece prin Nevada ajunge palla in
Califomia, este eonsiderata ecl mai solitar drum din Statele Unite.
3. Terenurile Ncvadei de astiizi au fost populate initial de amerindienii din
tribul Shoshorc. in seeolul xrx, au fost stramutati in rczcrvalii.
4. Las Vegas este unuJ dintre eele mai populare locuri din lume in eeea ce
ineheierca easatoriilor. De-a lungul bulevardului Strip se afla
numcroase capclc birouri unde, rara intirziere, amatorii pot jura
"fidelitate pana la moartc".
Unite. De abia in 1864, Nevada a
devenit stat federal cu drepturi
deplire. in seeolul XIX, multi
cautatori de aur care nu gasit
noroeul in Califomia, au inceput sa
eaute metalul pretios in Nevada. Ei
au fficut rapid avere, dar la fel de
rapid all dar faliment, dcoareee
zacamintcle de aur s-au dovedit
saraee. Ora$ele abandonate, risipite
pc intreaga suprafat5. a starului,
raman dovada trccerii febrei auru-
lui pc aceste locuri. in prezent,
Nevada traie$te mai ales din
jocurile de noroe, estc ullul dintre
putirelc state din SUA in care
poeherul, ruleta $i Black Jack-ul
sunt legale.
Turism. Jocuri de nome (peste
4()OIo din vcniturilc 5Ialului).
Industria: mctalurgicii. a
lcmnului. a sticlci. extmctivii.
(argint, aur, cupro, zinc. plumb,
\itci), crcrgcticii (hidroccntrnlc).
Baze militare. Agricultura:
crc$tcrca vitclor In scam marc.
ECONOMIA
Pana la Razboiul Mcxieano-Ameriean
18471848, Nevada a apaJ1inut
Mexieului. Dupa ee a pierdut
riizboiul, Mexic a eedal-o Statelor
S
ud-vestul Statelor Unite
(unde se ana situata
Nevada) a fosl descoperit de
spanioli. in 1776, potccilc pietroase
ale Nevadei au fost bat ute de
misionarul Francisco Garces, ple-
cat in cautarca unui drum illire
iU/cziirile spaniole din California
din New Mexico. Cu toatc accslca,
de ubia John Charles Fremont a
explorat siSlcmatic Nevada, in
numeroaselc sale expedilii. EI a
lllfiintat primele a trasat
primeJe harti.
SUA 207
(jJs
NEVADA
HARTA FIZICA
,,..
".
".
114'
OREGON
IDAHO
i j .r..":,,

D e e r t JlX1 J .VI .......
!Iller. , $rOIl'
_.
8 / a c k
".
...
100 km
UTAH
ARIZONA

,
U
Piocl,e
CeoIieme
-
-
'.-
<C:" .,...

.-

';"
_.
--- "l
......
.lm..
eE'ureh
.. - It...
......

....
....
-'"

0-

J
.-
Mojavt:

CALIFORNIA
-
L Wit/kilT
.- .,..,'" w
k Winnemucca Pod.
7 VI's-- '- -A/ElkO
an. -& 't:::
YL.... _.. ''''11 "'
:rtfl '" Mou\lIIIn B (l z j "

R 0 ,

'000 2000 3000 m
peste 100.000 Ioe.
lntre50.000-100000loc.)
lntrel0.000-50.000Ioc.
sub 10.lIlIlIloc.
Situata in sud-vestul SUA, Nevada este concomitent un stat a1 $i al
munriJor. De aceea, in afara de Las Vegas de Reno, aici 11ll exista mari melropole.
Compenseazii insa peisajele minunate $; suprare!ele intinse unde natura a ramas
neintinata de mana omuJui.
SUA20S
NEVADA
Oaza joeuri/or de nome din defjert
Nevada este ooul dintre statele eele mai slab populate din SUA. Aiei
Wiese mai putin de doua milioane de oameni. Anual, aiei sosese
aproximativ 30 de milioane de soot mai ales oaspep.i
eazinourilor din Las Vegas.
D
ad nu nrexisla Black Jack,
supranumit Banditul
Ciung, sau rulctclc din
marilc cazinouri ale Las Vcgasului,
ar oeoli Nevada s-ar
ingnlm<1di in aILe regiuni din
sud-vcstul Statelor Unile. eu toatc
acestca, in Nevada, la granila ell
California, sc ana Lacul Tahoe,
CLiMA
Sub-tropicald in sud; tcmpcrat-
contircntald in nord. Temperatura
medic in Las Vegas: -4C in
ianuaric +32C in iulie.
STATISTICA
Suprafata: 2R6.367 km
Populapa: :2 Tl1ilioar.. locuilori
Densitatea populapei: 71oc.ikm
Cel mai inalt virf:
vr. Boundary (4.000 Ill)
Granite: ell Califomia. Ari70na.
Utah. Idaho Oregon
----
unul dintrc celc mai rrumoase
lacuri din SUA. Demnc de admiral
sunt !$i asprele regiuni IllUlllOaSe,
unde cresc pelinul tufelc de ereo-
zOI, precum abandonate,
intemeiate de diutatorii de aUf. Aici
sau pastrat cele mai numeroase
unne din vrcmea pionierilor
plecali in Vestul Salbalie,
in cautarea aventurii a bogatiei.
La granita eu California sc illlinde
lanl muntos Sierra
Nevada. Pe coastele sale vest ice se
opresc norii care plutesc deasllpra
continentului dinspre Oeeanul
Pacific, ceca ce face ea regiunea si
tuata la est de Sierra Nevada sa fie
cea mai sccetoasa din Stalele Unite.
Aici raurile Sllnt foarte putin
numeroase, iar majoritatea se eva
pora inainte de a ajunge la ocean.
Cel mai important esle nllviul
Colorado, pc care sc ana barajul
Hoover. sitllat in sud-est'lll
Ncvadei. la granila Cll Arizona.
Mull timp. acesta a fast eel mai
marc baraj din lume. Nu departe, se
ana Las Vegas, eel mai marc al
Nevadei pcrsonifiearea visului
american despre EI Dorado. in
fiecare an, hotelurile -$i cazinollrile
de pc Strip, bulcvardul principal
din Las Vegas, sunt vizilate de mi-
lioare de jucalori de noroc.
PE SCURT
Al treizeci SUlt al SUA
(din 1864)
Porccla: ,.statui de argint" "statui
pclin"
Structura administrativa: 16
comitate (counties) Carson City
Capitala: Carson City (56. 146 loc.)
Limba: cnglczii
Morcda: doland american
Rcligia: cre!j:tinism
Cele mai importanlc Las
Vegas. Reno
Ccle mai imponanlc lacuri:
Pyramid. Tahoe
Cclc mai importanlc rauri:
Colorado, Humboldt
Acroporturi: Las Vegas, Reno
L,IS VCg,1S este centrol ;ntcnJ.1/;OIJ.1f 81 jocun"lor de nofOC. FaimotlseJc rcelt/me lum;noase ale cazinourilor sunt vizibi/e de fa
lIlar; departari. din
NEWYORK
SUA 217
'"
Capitala Lumii
New York esle 11// adel'(lral conglomerat de popoare --8.000.000 de locuilori-
care comunicii i111re ei in /imba engle=ii. In inferiorul diverse/or comunitii(i elnice
se vorbesc peste 80 de /imbi. Manhallan -Iocllit 10 incepllt de indienii din triblll
Algonkin, colonioat de olandezi cllceril de englezi- toale elniile
CIII/Ilrile. Aici. India. Haiti China se oj/ala 0 dislanla de cateva alei
IIna jala de 0110.
NEW YORK - intruparea visului american
New York este considerat centrullumii,
simbolul libertiitii al tuturor posibilitiiti1or
CE TREBUIE sA
I. in semn de prietenie Fran13 a da
mit Statelor Unite, la 100 de ani
d< b tkclamtia d< lndependenl!,
Slatuia Libertlitii, opera lui
Banholdi. care este inallA de 46,S
m grea de 225 tone.
2, Caraclerislice pemru New York
sum taxiunlc galbenc. Numai in
Manhattan sunt in jur dc 11.000.
3. Pcntru mullA vremc, ce1e doua
clAdiri ale World Trade Cemcr au
fost cele mai malte din Iwne. Pe
II scptembrie 200I, ca unnarc
a ataeului terorist (avioane de
pasageri au fast detumate spre
aceslea), ambele cUldiri s-au
dArimal. Cllidirile aveau peste
110 etaje 0 inaJ\ime de 411 m.
4, II noiembrie este ""sMbaloarea"
naliona1li a tilharilor. Pe II no-
icmbr1e 1965, in locuil de
30 de milioane de locuilori. s-a
intrerupl energia electric! timp
de 13 ore. 0 alta avaric e1eclrica
ascmlinliloare s-a produs in iu-
lie 1977 la 14 augusI2003.
, -
Oce.nul AtlantiC
arenllC's- pe ara
nore/-slld. brccclatl;
cle slIIe de !;{rtidll/e
-strcets- pe am
e."H'est. Onqlll
{{iim in cIolU;
cle Bulemrdul Ill:
5-Fifth AI'wlle $1
de Celltral Pork.
Ne turk se
prr-intc; ca 0 tablti
de organi=atti
in /1 bulevarde
Cwnparal de la amer-
indicni eu podoabe
in valoarc de 60 de
guldeni. astAzi New
Yorl: eslC do-
larilor. triumfului
eapilalismului al
eerului bri1zdat de
zg5.rie-nori,
in domcniul
eulturii, New
York ocupa primul
loe in lume, De
ascmenea, este pc
pnmul loe in eome'1ul eu opere de
ana, fiind unul din locurilc undc
se gasesc muzce de mng mondial
(Muzeul Guggenheim. Muzeul de
Artii Modcmi1. Muzeul Metropolitan
de AnA). ew York este centrul
industriei de divertisment al
induSlriei muziealc populare in
loata lumea, u 0 singura cancra
muzieala a inecput pc Broadway
sau in Manhallan. Jan-ul, venit din
sudul Sialclor Unite, abia In New
York a fosl rceunOSClil universal.
New York este 0 lume intreagi1
intHIn singur
ECONOMIA
Port. industr'ic na\alA. ccntru pes.
caresc. Capuala ecQIlI.lmica)1 comcr-
cial:\ a SUA
CE MERITA VAzUT
\1,FCc.:: \1welll tiC \rt hldcrn
(\t f.\) \1U7c.:ut \ktropohlan lie
\rtA, \lw.... '\I1 Guggenheim CO]CQI3
Frid.
( IAdirik impunatoarc' fmpire State
Building. Building
Time Square. Fifth \\enUl" Bn:xld
way, Railer)' Park. Central Park.
..l.11UHl LiJxrtlijii. \1agaJ'inc giganticc:
Bloomingd11c. Oro-
thers.
N
u exisla in lume care in
diteva secole s."t fi fost corclat
Cll alalea vise. l11'zuintc
Statuia Libcrti1\ii, inalta
de 46 de melfi. a urm bun venit
zccilor de milioanc de il11igmnti
care soseau in pc ap:!.. Nu e
dcloc ca in New York
$i-au <!at intalnire mai loatc culturile
lumii $i oameni de toote etniile.
NEWYORK
PLANUL
Insula ell 0 supra/alii de catel'O ::eci de /..7/omerri patroli, S;IUOla 10 conjluen{o rQurilor
HlIdson $i East Rive/; este principallli cartier 01 New York-lIll1i. De 10 inceplltlll existen/ei
j s-a atribuit iJlsulei 0 mare impOrIOn(ii. Aici domnesc zgarie-norii, re(eouQ de
s/rii::; esleloane densii, singura 00::(; de vert/earc; fUnd Ce1l1ral Park.
SUA220
NEWYORK
poarta lumii noi
Statuia Libertatii a urat bun venit imigranti care,
la ineeputul seeolului al XIX-lea, eautau fericirea in Lumea Noua.
Chiar astazi, aeeasta Batralla doamna este simbolul
Statelor Unite ale Americii.
PE SCURT
IJ seplembrie 200 I --cea lila; in/lmecarii =i din iSlOria New York-I/Illi- dOl/ii dinrre
cele ilia; impwultoar(' cllIdiri ale sale {III 10s1 disll'lm' iiI alaclllierorisi. ingropiind
slib /'/Iil/ele lor Z. 750 de vicrime.
Ccntrol economic industrial at Statc10r Unite
Organizaf in cinci caniere: Manhattan, Queens, Statcn Island, Brooklyn
Bronx
Limba oficiala: cngleza
Moncda: dolaml american (USD)
Rcligia: protestantli. catolie!i. iudaicll
SediulONU
Zonele principale ale Manhananului: Midtown, Greenwich Village, Down-
town. Soho, East Village. Upper East Side. West Side, Harlem, Chinatown,
Battery Park. Bowcry Litlle Italy, Tribeca.
Metroul: circulll 24 de orc, in afam Manhattan-ului a pAJ1ilor nesigure ale

Acroporturi intemalionale: J.F. Kennedy (26 km de centrol Newark
(statui New Jersey. IS km de centrul La Guardia (In nord de Queens)
Ponurilc sum legate de Marile Lacuri, primr-o puzdcrie de canalc, raul Sf.
Laurenliu
Tempcraruri medii: in ianuarie ()OC.
jar in iulie 25C.
CUMA
Manhattan. Toemai de aeeea astlizi
nu putem concepe New York-ul
rara Manhattan. in prezent, Man-
hattan are palrtl zone: Uptown (de
loellintc).llarlem. Midtown
de mijloc) $i Downtown (ccntrtll
comercial).
STATISTICA
in anul 1614, olandezii au pllS
bazele unui pUllet comercial in
Manhallan. Cand in 1625 imprc-
jurimilc s-au dezvoltat, I-all numil
New Amsterdam. in anti! 1664 en-
glezii all cllcerit New Amsterdam
colonia New Nederland, pe care
Ie-au uumit New York. in cinstea
prinluilli de York. Dupa Declaralia
de Independenta, New York a fost
prima eapitala a Confederatiei
Statelor Americallc. La
secolului aI XVIII-lea a inceput
realizarea planului urbanistic in
re!ca al in principal in
Suprafala: 787 k11l
2
. 0 cincimc
o rcprcLint1l. 'paliilc \ cui
PoPuh1lil': 8 mil. (zonG
costllopolifGnl'l 21.2 mil.)
Densilatea populalici: peste
10.000 loc. km
2
Populalia: caucatiana 49"0.
de culoarc 25 ... lalin(\ 20
0
"...
a:\iatic1i 60
l\lanh.ollan: 24 km lungimc.
4km 1:1limc
N
ew York -eel mal mare
al Statelor Unite- este
pc doua insule: Man-
hattan Long Island. in nord-cst
ocupa Peninsula Bronx. iar in sud-
vest 0 Irelme din Staten Island.
Anal pc malul slang al niului
Hudson, New York-ul se bucura
de 0 pozilie exceplionaUi: trei in-
sule sunt adevaratc aparl\loarc oa
turate ale golfuJui, barajul astfcl
fannat separJnd portul de Oceanul
Atlantic.
AFRICA
INSULELE
COMORE
Foe fji apa
COM 1
ArhipelaguJ vu/eRnie al insulelor Comore s-a fmiltat din ocean aeum ciiteva miJioane
de ani jar wwl dintrc vulcani; sa; este Inca activo
COM 2
o cerere de ajutor consecintele sale
La inceputul secolului XIX, cand sultanii din eomore au solicitat protecpa
Frantei impotriva expedipilor de jaf ale locuitorilor Madagascarului,
nu au anticipat care vor fi consecintele rugiiminpi lor.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in anul 1938. in lorgul coastelor Afrieii de Sud a fast pescuit pentru prima
data celacantul, specie de despre care se erezuse ca dispiiruse in umla
eu 70 de miljoare de ani. Evenimcntul a fileut senzalie printre oamenii de
ljitiinla. Alte 200 de specii de au fost pcscuite in ape[e Arhipclagului
Insulclor eomore.
2. Dc la proclamarca indepcndcntei in 1975, in Comore au avut loe numeroase
puciuri rebeliuni.
3. Insulele Comore au fost descopenlc de portughezi in anul 1503. Majoritatea
populoliei este olciiruilii din unnoljii oi arabi lor omestecali eu reprezentanti oi
populolii1or Malgasy Bantu.
4. Numai in Insulele Comorc specia de maimute cunoscula sub munele
de lemur mangusta.
P
01riVil celor mai rccente infor-
ma!ii, primii care fficut
aparilia in Arhipclagul
eomore au fost in preajma
anului 975. Timp de secole dupa
aceea, insulele S-3U anat sub influ-
cnla pcrsana arabii. Portughezii,
olandezii francczii, care au dcschis
facloni in insulc in sccolul XVI, nu
au putut schimba aceasta stare de
fapt. Coastele insulelor au fost ocu-
pate de sultanii arabi iar liimnii local-
niei au fost revoiti sa se rClTaga spre
munti. Comorele au dcvenit ccntrul
comcrtului est-african ell sclavi, care
a Sporil considerabil averea sul-
tanilor. Bogiitia insulelor ntl a ramas
muh limp un secret pentru vecini.
PESCURT
Dcnwnirca oficialii: UniUIl':a
Insulclor Comorc (pana in 2002,
Republica Fcdcral3 Islamicli a
Comorelor)
Capitula: Moroni (40.000 de loc.)
Sistem politic: republica fcderala
Insule: Grande Comore (1.148
km'). Mwali (290 km
1
), Nzwani
(424 km')
Limbi: francc7...a. aruba (Iimbii
oficiata), comonana (pentnl uzul
gerernl)
Religia: islamidi
Moreda: fmne comonan
Cele mai man Offi$C: Mutsamlldll,
Domoni, Fomboni
ECONOMIA
Agrieultura: cullUri de cocotieri.
de orez, de manioc, de rnirodenii
(piper. ghimbcr). de vanilie, de
ylang-ylang. Distilllrea uleiurilor.
Pcscuit. Turism.
ill eomore. cCTClIlonia
nuntii ;Iduna O.1sfJCti
imbriictlli in slmic
Imditionalc.
I>cnnarcntelc lncurslunt
care avcau drept scop
jaful vcrcau mai alcs
dinspre Madagascar, au
detenninat autoritatile din
eomore sa solicite aju-
tornl Frantei. Aeeasta a
inlervenit eu plaeerc iarin
anul 1886 a transfonnat
Comorelc in protC{;lorat
franeez. Franla a fost de
acord sa reeunoasea
pendent<'l insulelor procla-
mata in 1975. eu conditia
ca fiC{;are insula
cxprimc individual OPli-
urea. Rezullalul referen-
dumului a fost
Mayotte a decis sa
ri'imana alaturi de Franta. Pana in
momentul de ralii, locuitorii insulei
au statui de cetAleni Francezi din
departamenlclc exlerre.
CE MERITA VAzUT
Moroni. \ ulcanul Karthala.
planta\iile de mirudenii do: llori
dcstiniltc proJuqiei de parfumuri.
coralil'rc. .tung1a
tropicalii.
AFRICA COM 3
INSULELE COMORE
HARTA FIZICA
'M
OCEANUL
loca'la\i
Jll'511l10.ooodeloc
JII'518 5 000 de loc.
sub 5.000 de loc,
INOIAN
500 1000 2000 m
~ ' ... r ~ ..
,-
MORONI
'000
Grande eomore
Nzwam;
l
Mwali
E c
o
M
o
"'m
Canaful Mozambic
Trei dintre primele patm insule ca marime din Ar!JipelaguJ eomorelor
alcatuiesc un stat independent, care mai cuprinde cateva zeci de insuJife.
Locuitorii celei de a patra insule, Mayotte, au ales sa ramana alfituri de
Franta.
INSULELE eOMORE
Varfuri de vu1cani
1a suprafata oceanu1ui
Cele patru insule s-au format la distanta de mii de ani
una fata de cealalUi. Probabil, astfel se explica
caracterullor foarte diferit.
STATISTICA
Suprafata: 2 PO km (lara oltel
Populatia: /;\% mii de I(lCullon
Densitatea populatici: )/;\0 kll,;. km
eel mai tnalt vicf:
Knnhala (2..161 Ill)
cuM,!.
"
I
n dccursul a milioare de ani.
paint insule vulcanicc sau
in51tat din Oceanul Atlantic, 13
nord de Madagascar: Grande
eomore, Mwali, Mayoue (Mahorc)
Nzwami. Dou:l dintrc ce1c mai
vechi insule. Mayone $i Mwali,
paslrcaza putire unne ale originilor
lor vulcanice: etl limpul, vart'uritc
abruptc ale munlilor s-au locit $i nu
ies in evident;} in pcisajul deluros.
Insula Nzwami eslc eea mai pito-
reasca. Rcsturile cralcrclor sale vul-
eunice sunt inconjuralc de podi$uri
acopcrilc de vcgct3tic eXOIica,
presaratc din Joe in loe etl laeun $i
cascade.
Pc cea rnai marc insulli, Grande
eomore, se ana Kanhala - ultimu!
vulcan aCliv din arhipclag. Erupliile
sale afccteaza insula 13 intervale de
5-10 ani. Dc aceea. aspcctul urei
mati pfu1i a insulci de un
peisaj sclenar. in timpul erup\iilor,
rnuri de lava de euloarea fierului
topil acopern dimpurile $i satele iar
apoi se revarsa in marc,
Locuitorii triiicsc intr-o
continua, dcoarcce dircctia
r.iurilor de lava nu poole fi pre-
Tropical! oceanicA, foane umcda.
Temperntunl medic e<;te de -15-C
in ianuarie +21"C in iulic.
Precipituliilc anuale: intrc 1.100 f$i
2.600 mm
"32um: ureori, aeestea se indreapla
eiitre sud, spre aeropon, alteori,
catre vest, in direqia capitalei
Moroni. in Insulele eomore circula
minunate dcspre mistcTio-
sui vulcan. Raspfuldirea acestora
este sprijinit.ii $i de natura: varful
vulcanului Karlhala (2.361 Ill) estc
aproape in pcnnarcnlii invaluit de
noTi de ploaic.
Mursamudu - principal de pc Insula Nzwami.
AFR1<tl
EGIPT
Taramullaraonilor
EGY 1
,.

