Gramatica - Diateza activa, diateza reflexiva, diateza pasiva pronumele, adjectivul, conjunctia

Diateza activa este realizata de subiectul gramatical si se restrange asupra cd Tu mi-ai spus adevarul Ai spus : PV vb pred , personal , conj III , Da indiativ ,perfect compus , pesrs 2 sg afiramtiv Diateza reflexiva actiune este produsa si suportata de subiect , acestei diateza apartin numai verbele insotite de pron reflexiva , aceste pron stau in fata vb dar si dupa (gerunziu : gandindu-ma) .Ele se analizeaza cu vb si pot fi in Ac sau D El s-a bucurat de venirea ta 28363pjb36ylb7g s-a bucurat : Pv vb pred , personal , conj I , Dr , indicativ , prezen , perfect compus , pers III , sg afiramtiv Vb cu pron reflexiv Ac Ma bucur Te bucuri Se bucura Ne bucuram Va bucureati Se bucura Imi inchipui Iti inchipui Isi inchipuie Ne inchipuim Va inchipuiti Isi inchipuie Vb cu pron reflexive in D

Cand pron refleiv se poate inlocui cu pron personal sau subst in acelasi caz el nu mai este marca sintactica a Dr ci este CD sau CI , devenind o parte de prop distincta .In asemenea situati nu mai avem deaface cu Dr ci cu Da insotite de compleente exprimate prin pronume reflexive Vb reflexive Eu ma gandesc la tine Tu iti imaginezi ceva El se duce la film Vb active pronominale Eu ma imbrac Tu te speli pe fata El se sterge de praf

La diateza pasiva actiune este realizata de subiectul locgic ( complementul de agent ) sui suferita de subiectul gramatical .Dp au numai vb care la Da au CD exprimat. Acesta devine , prin transformare pasiva subiect gramaticala . Dp se formeaa cu vb a fi ( la diferite moduri si timpuri ) si cu participiul vb de conjugat ( care se acorda in gen nr si caz cu subiectul ) modul timpul si persoana sunt indicate de vb a fi . Categoria conjugarii este indicata de vb care e conjuga ( cu forma de participiu ) jl363p8236yllb Cand vb la Dp este la un mod personal , are functia de pv. Diateza activa Marin citeste o carte Mihai a vandut casa Mama te va chema pe tine subiecte logice ( complemente de agent ) subiecte gramaticale Diateza pasiva Cartea este citita de Marin Casa a fost vanduta de Mihai Tu vei fi chemat de mama

Complemenul de agent este partea de vorbire care arata cine este autorul actiuni exprimate de un verb aflat la Dp Intrebari : de cine ? de catre cine ? . Este exprimat prin subs , pron , adj sau nueral in Ac precedate de prepozitile de sau de cine Copilul este certat de parinti E certat : Pv vb pred , personal , conj 1 , Dp , indicativ , prezent , pers 3 , sg , afirmativ Complementul de agent poate sa deteremine :

Un Un Un Un

vb da Dp ( personal sau nepersonal ) vb da Dr cu inteles pasiv adj provenit dintr-un participiu pasiv subst

Vb impersonale exprima o actiune care nu este realizata de o persoana . Aceste vb se folosesc numai la pers 3 sg Vb care arata fenomenele ale naturi nu admit subiect , ele pot fi la Da ( a ploua , a nimge , a fulgera ) , sau reflexive ( a se innopta , a se intuneca ) Unele vb impersonale pot advmite subiect nonpersonal ( Imi place munca ; S-a aflat vestea ) acestea pot fi la Da ( a trebui , a placea , a ajunge , a rmane , etc ) sau la Dr ( a se sti , a se afla , a se manca , a se face , a se parea , etc ) .Cand se afla la un mod personal vb pred au functia de Pv Trebuia sa plecam Trebuia : Pv vb pred , impersonal , conj 4 , Da , indicativ , imperfect , afirmativ Linistea se asterne peste sat Lumina : S subst comun , simplu , singular , feminin , nominativ , + art hot a Pronumele :

Cu forme personale : Personal propriu zis Personal de politete Reflexiv Posesiv De intarire Fara forme personale Demonstrativ Interogativ Relativ Nehotarat Negativ

Pron pers nu se poate transorma in adj pronominal , el are forme la :

