Comunicarea verbala.

Relatia asistentului de farmacie cu pacientul

n ceea ce priveste limbajul folosit n comunicare, acesta este de trei feluri: limbaj verbal, paraverbal si non-verbal. S-a constatat ca limbajul verbal (ceea ce spui) conteaza doar ntr-o proportie de 7%, limbajul paraverbal (cum spui) conteaza n proportie de 38%, iar limbajul non-verbal (ceea ce transmiti prin atitudine) conteaza n cea mai mare proportie de 55%. n meseria noastra comunicarea presupune n primul rnd: 1. Ascultare activa: asculti cu atentie ntreg mesajul, nu presupui ca tu stii deja ceea ce pacientul doreste sa spuna, nu-l ntrerupi brusc la jumatatea propozitiei punnd o cu totul alta ntrebare; selectezi din ceea ce pacientul transmite, doar ceea ce este relevant pentru boala sa; procesezi informatia transmisa de pacient prin filtrul experientelor si cunostintelor medicale asimilate. 2. Transmitere feedback folosind cu mare grija cele trei tipuri de limbaj: Limbajul verbal esti foarte atent la ceea ce spui pacientului avnd grija sa traduci informatia medicala la nivelul lui de ntelegere, pui ntrebari dupa transmiterea mesajului tau pentru a te asigura ca mesajul a ajuns la el nedistorsionat, exact asa cum trebuie nteles; Limbajul paraverbal este de fapt limbajul vocii - esti de asemenea foarte atent la felul cum transmiti mesajul, ti modulezi intensitatea vocii (n functie de ct de bine aude pacientul), ritmul si frecventa rostirii cuvintelor (n functie de nivelul de ntelegere si nivelul de receptivitate al pacientului); Limbajul non-verbal - este de fapt limbajul trupului care n timpul comunicarii are cea mai mare nsemnatate asa dupa cum am prezentat mai sus n proportie de 55%. Anumite caracteristici ale comunicarii verbale n relatia de comunicare dintre asistentul medical de farmacie si pacient sunt : a. Limbajul spatiului: - Curatenia si ordinea locului de munca - Transparenta activitatii b. Limbajul vestimentatiei: - Tinuta de lucru curata si ngrijita - Folosirea unui parfum discret (atentie la astmatici) - Bijuterii ct mai putine (fara ostentatie) - Folosirea regulilor de protectie

c. Limbajul gesturilor: - Primirea pacientului cu amabilitate - Contact vizual permanent - Ascultare activa si concentrata numai pe probleme medicale - Nu se mesteca guma - Mimica sa nu fie ncruntata - Gesturile sa nu fie agresive sau indecise d. Limbajul timpului: - Punctualitate - Alocarea unui spatiu de timp suficient pacientului e. Limbajul tacerii: - Nu se discuta probleme nemedicale - Irelevanta poate fi sanctionata cu eleganta si diplomatie prin tacere Asistentul de farmacie poate elibera numai acele medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala, fiind interzisa manipularea de catre acesta a produselor toxice, stupefiante si psihotrope. In exercitarea profesiei sale, asistentul de farmacie, asemenea farmacistului, trebuie sa respecte Regulile de buna practica farmaceutica, aprobate prin OMS. Practica farmaceutica are drept scop prepararea si eliberarea medicamentelor, oferirea altor produse si servicii pentru ingrijirea sanatatii, sprijinirea persoanelor si a societatii in ansamblu pentru a le utiliza cat mai judicios in vederea obtinerii efectului terapeutic maxim si al evitarii efectelor secundare. Asistentii de farmacie au obligatia profesionala si morala de a se asigura ca serviciile pe care le furnizeaza fiecarui pacient sunt de calitate adecvata. Activitatea farmaceutica trebuie sa fie focalizata pe eliberarea medicamentelor si a altor produse pentru sanatate, cu o informare si consiliere adecvate pentru pacient si o urmarire atenta a efectelor utilizarii acestora. Rolul profesional al farmacistului si al asistentului de farmacie este acela de a milita pentru o prescriere rationala si economica, precum si pentru utilizarea corespunzatoare a medicamentelor. Informarea pacientilor are o importanta deosebita pentru o utilizare adecvata a medicamentelor, deoarece o informare inexacta sau o intelegere gresita a unor aspecte pot conduce la un esec al tratamentului. O informare corecta a pacientului ii va permite acestuia sa ia decizii juste asupra tratamentului medicamentos, facilitand comunicarea efectiva intre pacient si asistentul de farmacie. Informatia trebuie formulata si prezentata pacientului potrivit gradului sau de intelegere, asistentul de farmacie avand si obligatia de a prezenta echilibrat beneficiile si riscurile medicamentelor.

De asemenea, asistentul de farmacie va depune in permanenta eforturi pentru convingerea pacientilor privitor la importanta citirii de catre acestia a informatiilor despre medicamentul pe care il vor lua si pentru a-i incuraja sa puna toate intrebarile utile referitor la acel medicament. Sfatul asistentului de farmacie poate fi dat, in afara comunicarii orale, si in forma scrisa. Contraindicatiile, interactiunile medicamentoase, eventualele efecte secundare mentionate in prospectul medicamentului, trebuie prezentate si accentuate pentru fiecare pacient in parte, de fiecare data cand se elibereaza medicamentul respectiv. La eliberarea medicamentelor, asistentul de farmacie trebuie sa utilizeze toate cunostintele in domeniu, va verifica data expirarii si integritatea ambalajului, astfel incat sa garanteze calitatea medicamentelor la data eliberarii acestora din farmacie. Asistentul de farmacie, alaturi de farmacist, va milita in permanenta pentru utilizarea rationala a medicamentelor. Medicamentele pe care farmacistul le poate elibera sunt cele care se pot elibera si fara prescriptie medicala (OTC), doar pentru acestea fiind permisa automedicatia. Cand este solicitat un sfat sau un medicament OTC, asistentul de farmacie trebuie sa fie sigur ca primeste suficiente informatii pentru evaluarea problemei sanatatii individuale si specifice a pacientului, referitoare la natura si durata simptomelor, actiunile deja intreprinse, medicamentele care au fost administrate. Daca asistentul de farmacie considera ca simptomele descrise de pacient pot fi asociate cu o problema grava de sanatate, trebuie sa trimita pacientul la medic, iar daca este vorba de o problema minora, va da sfaturi adecvate si va elibera medicamente numai daca este necesar.