....... ?4
in d e ~ e r l , /anga Gioa, in apropiere de Cairo, se ina/rei cele lIIai fail/lOose lIIorlllinle
din/ume: piramidele. Piramida lui Cheops esle una dinlre "cele $aple minuni
ale lumii" all/ice, care poalefi vi::iwtli $i in ::iIele /1oastre.
EGY2

In regatul Zeului Soarelui

Piramidele de la Giza sunt marturia gradului avansat al vechii culturi
egiptene. Cu toate acestea, identitatea culturala contemporana
a Egiptului se bazeaza pe turnurile din lumea arabii. Arabii trateaza
Egiptul ca negociator principal, inca din perioada
Sadat, ca un mijloc de interes intre lumea araba Vest.
CE TREBUIE sA
I. Piatra de la Rosetta (un la est de Alexandria) n de\'enit cunoscutA
pe:ntru inscriptiile trilingve. care in anul 1822 au inlcsnit descifmrea de cAire
arheologul francez Champollion n scrierii hieroglifice.
2. in anul 1988, Premiul Nobel pcntru Lileratur'i a fost acordat scriitorului
egiptean Najib Mahfuz. Actiunea romanelor sale se pctreee la Cairo,
in care sa ni\scul. in anu! 1994, a suferit rAni grove in atacul condus dc
fanatici.
3. Printre marile figuri istoriee ale Egiplului se deosebc$te Gamal Abde! Naser
(191870). Din anul 1943 s-au grupat in jurul sllu ofiteri care
crcdinla; eu ajutorul accstora a organizat in anul 1952 un alae de Sial
I-a delmnat pc regele Faruk I. in anul 1953. Farulc a fugit peste grani{A.
iar Naser a proclamat republica.
format Ilosni Mubarak. Cu limpul,
Egiptul $ia recaplUat locul in Liga
ArabA $i $i-a doOOndil chiar presligiu
ca intermediar in negocieri.
flieroglifele SWI/ ideogrllme core
injiif1fe(CtJ Ollnreni, Ollinlllle $i
e\'enimenre dill exislenlll cotidiami.
Dupa asasinarca Sadal.
unnallii strategici sale moderalc au
Contaclclc cornerciale intcml\ionale
au adus conducatorilor Egiptului
bogalii incxprirnabile. in Egiptul
de astiizi nu rnai estc vorba de 0
gramada de am $i arginl. AccaslA lam
functia de intennediere
intre zona de vest $i lumen araba.
Tocmai de accea. limp de douazeci de
ani, Egiptul a fost nevoit sa plateasca
un mare prel: atunei cind in anul
1979 Sadat a semnat
la Camp David aeordul de pace eu
Israclul, lArile arabe invecinate au
pedepsit Egiptul prin excomunicare.
in interioml tarii JX)lilica dcschis.."t
a intftmpinut re7istcnla.
Z
eul soarclui Ra sirnbolizeaLti pc.
rioada de inOorire a rninunatei
culturi cgiptcne din anii 2640-
2160 iH. AIWlCi. in tirnpul dornniei
faraonilor Djoser. Snofiu $i Koops. au
fost inaltnte piramidele $i templele.
PE SCURT
Pimmiddc Slin\u\, \'aka RcgiloT
(morrnamul lUi Tuthankamon).
Luxor. KamaL.. h:mplul \bu
Simbel.
Dcnumirca statului: Republica
Araba Fgipi (din antll (953)
Structuro: 26 de pro\"incii. opt
regiun! CCOllOrnlCC
Capitala: Cairo (15 mil
locuilori)
Llmoo: arnba (oficialli)
M0ned3: I lilt egipteaoo =- 100

Rcligia: (9()0 0).
CTl.":$liro de rit coplic (9-100 i)
Lacun: Rczcrvorul Naser (6.500
km
J
)
Fluvii: Niltll, 6.671 km. hingli
AStinn ell 0 IlI.lime de 200 m
Celc mai impor1nnte
Giza, AJcxandria. Suez, POr1ul
Said
Aeropor1urile: Kair-Helwpolis,
Ale:{andria., Asuan
ECONOMIA
Tu.-ismul. I '\tragerca 1I1ciului
a g:uclor naturale. produqia
cncrgici ek-clricc. Industria: de
aUlo\chiculc. annamcnl. ';>1
alimentara. Sc artie! 13
Canalului SUCi' \gricullura:
gmului. a porumbulUl. a
orcLu!U1 si a bumbacului

EGIPT
HARTA FIZICA
EGY3
_....
\,
'"
1
1
-
Tobo ...,;', ........
HI"'"
11.. ..(;11.1111
_.
'"""'". ...
.-
-
-

IH:)IUU.

Localltiti
peste 1.000.000 de Iocuilori
1oo.0()().1.ooo.ooo
5O.0()().1oo.ooo
sub 50.000
100 200 50lI m
- drumuri mai importante

Door 4% dill supra/ala Egipllllui es/e loclli/a sail clii/im/a. ViOla es/e cOllcen/ra/a
in cOleva oaze, dar mai ales in valea Nilului. De acesl Jluviu a depins eXiSlen(a
domniei !araoniI01; 101 de acesla depi"de (inulul de aSla::i.
EGY4
EGIPT
Pe malul jluviului datator de viala
Aproape intreg teritoriul Egiplului se afla in zona tropical uscata. Dar nu inlreg
teritoriul estc pustiu: aceasta se datoreazi'i Nilului, eel mai mare nuviu al Africii.
-
-
in pm"tea de $11$ a Niluilli 1Ia1;ghea::ii
feillca. /1/1 celebrll \'a.\' egi/Jtean: lI!ce
pe lallga Va/eo RegilOl: illconjl/lYlul
de sriim:i.
Miezul Egiptului este
Nilul care curge dea
lungul \<1rii pc 0 lungimc
de 1.550kilometri;larmul
acestuia este 0 vasta 007..a.
Apele datatoare de viala
ale fluviului formeaza
la gura de scurgere in
Marea Mediteranl1 0
delta ramificata. Aici
sunt situate cele mai mari
ale Egiptului -printre accslca se
numruii eapilala \Arii eu 15 milioane de
locuilori- Cairo.
Cea mai mare parte a populaliei
Egiptului uaiC!j:tc din agricultura inca
de la construirca Barajului de la Asuan
rccoltele sunt mai de prev8zul.
iar eonditiile de viatfj pe valC'd Nilului
s-au imbwllitiltit considerabi1. Barajul
colosal actionem ca Ull regulator al
inundatiilor $i directionea7.1'i surplusu]
apclor caire Lacul Naser.
in decursul a 30 de ani, popu1atia
Egiptului a suferil consccinlele raz-
boiului. Prin llnnarc, a crescul nevoia
de alimente.
CLiMA
Pc t.:1rmul mcditcrnnean estc calda
bland1i (fluCtU3\ii redusc de tem-
peratura: in ianunrie +13,5cC. in
august +26C). in intcrioml \lirii
este foane fierbime 11i (celc
mai ridicate tcmpcraturi
+4 1C). Fununi de nisip. primavara.
obi11nuitii: limp de doua ore tem-
perntura poate ntinge 20
G
e.
--.,..,,-...
Cea mai mare parte a populajiei
Egiptului pe leritoriul ingust,
dar foarte fertil al Nilului. in perioada
anuala de prosperi tate (august-
scplembrie) fluviul inunda valea in
apropiere de Asuan ell 8.500 metri
cubi de apa pe secunda, ceea ce face
posibili'i cultivarea plantetor fllrajere
a recoltelor pentru iam:'i..
Suprafalll: 1.001,4 mii km!
Populatia: mil (eslc n doua
lar1l. durll Nig.:ria en llumll.r de [0-
cuitori din Ali-ieu)
D('nsitatel! populalid: 75 roc
(pc \alca Nilului: 1.300 loc.'km
1
)
Rcligin principah\: islami<;mul
(94
0
o. in principal sunniti).mcmbri'i
a biscricii bisericii de vest
catolidi (60)
Cclmai lnalf \ arf: \1unlcle Sfin-
tei Ecmerilla (in peninsula Sinai)
2.642 111
Granite: eu Sudan, Libia Israel
STATISTICA
r
eritOriUl Egiptului cste alcatuit
din milioane de kilometri
patrati. daar palm 1.1 sum
din acesta cste construibil locuibil.
Acesl vast {inUI african, intinzandu-se
din Peninsula Sinai pana in Asia. esle
aeopen! aproape in intregime de
semide$eT1.
Sia/uill lui lilli-lea di" celehrele mine de III Luxor.
AFRI
CAIRO
Centrullumii arabe
EGY 5
Pia/a Salah el-Din $i Moscheea Sultanului Hassan (constmita intre anii 1356-1363),
vedere dinspre citadela. in panea dreapta, Moscheea AI Rifai din anu11869.
EGY 6

Intre islamism societatea de consum

Importanta bunlistarea Cairo au fost determinate de sa
strategicii la riiscrucea unor importante drumuri comerciale, in iuima lumii
arabe.
CE MERITA VAzUT
Cairo musulman cu Citadela sa.
Cairo crqtin cu bisericile copte.
Muzeul Egiptean care asc:unde
comorile lui Tutankamon.
Piramidele din Gi7.a atlate in
apropiere. Memphis.
PESCURT
Capitala Egiptului
Limbi: aruba (limbi'l. oliciald),
engJeza. dialecte locale
Moreda: lira cgiptcanii
Re1igic: isllllnism (92%),
de oncnlare copla
Fluviu: Nil
MelrOu
Acroport intcma\ional: Hcliopolis
ECONOMIA
mClalurgicll. de
ck'Clricc (mijloacc de transport).
chimicii (productia de cauciuc),
alimcntar:i (tutun). Servicii
(comert-. administralic. finan\c).
C
airo nu a fost construit din
intamplare pe malul Nilului,
IOClll pe care II ocupa astazi,
la inaltimea insulelor Gezira
Roda, faciliteaza traversarea rara
problcmc a fluviului. Conducalorul
arab Amr rbn-el-As a cucerit
cetatea bizantina ridicatfi. aici in
anul 642. Tabara sa militam s-a
transfonnat treptat in noua capitala
a ,arii deja arabizate a primit
numele de Al-Fustat (in prczent
Vcchiul Cairo). Cuceritorul a con-
struit aiei prima mosehec din Egipt.
in seeolcle care au unnat,
alltorita!ile din Cairo, in [runte Cll
dinastiile Ayyubizilor Mamc-
lucilor, au acordat 0 deosebitii
atcnlie dezvoltarii infloririi
in seeolul XIV, Cairo
emana 0 frumuse!e irezislibila pen-
in 002<11111 din
Cairo po/i
eump:Jro eelc m.1i
exotice /Tuete $i
legume.
Citade1a ofem 0 vcdere idealii asupm
Vechiului $i Noului Cairo.
tru intelectualii pc din
lumen intreagii. inca de pc atunci,
aeesta era un marc imbogatit
de pc unna eomcJ1Ullii cu mira-
denii presarat ell mosehei
palate oplilente.
Islamul continua sa Joace un ral
decisiv in Egipt, dar lara capitala
sa se deschid tol mai mult catrc
Ves\. Calatorul nu poate sa nu
observe imediat contrastele puter-
nice care domresc in Cairo: aici
lumea araba se Cll innu-
cntele apuscne.
CLiMA
Tropicali'l.. Veri ficrbinli
secCloasc, ell Icmpcraturi care
variaza in iulie intrc 24C 41C.
lemi bliinde ;.i insorite eu
prccipitaJii rcdusc. Temperatura
medic in ianunrie varinzii
intre 9C !Ii 19e.
CE TREBUIE sA $TITI
1. in amichilatc. eel mai important din Egiptul de Jos era Memphis.
infiinlat in milcniul III i.Ch. Ruirelc sale transfonnate in muzeu in acr libcr
se aOa la numai 24 de kilomctri la sud de Cairo.
2. Pentru a ob\ire 0 diploma eliberatii de Universitatea Islamica de pc langi'i
Moscheea Al-Azhar trebuie sa studiezi 17 ani.
3. La infiinlarc, Cairo a primit numele de ,.AI-Qahirnh". adicll. .,invingatorul".
4. Descopcririle arheologice din 1980 au demonstrnl faptul eli. cgiptenii
tehnica tip.1rului inca de pc vremea Dinastiei Fatimizilor, cu
4000 de ani inaintea europcnilor.
-
DDH.I
Ami
I
CAIRO
PLANUL ORASULUI
, -
--
De$i tradiliile sale nu dateazii din antiehitatea ale eiirei vestigii suJJf omniprezente in Egipt,
eea mai mare metropolii a Afrieii $i a Orientll/ui Apropiat riimane, de seeo/e, eentrul
cultural, $i nu numai, alfum;i arabe. Piramidele dil1 Giza, care, imprewu'i eu ora$ul Cairo,
fOllneazii un uria$ organism urban, exponatele din Muzeul Cairo $i statllia lui Ramses din
fala Garii Centrale stall miirturie a striilueirii vremurilor demult apuse. jn sehimb,
mosehei/e, bazare/e $i zgfJrie-tJorii modemi de pe malul Nilului aleiituiese 11L/nea arabii
contemporana.
EG II
CAIRO
eel mai islamic dintre orafjele arabe
Frumusetea Cairo a atras laudele ciiliitorilor de cateva secole, cand il
numeau ,,mama lumii". De atunci, el a suferit numeroase scbimbiiri: suprapopularea,
poluarea constructille haotice au marcat profund 0. Din fericire, striilucirea
timpurilor trecute nu a dispiirut cu totul.
C
airo cslc cclmai mare al
Africii. POlrivit cstimJirilor,
aid locuicsc peste 16 mil i-
OOr de locuitori, iar numfuul accs-
lora se dubleaza In fiecarc 10 ani. Sa
nu uit5rn: Cairo nu este numa; un
"colas al Lumii a Trcia", ci ofa$ul
in care au lual intre 1382-
1517, cclebrelc .. 1001 de
napli
n
.
inccp<ind din secolul X, Cairo a fast
principalul ccnlru al islamului. in
972 a fost conslnJitii moscheea AI-
Azhar, iar in 988. Universitatea care
apartin:: de aceaSla. Moscheea cste,
de peste 1000 de ani, cenlru] spiri-
tual pcntru studiul $i intcrprctarea
islamului. prccum $i eel rnai impor-
lam de invati\mant al lumii
arabc.
pot relaxa in fala urei eafele a urci
narghilelc, in cafen:aua AI Fisha, al
carui oaspete constant a fost scri-
itorul egiptean, Naguib Mahfouz..
distins cu premiul Nobel.
Anubis. expomJt in forma de $<1clJ/, apaI1inand lcz:JUru/ui lui Tutankttmon dm
Valc:1 Rcgilor. civiliznlic cgiprc.1nfi din sccolul XIII.
suficient sa vizitczi monumcntclc.
Turistul trebuic sa se lase patruns de
aunosfera pctrcaea
noaptca prin ba7.arul din eal1ierul
Chan al-Chalili. Aiei, vizit3torii se
Supraf8Ja; 453 kill
Popu1apa: '''.1 nnl. loe,
(aglomcrdlia urbana num;irU 16..:!
mil.llx.)
Sporul natural:
Densitatea populatiei:
I7.XXO ',Ie 1m (num;li in ora.!jl
Dis...!" falii de M.... MediteraD4:
.:!OO km
STATISTICA
In Cairo exist;) peste 500 de
moschei. Cele mai remarcabilc din
Ire aCCSlca sunt Moscheea AI
Azhar, AI Rifai, Moschcca
Sultanului Hassan precum eea a
lui Mchmct Ali (supranul11ita
Moscheca dc Alabastru) din
Citadela. Poposind in Cairo, nu este
AFRICA
....
o
MAURITIUS
Griidina Raiului
MUS 1
-
-
Plaje de vis inconjurate de palmieri $i ape de cristal - a$a arata insula Mauritius
denumita de poetul francez Baudelaire "Griidina Raiului".
MUS 2
Faima datorata unei
Numele Mauritius este universal cunoscut datorita celui mai
celebru timbru din lume. Trebuie menlionat faptul
ca insula este un adevarat paradis in oceanul Indian.
ECONOMIA
1

"
Rodrigues
MAURITIUS
OCEANUL
INDIAN
farquhar
,MaM
Amironle
Reunion
J

Tropicu/ CaPriccmu/ui
.,
A/dabra

Seychelles
Comore
f
MAGADASCAR
Mayolte '
(fr.)
Cana/u/
Mozambic
MOZAMBtC
ANZANIA
Agricuhura: 94
n
0 din ",uprofa!;)
insulei eslC acopcrita de culturi de
trestie de r.lhiir. ceai. orez.
rutun. animale10c bo"ll'l:'
Industria: fannar.."\.'ulici.. Turism
CE MERITA VAzUT
I
nsula Mauritius a devenit celc-
bra datonta unui timbru
la care viSC3/.ii fiecarc filatclist
din lume. Timbrul numit "Mauritius
albaslru" a fost emis in fOSUl colonic
brilanica, in 1847. Paoa astazi s-au
pastrat daar 12 cxcmplare estimate
de co1eclionari en fiind cele mai va-
loroase din lume. Faima se datorea-
z.ii gravorului: in limp cc
grava placilc. Joseph Barnard avea
in fata ochilor sigla alamal:'i deasu-
pm oficiului Astfel, in loe de
CE TREBUIE sA
I. eel mni indmgit dans popular din insula Mauritius este "siga", adus de
sclavii din Africa.
2. De Maurilius se leagli povestea uoci perc<:hi de emi romantici: Paul
Virginia. ISloria lor emolionant3 desprc noblelea drngostei in
acest pamdis neatins de civilizalie.
3. in anii 1891. 1893 1899 pe insula au izoocnil epidemii de bolera care
au decimal populalia.
4. Din puncl de vedere a1 industrializarii. Mauritius se situeaza pc locul 4
inlre cele 52 de liri
Pon (pialo). Curepipc
(cliidirile din epoca coloni313.).
ntdierele arti7.anat
bijutcrii. imbracaminte). Pample-
IllOUS5CS (grAdill3 hoUnic3.).
Casela lre....'T\alia de p3sari).
cascada plajde albe.
500km
cuvintcle "Post paid" (franco) a apli-
cat pc timbru inscriptia "Post Offi-
cc". AstiiZi locuitorii insulei ii sunt
recunoscatori grnvorului dislrat. Da-
tmila lui, timbrclc cu digia rcgirei
britanice Victoria au mcut insula
celebra.
Frumusctea acestei insulite din
largul coastelor cstice ale Africii din
Oceanul Indian a fost s15.vita de
scriilori renumiti, cum ar fi Charles
Baudelaire $i Mark Twain. eel din
unna avca sa spuna ci'i Dumrczcu a
creat in Mauritius al doilea rai.
intr-adevar, insula este de vis: soare,
nisipuri albe, lagurc limpezi ca de
cristal, plaje minunatc care se inlind
pc kilolllctri intregi $i p5.duri de pal-
mieri. accstc atuuri ale insulei
nu mai sunt de rnult un secret.
pcnlru mornenl, Mauritius este oco-
lit de invazia
AFRICA
o
MAURITIUS
HARTA FIZrcA
Flat I.