Ac si D are forme accentuate si neaccentuate

G are forme doar pt pers 3 , iar pt celelate pers se folosesc fprmele pron posesiv V are forme proprii doar pt pers 2

l-am chemat l- :CD pron pers propriu zis , pers 3 , masculin , sg , Ac , neeaccentuat Formele de posesiv :

Dativul posesv : Exprimat prin formele neaccentuate ale pron pers Determina un subs legandu-se prin cratima de acesta ( mana-ti alba ) Adj ( albat-ti mana ) Vb ( ti-am ascultat sfatul ) Are functie da Apron cand se leaga cu cratima de o prepozitie ( el sta inainte-ti ) are functia de Cc daivul etic exprimat prn forme le neaccentuate ale pron PERS nu are functie sintactica cei stilistica , aratand participarea afeciva a povestitorului la cele relatate ( Si cand ti l-am lovit odata )

Pronumele reflexiv Pronumele reflexiv tine locul obiectului asupra caruia se exercita actiunea vb , exprimand identitate dintre obiect si subiectul vb Caracteristici :

are forme doar pt pers3 , pt restul pers se folosesc formele pron pers se foloseste in D si Ac cu forme accentuate si nea cceentuate , nediferntiate dupa gen si nr nu se face atribut pronominal

Lauda de sine nu face bine De sine : Apron pron reflexiv , pers 3 sg , Ac , accentuat , precedat de prep de Pronumele si adj pron posesiv Pronumele posesiv expriima ideea de posesie , inlocuiind atat numele posesorului cat si cel al obiectului posedat Caracterisitici :

este insotit de articolul posesiv ( al , ai , ale , a) nu are form proprie pt pers 3 pl , in locul acesteia folosindu-se pron pers ( lor )

la cazurile G si D are forme doar pt pl ( alor mei , alor tai ) poate deveni adj pron

Cartea este a mea A mea : NP pron posesiv , per1 , un obiect posedat , un posesor , fem , sg , N Cartea mea e de povesti Mea : Aadj adj posesiv , pers 1 , se acorda in fgen , nr si caz cu subst cartea ( f , sg , N) Pronumele si adj pron demonstrativ Pron demonstrativ arata departarea sau apropierea obiectului ( in patiu sau timp ) sau identitatea acestuia cu el inusi sau un alt obiect Clasificare :

dupa fel : de apropiere de departare de identitate dupa structura simple compuse poate deveni adj demonstrativ

Acesta este Ion Acesta : S pron demonstrativ de apropiere , simplu , sg , mas , N Copilul aceta este Ion Acesta : Aadj adj dem de apropiere , e acorda in gen nr si caz cu subst copilul ( mas , sg , N ) Pronumele si adjectivul pronominal interogativ Pron interogativ Pron interogativ apare in prom interogativ si tine locul subst asteptat ca raspuns la o intrebare Pron si adj interogative :

N-Ac :

Sg Pl

Masc : care , cat, cine, ce Fem : care , cata , cine Masc : care , cati ,

G-D

Fem : care , cate Masc : caruia , cui Fem :carei , cui masc ; carora , cator , cator , cui fem ; carora , cator cui

Sg : Pl :

Care : inlocuieste nume de fiinte si de lucreuri Cat : are sens cantitativ Cine : inlocuieste nume de fiinte Ce : inlocuieste nume de lucruri Functia sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu ceea a subst sau a pron asteptat ca rspuns la intrebare Adjectivul pronominal interogativ Adjectivele pronominale interogative :

determina subst nearticulate pe care le preceda au aceasta val doar formele : care , ce si cat adj pron interogative au functie de Aadj

Cine a venit ? Cine : S pron interogativ , N Carei fete i-ai spus Carei : Aadj adj inteogativ , se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( f , sg , D ) Pronumele si adj pron relativ Pron relative au forme identice cu pron interogaive , dar se intrebuinteaza in fraza ca elemente de relatie subordonatoare ( introduc prop subordonate ) Au forme simple : care , cine , ce , cat , si o forma compusa: ceea ce Au dublu rol : sunt elemente de relatie la nivelul frazei si partii de propozitie in propozitie pe care le induc ( S , A, C , NP ) Adj pron relative sunt doar formele : care , cat , ce Acestea preceda subst determinat in prop subordonata pe care o induc , si au functia de Aadj Functile sinctactice ale pron si adj pron relative

Pron relativ compus ceea ce are urmatoarele caractristici :

este echvalent cu relativul ce are val neutra nu se poate discloca prin prop nu are forme proprii pt cazurile G-D nu devine adj pron