MUS 3
-
,..,.
OCEANUL INDIAN
Gunners Quoin
Cap MalheufBUx
........... "
Peste 100000 de Ioc.
Pes'e 50000 de Ioc,
Sub 50000 de Ioc.
--Drumuri irnportante
..E Recdul de corah
200 500 1000 m
---.... . .
..-
OCEANUL INDIAN
"....
Cea mai mare parte din podi$urile din Mauritius este destinata culturilor,
in special de trestie de zahiir, care au inJocuit flora originaro. Aceasta
nu ji deranjeazii insti pe t u r i ~ t i , care continua sa viziteze insula cu pJacere.
MUS4
MAURITIUS
Un curcubeu de culturi
Atmosfera specifica a insulei esle rezultatul unei tipic asiatice a
stilului de vialii frantuzesc. Ironic, sleagul britanic a flutural deasupra insulei un limp
mull mai indelungal decal cel francez.
Floro in Mauri/ius csu: e:arem de: Curcubcuf
V.1zuf aiei po.1tC Ii simbo/ul muJticulturolismului de pc insu/J
I
Sfon3 insulei Mauritius estc isto-
ria cuceririlor coloniale europe-
reo Primii sositi au fost na\liga-
torii pollughezi. in unul 1507. Au
denumil-o "'nsula Lebam", dup..i 0
specie (acum disparuta) de p:ls:iri
ascmanaloore lebcdelof. 0 suli) de
STATISTICA
Suprafata: :U)40 km-
Populapa: 1..2 milioone(68""dc
origin: indiana .27"0 creola. ]""
chirc....1. 2".
Densitatea populapei: 569
hx:uitori "m
Cel mai inalt virf:
Pilon de l:l Pl.'lltl.' Ri\ i"!re 'oire
1827 m)
Lungimea coastci: .217 "m
De .lpar1U-c msul:l
(500 kill la est) ell ()
suprat:11;i de 110 "m
ani mai larziu au ajuns aici cortibiile
Companiei Indiilor de Est. in oooa-
rea gU\;emalorului Moritz von N3S-
sau olandezii au numit insula "Mau-
ritius". Dopa explootarca inlensi\l3 a
padurilor de abanos. olande-
zii au parnsil Mauritius in 1970.
Cinci ani mai tarziu insula a intrat
sub silipanirca francezilor care iOIC-
nlionau St1 deschidii aici 0 ba7;:i de-
stinatii luplci pentru starpirca pira-
tilor din Occanullndian. Penlru fra-
ncezi, Mauritius a devenit "Insula
Fran!ei" ("lie de France"). Sub con-
ducerea lor, mii de sclavi cultivau
aid trestic de zahiir. Abolirea defi-
nitiva a sclaviei a avut loe abia in
perioada britanica. in 1835. Insula a
ob!inut indcpendenla in cadrul Co--
mmonwcalth-ului britanic in 1968.
Populalia illsulci a mmas ins,'i cre-
dincioas,'i limbii franceze stilului
de vialii francez iar Parisul c con-
sider:ll de auto-
htoni drept "buri-
cui pamantului".
in prezent. Mauri-
tius este un curcu-
beu de culturi
grupuri elnice de
origire indiana,
creola, fmncczli
chilrza. 0 dovada
in acest sens este
steagul nalional
in 4 culori
albastru, galbcn
verde).
PE SCURT
la oceaDullndian (880
Ion la Est de Madagascar)
Independentli din 12 manic
1968. Membra a Commonwealth
-ului britanie
Capitala: Port Louis (145.000
de locuitori)
imp.'I.'1itii in cinci districte:
Plnires*Wilhelms, Mokll*Flacq,
Pamplcmousses-Riviere du
Rempart Grand-Port-Savane
Limoo : englcza (limba
administrntiva), rranceza.
creola, bhoJpuri (dialect indian)
Religie: hinduism 5()O/
310/.. islamism 160/
budism 3%
Moncda: rupia mauritana
V:irrurile principale: POlICe,
Picter Both, Mone Brab..1nt
principale: !)ort Louis,
Grande Baie, Pamplemousscs.
Beau Bassin, Mahl1bourg,
Souillac, B5nares. Curepipe
Aeroporturi: Plaisance
International Airport
CUMA
Sublropicalii. Din noiembrie p:ina
in aprilie estc posibitl1 ap.1rilia
ciclO..1foclor. Temperatura aerului In
lJinn: din ianuarie pana in aprilic
30'C. din iulie p:iml in scptembrie
(periooda rece) intre 14 n"e.
AFRICA
I
CIAD
De 1a Muntii Tibesti la Lacu1 Ciad
,
TeD 1
-
in inima continennlJui african, departe de mari $; oceane, se afJa Republica Ciad.
RegiuIJile IJordice alc larii SUIJI locuite de arabi, iar regiuIJile sudice, de populalia de
culoare. eel mai IJumeros grup etIJic este reprczeIJtat de populalia Sara, care se
indeletnice$te mai ales ell agr;cu/lllra.
Teo 2
Antagonismele dintre nord sud
Francezii, care au trasat granitele statuiui Ciad la inceputui secolului xx,
nu au urmat niciun criteriu logic. Consecintele acestui fapt sunt
conflictele etnice perpetuate panii in momentui de fata inlre nordul arab
sudul dominat de locuitorii de culoare.
CE TREBUIE SA $TITI
I. in secolul LX, triburile arabc controlau regiurea dinjurul Lacului Cind. in
perioada de innorire a sl....tului KalK:m, Ciadul a fost parte integranll\ a unuia
dintrc cele mai mari imperii ale Africii.
2. Dcprcsiurea Ciadului estc una dintre cele mai adlinci din Africa. Aceasla
cuprinde terenurilc de dincolo de granitelc Ciadului (mai ales la est. in
Sudan)
3. Populalia Ciadului rolosqtc peste 120 de Iimbi ii dialecte diferitc.
L
a sccolului XIX,
statele ambe sub stapanirca
dirora se ana Ciadul de peste
un mileniu s-au dcs1.Jfunat. Profitand
de ocazie, francczii au arexat acest
terilariu Africii Centrale, pc care 0
controlau deja. Gad a raffias parte
intcgranta a coloniei francczc paoli
In dobandirca independcn\ci, in
1960. Tara era dominatii de tribu!
Sara, atal din punet de vcdcrc ec0-
nomic. cal din puncl de vedere
politic. Regiunile nordice ale statului
emu ocupate de arnbi. La numai doi
ani dupa indcpcndcntci,
fficut apantin connictele
STATISTICA
Suprafata: mrhoare km
Populapa: 9.1\ mllio.nr do: lllCultori
Densltatea populapei: 7 IlX km
PopuJapa urbanA: 25 0
Speranta medic de viall: 50 de ani
fo:mei -47 de ani pcnlru
h.irhap
eel mai inalt virf: I"mi Kou......i
IJAI5 m)
PE SCURT
Dcnumirea aliciala: Republica Gad
Struetura administrativa: 14
prefceturi
Capitala: N'Djamena (721.000 de
loc.)
Limbi: fronccz.'1. nrabli (limbi
oficia1c), limbi tribale
Vnluta: francul CFA
Re1igie: animism. islam,
Cele mai Iungi rauri: Chari. Logore
Aeroport: N'Djamena
sociale pc fond elnic. in 1963, au
avut loe primele aCliuni anliguvcma-
mentaIe. Rebelii musulrnani nu au
sa rastoarre guvemul
Tombalbaye. Cu aju-
torul Parisului, acesta s-a mcnlinut la
pUlere p3na in 1975, c;ind a avulloc
o lovitura de stat militarii, unnat5. de
un riizboi deschis inlre FronlUl de
Elibcrore Nalionala a Ciadlilui
(Frolinat), reprezentantul nordului
musulman, sudul cTC!j:tin-animist
care dominase in trccul tara.
in 1978, dupa mulre runde de
rcgocieri, a fOSI creat un guvern
provizoriu. Sarcina acestuia era C<.11-
marea conflictclor tribale
obtircrea uniwlii nationale. La con-
ducerea noului cabirct s-au allal doi
Produclia
de eercaJe
cSle
suficicntiJ
doarpcntro
nc\oile
mtcmeale
rarii.
dintre liderii FroHnal - f-1isserc
Ilabre Goukouni Oucddei.
Rivalitatea dinlre a condus la
dcslriimarca Frontului la ciidcrea
guvemului. Libia s-a amestecal ea
in conflict. de partea lui Oueddei.
Kaddafi conta pc vicloric unn.5.rca
unirea teritoriilor Ciadului Libiei
sub conduccrca sa. Oucddci a
rcfuzat, insfi, sa colaborcze. Ilabre a
folosit confliclul in folooul sau. Cu
ajutor militar din panca SUA a
Frantei, el a intrat in capitahi, in iunic
1982, s-a proclamat
Anii '80 au decurs sub scmnlll con-
niclelor interrc intemationale. in
1994, annele au fOSI, intr-un final,
predate.
AFRICA
I
CIAD
HARTA FIZICA
Teo 3
dune de nisip
500 1 000 1 500 m
Mirodenii 5; legume
in piala din Chadrn..
cuMA
- - - drumuri pnnopa1e
* rezervapi naturale
LocalitalJ
peste 100.000 loc.
intra 50.000 - 100.000 loc.
intre 10.000 - 50.000 kx:.
sub 10.000 Ioc.
Clima tropicahl 18 nord
tropicalii In sud. Temperatura
medie in N'Djamena \'ariazA iOlre
+24 Iii +39"'C. Cantitatca de
prccipil31ii anualc variaza intrc 20
750 mm.
CNNf;Dl
"">m
.. ..
-'-, it ,:..

,
,
,
l I 8 I A

REPUBLICA
CENTRAFRICANA.

I'"'
,--
t. BORKOU,'

"
, ,
, '
BOOL

N I G E R

DC$crtulla nord, savana Ja sud. Acesta estc numai unul

dinlre criteriilc care divizc(1za rara in doua zone. AIle
eriterii sunt clima di(eritii, vegelatia $i populatia, arabi! /a
nord $i de eu/oare la Slid.
TCD4
CIAD
A
In tjnutul secetej
,
Razboiul civil indelungat, seceta urmatii de inunda\ii in final, invazia lacustelor
au aruncat populapa Ciadului intr-o samcie lucie au flicut tara dependentii de
ajutorul extern.
C
iadU! CSIC un exemplu lipie
de tara slab dezvoltam. Doar
25% din popuJatie
in Jumalatc din cetiiteni nu au
implinil inca 15 ani. iar spcranta
medic de viata este de door 47 de
ani. in Slatul eu 0 supraful.3 de
calcva on mai marc dedit cca a
ROffianici locuiesc doar9,8 milioare
de aameni. Ciadul estc foarte in::gnl
populaL Majoriultca locuitorilor
sau stabili! in Dcprcsiurea Ciadului
$i pc malurile rftului Chari. La nord,
populalia se conccntreaza in jurul
oazelor sau duce 0 vialii nomada.
Baza economici esle reprezenlalfi de
culrurilc agricolc pnmiti\ic, mai ales
de manioc. mei, trestie de zahar
alure. Locuilorii rcgiunilor nordicc
ale larii se ocupa in princip..11 eu
vitclor. in zorele mai fer-
tile din preajma lacului Gad sc cul-
tivu bumbacul. Vcnilurile din Vflll-
zarca bumbacului rcprezinla 40 %
din \'aloorea exportului. AccaSla
dependenla a economiei de 0 sursa
unicii de valula a condus de multe
ori in istoria Ciadului la crize finan-
eiare, provocate de prelU-
lui bumbacului pc mondiala.
Prin Lacul Ciad trece grnnila cu
Nigeria, Cll Camerunul $i cu
Nigeml. in apropiere de v5rsarea
raului Chari in lac se ana eapitala
Ciadului, N'Djamena (foslul Fort
Lamy). Pescuilul este un clement
important al cconomiei in aecstc Ji-
nuturl. In pcrioada ploilor. Lacul
Ciad se revarsa in mod regula!. Pc
timp de seecla. dimensiunile lacului
se injumi'iti'itcsc in comparatie eu
periooda prccipilatii1or.
in nordul Ciadului se ana regiunile
ale Saharei acopcrite de
ECONOMIA
Agncultura: cuhuri de bumhac.
mci. manioc. trestie de 7..a.hJr.
alurr de pamalll. \ itclor,
lndustrie slab
dc..\oltalu,
ierburi surace sau tOlal lipsite de
vegetatic. Doar in masivul Tibesti
(eel mai inalt munle din lara) poate
fi inlalnita 0 nolii eeva mai bogatii,
eu vcgctatie meditct"llmani'i. Mai
sprc sud, sc intind savarclc ell bao-
babi salcami. Cu cat sc inaintcazil
mai ad:inc in inima ell atit vc-
getatia savarci devire mai abun-
denta. in rcgiurea care cuprinde
Deprcsiurca Bodelc tniiesc elefanli.
girnfe, rinoceri lei. Aiei sc ana
majoritatca (><Ircurilor nalionalc a
rczcrvaliilor naturale.
~ I C A
-
-
-
TUNISIA
Balconul Africii
~
- -
TUN 1
. ,

PrilJ regiulJile pustii ale TUlJisiei, la sud de MUIJ!ii Dahar, se eiiliitore$te de seeole eu
ajutorul eiimilelor.
WN2
Patria lui Hannibal
1n apropiere de Tunis se afla ruinele Cartaginei. 1n perioada antica,
aceasta a fost centrul unuia dintre cele mai mari imperii din bazinul Miirii
Mediterane. Pe vremea lui Hannibal, Cartagina aproape a invins
atotputernica Roma.
La incepuruJ seco/ului XX. oro.:>ul de provincie AJ-Hammamal. pc coasra de
nord-cst a Tunisiei. a conSli/lli/ 0 surs5 de inspirolie penfIlJ multi arli.:>/i.
CE TREBUIE sA
I. Granila dintre Tunisia Libia a fost stabilita definitiv de abia in 1982.
Conflictul indelungat dintre cele douA lari vecirc a fost de scntin!a
definitiva emisa de Tribunalul International de 13 Haga.
2. Kairouan este unul dintre slime ale musulmanilor, al patrulea ca
importanta. Aid se gase;;te 0 mare celebra moschee (Sidi Uqba).
3. Ini!ial, Tunisia a fost patTin populaliei herbere a care, mai l.1.rL.iU
sa arnestecat cu arabii. tn prezent, aid triliesc pUlire triburi curat herbere.
4. Guvcmul Tunisici conduce 0 carnpanie extinsa pe tema planificarii
familiale, cauzata de suprapopularea liirii.
romane, eu mult mai
nllmeroase. in anul 212 LCh.,
ea.nd Roma supusese deja
numcroase popoare rebele, la
ponile a aparut
Hannibal - eveniment unie in
iSloria imperiului. Acesta nu s-a
deeis insa sa atace
Annata eartagineza a fost
respinsa iar in 202 i.Ch. a primit
lovitura de gratic in apropiere
de Zama, in Tunisia de ast3zi.
Hannibal a fllgit in Siria iar in
timpul eelui de-al treilea razboi
punic (146 i.Ch.) Cartagina a
fost distmsa supusa
Imperiului Roman.
primului razboi punic (264-241
Leh.), Cartagina a pierdul
aproape inlreaga Sicilie in
favoarea Romei. Treizeci de ani
mai tarziu, aceasta aproape
distrlls redutabilul AI
doilea nizboi punic a incepul
eand Hannibal a traversat
granita de pc raul Ebro in Spania
a pomit spre Roma.
Annata lui Hannibal numara
38.000 de pedestrali, 8.000 de
ciilareti 37 de c1cfanti.
Celebrul slrateg condus
armata mai int5i peste Pirinei,
apoi peste Alpi, cauzand
pierderi importante unitatilor
ECONOMIA
Mcdilerareana la nord tropicala
secetoasa la sud. in Tunis,
temperatura medie atingc +IO"C
in ianuarie +26C in iulie.
Turism. Mil'crit: fosforilc, petrol.
zi'tc5mime de fier. Agricultum:
culturi de maslini, vita de vic,
dtrke. cunnale. Pcseuit.
Industria: (textUa), a
lemnului (hunie). Ateliere de
ani7.amlt.
cuMA
Cartagina a intrat in conflict ell
Roma antica. Rivalitatea dintre
cele doua puteri pentru supre-
matia asupra lumii ant ice a
provocat trei razboaie. in timpul
"
I
n preajma anului 1.100 "Ch.,
pc coasta TUllisiei au debar-
cat fenicienii, originari din
zona Libanului de astazi, $i
cUl10scuti ea 0 semintie de
negustori. in anul 814 i.Ch., au
pus temeliile Cartaginei, care a
devcnit capitala posesiunilor lor
apusene. La scnrt limp, ora$ul a
capatat statutul de important
centru militar $i comercial in
rcgiuooa sudica a Marii
Medilcrare. Datorita situarii
geogratice, Cartagina a avu! $i
ral de aparare a ora$c1or fen i-
ciere ridicale in apropiata
Sicilie. Influcnta Cartagirei a
cupfins coastele nordice ale
Africii $i a ajuns palla in Spallia
$i Sardinia.
EUROPA
CENTRALA
~ I DE SUO
GRECIA
HARTAFIZICA
GRC 3
BULGARIA
1.K.u.
'''''''")
ALBANIA
IOHICE
t. Zakinlhos
MAREA
IONICA
,...
FY.R.OM.
_1__.-
....... ,--
lolI __ODD
_lolIllID._
---
M _,GIll ...
--
.Kithira
r
TURCIA
(l(lADUE
..
~ -.
""

...........
,....
.. """"'"
<
.......

,.
-
-
Cea mai sudicii insulii a arhipelagului Cicladelar es/e Insula Thira sau San/orin. Insula
este vizilala de luri$li din loala /zllnea, a t r a ~ i deJrumusefea peisajelor -$; a arhitecturii.
nou
GREA
Raiul torturat de mulfimea
Crecia lasa impresia en estc creatia naturii capricioase: in nord se prezinta ea un
teritoriu unitar, continental european; in sud, iusa, teritoriul ei estc impra$tiat
In apele marilor. Dad ar Ii sa credem In mitnri, Crecia ar Ii rezultatul dragostei
tradate dintre zeita recoltei, Demeter, zeul marilor, Poseidon.
G
recia sc intinde in
sudul Peninsulei
Balcanice. Tarmul ei
estc br.iZda1 de numeroase
golfuri. Golful Carint
despartc parte<l continentala
a larii de Peloponcz. care estc
legal de Grecia continentala
numai printr-() ffi$ie ingusti
de pamfult. in aces! loe ingusl
a fost sapal (in 1893) Canalul
COIinI.
infieca,e:.i ru;nele de pe tcrapo/e \Utll
I i:jt"te de Iff;; de '"ri)';

Greciei ii apal1in 1.300 de insule.

dintre care numai 250 sum locuilc.
Ele pot fi contemplate din vapoarclc
de vacanll'J, care plulesc mai 101
timpul pc apa :llbastrJ: a marilor.
Puzdcria de insule, alaturi de fala-
dele albe ale caselor. tavcmclc
speciali13lile culillare sunl
motive pentru oricine sa considcrc
Suprafata: 1.119:'"
(in,ulde: .:!:",noo lim care
.:!Y" ndu.:uili)
LocuilOrii: 10.9 mil
Densilalen IlOpulJllici: Rl 10l.. km-
\'iirfurile IlIUlllOaSC eek IlIlli Inalle:
Olimp 2.91' m
Tarmuri: 1:".0:;0
(din care 4.0011 lm
I:mlUrlo,:nult)
\r1' granil! eu: -\lhania. Bulgana, Tut-
cia ,i F\ R"'."'O"'.,;.;, .....
nou
Grecia 0 dcstinalie perfcctfl pentru
vacant:i.
in ultimii ani. grecii sunt din ce in
ee mai Cl'j aceslc aiuliri
turislicc sunt. de asemCl1ca. ntlluri
comerciale. in 1952. lara "zeilor" a
fost vizilata de 52.000 de in
1969 - de 1.000.000. pentru ca. in
1998, sa fie \izitata deja de peste
10.000.000 de Pe Acropole
se \-and in fiecare an 2.000.000
de bilele de intrare. iar Palatul
CE MERITA VAzUT
in nord: Mll.n:htirea Meleor
Ddfi. Atena, Aeropole eu Pane-
nonui. Odeon. Stadionul Olimple.
Muzeul "'aliona! de Arheologic.
Capul Sunion. Pelopone.. eu Mice-
ne. Epidaur. Olimpia o;;i \tl"trn.
Cidadde: Dcl<h $i Santorin.
Rhodo-.. Creta $i Corfu
Regelui Minos este vizitat aoual de
pesle 700.000 de in ultimele
decenii. oaspelii de pesle hotare
"au invadaC insulele din Marea
lonica $i Marea Egee, p:ina nu de
mull obieclive turislicc pcrirerice
ale Grecici. S-au conSlruit hotel uri
chiar $i in !ocuri altadala nelocuile.
au ap:'i.rut p!aje permanent pline de
veniti in vacanl.1i.
Totu$i. acest regat al soarclui al
nu se compune door din
ruine antice plaje albe. Grecia
are $i s<'ne inghesuite in Munlii
Peloponezului. Alena este acoperita
de lin smog dens galbcn. iar
pcscarii. in ciuda progrcslIlui a
vcnillirilor ob\inule din turism. nu
vor sa rcnllnte la viala traditionala
$i lini$lita pe care 0 due.
'-
PMl8 250 OlIO IDe:.
InIte 100 aoo - 250 000 fix;.
INre 50 000 - 100 000 Ioc
_50000b:
- ~
_K_
_..-
.,.
."
'" -
.,.
- ~ .
TUNISIA
HARTA FIZICA

"
. ~ .
,
~ \ t ~
,
.---- .
,

ALGERIA
....
)
".
.."...
LIBIA
100 2l1li !iOO' IIlIO'"
Tunisia este cea mai mica lara dintre {iirile desemI1ate tradi{ional sub denumirea de
Maghreb (maghreb desemneaza in limba arabi! locu/unde apune soarele). Aceslmlme a
fast dat larilor arabe din Africa de Nord siluate la vest de Peninsula Arabica.
TUN 4=======::::J
TUNISIA
Poarta lumii arabe
in Tunisia, europenilor Ie vine mai sa se obiI1uiasci cu lumea arabii. Capitala
\lirii, Tunis, este puteruic europeuizatii iar pe coastii vin multi viata este
piitrunsii de spiritul islamului.
Unul di/lfrc cclc mai frum08SC monu/llcnre ale
arhirectun'i arobc cstc moscheea din Kairouan.
T
unisia este situata in Africa de
Nord, langa Marca
Mcditerana. Pc l<lnnul ei
crcsc slcjari de pluta, llliislini
de mamcini. Agricultura este
c1ementul de bazii al cconomiei
tunisiere. Culturile ocupa terenurilc
fertile de langa mare rcgiunilc de
pc malul raului Medjerda, unica 3pa
curgaloare din tarn care nu seaca in
timpul anului .$i este folosita pcntru
irigatii. Tunisia ocup3 locul doi in
PESCURT
Denwnirea oftciall: Republica
Tunisiana
SlJUClUrn administmtiva: 24 de
gmcmoratc
Capitala: Tunis (1.9 milioare de
locuitori)
Limbi: araba (limb..'1 oficinlli).
fmncc:rii
Rcligia: islam
Cele mai man OI'a.$C: Sfa:<. Soussc.
Bizcrta
Cel mai mare lac: MarcIe Sol
eel mai lung r.iu: Medjcrda
Acropon: TunisLe-Carthagc
STATISTICA
Suprafap: 1MAl Rkm
PopuIAfia: 10 milioare locullori
Densitatea populaJiei:
60 toe 'km
Sporul natunLI:
Cel mai inalt virf: Jebel Chambi
(1544m)
Granite: CII Algeria ell Libia
(in lotnl I kill)
Lungimea j:irmului: I. 148 km
lume ca exportator de ulei de mas-
lire. Extraclia de fosforitc turismul
aduc ele conlribu\ii importante la
bugetul tarii. Pcste doua trcimi din
populatia Tunisiei lraiesc in regiu-
nile de langa marc. in de*rturi, la
sud de mun\ii de calcar Az-Zahr, se
aventureaz.ii numai caravarele de
nomazi. Panea nordica a tfuii
cuprinde lanlUrilc muntoase ale
Atlasului ale Saharei. Ambcle
regiuni sunt separate de un lant de
lacuri sarale numite eel mai
mare dintre acestea este Marele Sot.
Aceasta tara micutii inghcsuita imre
doi mati vecini - Algeria la vest
Libia la nord- CSIC pcrccputa
ca fiind tara cea mai
deschis.."i spre Jume dintre
statelc arabc. in capitaJa se
obselVa imbinarca originaJa
dintre lumea Occidentul11i
cea a Oricnllllui: in
carticrelc rnoderrc ale
of3.$ului 0 almos-
fera franccza, in limp cc in
bazare in labirintul de
striidule din vechiul
(medina) se simtc fannecul
lumii ambe. Datorita
apropierii Vechiului Conti-
a burei organi:mri a
plajelor a insulelor medi-
terareere (dinlTC care cea
mai mare esle Djerba),
Tunisia eslc vizitatfi de
multi curopcni. De aceea,
primul al 13rii,
Habib Burguiba, a numil-o
"balconul Africii".
La inccputlll SCCOllilui XX
Tunisia a alms pictori de
renume: pc:isajclc
nuitc farmecul culturii ambe
actionau asupra acestora ca un mag-
I'CL Aici au piclat, printre a1lii, Paul
Klcc, Louis MoiJIie! August
Macke.
CE MERITA VAzUT
1um Imoscheea Ka"hba, medma.
\1arca \1U7CUI .311\mal
Bardo), Cartagina (\.tuzeul
awmal de Arheologie. Pan:ul
'\rhoologil.: I,:U Tcrmdc lui
\nlol1lu), .\I+Hammamal.
Kairown I ml,hl.:hcca)
AFRICA
REPUBLICA
AFRICA DE SUD
ZAF 1
De 1a apartheid 1a ega1itatea in drepturi
Peisajul slJanili al provineiei Transvaal aseunde eele mai imporlante resurse naturale
ale Afrieij de Sud. Pe aeeste teritorii, in seeolul al XIX-lea, s-au stabilit burii,
urma!j apoi de nou-veni!ii din toate eol{Urile Afrieii.
Nelson Mandela: omul care a redat speranta
"Promontoriului Africii"
Timp de 80 de ani Republica Africa de Sud a fost lara apartheidului,
in care populalia indigenii a fost constant supusii discriminiirilor.
De la abolirea apartheridului In 1991, liderii politici In frunte cu
Nelson Mandela depun eforturi in vederea integriirii populaliei
albe a celei de culoare.
ECONOMIA
Resursc naturale: aur Cede mai mari zacaminte din lume. din produclia
mondialal. platina (cele mai man zacfunime diD lume. din produclia
mondiala). carbu.-.=. licr. crom. mang.m. diamanle. g:ve naturale. Agricultura:
culti\area poNmbului. a cartofilor. a trestici de zahar. a \itei de \ic (Iocul
in lume). oilor, pisciculturo. lndustric: alimentaci. tcxtilii.
metalufica chimica. Export: metalc prelioose, diamanle $1 c;'irbur:.
CE TREBUIE sA $TITI
Sun'c3/ii tr.Iiesc in stcpele $/ semide
din Afn'ca de Sud. in C.1Z de
primejdie. acc$fia scot ni$tc sonNe
ascuritt" prin care ill1ftw;a
colonie c.; dU$lIl.1Jwl este in .1propicre.
geri libere la care au participal toti
locuitorii rcpubiicii.
incep..1nd din 1989. guvemul
dintelui de Klerk a incepul 5<1 se di-
socieze de segrcgarea rasiala care a
fost abolit5 in 1991. Nelson Mandela,
lideml Congrcsuiui Nalional Afri-
can (CNA). care pctrecusc 26 de ani
in inchisoarc. a c,*ligat primcle ale-
I. in 1997 e1son Mandela a demisionat din funclia de lider al CNA iar Thabo
Mbeki a devcnit noul al tfuii.
2. Vechca mina de diamante "Big Iiole" esLC cca mai adanca "groapa" s.'ipat5.
de Imina omului. Se la Vest de Bloemfontcin, in apropicre de
Kimberly are diametrul de 463 m. circumferinln de 1.600 m $i actancimca
de J.ll2 m.
3. In limb.1 bantu Africa de Sud se "Azani".
4. eel mai sudic punel al contil'L"'Tltului african este Capul Acclor. Aiei se
gfuiqle un far maritim construit in 1849 0 t5.bliJ<i cu inscripfia : "eel mai
sudie punct aI Africii".
Din 1911. in noua provincic a Co-
roarei Brilanice a incepul introdu-
cerea sislemului de segregare rasia-
15: populalia de culoare nu avea
drepl de vOl nu pulen detire in
proprielale p..'imant in afara reLervn-
liilor; relaliile inlre oameni cu piele
de culoare diferita erau pedepsile cu
incrusoarea.
+cLlMA
in intcriorul l1\rii. dim3 cstc
tropical contirentnUi. cu diferenlc
mari de temperatura de la 0 luna In
alta: pc coasta Sud..estica - dima
este tropical occamc3-.
C
010ni$lii stabili\i in teriloriile
din imprcjurimile
Cape Town (Iotemeiat in
1652) erau in majoritate de origilr
olandeza. S-au numit bun rtarani")
au creal 0 limba proprie. numila
"afrikaans". in 1795. au sosit aici
britanicii au transfonnat tara in
colonie. in 1836. mii de buri au
piirasil lara au incepul "marelc
in c:iutare de noi pcn-
tm a scapa de sub dominatia brita-
nic5. Dupa numcroase connicte, in
1899 a izbucnit R5zboiul Burilor,
incheiat in 1902 cu victoria brita-
nicilor. Cu timpul. lot mai multe re-
publici bure au fosl arex.ale de brita-
nici iar in 1910 au fost grupatc in
Uniurea Africii de Sud cu statUI de
dominion in cadml Impcriului Bri-
t..-mic.
AFRICA
REPUBLICA
AFRICA DE SUD
HARTA FIZICA
ZAF 3
lA
--
MOZAMBIC
OCEANUL
INDIAN
-

'--
-
ZIMBABWE
-.
,-
,-
--
-,-
...........,f
'\,
,PRE'TQRIA

"r' _ :
,
,,,"'; I A ....
'" -
,-
....
-,
BOTSWANA
NAMIBIA
-...-
OCEANUL
ATLANTIC
-
Ocupiind extremitatea sudicii a continentului,
Republica Africa de Sud este 0 lara cu un peisaj extrem
de variat. De asemenea, condi{iiJe cljmaterice sunt
schimbiitoare: de la de$erturile Kalahari panii la clima
de tip mediteranean pe coasteJe sudjce.
..-.
p.- 1 ......
500 000 I OlIO OlIO
10(1000- 500000
Sub '00000
_
""""'"' ........
500 1000 1500 250D m
ZAF4 REPUBLICA AFRICA DE SUD
Continentul african in miniaturii
Din punct de vedere geografic, Republica Africa de Sud
este reflexia intregului continent african: peisajele sunt diverse,
clima trece de la mediteraneanii la tropicaiii.
Un sat Zulu din S/wk:ll.1nd
ascmerea. de fauna urucii in lume.
in cele zece parcuri - eel
mai mare eSle Parcul Nalional
Kruger din Transvaal cu 0
de 20.000 km' - triiiesc elefanli, di-
ferite specii de anlilope, hiere. hip<>-
POlami crocodili, in Mountain
Zebra National Park s-a rcin-
troducerea in habilalul natural a zc-
brelor de munlc amenin!atc cu dis-
parilia, in limp ce rinocerii regri
albi sun protejali in Parcul National
I-Iluhluwe.
o vizitii in Republica Africa de Sud
trebuie sa includii o,,*ul Cape Town.
Aici oceanul Atlantic se
cu oceanul Indian de secolc acest
punci incitii fantezia marinarilor a
ciiliitorilor.
C
ea mai mare parte a RAS
este alciituita din
un platou cu inallimi intre
1.000 J.400 de merri. Coaslele sa-
le cOOOara abrupt spre tann iar in
centrul prii se odica din el piscuri
izolate culmi prclungi.
Vegetatia candva bogaUi a RAS a
suferil cumplil ca urmare a pfl:?una-
tului excesiv $i a incendierii piidllri-
lor pamanlurilor. in prezenl, doar
3% din suprafala liirii este acopcrila
de paduri iar plaloul central esle
fonnal in principal din stcpc. Nume
care vizitcaza RAS dupa
caderea apan.hedului sunt de
STATISTICA
Suprafata:
Populafia:
(de culoare 77"0. albi 11%.
mulatri 9"0, ;Isiatici J%)
Dcnsitatea popuJapei:
.l5 locuitori km
Cel mai inalt .. :irf
Injasuli (J,446 m)
Granite: (;u \1t1l3mhlwl. S\\37i.
Zunroh\\c. UOb\\31l3. '\amihla.
enda.. 3 l C'sotho
CE MERITA VAzUT
Johanrcsburg (Oricnul Plaza. Jlillbro\\. Samo\\n Cit). Golden ReefCily).
Pretoria (monumenlul Voonrekker. Union Buildings). Kimberley (Big Holel.
Durban (Golden Mile. Canierullndian). Cape To\\-" (Grndina Bo13nid. Table
\1ounlainl. Bophuthalsv.ana. Three Rondaveb (BI)de Ri .. er Can)on.
Trans..aal). cascada Augrnbie. \'alea celor 0 mie de dcaluri (. alaI)
in parcul na//Onal Addo Elephanl. imag;nea ce a/atur:J un e/efant unui automobil
nu surprind.: pc nimen;.
AFGANISTAN
Razboiul tara s t a r ~ i t de 1a poa1ele Munti10r Hindu Kush
Chipul serios al acestei fete din celebra fotografie; premiatii la concursul World Press
Photo, riil1ulne un comentariu actual asupra situatiei instabjle din aceasta lara.
Urmele Hisate de comet1 pe campul de lupta
Din trecut, puterile striiine indreptat privirile lacame asupra
defileului Munjilar Hindu Kush, in speranta unar
CE TREBUIE sA $TITI
I. Unul dintre cclc mai frumoase monumenle ale lfui. doua statui
reprezentfuldu.1 pe Buddha, eu ina1limi de 55 m.pccti ... de 38 de
mem, au fost distrusc de talibani sub pretext eA erau 0 iosultii la adrcsa
adeplilor islamului ortodox.
2. in perioada rdzhoiului civil afgan, pakislarcz de granitA Peshawar a
devenit un infloritor centru de trafie eu anne.
3. Afganistan cste unul dintre centrcle mondiale ale culturii de mac, foloslt in
producJia opiurnului.
4. Tn Afganistan, exista doua autoturisme la mia de locuitori nu exislA HoH
de cale femla.
P
riVind din avian. sc OOscrvii
piscurile munloasc maccesibilc
ale AfganislaJlu)ui, 1l'3versate
de val adanci. care fae apro..1pe
imposibil penlru vrcun intrus sa
pauundfi in aceasti lume reospitalier;i.
Insii, istoria arum cii un astfel de lucru
eslc posibil: purerile stri'iire au
inlcrvcni' aici reincctal. Mai iomi, au
sosit pellii, apoi Alexandru eel Mare
annatele sale, seleucizii, ambii, bri-
lanicii iar in prezent, uupele
NATO.
Motivul principal al intcresului
deosebit mam-
festal rati de
aceasti tarii Il'.-,xi-
mitoare moo- ,/
loasa esle impor-
tanlfj strntegic:i a
Afganistanului.
Toole caravarele
care punau spre
Europa piebe
prelioase, matase
$i mirodenii erau
revoitc sa sc strecoare prin dcfilcul
Muntilor Hindu Kush. dadi dorcnu sfi
cvilc primejdioasa calc maritima.
Putcrilc straire emu atra5e de pcrspa;
liva controlului comc'1ului Si de
CE MERITA VAzUT
\l.wtr+c Shari!: Balkh.
Band....: Amir. \aka
PanJsha. Kandahar in momo.:nlul
de f..,1. cal.lfuriile in .\fgamstan
nu !;,unl rccllmandalc,
CLIMA
Sublropicalii uscata Icmperata.
Temperatura medic in Kabul
(nordul Afganistanului) variOlA
inlre loC in ianuaric Si +23C in
augusL
Multi mujahedin; 8U
IUptaf e<i/ore impotri\7J
OCupanliior. Fdul in
core au reDstat
{Otfclor mil;t1JrC a
trez;( admiral;a JumH
intreg;.
imcnsc gercrate de
coleclarca t.1.xclor. Din aceslc motive,
Ahmad Shah Durrnni a infiintat aid un
stal independent Si sa proclamat
ahia in 1747.
in secolul XIX, afganii au rew;;it sa iSi
apere indepcndcnta in fata pcrsiJor, a
britanidlor Si a rusi1or. Statutul de
care si-a rnent1nut reu
traJitalca inlre eele doua man imperiL
eel ruscsc Si eel britanic, a aparat
Afganistanul mult mai bire dedi.t a
putut sa 0 faca armata sa inadccval
dolata. Yn 1973, statuI a devcnit repu-
blica. Rw;;ii au acccptat acesl statUI
pana in 1979, c:ind au recurs In vio-
lClllii pcntru a sprijini guvemul-mnri-
oreta de la Kabul, supus Uniunii
Sovicticc. in 1992, mujahcdinii au
prcluat pulerea in Afganistan. Doi ani
mai tiirziu, pe arena polilicA si-au fiicut
aparilia talibanii, grupare fundamen-
talism islamica. in 1996, 3Cf$ia au
cuccnt Kabulul, iar in 1999 ajunsesera
sa oontroleze peste 75% din suprafata
t:irii.
AFG 3
L...r---rcHI NA
KAAGHIZSTAN
AFGANISTAN
HARTA FIZICA
UZBEKISTAN
INDIA
.
....
... ",---..-,

,
,

,
,
,

"
.....
PAKISTAN fUlv'
l0000llIDc
"*- 30 000 - 100 000 IDe.
IIUt> 30 000 Ioc.
1000 \500 3000 m
TADJIKISTAN
Malar-i
Sharif
Bagh,."
Pol.eKhomn"
..
Ot."r"'!
Rtg;"""
--
TURKMENISTAN
iRAN
Cea mai mare parte a teritoriului Afganistanului este ocupara de lanfuri muntoase
impunfitoare $; de dC$crturi intinse care alcatuicsc partea de nord-est a Podi$u/uj
Iranian Direclia urowta de drumurile din Aiganistanul contemporan corespunde in
general vechilor drumuri istorice. Calea care incepe fa granifa cu lranul, trecand prin
Hernr, Kandahar, Kabul apoi continuand ciitre Pakistan. face parte din
panasiaticii. $oseaua care MazariSharif de Kabul trnverseazii masivul
Hindukush atinge altitudinea de 3.360 de metri in dreptul pasufui Salang.
AFG4
AFGANISTAN
ECONOMIA
Va domni oare pacea?
Dopa ani indelungap de tuple, tara complet distrusa
poale Ii reconstruitii numai datoritii ajutorului oferit
de comunitatea intemaponala.
L
a nord de Kabul sc ana
Munlii Hindukush care lra-
versea7..a
aling altitudini de
peste 7.000 de metri. Pu\ini sunt
STATISTICA
SuprafaJa: 647,500 km
Populafia: J I mil. toe
(.L '. :""" lal.hicl. ()C
011'-..:1.:1. ::;0 haz.arahl)
Oensiwea popu1a;jei: 4. I()( km
eel mai inaJt virf:
'4S5 ml
Granite: l,;U Imn. TurkmcOi tan.
LJ'bd ladjili,mn. (hina.
Palo'lan
Analfabetism: 71""
Spenmta medic de viall:
+l do: ani ..c. de: '1l1i
p.:ntru h:irbali
PE SCURT
nomazii care, imprcumi cu lunnele
lor de dimile sau de oi, sc incumcta
sa puna picioml in acest tinut
rcprimitor s(,,-cctos, in cautare de
surse de apa, alai de rarc aicL
Nomazii stiipalCSC la perfeclie atta
mOlltarii dcmontarii corturilor
intr-o fractiurc de sccunda. Viata
Ie-a oferit cateva Icclii valoroase.
In Afganistan, luptclc continua de
peste 20 de ani. in astfel de
condilii. supravietuirea depinde de
capacitatea de a fi gata in orice
moment de a fugi cat mai departe
de conflictclc militare.
Afganistan este tara stani de
urgcnla. Acesl stal mumos nu a mai
cunoscul pacea de dnd annatele
sovietice i-au trecut granita in
1979, in ciuda protcstelor inter-
nationale. Zece ani mai tarLiu, cand
invadalorii au Irebuit sa se
recunoasca sa paraseasdi
acest pamant inospit.1Iicr, rczistenla
Agricultura: se CUlti\3 griiul.
orczul. cartofii. porumbul.
bumbacul. rructcle.legumclc. \lla
de \ ic; camilclor.
caprelor. oilor. Bogalii naturale:
carnure. gale naturale. uraniu,
aur. cupru. fier, azhl..--st. larorit.
cram, Atdiere de arti7..anat
bijulerii,
impotriva ocupantului s-a transfor-
mat jnlr-un rnzboi sfmgcros intre
clanurilc de mujahcdini. Din 1997,
balanta a inceput sa se inclirc in
favoarea talibanilor care, pc langa
capitala Kabul, controlau intinsc
rcgiuni ale tarii. Militiile funda-
mentali$tilor au reu$it sa il infriingli
pc eel mai putemic adversar al lor,
Gcrcralul Dostuma, in 1997. La 0
luna dupa atacul tcrorist asupra
World Trade Center din New York,
care a avut loe in II septembrie
200 I. fOl1ele ATO, sprijinite de
americani $i de brilarlici, au atacat
poziliilc talibanilor, au cucerit
M:v.ar-i-Sharif $i apoi au intrat in
Kabul. ISloria razboiului civil din
Afganistan a intors 0 nouli pagina.
insa, fOl1cle guvemamcnlale con-
trolcaza Ilumai capital a Kabul $i
ora$clc mai mari, iar in munlii inac-
cesibili continua luptcle cu
grupurile de talibani resupuse inca.
Dcnumirca oficiala: Republica
Islamic:i Afganislall
Sistcm politic: republid islamid
Suuctura administrativli: 31 de
rro\UlCII
Capilala: Kabul
Lmlba: pashru (afgana). dari
("""",,'J
Moreda: afgani
Rcligia: islamism
Cdc mai mari Kandahar,
Ilerat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad.
Qonduz. Baghlan
Celc mai lungi r..iuri: Ilclmand,
Harirud, Amudaria, Murgab
Acropon: Kabul
AUSTRALIA
$1 OCEANIA
..