Acordul pron relativ care in G precedat de art posesiv Pronumele relativ care la G plasat la inceputul propozitiei si urmat de un subst este ASG .Acest A aer o topica inversa si de aceea , este precedat de art posesiv ( genitival ) In asemenea situatii , pronumele relativ se acorda in gen nr si caz cu subst pe care-l inlocuieste , iar art posesiv se acorda cu subst fata de care pron relativ indeplinste functia de Apron Nu stiu /1PP (cine)a venit/2SB Cine : S pron relativ , N introduce subiectiva Nu stiu /1PP(care) fata a venit /2CD Care : Aadj adj pron relativ se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( sg , f , N ) introduce prop 2 Pronumele si adj pron nehotarat Pronumele nehotarat substituie un subst fara a da o indicatie precisa asupra obiectului Formele compuse sunt alcatuite in general cu ajutorul pron relativ-interogative Pronumele si adjectivul pronomina lnegativ Pronumele negative apar in propozitii cu forma vb negativa si tin locul unor subst din prop afirmativa corespunzatoare Pronumele negativa sunt :

simple N-Ac : nimeni nimic G-D : nimanui Compuse : N-Ac nici unul/nici una/nici unii/nici unele G-D nici unuia /nici uneia /nici unora

Pronumele negaive indeplinesc functile sinctactice ale subst din prop afirmativa corespunzatoare Adj pron negative sunt doar formele compuse , care preceda subst si-si modifica forma : nici un ( baiat ) , nici o ( fata ) , acestea au funcie de Aadj N-a venit nimeni

Nimeni : S pron negativ , N Nici un nor nuse zarea pe cer Nici un : Aadj adj negativ , se acorda in gen nr si caz cu subst nor ( mas , sg , N ) Pronumele si adj pron de intarire Pronumele de intarire folosit azi ca numai adj pron, insoteste un subst sau un pron pers cu scopul de a preciza pers desemnata de acesta Cu val de pron este folosit rar si doar cu functi a de S Adj de intarire are functia de Aadj Persoana Pers I Pers II Pers III Caz N-Ac G-D N-Ac G-D N-Ac G-D SINGULAR MF Insumi insami insemi Insuti insati Inseti Insusi insasi Insesi Plural MF Insine insane Insiva Insisi insesi

Maria insasi a venit Insasi : Aadj adj de intarire , pers 3 , se acorda in gen nr si caz cu subst Maria ( f , sg , N ) Numeralul Numeralul poate fi :

Cardinal Propriu zis Colectiv Fractionar Multiplicativ Distributiv Adverbial Ordinal

Numeralele cardinale propriu zise exprima un nr abstract sau determinat numerica a obiectelor Doi au plecat Doi : S nr cardinal propriu zis simplu , val substantivala masculin , N Doi copii au pecat Doi : Aadj numeral cardinal propriu-zis , simplu , val adj , se acorda in gen nr si caz cu subst copii ( m , pl , N )

Numeralele cardinale colective exprima insotirea a doua sau mai multe obiecte Numeralele cardinale fractionare exprima ideea de de parte sau de fractiune dintr-un grup unitar Numeralele :

Multiplicative Arata in ce proportie creste o cantitate Se formeaza prin derivare numerallui cardinal cu prefixul in- si sufixul it Are si sinonime neologici Distributive Exprima repartizarea si gruparea numerica a obiectelor Se formeaza din numaralele cardinale propriu zisa precedate de adv care Adverbiale Exprima relizarea unei actiuni sau masura in care o caracteristica este superioara sau inferioara fata de aceasea Se formeaza din prepozitia de si nr cardinal si subst ori Se folosesc ca sinonime si loc adv \

Adjectivul Adjective :

Dupa structura Simple Compuse Dupa flexiune Variabile Cu 2 terminatii ( 4 forme flexionare ) Cu 2 terminatii ( 3 forme flexionare ) Cu 1 terminatie ( 2 forme flexionare ) Invariabile

Gradele de comparatie :

Pozitiv Comparativ De superioritate De egalitate De inferioritate Superlativ Relativ De superioritate De inferioritate

Absolut De superioritate De inferioritate

Ion este inalt Inalt : Np adj propriu zis , simplu , variaboil cu 2 terminatii si 4 forme , se acorda in gen nr si caz u cu subst Ion ( m , sg N ) pozitiv Adverbul Adverbul este partea de vb neflexibila care exprima caracterisitica indicand imprejrarea in care au loc unele intamplari Adverbe :