AUSTRALIA
Modernitate in Tara Cangurilor
AUS 1
Boga(ii naturate, agriculture; dezvoltata ~ ' i popula(ie Cll 0 educalie fna/ta sunt criterii/e
care au cOn/ribuit 10 bunastarea Australiei. Atribulele tehnologiilor 1I1oderne
$i bunastarea unei societii{i industria/e au ocolit fnsii pe aborigenii "contine111uluiJericit",
Aborigenii ;$i conservii lleill1rentpt \'echile trodi(ii $i obiceiuri de acum 50000 de ani,
De la colonia condamnatilor la tara industrializata
, ,
Dupa 130 de ani de eoloniala a Angliei, provinciile
australiene s-au unit in 1901 dupa eel de-al doilea razboi mondial

"
I
n anul 1770, pc ,annul rnsarilcan
al Ausrraliei ancora navigalorul
englez James Cook. Dupa. ce
Statele Unite ale Amcricii $i-au
declarat independenla, Anglia nu
mai avea niei 0 colonie unde sa-$i
izoleze rauf.cAtorii $1, astfe!, a decis
sli-$I trimitA condamnalii depanc, in
Pacific. Primul transport ell 1.500 de
condamJ1U\i a ajuns in Australia in
anul 1788. Dc atunei, localoleii au
ineeput s!i fie impio$i din teritoriile
fertile spre cele neprielnice din
interiorul Im-ii. Descoperirea aurului
in anul 1851 a provocat un exod
spre continentul australian. A$<l a
incepul construclia rapida de
en Sidney, Melbourne, Hoban. in
timpul celui de-al doilea rl'izboi
mondial, Auslralia a incetat sa
mai fie izolata a imral in razboi
impotriva Japoniei. fiind de pmtca
aliatilor occidentali.
CE MERITA VAzUT
Sidney (Opera, Podul PortO,
The Rocks), Melboume, \1arca
Barierd de Corali (comli, Insula
Bedarra). Atherton. Tablelands
(junglal. minclc de aur din
Chartcrs Towers. ora!iul mOrt
Cooigardie. Parcul Nalional
Kakadu. Ayers Rock - nu departe
de Alice Springs. Tasmania:
Ilobart (Battery Point c:mierul
din perioada coloniaIll.. precuOl !ii
\'cchea tcmni!:i din Port Arthur).
PE SCURT
Denumirca oficiaill.: Commonwealth of Austl"dlia (Fcdcra\ia Australiani'l).
Rcgimul politic: monamie constilU\ionalli. membra a comunitlitii statclor bri-
tanice.
Conducdtorul statului: monarhul brilanic. reprezentat in Australia printr-un
guvemator.
impil'1irea administrativlt Sase state doua lerilorii fcderale, in afara aces
tora existl\ leritorii de peste mare.
Capitala: Canberra.
Limba: englezA.
Moncda: I dolar australian '= 100 cell\i.
Religia: catolica 29%, anglicanl\ 24%. alte religii 36"",.
Cele mai mari Adelaide, Brisbane, Melboume, Penh, Sidney.
Cei mai inalti munti: Alpii Australien; (varful 2228m), MUIllii
Marii Cumpcne de Apli.
Celemailunginu\.ii: Murray, Gascoync, Flinders.
Bogatc izvoarc subtcranc: MarcIe Ba:.tin Artezian.
Cliidirell Operei dill Sidney. proieetara ill anu/ /956 de arhileetlll danez J. Ut=Ofl, a
del'enil marca me/lvpolei 1lIIs/m/iene. Alll//a vremc "Aussies ", cllm S;/Igll"; i$i spun
locllirorii din Sidlley. all privil ell re:en'(lla aeeos/a ckldire al'{mgarrlisla.
ECONOMIA
Agricullu ra: \itelor a oilor (este tara care are cea mai mare produclie de liinli din lume). viladc\iie ccrealcle.
Bogiilii nat urate: huilli carbune brun (pondcrea cea mai mare la expot1), cupru, baux.itii (eel mai marc CXport.1Ior). uralliu.
tilei. gaze naturale, aur, argillt diamanle.
TurislTlul.
AUSTRALIA
$1 OCEANIA
AUS 3

AUSTRALIA
HARTA FIZIC,\
-
MAREA
DECORALI
oceAHUl
PACifiC
.--
_.
--
--
--
_.....
-
--
MAREA ARAFURA
Mueh Golf
AUHtllhn
"-'0'
...........
-.
---
"""'"
pnle I OOOOOOdelo<lMOI'i
lOOOOO - 1000 000
100000 - 'iODOOO
sub lOO.(lOlldelo<uot""
0e$ertuI Gibson
MAREA TIMOR
IHOONEll"
-
, N 0 I A H
OCEANUl
MAREA
TASMANIANA
.w
Ciiltilorulu; ajlat i" vi::itii ii vine greu s l i - ~ i imagineze supra/ora imensa a conlinentului
australian. Cele mai inlinse sunl d e ~ e r l l l r i l e ~ i semide$erturile. teritoriile nelocuite "din
centrul ro$U". A$e:arile se of/a 10 distante mari ul1ele de altele. 10 kilometri departare.
precum ora$ele Australiei il1 care loclliesc il1tre 9.000.000 $i 10.000.000 de locuilori.
'A 4
AUSTRALIA
Terra australis, adica "teritoriul sudic"
Australia esle singura taril care in limp cslc continent.
Australia se afla pozitionata in intregimc in emisfera sudica,
fiind consideralil eel mai billran, mic, pial mai putin populal conlinenl.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Din 1992 obtinerea cet31cnici aUSlmliene nu mai cstc
condilionata de jurli.mantul de credintl'i rata de Coroana
BritanicA.
2. Statui Queensland estc cunoscut ea Tara Oilor. Aiei se
glisesc cele mai numcroase tunne de oi din Illme.
3. in 2000, a avul loe Olimpiada de In Sidney.
4. in 1996, Curtea Suprema a acordat drcptul de proprietatc
aborigenilor pentru p.'\manturile pe care Ie arendau de la
stat. Astfel, aborigenii au primi! 8% din teritoriul tarii,
12% din teritoriu fiind proprietate privata, iar restul
apartintind Coroanei Marii Britanii (in jur de 80'%).
Primii loel/irori ai Allsrraliei (aborigeniij reprezinta asta:!i
doar (I1JI"OX. 1% din popllla(ia (arii.
-- --
_
- -.
La rasarit de accste
inlrc Golful Carpentaria -
lacul Eyre, se gaSC$IC Marcie Bazin
A
ustralia este eel mai mic
dintre continentcle ]ocuite,
dar ea slat estc al
in lume. Nu arc un peisaj variat,
dcoarcce doua lreimi din teriloriu
sunt reprezcntate de
Occidental (scut cristalin)
lurilc intinse.
Fauna flora Australici sunl
dalorita departirii de
eelelalte eOlllinenle. Aiei eresc plante
un ice, lraiesc animale specifiee.
preeum canguml, emu koala.
STATISTICA
Suprafata: 7.7 mil. km
2
Loeuilori: 19.7 mil.
(aborigclli 1
0
0)
Densilalea populatil'i: 2,6 loc. km:!
InallimiJe eele llIai inaltl': Viirrul
Koseiuszki (2228 m)
Cel mai pUllel: laeul l:-.yrc-12m
Lungimca tiirmului: 36.735 kill
Artezian. Datorita apei subleranc
a apei Ouviului Murray, acesta
estc cel mai marc bazin dc apa al
Australiei.
De-a lungul tannulu! rasarilcan. de
la Capul York pana in Tasmania,
sc intind Munlii Marei Cumpene de
Ape. Prelungirea lor ajunge pan1\
in provincia Noua Scolie de Sud.
"Eastern Highlands" unde se afla
eel mai inalt varr al aeestor mtlll!i,
viirrul Koseiuszki (2228
m). Pc ingllsla a
p.rmului sud-eslic
aproximativ
90% din toala populalia
Australiei.
--
--
--
--
--
._-
-
- -.
-
-


-

-
-
-
.-
-
-
--
-
.-.
- -
--

"' 'u,'o,,,.
--

'-
--
-
-
.
-
,.
+cLlMA
in nord este clima tropicall\ subtropicalli. veri umede (temperatura
medic in ianuarie +290 C , in iulie +25
0
C) . fn sud clima temperata,
iemi umede (temperatura medic in ianuarie +17
0
C. in iulie +8 C).
in interiorul lani clima este
PEKIN
Inima Statului Central
CHN 5

in aeeas/a capilalti imperia/ii. cenlrul istoric 01 Chinei, se aflii legendarul

intezis. in pre=enl acesla fimc/ia
unu; muzeu esle accesibil vizilQfOrilor.
CHN 6
de Nord
Pekin a constituit centrul uneia dintre cele mai vechi civilizatii

din lume. Si astiizi la fiecare pas se pot intalni aici

urme ale trecutului istoric al Chinei.
CE MERITA VAzUT
Tcmplul Ccrului, OrJ:;.ul lnlcrzis,
imparatu]ui. Pagoda Albll.
Palatul de al impitrulUlui; in
afarJ om;mlui: monnimele din3s-
lici \1ing. Zidul chinClcsc
O
a fost infiintat in jUll.ll
secolului XII iH. in epoca
imparalilor Lupla-tori (475-221
iJ-l.) aceastaafost capitalaprincipatului
Van. in secolul X a indeplinil accasti'i
functie in statui Qidan a purtal
denumirea Van-jingo A fost ioel! 0
d:1L:'1 avansat.a la rangul de capitala
in anul 1153 - de aceastA dala ell
denumirea Zhongdu. in anul 1215
hoardele mongole sub conducerea lui
Czyngis-chan au eueen! o"*ul. in
anul 1275 Pekin a fost descoperit de
Marco Polo, a caroi relatie ell Biciclela a fast e.\'/e prillcipalul mijloc de IronspoY/ 01 chinezi/or.
frumos boga! a produs impresii
putemice europenilor.
Din anlll 1421, J}ckin a fost capitala
impari'tliei Chinei. $i s-a anal sub
conducerea a doua dinastii: Ming
(1368-1644) li Qing (1644-1911).
in 1Oat3o splcndoarea Ora.!1ului
imparatului guvernul a hotanit
proc1amarea republicii in anul
1911. in anul 1927 capitala s-a
transferal de la Pekin la Nankin.
STATISTICA
Suprafata: 16800 km
2
I\urnarul de locuilori: miL
Drnsitalca populUlici:
821Ioc-km:'
in anii 1937-1945, Pekin a fost
OCUpal de japonczi. Vcchiul statut
de capitala i-a fost relumat ora.!1u!ui
abia in anul 1949 cfind comuni.!1tii,
sub conducerea lui Mao Zedong,
au proc1amat Republica Populara
Chinezli.
Ora.!1ul contemporan Pekin estc
un centru international comercial-
financiar, marc centru industrial $i
cuhural-.!1tiinlific allarii.
CLiMA
Foartc rccc ploiom.a iama, Cll
vanturi adusc din Mongolia: veri
ficrbinli. Temperatura medic in
ianuaric _6
0
C. in iulic +25
0
C.
CHN 7
PEKIN
PLANUL ORA$ULUI
I '\

Peste dOUG 'reimi din supra/ala Pekinului all coracler J111111/0S, insii eel mai vechi centru
este sill/at in zona depresionarti. Acesta se intinde pe aproape 80 km
2
, dar reprezinlii obio
0,5% din teriloriul actual 01 o r a ~ u l u i
CHN 8
PEKIN
-
In jurul ora$ului interzis
in mel un alt loc din China tradiria modernitatea nu realizeaza
un contrast mai puternic ea in Pekin. in jurul istoricului "Palat
at Impiiratului" se ridicii zgarie-nori multe fabrici de productie.
CE TREBUIE sA
I, Piata Tlan-anmen (Piata POCii cu 0 de aprox. 40 ha este rea
mai mare piatA din lume.
2. China. dcci Pekin, au dc\cnil accesibilc abia dill momcntul des
chiderii acesteia c4tre Ves! in anul 1977,0 data. eu inceputul conducerii lui
Deng Xiaoping.
3. Una dinlre cele mai CW1O$Culc fonne de opera a Statului Central --opera
lraditionalA coloralA din Pckin- a fost denumitd dupA capitala Chinei. Mai
multA vreme s-a subordonat ccnzurii stricte comunislc. in prezcnt s-a intors la
fonna sa de la origini.
P
ekin (dupa tcnncnul chine-
zesc Beijing. literal ..
de nord") esle situal in nordul
Chinei. al treilea ea marime din
Jumc $i se ana. illire r.iurilc Peh He
$i Yunting He. Pekin cstc (annat
din patm man cartiere. in ccntrul
capitalci sc ana Om$ullntcrzis. De
cinei sccolc nlei un ffillritor IlU a
avul acces ta c1adirile lllinunatc $i
s."ililc spalioase ale impiiratului, in
aram .,Fiului lui Niebos", so\iilor $i
scrvitorilor sai,
Portilc palatului. indrepl31c sprc
palru pa'1i ale lumii, conduc spre
Templll' Cernlll;
din
Imer-is. fool!
de rogiKjllne 01
imparow",i.
imparatului. Aici au locuil
servitorii dc la curtc mC$tc$ugarii,
au fost siluate grajduri Ie
mari gradini parcuri precurn
hambarc dc ccreale. in centrul
complexullii palatuilli se anau trei
sali denumitc ,.I lolurile Armaniei",
unde se aficiau ccrcmanii de stat.
in prezent. palalul din Pekin estc
unul dinLre celc mai mari muzee
PE SCURT
Religia: budismul. taOismul. con-
fucinnismul
Lil11ba: chineza putonghua
Moncda: yuan
Carlic,-c principale: Ora$ul
Inler,ds, impliratului,
Interior (Tiltar).
ExIL'tior (Marele Chinczcsc)
Aeropo,-t: Tong Xian
din lume, in limp manorul
minunatiei stalului chinezesc
condus de dinastia imperial;}.
in fala palatului, se anA mausoleul
Mao Zedong. Piata a primil 0
faima negativa in anul 1989, dnd
din ordinlll partiduilli comunist
au avul lac masacre sangeroase
ale opol.iliei demonstral1(c pentru
libcrtate democralie.
in arara zonci implratului
se ridica Dealul de pialr:\ Fasonat;},
de unde se dezvaluie vederca
intregului Interior (cunoscut
sub denumirea TAtarilor).
Aici sc ana Sffinta Lama, unul
dintrc cele mai bine paslratc
de cult budiste din lume. precum $i
$<;oola Superioara ImperialA - in
prczcnt biblioteca La sud
sc inlindc Exterior, centrol
cconomic cOlllcrcial at Chinci,
care este dovada bunci conjuncrori
cconomicc a lurii.
ORIENTUL
APROPlAT
IORDANIA
HARTA FIZICA
JOR3
I R A K
ARABIA SAUOITA
DC!jRT
SIR/AN
'-
po.- 500 000 ... loa-.
100 000 - 5llO000
...-
SlR1A
IQROANJA
\ .
l
ISRAEL
E G I P T
llBAN
....REA
MEDITERANA
Cea mai mare partc a tcriroriului lordaniei este acoperita
de dC$crturi. Numai terenurile din vestul farii, vizitate de
ploi, pot fi fo/ositc pCllIru culturi agricole. Cele mai
fhlll108se recolte cresc fn valea lordanului,
:. _.....
- - __ _ (1949)
_.__

o 200 1000 1000 m
ORIENTUL
APROPIAT
IORDANIA
GiuvaeruJ de$ertuJui
JOR 1
Un beduin in ve$minte traditionale, pe fimdaJul ora$ului Petra, situat in inima de$ertului.
Acest centru comerciaJ populat inca din alw! J.200 reb. este unul dintre ce/e mai
{;1scinante loellr; pentru arheologi $; reprezintii principala lItractie turistica a lordaniei.
o pace indelung
Timp de cateva secole, Iordania s-a aflat sub dominatie colonialii. De la
dobiindirea independentei, regatul face eforturi pentru mentifierea piicii,
mai ales in regiunea Orientului Mijlociu.
CE TREBUIE sA $TITI
I. Faimoasa legiure arnba a fost infiinlarn in anul 1921 Uhlmul comandant
britanic al acestcia a fost maiorul J.B. Glubb. supranumit de bcduinii Glubb

2. Dupii fuga din Egipl, Moise $i-a eondus poporul pc muntclc Nebo, de unde
PUlca fi zanl Pamimul Fiigaduinl-Ci. Potri\lil Bibliei. Moise a murit inaime
de a ajunge Bcolo.
3. LocaiitatC3 israclianA Eil31, situala pc li1rmul Mdrii sc afld la numai
doi kilometri distantll. de slal;urca AI-Aqaba. Timp de 45 de ani cele doua
orase au triit in izolare. De abia in 1994 dcsehidcrca unui punct de frontiem
a f'3cut posibilA reluarea contaclclor,
4. La 10 mai 1948.0 mare personalitate deghizlna in beduin a \ izitat
Amman. Este vorba dcspre Golda Mcir. care a\lea sa dcvina mai mrziu
prim-minislru allsraelului. EIIa vizitat in secrel pc rcgelc lordaniei.
Abdullah. eu patm lilc inainte ca statui evreu sa i$i declare independen13.
Doamna Me;r a incereat sa it convinga pc rege sa nu alaCC Israelul.lnsa.
misiul'l:'a sa nu a fost incununata de succes.
epotul lui Abdullah, Hussein, a
prelua! ptltcrca in stat la varst3 de
numai 17 ani. incepand astrcl 0
cariera politica stralucitoarc.
Figura noului conducator a de\-'enit
aproapc Icgendara, accsta scapand
cu viala din rcnumaratc atcntatc.
SU\ crarc. Aparilia Slatului autonolll
Israel. in 1948, a dus la izbucnirea
primului razboi arabo-israelian,
cand annatclc arabe au 3tacat noul
stat. Transiordania controla malul
vestic al lordanului $i lerusalimul
de Est iar dupa semnarea
annisti\iului, in anul 1949. aceasta
$I-a schimbat dcnumirca in
lordania.
u trchuie uita! faptu! ca peste
jumatatc din populatia lordanici cste
fonnata din pa!cstinicni, ceca cc
conduce adesca la situalii de conflict
in politica regiunii. In 1999, inaintc
de a muri, Hussein I-a dcsemnat
drcpt !a tron pc riul sau cel
mai marc. Abdullah.
Teritoriul creat in anul 1920 sub
numele de Transiordania ern. in
rcalitate, controlat de Regalul Unit.
De abia in 1946 liul lui Hussein,
Abdullah. a devenit regcle Ulei tan
Leg;ontJr ;oro:m;:m de garcia in postul
s:iu din
Pc \<remuri. lordama ; rc,st cucenrj d.'
romani. care au l;}sat numeroase
monufflCnrc de amllt:'Cfur:i. pn:cum acest
amtitcatru.
CE MERITA VAzUT
Ruin:k Jcra: h Jin epo.:a
mmarul. Petro ..apat ;n
piaml1. Illltul Ash-Shawbak din
fX'rioada eNCI3lklot. \mman
tmu.r... 'UI.utk....lkJgIC
b<v.arclor). celalca Qalaat ar-Rabadh
din limpullui Saladin. IllOZ<licurilc
de pe munlele cbo. \I-Aqaha
\1area RO':'le. & Jllatra \\a.Ji
Rum.
N
ielD tarot din lume IllI s-a
anat sub dommatic straina
un limp atal de indclungal
en 3ceaSIa mica tara, situata In
granila dintre Orient Occident.
Teritoriul sau de pe malul
lordanului a fost ocupal. pc rand, de
israelieni, de grcci, de romani, de
de Bizanl. de arabi (califatclc
Umayyad Abasid) iar in secolul
XVI. de suhanii Impcriului
OlDman. in timpul Primului Rilzboi
Mondial, Hussein Ibn Ali, cmirul
Mcccai regetc Hijazului. a luptat
de parten englczilor impolriv3
lurcilor, care OCUp3U pc atunei
lordania. Hussein era reml convins
ca, datorita ajulorului britanic. va
putea uni popoarele din lam sa
ulterior va pUlen prclu3 conlfoluJ
aSlipra lumii ambc.
IORDANIA
Regatul beduinilor
In trecutul indepiirtat, dinastiile Sauditii s-au luptat pentru suprematie in
Peninsula Arabii. Dupii infiiingere, cea dintiii a trebuit sa se multumeascii cu micUfa
Iordanie. In prezent, aceastii tara un rol de tampon din punct de vedere
politic geografic.
I
ordania este situata la CSt de
Israel de tcritoriilc
Autonomici Palestinicnc
ocupa partea eslica a ullui fin de
mari dimcnsiuni. striib:ituta de niul
lordan. Vestul tarii cuprindc plalolll
lunluri munloasc din
\inuturilc biblice Moab. Edam $i
Ammon.
Rcgiunile muntoasc pc
alocuri, inaltimea de 1.700 de
mctri. in limp cc valea lordanului
cste 0 deprcsiure tcclonica. ce
atingc adancimi de 400 de mctri
sub ni,"clul mani. Tercnurile de pc
malul lordanului sunt considerate
cele mai fertile. dC$i prccipitatiile
cad din abundcnt5 in munti.
Valea lordanului cste centrul
economic 31 lllicului regal. Mal
departe, sprc est, se illlilld rcgiunile
ale lordaniei. clima
estc de calda de uscala
aici, triburile de bcduini migratori
roloscsc accsle tercnun pe POSI de

lordania sufcrfi dill pnclIla
numarului IIlsuficicnl de roun
rezen.e de 3pj. Singurul curs de apj
este lordanul iar singurullac - Marea
Moartii, cca sarata. Pc coasta de
sud-vest a lord.lnici sc ana sta!iurea
AI-Aqaba.
CLiMA
Clima sublropical:'i uscata.
Tcmpcraturilc l1lc.-dii: In Amman.
+7.2T in innuaric . 25.4'C in
iulie (c3mitatc:! anuulil de
precipitapi utingc mm); in
AI-Aqaba.. C in iUlluarie $i
+33"(' in iulie (eantitutea allualii de
precipitatii alingc 35 mm).
STATISTICA
SQ.::! I.l km
Populatia: 5Ah ml\J,lun: d..:
klCUlton l::!nH::!)
Densitatea populatiei: h::! kM.: km'
Cet mai inalt virf:
Jabal Ram f 1.7.l4 m)
eel mai de jos punet:
malul \JI:1rii ell U
dcprcsiUll: cc llllhonn:\ 413 ll1ctri
sub niH:lullTl[lril
PESCURT
DCllumirca oficiala: Regatul
'Iu!jcmit allordanici
Slruelurn administrnti\'a: 12
muhnrazal (provincii)
Capitula: Amman
Limba: araba
MOI'I,.--da: dinarul iordaninn
Religia: mu:.ulmani 920,
6.
Celc mai mari A7-Zarqa,
Imid. Al-Aqabah
Cci mai inalli munli:
Jabal ash-Sharnh
Cele mai lungi ciuri: Jonlan
afluenlul sau Yannouk:
Aeroponuri: Amman. Az-Zarqa.
AIAqaba
Oimilc1l. ii insolcsc}i as/liz, pc
JOt'tlltorii din dC$cfttlriJc lord.1nll,,/,
ORIENTUL
APROPIAT
o
IERUSALIM
Centrul reJigios al marilor culte
ISRS
I ~ -
in partea veche a ora$uJui lerusalim, fiecare denomin8Jie reJigioasii arc propriuJ
earlier. Moscheea Qubbat as-Sakhra, cu cupola sa de aur, se ami in partea de est a
lerusalimului, In cartieruJ 111l1sulman. Aceasta a fost construitii pc fuincle tcmpJuJui
biblic al regelui Solomon.
sfant
Ierusalimul este un slant pentru evrei, musulmani Pelerini
din intreaga lume sosesc la sinagogile, moscheile bisericile din
Vechi.
Evrci ill rugaciune langii Zidu/ PJangerii. UIIU/ dilltre
Jocurilc slime din lerosa/im. Acest zid estc tot ce a mai
nimas din zidul de ap;imre construit in jurul lcmplului
ill secolu/f I.Ch.. fa ordillul regclui /rod.
CE MERITA VAzUT
Locurilc Sfintc. rnomlanlUl
rcgelui Irod. canicrul cHcilor
ortodoqi Mea Sharim. Yad
(loeul de CQlTlcmorarc a
\ ictimdor nalismului).
parlamclltul
O
Plimbare pc strazilc
Icrusalimului estc 0
expcrienll1 la rei de rasci
nanta pcntru un ea
pentru un musulman sau
pcntru un cvrcu. Dc veacuri,
aceste trei culluri alcatuiesc
impreuna imagirea
Vechi estc inconjural
de ziduri putemice ell opt
portio Dincolo de accstca sc
aOa biserica mcdievali'i a
Sfintci Ana, dcalul Golgotei
ell Bazilica Sffintu[ui Mar
manto urcul Ecce Homo, car
lien.l armcrcsc ell biscrica
Slanlu]ui lacob, citadela
biserica ]ulerana a
luitorului, de unde sc poate
admira minunata
a
in partea musulrnana. pc Munlclc
Ternplului. poate fi vizitata
cheea Qubbal as-$akhra. Zidul
Pl<'lllgcrii, ruina a templului distrus
PanoruJ1la
Om$ului Srullt
Cslc dominm.i
de lIe/lll/mimtc
Icmplc :;i
Iiic.1$Uri de cull.
in anul 70 de romani, eSIC dcstinatia
pelerinajull1i evreilor din lumea
intreaga. MOnllanlul rcgelui David
se ana in partea vestici1 a
ECONOMIA
Aproapc 75%, din locuitorii
lerusalimului lucrcll7.a in dorncniul
serviciilor. in imali'imant lj;i in
scclOrulmedical. Ramurile
economice prillcipale sunt
lurismul, cullivarea citricelor $i
plantclor illduSlrialc, conslrllqiile
de
PESCURT
CE TREBUIE sA $TITI
I. Manuscriscle de la Marca Moarta sUn! serieri lasate de esenieni 0
eomunit8lc timpurie. in anii 1947-1956 au fast gasite pesle 500 de
astfel de manuscrisc in de la Marea Moarta. Acestea SUllt pastrate
in prezent in Muzeul Israclului.
2. Statui evreu Israel a fast proclamat. in anul 1948, de David Ben Gurion
(1886-1973), care a fast intiiiul sau prim-minislru.
3. Via Dolorosa strilbnte intrcgul Icrusalim. Aeestn estc drumul pe care
Christos a purtat erueea sus, pc Oolgola.
4. Numele arab al lerusalimutui - ,.AI-Qudus" inscamna ,.Iocul sffint"".
in unul 1967, statui Israel a
proclamat lerusalim
capituUi a ,arii (olicial, in 1980),
in ciuda deciziei contrnre a ONU.
Limbi: ebraicii, arabit
Morcda: shekel nou
Religic: iudaism (majoritar),
islamism, cre$linism
Aeroportul Ben Gurian
simultan Tel Avivul $i
lerusalimul.
ORIENTUL
APROPtAT
o
IERUSALIM
PLANUL ORASULUI
ISR 7
II,
./
lllEK REf'IIII
I
~
1
""m
lerusalimuJ are 0 semnjficafie deosebita pentru adept;; eelaT Irei mar; reJigii: cre$tiJlism,
isJamism, judaism. in perimetrul restnins aJ Ora$uJui Vechi, se ridica, una langei alta,
biserici $i moschei iar sub Zidul Plaugerii se adlluii evreii. JlImiitlitile de vest $i de est ale
ora$ullli, pauli Ull dcmlllt separate de grauita de stat diutre Israel $i lordauia, $i-all
mentinul pana aslazi caracterul distinct,
IERUSALIM
Focarul conflictelor din Orientul Apropiat
Datoritli importantei sale strategice religioase, Ierusalimul este de veacuri teatrul
luptelor annate. vechi de 3.000 de ani, a avut stlipani diferip, pana cilnd a
devenit capitaIa nou-lnfiintatulni stat israelian, In 1948.
o iJlIstratic veche de presti
conf1icrcJe dincrc ortodoqi
(mnciscani. care tllJ ,Wilt loe ill
fernsafim.
Multi evrei s-all stabilit in Palestina
in prima jumatale a secoluilli XX
iar statui cvreu Israel $i-a dobandit
indepcndcnJa dupa primul razboi
arabo-israclian, in anul 1948.
lerusalimul a fosl divizal in doua
parti. Jumalalea estica, eu
Veehi, a lost luala in slapanire de
lordania iar jumalatca vcstic5 a
devenit parte a Israelului, in 1950.
in timpul Razboiului de 6 zilc,
israelienii au ataeal partea estiea a
lerusalimului $i au rcunifieat
Ora$ul SUint. In anul 1980,
parlamenlul israelian, Kressel, a
proclamat lerusalimul drept
capitala indivizibila $i clcrna a
Israelului.
CUMA
Clim;i meditcran::ana.
Tcmpcraturilc medii aling in
iumHlrie +7"C iar in iulie +23C.
in prezcnt, lerusalimul csle cenlrul
politic. cultural $i religios al
statului Israel. Convieluirea a
450.000 dc evrei $i a 100.000 de
arabi ridica mari problclllc:
fanaticii musulmani organizeaza
regula! alacuri cu bomba, pentru a
impiedica orice acord araho-
israel ian.
I
erusalimul este siluat 1a 0
altitudire de aproximativ 800
de metfi. A$czat dcasupra
ni.ului stant al lordanului, ora.$ul
ocupa 0 pozitie strategica, de unde
sc pot conlrola vaile vecire.
inca de pc vrcmca rcgelui David
(ell 0 mic de ani inaintc de
Chrislos), lenlsalimu[ a fast
capitala slatului iudeu. Mai tarziu,
ora.$ul a fosl ocupat de babilonicni,
de cgipteni, de romani, de cruciali
.$i de turcii otomani. in anii 1920-
1948. Palestina .$i capitula sa,
lerusalimul, au fast supuse
conducerii Marii Britanii.
STATISTICA
Populapa: 685.000 de locuitori
/dinlre care pCl,IC 100.000 sum
arabi)
Densitatea populapei: aproximaliv
6.JOO loe.km'

MoscIJee.1 Qubbat as-Sakftrn (Cupola de pc St.incfi) esfe ridicata pc st,inca pc care

sc cOllsidcrii ell Abrall.1l1l s-a prcgiitif s.1-1jertre.1sc.i lui Dwnnezcu pc fiul s,iu
lsa.1c. Mufti oanJl:n; considenl aceSl Joe. SilUflt pc I'arrul dClllu/ui Morill. drcpl
buricuJ p<imiintului.
JPN 1

JAPONIA
ORtENTUL
iNDEPARTAT

~
r
lara cirqilor fnjlorili $i a... tehnicii
Fuji, munlele ,janl al Japoniei, domina maiesluos peisajul. Fuji esle simbolul
peisajului mon/an al Japoniei, fiind considerat cel mai spec/aculos vulcan allwnii.
JPN 2
Ultimul imperiu al lumii
Japonia a primit cu spaima vestea din 1945, cand, pentru
prima data, japonezii au auzit la radio vocea imparatului Hirohito,
poporul ca a capitulat in americanilor.
Pentru japonezi nu a insemnat numai celui de-al doilea
razboi mondial, datorita caruia suferisera efectele bombei atomice de
la Hiroshima Nagasaki, ci a insemnat mitului imperial.
CE TREBUIE sA $TITI
t. Sportul tradilional in Japonia esle sumo, un tip de luple care se
dupa. reguli stricte. Conditia panicipli.rii la aceste lupte cste grcutatea
corporal!, care nu trcbuie sa fie mai micA de 170 kg.
2. La 9 august 1945, ol'a$ul Nagasaki a fosl distrus de bomba atomicli americanll.
eu trei zilc inainte, destin il avusese Si orasull-liroshima. Atacul atomic
asupra ol'a$ului Nagasaki a mcut 80.000 de victlme, iar Japonia a fosl obligata.
sa: capituleze.
3. Limba japonez!J. extrem de dificilll, are trei forme scrise: katakama (scricrea
cuvinlelor straine sau a denumirilor strnine), hiragana Si chinezA, pictograficli,
care cuprinde peste 1.850 de semllC.
4. in Japonia, in teatrol traditional. numit kabuki. toatc rolurile, inclusiv cclc
feminine, sunt jucate de bAmali. Actorul care joacA rol feminin este numit in
Japonia onnagata.
M
ilUl casci imperiale japo-
neze are incepUlul 0
data ell imparatul Jimmu,
care, cum spline legenda. a fost
incoronat in aoul 600 iH de ditre
zeila Amaterasu.
lui Jimmu au c1adil Kioto,
tcmplelor. Timp de peste
1.000 de ani, Kioto a fost capitala
imperiala, in perioada
medievala bucuriindu-se de multii
bogalie fast. in schimb, restul
tarii. care u-aia, in principal, din
agricuhura, saracea, fiind linula din
seun de catre armata. Conducatori i
acestei amlale, samuraii, au preluat
Ireptal controlul statului, in limp
CE MERITA VAzUT
Fuji, imperial Kiolo. Tokio,
terenurile de schi din Sapporo.
izvoarele caldc Beppu
ce imparatul era izolat la Kioto,
ca intr-o colivie auritA. Samuraii
conducatorul lor, shogunul,
au sa apere Japonia de
influentele din exterior. Abia in anul
1854, 0 cscadrila a flotci amcricanc
a sA deschidA acest stat ciilre
+cuMA
Foane diversli. umeda si ploioasli..
Trci sfere climmice: Icmpcmtl\,
sublropicalll si tropieall't.
Temperaturi medii la Tokio: in
ianuarie dc la +2
0
C la +8
0
C. in
august de la + 22
0
C - la +30
0
C.
inca de la ;"ceplllill secollllili 01
XX-lea, pe srra=ile nipone
:Je pI/leal/ \'edeo mici negllsrori
marfa.
!ume. iar, 14 ani mai t<lrziu, in
favoarea imparatului de numai
15 ani, Mutsushito, adica ultimul
shogun. Era momentu!
Japoniei modeme. imparatu! de
astazi, Akishito, este strnnepotullui
Mutsushito numai
funqia reprezentativa in stat, in
ciuda titulaturii care il fiu!
cerurilor.
QRIENTUL
iNOEPARTAT

;
JAPONIA
HARTAFIZICA
-"- -.
JPN 3
MAREA
OHOTSK
Hokkaido
RUSIA
200 500 1000 1500m

peste S000 000 <R locuttorl
de III 1000 000 pIN If, 5 000 000 locunon
<R III SOD 000 pINII 1000 000
It. III 100000 pINII SODOOO""""'"
__ eN,...; mpon.udruI'oun
OCEANUL
PACIFIC
Honsiu
Sikoku
MA REA
Kiusiu
JAPONIEI
CHINA
AnI.Ikos
CORE,.
DE NORD
Arhipelaglll illsl/lelor Ilipolle se ill/illde pe 0 dis/OI1{ii de 2.200 km, Ill/mara
in}l/r de 4.000 de insIde $i cliprillde trei sJere de c1imii: tempera/ii,
subll'opicalii tropicalc'.
JPN 4
JAPONIA
Tara Soarelui Rasare
Japonia este tara conlrastelor: in mare parte inca virgina, uode lumea
a munti10r se eu viata trepidant;; a marilor industriale. Japonia
este a doua tara ea importanta industriala in lume.
primesc oaspe,ii ell dijerile
oca=ii prill cOf/l'erso/ii illleligeme,
dOl/sur; plimbari. Tinerele jete SI/I11
preglilire penlru aces'e sarcini in
!>pecilile.
PE SCURT
Dcnumirea st..1.tului: Ninon
(Nippon)
Capitala: Tokio, peste 8 mil., zona
mClrOpolitana. cca. 12 mil.
Rcligia: $i budismul
Limba: japoncz.'\
Moneda: yenul
Celc nUli man Yokohama,
Osaka, Kobe, Nagoya, Sapporo.
Kyoto
O
riCine poate invidia pa-
sagerii care survolcaza
insulele JapQJ1iei care,
privind prin ferestrele avionului.
vlid, pc suprafata limpede a
Oceanului Pacific, harta laponiei,
care cllprinde palru mari insule:
Hokkaido, Honsiu, Sikoku
Kiusiu. De sus tolul se vcdc foarte
bine. laponia este un teritoriu
impadurit, munlos, tara a peste
200 de vulcani, dintre care 0
palrime sunt inca activi. stal
insular, laponia este pozitionata
intre Bazinul Filipinelor Bazinul
Pacificului. La prima vedere,
pare 0 pozitie geografica I1clllrfi.
in rcalitate. insa. laponia se ana
inlro zona tectonica
in fiecare an, aici au [oc 1.500
de cutremure. Unele dinlre cle nu
sunt sesizabile, allele produc insa
catastrofe. in 1995, un cutremur
puternic a adus groaza in
industrial Kobe, unde 250.000 de
oameni au ramas tara
Cand cumparam 0 noua camera
video sau aparalura
clectronid, deseori
alcgem produse din
Tara Soarelui Ra
4
sare. in laponia toale
inlreprinderile de
produejie au sediul
in centre plliernic
dezvoltate induslrial,
iar trei patrimi din
populatie la
Mllnlii ne[ocuiti
Slint prefera!i numai
de calugarii
de capelanii sinto.
penlru ca japonezul
STATISTICA
,
Suprafala: 377.765 J..m2
Populalia: 126 milioane locuitori
populatici: 335 loc.
km2 (1997)
eel mlli inlill mUllt': Fujiyama.
3.776 m
de rand Ie considcra adevarate
pustietati.
Templul dill KiolO. Aces! I'echi.
l'eche a impiirollli//;, ahlllll/(i
ill opere de arrci $i esre consideral
..eel ma; japone=" prill aglomera(ia
urbana.
MNG 1
'""'
MONGOLIA
Tara stepelor nesmnjite
in stepele nesfiJr$ite ale Mongoliei mai traiesc inca numero$i umJa$i ai nOlllazilor.
Sursa principaJa de venitun' a acestora 0 constitue cre$terea cai/or ~ i a ai/or. VanturiJe
putemice $i persistente pustiesc stepeJe, fngreuniind via/a oamenilor fji a anima/elor.
Patria lui Gingis Han
1n secolu1 XIII, statuI mongol a atins dezvoltarea sa maxima.
Sub conducerea lui Gingis Han i a urmai1or acestuia, mongolii
au cucerit teritorii intinse din Asia i au ajuns chiar pana in Europa.
CE TREBUIE sA
I. Lamaismul cste religia tea mai rnspindilA in Mongolia \a momentul aelUa!.
Nici macar pcr.;ccutiile crancere din partca comuni$tilor DU Iau din
viata poporului. Aceastii varianta a budismului. al c8tti cooouciilor spiritual
este Dalai Lama, tot mai mulli adepli.
2. Mongolii suot ai tragerii cu arcul. Aliiluri de tmnle. acesta esle cel
mai popular spon al tArii.
3. lurta cstc locuinta traditionala a nomazilor. Pc schelctul circular se
intind rll$ii de pasla, iar ventilalia se fnce prinlr-o gaum in
4. Urga, fasta dcnumire a capitalei Ulan Balor, este lillul unuia dintre
filmelc celebrolui regizor rus Nikita Mihnlkov. Pe1icula prezinlll viata
locuilorilor stepci.
CE MERITA VAzUT
fllC\la capllala Karakorum. Ulan
Bator (MuLeul 'Jalional. Palatul
BogJo. \1;1n:btirea Gandnngl.
N
umCle sau adevarat era
Diemuzheng. in 1206,
dupa unificarea triburilor
mongole dupa apararca t3rii de
invazia chireza dinspre sud,
luat numele de Gingis Han. A fost
un bun conducator, un judecator
dropt un straleg talcnlat. A con-
stmit un imperiu care s-a intins de
la Marea Galbena pana in cstul
Europei, iar sa:i au domnit
timp de peste 150 de ani asupra
pUlcmicului stat al Chi rei.
Dupa moartea lui Gingis Han,
imperiul mongol a fost impa'1it
inlTe fii acestuia. Suncle astfel
rezuhate au ramas unite prin lega-
turi putemice timp indelungat.
imperiul sa destramat
datorita conflictclor luptelor.
Dupa mularea capitalei la Pekin, in
1264, Mongolia a devenit 0 provin-
cie de importanta secundara $i
picrdut indepcndenta pcntru 600 de
ani. Doar sJabirea Impcriului
Chirez abdiearea ultimului
imparat in 1911 au creal condiliile
recesare pcntru ca Mongolia
Exterioara sa se separe sa
CLiW.
Chrna ternper.u-contircntala. cu
icmi lungi aspre. Ternperalurile
medii: intrc -1 0 -35"C in
innuarie, intre +18 +26C;n
iulie.
lnstanraneu din viata in Mongolia
autonomia. 0 parte a tarii,
Mongolia Intcrioara. ramare pana
aSlazi 0 provincie din nordul
Chirei.
in 1924, Mongolia, sub eonducerea
revolutionarului Suhe Bator. a for-
mat al doilea stat socialist din lume,
dupa URSS. Acesta s-a mentinUl
pana in manic 1990, clod guvemul
comunisl a predat puterea, iar
Mongolia s-a transformat intr-o
tara dcmocratiea.
ECONOMIA
animalelor. ovinc,
bovirc. cai. ca.mile. Bogiitii
naturale: cupro. molibdcn.
.... olfram. Industria: alimcntarn.
(textil5 de picliiric).
metalurgidi..
ORIENTUL
''''TAT
MONGOLIA
HARTA FIZICA
MNG3
"..,
",
MONGOLIA
.--
c-...
'*" 1011000 IDe.
-'50.000-100.000loc:
_ 10.000 _ 50000 leo:.
_ 10.lIDO ""'-
INTERIOARA
D dIt4eI1Uri niIip>ue
_ dr\.mur1 principMI
1000 1500 2500 :lOlXI m
(
R U S I A
.....
.....- . . ~
.-'
o
-
-
---
-
-
-..-
1loIIa$ , ~
CHI N A
w
Aceaslli {ara uria$Ii, al carei semn dislincliv sunt regiunile nesfijr$ite de stepe, de
semide$enuri $i de de$enuri, a f:1scinal intotdeauna prin diversitatea sa. Majoritatea
JocuitoriJor sai traic$te in continuare viala grea, dar pJina de cuJoare a nomazi/or,
ocupiindu-se in principal cu Cre$lerea animalelor. in apropierca ora$elor, mai pot fi
intii/nile $i in prczcnt grllpllri de iurte (conllri), care constiluie de secole e/ementll/
intrinsec aJ peisajuJui mongol.
MONGOLIA
De la De$ertul Gobi la Munfii Altai
Mongolia este 0 tarli de foarte slab populata, situatii intre Siberia China.
Practic, intreaga sa suprafata este ocupatii de stepe de
lnlrarea '-/1 MJn,istirea Galldamcgehin/cn Khiid din capita/a Mongolici,
Ulan Bator.
STATISTICA
Suprafata: 1.7 milioafC km"
Populapa: 2.7 milioarc de locuitori
Deositatea populapei:
1loc. km
eel mai inalt viirf: Nairnmdaluul
(4.374 m)
Granite: 4.613 km ell China.
.l4X5 km ell Ru"i;l
M
ongolia pare rcsfiif$ita.
Cu cal re aventuriim mai
adanc in i!lima stepelor,
eu atal linia orizontului pare mai
indepartata. Monolonia peisajului
ars de vanturi estc rar intrerupta de
semre de vial5: herghelii de cai 551-
batici sau locuintc mobile ale
nomazilor. numite iurtc.
Mongolia este 0 lura inghesuit5
iOlre dOlla puteri mondialc: Rusia
In nord China la sud.
suprafata sa estc de peste ori
mai marc dedit cea a Romaniei,
esle locuiHi de numai doua milioare
Tim:rc mongole in slmie fradiliollale
de siirbiitoore
de oameni. Mongolia cste un linul
de podi!iuri !ii de munli, cea mai
mare parte a tarii anandu-se la 0
altitudire de peste 1.500 de metri.
Peisajul cste marcal din loe in loe
de lanluri muntoasc impunatoare,
precum Munlii Altai. al caror varf
principal masoara 4.374 de metri
ina1limc. Majoritatca raurilor
Mongoliei IlU se varsa in marc.
dintre acestea se varsa in
lacurilc din valea din nord-vestul
Muntilor Ahai. Apa din aceste re-
zervoarc arc 0 salinitate foarte ridi-
cata. Rclicful Mongolici de nord,
langa granita cu Rusia, cstc domi-
nal de taiga. insprc sud, aceaSla se
transfonna in stepa, iar langa
granita cu China, in DC!icrtul Gobi.
Doar I % din suprafata agricola
poate fi folosila pentn! Cliituri.
Crc$terea cailor, a oilor, a vitclor
a dimilelor reprezinta baza
economici mongole. Peste jumatate
din popliialia tarii traiqte din astfel
dc activitali. Mongolia este asoei-
ata cu imagirca nomazilor care
cresc cai !ii loeuicsc in iurtc.
AceaSlfi perceplie nu estc inlru
totul confonna eu realitatea.
Aeeasta lara dispure de bogatii na-
turale imense: ziidiminte de dir-
bUll::, de eupn!, de molibden !ii de
petrol, acesla din umla recenl
descoperil. Poale dalorila aeeslora,
Mongolia va reeupera indelungata
intarziere in dezvoltarea ceono-
mica.
PE SCURT
Dcnumirea oficialii: Mongolia
Sislem politic: republica
parlamcntarii
Capitnla: Ulan BatorlUlaan Bantor
(819.000 loe.)
Limbi: mongolii (limba oficiala),
cazaca
Valuta: lugrug
Religie: lamaism, rcligii
islam
Cele mai mari Darbnn,
ErdClct
Cele mai mari lacun:
Ubsu Nul' (3.350 Jon'),
Ilovsgol (2.620 Janl)
Celc mai lungi rnuri: Sclenga,
Orhon, Kcrulcn
AUSTRALIA
$1 OCEANIA
NOVA '"'
ZEELANDA
"Poligonul" lui Dumnezeu
NZL 1
}t
~
CantJi vulcanic al MUJ1telui Egmont de langa New Plymouth din Noua ZeelaJ1da
In tinutul populatiei Maori
Maori este populapa a NOll Zeelande. 0 perioadii indelungam,
dezvoltarea culturii lor a fost impiedicatii de britanici. rn
prezent, situapa s-a imbunatiipt.
Virfi.ujle fDzIpezite $i pi$unile verz:i
runt 0 priveli$te des intalniti in Noua ZeeJandB.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in 1642. navigalorul olandc7 Abel Janszoon Tasman a fosl primul care a
ajuns in NOlla venind de pe Vechiul Conlirenl.
2. Pll53.rea nalionala a Noii Zeelande esle kiwi. AceastA pasate rczburiUoorc
duce 0 viatA nOCluma eslC regina fiorduri lor reozeelandezc.
3. Roben Seolt, exploratorul englcz al Antarcticii, inccpul cxpedilia spre
Polul Sud din rcozcelandcz Chrislchurch.
4. in sccolul XVlll, populalia Maori a exlcnninat pasdrile moo
slrulilor, apartinand c1asci Acarinalclor. Aceslea pUleau alcrga fcane rcpcde
alingcau 3 melri ina1limc.
pavaza. in decursul a doua rfu.boaic
(1845-1846 ,i 1860-1872), Maori
au incercat, rani succes, sa
recucereasca leritoriile.
inghcsuiti in cateva regiuni reduse
ca dimensiuni $i potential, au
inceput in scurt timp sa se stinga.
Cu trccerea vrcmii, albi au
inccput sa se intereseze de cultura
originani a noii lor patrii, care a
putul aSlfcl sa renasca. Limba var-
bita: in prezent de Maori esle 0
cngleza pestrit-d in care sc regascsc
mulle cuvintc strliire precum $i
sun:tc din lumea animala.
sca in Noua Zeelanda din Polirezia.
Pana in secolul XVIII, insulelc leau
aparfinut in intregimc. Apoi, a unnal
anuxul dinamic al britanicilor.
Maori nu au avul nici 0 in con-
fnmtarea cu nou-venifii. Numai
credinta in zeii pe care I'i vercrnscri'i
inainla.'$ii lor Ie putea sluji de
P
e Insula de Nord a oii
Zeelande este imposibil sa nu
observi casele de intalnire ale
populat1ci Maori, proaspal vopsite
renovate, oogot impodobilc cu
basoreliefuri omamentale. Accstea
reprezint! spiritul noilor vremuri,
traite acum de primii locuitorii ai
acestor pamanturi. in Noua
Zeelanda, dupa ani lungi de domi
natic a culturii britanice, revire in
atentic populatia Maori, care consti-
tuie J5%din populalia fArii. MOlivul
este simplu: spornl natural al aces-
lcia esle de doua on
mai ridical decat eel
al locuilorilor de
origire anglo-saxona.
Un pcisaj monran
tipic pc Insula de
Sud.
PE SCURT
Dcnumirca oficiala: Noua Zeclanda
Capitala.: Wellington (168.000 de
Iocuitori. ag.Iomentlia urbana
numam 348.000 de locuitori)
Sistcm politic: monarhie
constitutIOnal!, $eful Slatului cste
regina Elisabcta a II-a reprezenUlti
de un guvcmalor gcreral
Religia: in majoritalc proIcstanti
Moroda: doland reozeelandez
Limbi: cnglczn, maori
Teritorii dcpcndente: I-Ie Cook,
il)C (263 Icnr, 3.000 de kJcuitori),
I-Ie Tokelau (10 kID
l
, 1.700 de
locuilori)
Cde mai importanle orasc:
Auckland, Christchurch, I:>un:din
in secolul IX, Maori
au inceput sa sosea-
AUSTRALIA
$1 OCEANIA