Dupa structura Simple compuse dupa sens de loc de mod de timp

cand insoteste un vb la indicatv , perfect compus , adv mai se intercaleaza intre auxiliar si o forma de participiu : Nu a mai venit Au grade de comparatie unele adv de mod provenite din adj , si cateava adv de loc si timp ( frumos , departe , inainte ) Adverbele :

interogaive : se folosesc in prop interogative ( unde , cand , incotro , cum ) relative : se folosesc in fraza exprimand raportul de subordonare si sunt elemente de relatie ( unde , cand , cum , cat , incotro , dicotro ) nehotarate : exprima ideea de mod , de loc sau de timp , in chip neprecis in general , ( odata , altadata , candva , cumva , undeva , oricum , oricand , oriunde , oricat )

Adv nehotarate oricum , oricand , oriunde . etc , pot fi si ele elemente de relatie subordoantoare in fraza Adv pot avea urmatoarele functii sinctactce :

complement circumstantial Aadv NP

El merge repede

Repede : CCM adv de mod pozitiv Unele adv nu au functie sinctactica :

Adv de modalitate : doar , numai . mai , tocmai , nici , si , macar , chiar , da , nu Adv care ajuta la formarea gradelor de comparatie : mai ,,tot , foarte , ptin , etc

Loc adv sunt grupuri unitare cu val de adv

De mod : pe de rost , incet-incet , de-a pururi , pe inserate , in veci De loc :la dreapta , la miloc , peste tot , din loc in loc Nehotarate : cine stie cand , cine stie cum , te miri cum

Loc adv au functia sintactica a adv pe are le inlocuiesc Adv si loc adv predicative Adv si loc adv pred exprima necesitatea , siguranta , si probabilitatea Adv pred : sigur , adevarat , bine , bineinteles , fireste , desigur , probabil , pesem , negresit Loc adv pred : cyu sigurant , cu certitudine , fara indoaiala ,fara doar si poate , de la sine inteles , de buna seama Au functia de Pv daca sunt urmae de o propozitie subordonata introdusa pprin conjunctile ca sau sa Fireste ca va pleca Pot avea si grad de comparatie : Foarte bine ca ai venit Negresit ca va venii Negresit : pvadv pred Conjunctia

Dupa sreuctura: Simple Compuse Dupa raporturile sintactice pe care le indeplinesc : Coordonatoare ( leaga parti de prop sau prop de acelasi fel ) Subordonaotare ( induc proopozitii subordonatoare )

Conj si loc conjunctiuonale : felul Copulative Conjunctii coordonatoare Si , nici Loc conj coordonatoare Precum si

Adversative Disjunctive Conclusive

Dar , iar insa , ci Sau, ori, fie Deci , asadar , vasazica

Numai ca ---------------------------------In concluzie , de aceea , prin urmare , ca atare , in consecinta

Conj si loc conj suordonatoare : Felul Nespecifice , intoduc subordonate diferite Specifice , introduc anumite subordonate Conj subordonatoare Ca , sa , daca , de , ca sa , casa Decat, parca Pana Fiindca , deoarece , caci intrucat, Loc conj subordoanatoare ---------------------------------Fara sa , fara cum , dupa cat , ca si cum , ca si cand etc In timp ce , in vreme ce , pana ce , etc din cauza ca , din pricina ca cu scopul sa , pt ca sa in caz ca , cu condotia ca cu toate ca , macar ca , chiar daca incat sa , cat sa , etc

desi incat

Se pune virgul inainte a conj si loc conj urmatoare : fiindca , deoarece , caci , intrucat , desi , incat , din cauza ca , pt ca Atributul Intrebari : care? , ce fel de? ,a;l ,ai , ale , cui ? , cat ? , cata ? , cati ? , cate ?; Aadj este exprimat prrin :

Adj propriu-zis Adj provenit din vb la participiu Vb la gerunziu si adv Loc adj Adj pron Numeral cu val adj

Atributul substantival este exprimat prin

Syubst Loc subst Numeral ( neacordat )

Acesta poate fi genitival , prepozitional ( in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prep (Ea ii este nepoata matusii Ana .Acordare de burse studentilor este prioritara ) Atributul pronominal exprimat prin pronume .Acesta poate fii genitival , prepozitional , (in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prepozitie ( dativ posesiv )