NOVA ZEELANDA
HARTA FIZICA
NZL 3

Insula de Nord
-
MAREA TASMAN
w_.
Insula de Sud
Blenheim
".
,. G,...., &om..,
G<JJMHIIwtft
Napier
Hastings
.,wElliNGTON
--
Golfu/
TImllflJ
Canterbury
Dunedin
<-
SI', Fo"".
1. Stewart "'+
OCEANUL
PA CIFIC
I. BootN/y
PopuJaria Maori, primii stiipani ai acestor piin1iintlJri, au nunlit Noua ZeeJandii:
Aotearoa, Tara Norului Lung Alb. Afluxul ulterior de din Marea Britanie a
fiicut ca coroanei sa impunii aici voinra un timp fndehmgat. $i astiizi se
spune cii neozeeJandezii SUIlt mai engJezi chi81 deciit engJezii.
...,
NOVA ZEELANDA
o lume 111 mi11iatura
Tara cu cele mai variate forme de relief din lume.
ECONOMIA
animalclor: 56 de
milioane de oi, Agricultura:
cultivarea cerealelor $i a fructelor
(kiwi). Pcscuil. Industria:
extracliva, mcmlurgicit a
Icmnului. Turbm.
Illsu/c/c neozee/andcze sum {oarte atrifgiIt08re pcntnJ navigator; pelltru il/birori;
sporruri/or nauticc.
N
Olla Zeelanda cuprindc 0
rcmaipomenit5 varietate de
peisaje: fiorduri virgin::,
ghct<'lri. verzi ell (unne de oi
care pase la poalele munlilor
aeaperi!! de zapada, lacuri ell apa
cristalin5, vulcani gheizcrc. Nu
din intamplare, tara a devenit
decorul filmului "SHipanu]
irclelor", a canli aCliurc se
intr-o lume de
basm. Circva spurca odala,
pe drept cuvant, eii NOlia
Zcclandii cstc 0 imrcaga lume
in minialura. Tara estc coltul
lumii eel mai indeparl3t de
Europa Ccmrala de Slid, iar
calaloria ell avionul din
Romania dureaza peste 30 de
ore. Da1oril5 depiirtarii mari
de Europa, Noua Zcclanda a
fost ferita de furtunile istoriei.
Soana a fost blanda cu
reozeclandezii, majori-
tatea acestora sufem. de un
complex de provincialism.
Fam. motiv, caci aceasti'i lara
de la amipozi poale servi
drept cxemplu pcnlnl restul
lumii, din multe punctc de vedcre.
Aici a fost introdus pcntru prima
data principiul cgalit<1\ii in drepluri
intre populalia cea imi-
granta, tol aici, femeile au
obtinut ccl mai dcvreme dreptul de
vot.
STATISTICA
Suprafata: .268.680 kill-
Populapa: 4,0l{ milioalk:: locuilOri.
dinlrc care. majorilatca traic'iC pe
In,uln de t\ord. mni rcdu:>a en
dimcnsiuni.
Densitatea populapei: 15 loco km'
Rata 5'lo
Lungimea l!rmului: 15.000 km
Cel mai inalt van:
Vf. Cook 0.764 m)
Cele mai lungi rauri:
Waikalo (4.25 kill). Clutha.
Wangallui
eel mai mare lac: Taupo (606 km )
Infrastructura: 9.2.000 km de
dnunuri. J.900 km de cale fcrnla
CLiMA
Temperal oceanica; tempcratii
ealda in Insula de Sud.
Tcmperalurile medii: in iulie lntre
+5 $i + 11C, in ianuarie illlre .... 15
+ 20C. Cantilatea medic de
prccipitatii anualc: lnlre 400 mm $i
6.500 mOl (coastele sud-vCSlice ale
Alpilor de Sud).
CE MERITA VAzUT
Auckland (Muzcul Memorial al
RIl7:boiului cu colccliile sale
illleresante de arta Maori, Parcul
Alberta, primilor
Gri'idina Zoological.
cascada \Vairoa, pC!;lcrilc
Waitomo. ora$clc populatiei
Maori din Insula de Nord. plajelc
Sunshirc Coas( (Insula de Sud),
ghetarii $i rcgiunile muntoasc.
PNG 1
""
AUSTRALIA 51
OCEANIA
PAPUA
NOUAGUINEE
~
Intre epoca de piatra $i modemitate
Papua Noua Guinee - Provincia nua lrIanda - Baiat din lnsulele Noua lrlanda
$i Nona Hannvrii.
Un mozaic de minoritati etnice
,
Papua Noua Guinee este 0 tara bogata, cu mari perspective de viiOOr.
Problema sa principalii este fragmentarea etnicii multitudinea
de limbi vorbite.
CE TREBUIE sA
I. Spaniolul Ortiz de Retes a dat insulei numele de .,Nolla Guinee" in allul
1545. Aeesta era convins c3 de aid au multe in comun eu
locuitorii Guineei, din vestul Africii.
2. Denumirile geografice, ea de e)';emplu Munrii Bismarck sau Munlele
Hagen, amintesc de faptul ca Papua Noua Guiree a fost candva colonic
gennana.
3. Puna nu dcmu1t, numeroase tribllri din Papua Noua Guiree prcg31cau
capctele mortilor din dorinta de a Ie pistra pcntru
4. Triburilc sunt foarte pricepute la cioplirea la pictarea unor
frumoase din lemn, folosite in limpul ccrcmoniilor religioose.
D
c aproapc 40.000 de ani,
acest arhipelag, situat 1a
nord de Australia. este lam-
mul nou-veni\ilor: primele
fficut apariria triburile de pigmei din
Asia de sud-cst, iar 5.000 de ani mai
taniu, aoostea au fosl unnaLe de
Cu vremea, lot mai muhe
popularii din sudul Pacificului s-au
in aceste insule, in cautarea
urei noi patrii. repri-
clenoase :;;i munlii nu au pemlis
triburilor de origire diferita sa se
amestece:;;i astrel, fiecarc grup ctnic
PE SCURT
Dcnumirca oficiala: StatuI
Independent Papua Noua Guiree
Sistcm politic: manurhic
constitu\ionalii
Membra a Commonweahh-ului
brilanic
Capitala: POIt Moresby
(337.900 loc.)
Limbi: englcza (limba olicialii),
vcrsiurca melarc:ziaml a limbii
pidgin (auxiliari), apro)';. 620 de
Iimbi
Religic: (calolid
protcstanti), variantc locale ale
animismului
Moreda: kina
Cel mai inah punet: Muntcle
Wilhelm (4.506 m)
Munti: M-\ii Centmli, M-lii Owen
Stanley, M-\ii Bismarck
Rauri: Scpik, Fly, Ramu
Ccl mai marc lac: Murray
Celc mai importante Lac,
Madang, Rabaul, Wewak, Arawa,
Mount Hagcn
Port uri: Port Moresby, Madang,
Lac
Aeroporturi: Jackson (Port
Moresby), Mount Hagen
a fosl fortat sa triiiasca in propria sa
regiurc. in consccinta, diversitatca
eulturalfi s-a mcntinut pana in
prezent in Papua Noua Guircc.
Numarol limbilor esle csti-
mat la 620, ram a pure la socoteala
dialectelc. Acesla stare dc fapt nu
faciliteaza eonsolidarca unui stat
modem. in ultimii ani, au avut loe
numeroase eonFnmtari annale intre
diferitele grupuri elnice. Sprc cxem
plu, populatia de pc Insula
Bougainvil1e, siluata la est de Noua
Guiree, solieita cu ineapatanare
suvcranilatca inca din 1989. Pana nu
demult, astfel de situatii erau
folosite ram ezitare de putetilc
strairl:. Dupa perioada de instabili-
tate a cpocii coloniaIe, intre anii
1905 1973, regiurea s-a atlat sub
Progresul inseamnii ;nainfe de foole
asimi/lirea cllcen'rilor civilizariei
vcslicc...
dominatia Australiei. Papua Noua
Guiree indepcndenla in
anul 1975. in prezent, aeeasta este 0
tarn cu fatctc multiple: locuitorii
capitalci, Port Moresby, muncesc in
fata eomputerelor, in zgane-notii
dotali cu aer conditionat, in rimp ee,
in multe alte colfUri ale arhipelagu-
lui, in care via\<! este de mii
de ani, triburile continua sa faca
legca.
CE MERITA VAzUT
Rabaul. Pan Moresby. Sepik.
Parcurilc I'alionalc Variamta
McAdam, ,"ukanii. plajclc
rccifele de corali din
dansurile in limpul sarbalorilor
lradilionalc.
ECONOMIA
Bogalii nalurale: cupro. aur.
urgint, petrol. un marc potelliial
hidrocrcrgctic refolosit.
Agrieultura: culturi de sago,
cocos. trcstie dc zahiir, cafea,
tutun; Avicullllra.
porcilor a vitelor: peseuit;
silvicultunl. Industria:
mClulurgica, chimicii (calleiuc).
Turism.
AUSTRAL
OCEANIA
PAPUA
NOUAGUINEE
HARTA FIZICA
PNG 3

lU' 150' 165'

"
,

,-
200 500 l000m
..
.-..
PMlt 100000 loc.
"'" l00.OlXIIoc.
--- ...... -""'.,."..;
.....
...
-
Arhipelagul Louis;Qde
I. NOlln

MAREA SOLOMON
PACIFIC
MAREA
BISMARCK
/-Ie AmlraJlljrJ1
f. Manll$

I-Ie
Kiu",f
ON
!
, .
, ,
, .
. .
"tIl
'"
" .:.
.. ,
, .
: Q.
; .
, C'l

. .
,
AUSTRALIA .
.
..
Torres
5' .
00
N
W
Z
o
c
z
Noua Guince a ramas Inuit (imp un fercn neexplorat, datoritii situiirii sale intr-U11 climal
tropical, in care temperaturile se menrin tot a/lul in jurul valorii de +30
D
e, aeru/ este
foane U111Cd, far piidurile dese $; lerenuri/e l11untoase ocupii partea interioarii a insuJei.
Dupii {DImarea unui stat independent in paI1ea de est a Noii Guinee $i dupii "sa/tul"
acestuia spre modernitate, S-8U mcn{inut contrastele dintre capita/ii, un ora$ tot
mal l11odenl, $; satele inaccesibiJe, ascul1se In adal1cul insulei $1 protejate de paduff.
JIlG'2L-_
PAPUANOUA GUINEE
Arhipelagul celor patruzeci de vulcani
in ciuda plajelor de vis, a superbelor recife de corali a bogapei a faunei
a florei, Papua Noua Guinee este vizitata de pupm
Cos/ulIJuf t.1/uaje/e nIzboinicilor sunt menirc sa provolJce
respcctul .1dmimlia membrilor lribului, precum retlllla tldw.:rsariJor.
slabei popuHiri, inapoierii econo-
micc a rcgiunii ... lipsei uoci baze
turisticc. lnfrastmclura lasa mull de
dorit, iar hotelurile, pUlin llumc-
roase sunt relativ scumpc.
intr-o stare excclenla. Cea mal mare
parte a suprafetci li'uii csle acope-
rita de paduri tropicale ver.ti,
In care tri'iiesc numeroase specii
endcmicc de animale plante, cnre
nu mai exisla nicaieri altundeva in
lume. Sc apreciaza ca aici cresc
peste 2.000 dc specii de orhidee. jn
padurile desc sc .....,======,-",""==""",.,,,...""',,..,"""
AnUllll(e cantere dill Pon y uu 0.\( {'omtruJC
ascllnd specii rare
la'b"lll 1agullc;, pc: sUiJpi de "'mn.
de canguri de copac,
de arici cu doe, de
pasari paradis de
pasari lira. Giuva-
eml acestor regiuni
csle cazuarlll cu
coi r. 0 pasarc rczbu-
r:ltoare foarte Illarc
foarte timida.
Acest coli de rai s-u
conservat datorila
Tropicalii foarte tllnedii.
Precipita\iile Stint disuibuite in
mod proporJional tot timpul anului
(1.200 mm la Pon Moresby,
6.000 mm in mUllli). Temperatura
medic atingc +28C in ianuaric
+26C in august.
T
criloriUI statului Papua Noufl
Guirce cuprindc aproape
600 de insulc de dimensiuni
reduse. prccum partea de est a
Noii Guircc, a doua insula din lume
en marime. Masivul ffiuntos central
se intinde de la vest [a est cste
prcsarat din loe in loc ell vulcani,
unii aClivi, altii Varfurile
accslora sunt acoperitc de zapad5.
lot timpul anului. Urcle cratcrc
inal\imea de 4.000 de
melri. in aceasta regiur-c existfl
aproximativ patruzeci de vulcan.
inca activi, iar cutremure de pamant
de intensitate lsemnificalivi'i au
loe aproapc lunar. Dc jurimprcjurul
masivului muntos sc ana tcrcnuri
rnHi$linoase care coboara spre tiir-
muri. unde se tranSfOnllUln plaje eu
nisipuri albc.
in accst arhipelag dc la margirca
lumii, flora fauna s-au Illcll\inut
STATISTICA
Suprafata: 462.840 km
Lungimea limei flrmului:
5.152km
Populatia: 5.5 mil. loc. (84/0
15% mclarc/icni. 1%
rninorit:ip etllice rCpre7enlntc de
polirczicni. microrczicni. pigmei.
europcni asiatici)
Densitatea populatiei: 12 loc./km
cuMA
PRK 1
...
COREEA
DE NORD
ORIEN1tIl
lNllEPAATAT
Dinc% de Cortina de Fier
TempluJ budisr Pulguk-Sa, Coreea de Nord.
PRK 2
Marele conduditor iubit
KimIr Sen a condus necontestat Coreea de Nord timp de 50 de ani. EI a
implementat in mod coosecvent 0 politic! a izolatiei exteme i a cultului unitiitii.
Dupa moartea condueatomlui, in 1994, iliiiele guvemului au fost preluate de tiul
sail, Kim Jon-i!.
CE TREBUIE sA $TITI
I. in timpul JUzboiului Coreean, Pyongyang (Phenian) a fost aproape eomplet
distrus. tn eapitala reconstruita domina zgirie-norii parcurile intinse.
Dalorita accslom, Phenian a ei1.p3tat porecla de ..omsul gradiniJor".
2. Stalelor Unite, George W. Bush a inclus Coreen de ord.
allituri de Iran lrak in "axa raului", tari eare sprijina terorismul ineearcli
sa produei1. anne nucleare.
3. Spre deosebire de veeina sa de la sud, Coreen de Nord a men\inUI vechiul
alfabet corcean, hanja, fonnat din 24 de litere.
4. La mijlocul anilor '90, Corcea de Nord a fost afeetata de 0 foarnele
cumplitii.
C
iiod in anii '50. s-a
coalilia dintre COl'CC3 de
Nord, China URSS. Kim Ir
Sen s-a decis unncze propriul
drum. A pus bazele ideologici numite
"ciuce" $i a izolat \ara de rcslullumii.
Baza autoritlilij sale a constiluit-o
fOI1a annata. tn cadrul noului sistem,
oamcnilor Ie-au fast gnramate
locuinlc grmuitc. $i asis1cntft
medical:i. Din 1974. celalcnii Coreci
de ord nu platesc taxe. Un limp
indclungal, Jam nu S-3 confnmL.'l1 ell
problemcle ell care trebuie sa luptc
alte state din Orientul indepfutat,
prostitutia $i criminalitatea. Aile
plagi lipice ale secolului XX, precum
haosul Slrndal. nu afecteaza nlei ele
Corcea. u eslc de mirare din
moment ce posesia de automobile
cstc interzisa in accst stat. Pc strazilc
din Phcnian. banda marcala eu linii
galbcrc eslc rezervalij limuzirclor
guvemamcntrtle. Aceasla eSle numai
una dinlrc manifestiirile eiudatului
cult al unit:itii, in care s-a invaluit
timp de peste 10 ani Kim Ir Sen.
Acesta revendica de la corccni 0 ado-
ralie rccondilionatii: chipul conduc5-
torului, adesea in marime supranatu
rala.. fficea pane din motivelc obliga
torii ale picturii nord.-eorccrr.
Pictrelc pc care a stat candva marcle
conducator sunt destinatia favoritii a
pclcrinajclor nord.-eorccnilor.
tree drept oameni mandri
scmimentali. Kim Ir Sen s--a Colosit
cu succes de aeeste auibute ale
cuMA
Clim3 temperatii musonicli. cald3
la sud reee la nord. in
Pyongyang (Phenian). temperatura
medic lllinge -SoC in ianuarie
24C in iulie.
poporului 5<.1U. Dupa moanea con-
ducatorului au avulloc mari manifes-
lalii furcrarc. Mii de oameni prada
isteriei au in strada, iar reporterii
staliei de Icleviziure (de stat,
birrinleles) au avut, in sffu1;it, ocazia
sa ia cuvantul. Dupa moanea
COndUc3lorului lubit. !ideml Corcci
de ord a dcvcnit fiullui Kim Lr Sen.
Kim Jon-if. nu a sarit dcparte
Coreca de Nord C:'>fI..' unul dlntrc
ultime/e stare comun",tt' din Jume.
de trunchi. Kim Jon-il. ale carui
aparitii publiee sunt mai mrc,
cere poporului sa if adore ea pc
"Soarcle Viilorului". in ultima
vrcme, Coreea de Nord estc suspcc-
tala cil incearca sa produca amle
alomice, iar aUloritiitile rcfu.za con-
stant sa pcnnitii accesul inspcctorilor
intcmationali la faciLitalile sale
nuclearc.
ORlENTUL
1NDEPARTAT
#
COREEA DENORD
HARTA FIZICA
PRK3
MARfA
JAPDNIEI Golful
COf"; de Est
COAEEA
DES U 0
...... ....

"'""'"

CHI N A

1nn1250.IIlIO.. , 000 000 Icc.
"*" 100,000 "250,000 be.
lUll '00.000 Icc.
sao 1000 2llllO...
I
Golful
Cor.,; de Vet'
MAREA
ALBENA
De multi ani exisla semna/e ca in Coreea de Nord domnesc foametea 0 saracie
inimaginabila, dar nu se $tie ell sigurant8 daca ajutom! imema/ional ajunge /a cei care
au nevoie sau este acaparat pentru neccsaruJ armatei, una dintre ceJe rna; putemice de
pe continentuJ asiatic. Se pare cii Mun/ii de Diamant, uni; dintre cei rna; mUDt;
din lume, ce/e/alte atrac!ii luristice din nordul Pcninsu/ei Coreea vor mai
inca mU!1 limp vizilcJe oaspe!ilor de peste hOlare.
PRK4
COREEADE NORD
Razboi fa parafefa 38
La cinci ani dupa incheierea celui de al DoiJea Razboi Mondial, in 1950, in
Peninsula Coreea a reizbucnit conflictul militar. Razboi Coreean s-a
incheiat in 1953 cu infiintarea a douii stale coreene.
Coreea de Nord in sccolul XX: la sosirea sa in capitala Phenjan (Pyongyang)
(5 rna; 1978). primlll-m;nisfnJ chincz. Hua Koo-Fcng. sir3nge mana
corccan. Kim If Sung.
ECONOMIA
Agricultura: culturi de Ofa :ii
porumb; crc$lcrca vicnllilordc
pcscuit. Induslria:
alimcntara. de ma;;im clcetricc.
cxtrncti\;}. en::rgctica.
p
c dunna Confcrintei de la laha
celei de 13 Potsdam. aliatii
au carol de aeord sa ii in
Japoniei Peninsula Coreea sa ii
rcdea Corcci suveranitatea. Dupa
infcingerea Japoniei in 1945, Coreca
independenta, dar (3ra
a fost divizat.ii in dow parti: cea de
nord. aOat'i sub ocupalie sovictica. $i
cea de sud, controlatii de amcricani.
Paralcla de 38 rcprczcnta linia de
dcmarcatic dintrc celc doua pi1rti.
S-n decis ea in 1947 sfi sc organizczc
alcgcri libere parlOlllcntarc in
lntrcaga tam.
Din pac3tc. inainte de alcgcri,
sovlcllClI au creat, in Nord, un
guvern eomunist i-au prcdal
puterea. in 1950, Kim Ir Sen a
eomandal annatei sa invadezc
jum5.tatca sudica a prii. El a invins
Portlll Chongjin Ia M;uea Japonjei.
in scurt timp lrupclc 5ud-<::oreere,
bire preg5.tite. dar luate prin
surprinderc de atae. in numai diteva
zile, Selll 3 fost eueeril.
GNU a reaclionat foarte rapid,
lrimiland in Corcca forte militaTe
multinationale, fonmlle mai ales din
soldali americani. in scplembrie
1950. annalele nord-coreere au
inecpUl sa sc rctraga s-au oprit in
apropiere de granita cu China. care a
venil in ajutorul .Jralilor
a preluat eonlraofensiva. Forta sa
de alae i-a impins din nou pe
oporenli pana in dreplUl paralelei
38. cgocicrile dificilc de paee s-au
inchcial eu scmnarca. in 1953. a
Acordului de la Panmunjon, prin
care s-a infiinlat 0 zona
dcmilitari7..3t5.. dc-a lunbrul aeestei
paralele, conlrolala de fOr\c1e
inlcmalionale de lllcnlircre a pacii.
STATISTICA
Suprafal8: I km
Populapa: 22.9 !ocuitori
Densilalea populapei:
190 1<'C
eel mai inaJl van:
Padi,tu-.an (2 744 ml
PopuJatia urbani; (> I
Granite: ell RU... I.l , 19 kmI. cu
ChinaI1416km))lCUCOrcc de
Sud km)
PE SCURT
Dcnumirca oficialA: Republica
Populara Dcmocra13 CoreeanA
Capitala: Phenian (Pyongyang)
(3.13 mil. loc.)
Limba: coreeana
Morcda: wonul
Celc mai man Hamhung,
Chongjin. Kaesong
ASIA DE SUD
$1 SUDEST
Tinutul celor 0 mie de culori
,
THA 1
TH
O r a ~ / I l regilor Bangkok, capitola larii inca din 011111 1782, esle asta=i cel mai
importanl pori al Thai/andei, sediul glfl'ernului. ~ i cel1lru cullural $i religios.
THAILANDA- candva Regatul Siamului
Caracteristice pentru istoria Thailandei sunt indelungatele cODflicte
militare interne intre printii Siamului precum riizboaiele cu vecinii:
Birma, Cambogia Laos.
ECONOMIA
\gricultura: culti'arca OTI.'J'ului.
bumbacului rruclelor lropicalc.
Pollluri (de Ick). cre;.terea .. itclor
pcscuitul. Bogatii nalUralc
(cositor .... olrram). Industria
11.':<11111. a .lahtirului. Turismul
P
oporul thailandez eSlc originar
din provincia Jun3n situ3ta ill-
Ire Tibet, Wielnam $i Binna.
$i apartinand astazi Chinei. in se
colul VIII thailandezii s-au mulal
pc vti.ile $i muntii de pe actualul
terltoriu al Thalandei. Primul rege
al Siamului a vcnil pe tron in se-
eolu! XIII. in limpul pu
Pentru Ihaifande=i. ca 1i penlnl aIle popoal! asiatiee. eel rnai important mijlDC de
transport eSle bicicleta,
CE MERITA VAzUT
rcgilorin po.:rillada
1350-17671. Lop Buri lwchca
regalll in anolimpul
ploiosl. Bankok (\1arck Palat
Regal. piClclc plutilOarc). plnjclc
eu de pc insulele tmpicalc
Ku Sam..'t Ko Samui. triburilc
din imprejurimile lui
Chang \1aj.
lemicului stat ..11 Khmerilor. inci.\
din secolul XVIII cxploratorii au
fost uluifi de bogi.\{ia Siamului a
eapitalei sale Ajullhaja: pagodclc
eu aurite peste 200
de statucte allrilc inlruchipandu-I
pc Budha. in antll 1896, Siamul
a devenit Sial-tampon la rascrucea
dintre dOlia regiuni de eolonii:
eea franceza din Indochina eea
englcza din Brima. in anul 1932,
monarhia absoluta s-a transfonnat in
monarhie constitutional:\. iar in annl
1939, numclcdc Thailanda a inlocuit
denumirca anterioam a Siamului.
Din anul 1946, statui cste eondus de
regelc Rama a[ IX-lea (Bhumiphol).
care rcprezinta garantia stabilitatii
a dczvoltilrii Thailandei.
CLiMA
CE TREBUIE sA
Tumat dupA operela lui Rodgen $i Hammerstein. filmul de la Hollywood
.Anna $i regelc" reda istoria conducAtorului thailandcz (in rolul principal 2.
Yuli Brynner), care a fost prolcctorul anei poetice a Siamului.
2. Autorul care a scris in anul 1927 romanul Budha Paul Morand,
a locuit ceva vreme in Bankok. $i ofcm mulle infonnatii despre viata
spiritual3 $i culturah'i. a thailandezilor.
3. Culonle nalionale: azur $i alb, simbolizand poporul purilalea
rcligiei budhistc (albul) cunca rcgala. (azurul).
4. in Thailanda existll pesle 27 000 de tcmple manllStiri. in hmba thailandczA
llccstca sunt denumitc "wm".
Tropical musonica.
in ..ud. chma ecuatoriala cstc
ume<:U. Anotimpul ploiOl> (muwnul
tic) dureaza din iunic
p;inA in octombric. La Bankok sc
Icmper3luri medii
intrc t10 C +31"C in ianuaric
intrc "14 C B20C in
DatontA umiditAtii aerului.
tcmpcraturilc mai redusc sunt grcu
de suponat. La nord. umiditatca
ncmlui cstc considerabil mai
rcdu<;A. iar clirna mai blandll.
Localitati
peste 5.000.000 de Iocuitori
, 00.000-5.000.000
30.000-100.000
sub 30.000 de kx:uitOfi
drumuri mai importante
THA3
200 500 UOlm
VIETNAM
. w ~ ' l ~
c"'101;1 lit till)
--
THAILANDA
HARTAFIZICA
., l M ...
" 2

"
<
,
..
.,

......'0
'-,
".
'-
",
'.
ASIA DE SUD
~ I SUDEST
MALAUIA
Ce deosebefle Thailanda de mulle aile liiri asialice esle nil'elul inall de educalie.
Doar 7% din popa/alia {iirii care are peste /5 ani este forma/a din analfabe{i.
Plaje de nisip si temple
Regatul Thailandei, situat in partea de sud a Asiei de Sud-Est,
este condus de spiritullui Budha. Rcligia este nationala
omniprezenHi - atat in viata spirituala cat in cea cotidiana.
legetatie f"XlIr;atllo pe (o,"lIIllhaifande::: palmieri, fer;gi cuftllr; lroplw/e.
T
hailand1 de nord cstc ramificatia
lantuJui !nulllos Himalaia.
La 0 inliltimc de 1.700 melri
se regascsc planlatii de ceai, aici
cresc specii valoroose de arbori ca
de e."(emp!u arborele de Lek. Oazele
zonelor de campic cenlrala sunt udale
de fluviul datator de viatft Menam.
Cat ve-n cu ochii, sc intind aici cfunpii
fertile de orez.. iar W;mii adlffiA recoha
de doua on pc an. Partea de rasanl. dar
mai ales campia Koral, se deosebc$te
de cenlrul tillii prin vcgctalia sl'imed. in
limp ce partca tropicatfi din sud acopcrli
jungla tropicalli de nepatruns, care a
supravietuit lanlurilor munloase $i este
inconjurata de plajc Aici se
rezcn,c naturale: arOOrcle de
b'llOl3.. palmicrii de cocos $i zinc. eu
toate acesrea, mediul natural al 3CCSIci
regiuni este amenintat de
inca din periooda dcstabili:mrii pc
piclcle Oricntului iooepartat, Thailanilil
a Iravers.11 0 pcrioadii de prosperitalc
PE SCURT
Forma de gtL\Cfnare: rnonarllie

Bankok
Religia: budhismul (95;0>, isla-
mismul ttt:$tinismul
Limba: siaJ1'lCZfl
Moncda: baht 100 satangi
Cdc mai Ratczasima,
Songkhla. Cziang Maj
Celc mai lWlgi r:iuri: Mcnam
(cunoscut sub denumirea Chao
Pbrnya), Mekong
Munli: lan)U1 Dongrak. Sang
Kam pcng Tanen Taunggyi
economid. Capltala Bankok $i im-
prejurimile accstcia asigurn astazl peste
jUlTlfitaic din productia a
Teatm/ tradifiol/a/thai/al/de: iI/COl/to
prill ",agia <:IIJorilor.
lfuii. iar turismul manifestA 0 tendmta
de intr-un riun uimitor. Multe
dintre insulele lhailandezc atrng turi$li
insetati de soore. prin plajcle superbe
ale acestora. Ramura im-
port:ultA tradilionala in Thailanda cstc
pescuitul. Produselc principalc sunt
sepia $i cmpul. Pana in zilelc no<'lStrc.
dintre lhailandczi sunt angaja!i
in agricultum, iar in zooelc ruralc ind
mai s.'i.r.kia extrertJa $i lipsa
Jocurilor de munca.
STATISTICA
Supraralll: <; IJ. mi km
POpUI3!ia: nul
IlOpul:l!il'i:
115 10": km
Crllllitc: cu Cambogia.
Binna \1.llaicLia (imprcuna
:\.120 km)
Cel mai ina II ,:in: DOL lnthanon
ml
ASIA DE SUD
$1 DE SUD-EST
VIETNAM
Tara dragonului
VNM 1
""
Viinziitoarea suriiziicoare de legume ~ i fruete i ~ i prezinta marfa in coata boga{ia sa.
Legumele ~ i fruelele sum folosile masiv in budlaria vietnamezii ~ i in COale bueatariile
din {arile Asiei de Sud - sl.
Tara in dramatica schimbare
,
Razboiul vietnamez a fost eauza distrugerii tfuii, contribuind ootodata la
mareantelor diferente sociale. In eiuda poverilor trecutului,
astazi, Vietnamul are OOate motivele sa priveasea spre viioor eu optimism.
CE TREBUIE sA $TITI
1. Fluviul Mekong din Tibetului de Esl. Arc 4.180 kilometri
lungime: travcrseazii 0 mare parte a Tibetului, sepal! apoi Laos de
Thailanda, fenilizcazi Oimpia Cambodgici se in mare prinlr-o
deltA lalA, la sud de Ho Chi Minh.
2. Tet este numele eelei mai $i mai popularc sarMtori vietnamcze.
3. Golful Tonkin din nordul Vielnamului este eonsiderat a opta minure a
lumiL AeeSla este situat la 160 kilomctri est de Hanoi. Din apele de
smarald se ridica peste 3.000 de insule insuliJe.
4. Situarea geograficA a Vietnamului $i istoria sa au tacUI ca arta acestei t!ri sa
fie rrobi$nuit de di ..'ersA, dezvoltandu-se mult! vreme sub influenl3
culturiJor chira=ze, indiere, indoreziene $i curopere.
T
imp de treizeci de ani,
europenii au considcrat
Vietnamul ea pe simbolul
r.izboiului al suferintei. intre anii
1945 1975, $i natio-
nali$tii vietnamezi au lupt3t mai
intiii cu puterea coloniala a Frantei,
$i apoi Cll SUA.
(staria r.izboaielor din aceasta 13ra
nu acopera numai seco1ul XX. Deja
in secolul III LCh. regatul cvasile-
gendar Van Lang a fost infr5nt de
Thuc Phan. Apoi. in sccolele III-II
LCh. a incepul invazia chireza.
Vietnamul a IUpt3t mult limp
impotriva invadatorilor. Tara S-3
eliberat de sub QCupalia chireza de
abia in unna revoltclor din anii
1418-1427. De$i razboaielc ante-
rioare fusesera purtate intotdeauna
pentru 3pararea independentei $i a
unitlitii tani, Vietnamul s-a rupt in
doua la eumpana dinlre seeolele
XVI XVII. Dinastia Trinh a pre-
luat controlul in nord, iar dinastia
guyen in sud. Reunificarea a avut
loe in 1778, iar 0 suta de ani mai
taniu tara a fost colonizata de
Franla. in 1945, opozilia fatii de
ocupant s-a rransfonnat in Primul
Riizboi Vietnamez, incheiat la 7
mai 1954 cu infrfmgcrca annatci
francczc langa Dien Bien Phu.
in apeJc din
apropicrea {iimlUJui
\7etnamez pol Ii
fumJmle b.in:ilc
trad;,ionaJe Cll
fWJdul pIal numilC
,.samp:lII, pnxum
aici, in GoJfuJ
Tonkin,
LupIa impotriva puterii coloniale
s-a sub eonduccrca lui
Ho Chi Minh, fondatorul Partidului
Comunist Viclnamez. Acesta a
proclamat in nord infiintarca unui
stat ale ciirui tcluri (riispandirea
comunismului in intrcaga tara) se
deosebcau fundamental de cele ale
Vietnamului de Sud, orientat spre
Occident. A doua parte a r<izboiului
a inceput in 1954, Statele Unite
lu;ind locul Frantci, cu intentia de a
preveni raspandirea "valului
SUA a bombardat masiv Vietnamul
de Nord. Lipsa rezultatelor $i
protestele cresdinde impotriva
r<izboiului au condus la rctragerea
annatelor americare in 1973. in
1975, annata Vietnamului de Nord
ECONOMIA
Agriculturn: culturi de orez. ceaL
ananas. carea tulun, Pcs.cuil.
lndu,>lria; metalurgid1. te"tila.
Bogalii naturale: zadminte d...
metal. caroune. petrOl gale
naturale.
a ocupat Vietnamul de Sud. iar in
1976 a fost proclamara unificarea
tarii sub denumirea de Republica
Socialista Vietnam. Pana la
sffiT$ilul ani lor '80, statui a fost izo-
lat aproape tOlal de restullumii. La
inceputul ani lor '90, a avul loe 0
imbunatatire a relatiilor cu China $i
cu SUA, care a ridicat embargoul
comercial asupra Victnamului in
1994.
CE MERITA VAzUT
Gollul Tonklll. Hue
imperiaI3). arhilcctura
din pcrioada wlonia1:l in Hanlli.
numcrooselc temple dm
110 Chi 'hnb, l:at1icrul Sholon
dill l:apllala lIocuil in majontatc
de chirezi).
VNM3
peste 1.000.000 Ioc.
5(1).000 1.000.000 Ioc.
100.000 - 500.000 Ioc.
50.000 -100.000 Ioc.

sub 50.000 Ioc.

drumuri principale
200 500 1 000 m
CLiMA

LocalitA\1
Vietnllmeza in SCJ1J;C tnfdiponalc:
pamaloni $; pa/lirie conica.

,.
MARfA
CHINA
".
CHINEI DE SUD
Golful
Tonbn
-
THAILANOA
Golful
ThBilande/
VIETNAM
HARTA FIZICA
ASIA oesuo
DE SUD-EST
-
Vietnamul oeupa 0 ingusta de teren pe {annul estie al
Peninsulei Indochina, caracterizala printr-o diversitate
deosebita a peisajelor naturale. De aceea, lara ..$arpelui eel
Lung" este una dintre eele rnai atraetive lari din regiune
pentru
ClimA musonici, tropical! in nord
subecuatoriali in sud.
Temperalurile medii in Hanoi
variazl intre +13 Si +20"C in
ianuarie. Si inm: +26 Si +32C in
august.
VIETNAM
intre Mekong fji Fluviul ROfju
Piina in 1954, Vietnam impreuna eu Laosul Cambodgia au fuut parte
din Indochina Franeeza. Dupa riizboiul care a durat 20 de ani dintre Nordul
eomunist Sudul sustinut de State1e Unite, tara a fost reunificatli in iulie 1976.
Pfi!jrii/c ascu{i/c sun! un acopcr.imtim at capului. lipic pcmru victnamczi.
V
ictnamUI, una dinlrc celc
mai caplivamc tari ale
Asici. estc silllal intrc plaje
minunate mun!i invaluiti de nori.
Acesta se intinde pe tamlU] Marii
Chimi de Sud, de In Golful
Thailandei in sud, pana In Golful
Tonkin in nord. ocup5. toatil
pal1ea de est a Peninsulci
Indochina. eel Lung",
dupa cum este Durnil ViClnamul, arc
1.500 kilometri lungime, iar hilimea
variaza intre 50 $i 600 kilomctri.
Tara se impartc in lrei man rcgiuni:
Sac Bo la nord. Trung Bo in cClllru
$i am Bo in sud.
La gmoila Cll China, iotr-un decor
mUllIOS, se ridica Fan 5i I)an, eel
mai inalt munte al Viclnarnului.
Accsla masoara 3.143 mctri. Mai
departe. in eslu] provincici Bac Bo
sc dcschide spre mare intinsa delta a
Fluviului Pc aceaSla
suprafala. densitatea populatici
almgc 1.000 de locuilon pc
kllomctru patrat.
STATISTIC'&'
Suprafata: km
Populalia: :-0.5 milio::ln: .k
locution
Densitatca populatici: loc km
Granite: Cll China
(
Lungimea coastelor: 3.440 kill
Cel mai 1na1t virf:
hln Sl Pan (3.143 m)
Provincia Tnmg Bo din ccntrul15rii
eSle 0 dhnpic ingusta care ocupa
zona dintre tann $i lantul muntilor
Annam. in schimb, in sud, delta
Mekongului a crC::lt 0 rcgime cu
mal fcrtil, de dimensiurea Austriei
(75.000 km').
Vielnamul ramare 0 tara
preponderent agricola. Peste 700/0
din populatie din
agricuhura. Drewl ocup5. locul trei
la produsele de export, dupa petrol
Si peste.
in 1994. dupa ridicarea
embargoului comcrcial de caire
SUA. Viclnamll[ a dcvenit lara
favorila a invcslitorilor. Aici se
gaSC$IC forta dc munc5 din bel$ug,
costurile sunl mici, iar refomla
economica a lini$lit temerile legate
dc 0 potentiala interven\ic a
..republicii socialistc". Dcschiderca
mmarc insa mai mult simbolica:
Vietnamul cstc in continuare un stat
guvcmat de comuniSli cu 0 mana de
fier.
PE SCURT
Sistemul politic: republica socialisli
Capitala: Hanoi
Rcligie: domina budismul (670;')
Limba: \-"ictnaJnez3
Mon:da: dong
Celc mai man Ho Chi Minh
(foslul Saigon). Haifong. Da !\jang,
Nha Trang, Qui Nhon. Hue
Rauri: Fluviul Mekong. Raul
NcB'"
Masivele muntoase: Hoang Lien
Son, Truon Son