(Holdevici, 1988)Daca o faci penrtu placerea ta, atunci penrtu ce esti platit (Holdevici, 1988)tehnica piciorului in usa: Aceasta

tehnica se bazeaza pe consatarea c cineva care a fost ulterior de accord cu o solicitare mai marunta va fi ulterior mai usor d accord cu o solicitare mai importnta decat acesta i-ar fi fost adresata de la inceput (Holdevici, 1988) tehnica mingii la mica inaltime: Oamenii persista in decizia pe care au luat-o, chiar si atunci cand condiitile in care a fos adoptata s-au schimbat. (Holdevici, 1988)pe masura ce subiectul depune eforturi tot mai mari pentru atingerea obiectivului, el pare tot mai putin dispus sa renunte la directia sa si tot mai inclinat sa depuna in continuare noi eforturi. (Neacsu, 1978)din mutltidudinea directiilor de abordare a motivatiei umane distingem cel putin doua mai importante. Una, de senta psihologica, generatoare amodeluilui homeostazic, adpativ, orientat spre retroactivitate, spre atencedentele actiunii si conform careia organismul are drept tendinta fudamentala mentinerea echilibului. ; alta psihosociala, generatoare de modele relationale, sistemice si functionale in structura personalitatii (Neacsu, 1978)Nivelul optim opereaza atat in sensul stimularii cat si in al reducerii tonusului activitatii, variind cu particularitatiile personalitatii fiecarui elev, cu nivelurile de autoreglare a tensiunilor anticipative, perceptive sau actionale, cu tipul de sarcini de invatare, s.a. Sub acest nivel cresterea stimularii produce un effect de intarire, in timp ce peste acest nivel, dimpotriva, descresterea stimularii produce un effect de intarire. Stimulariile excessive( de supramotivare) intilnite in procesul de invatamant produc adesea frustrari, blocaje psihice dezorganizari ale activitatii, iar daca au o freceventa foarte ridicata comportamentul motivate poate suferi o deteriorare. In conditiile unor stimulari jose( de submotivare), activitatea este redusa, apar stari de plictiseala, absenta, slaba angajare ( de demotivare), deplasarea preocparilor, randament slab, necoordonari ale posibilitatilor fizice si intelectuale (Stefan, 2006)aptitudini didactice, care sa le permita sa elaboreze si sa aplice cu usurinta si success metodele de transmitere a cunostiintelor de specialitate in care sa ii ajute sa desfasoare activitatile sportive in mod creator pentru a putea obtine rezultatele scontate; Aptitudini psihopedagogice, care le asigura o imbinare armonioasa a insusirilor psihice ale personalitatilor lor cu cunostintele din domeniul pedagogiei, abilitati imperios necesare pentru reusita obtinerii unor performnte deosebite in munca pe care o desfasoara cu practicantii de sport si care sa le permita combinatii de metode, in care cele de tip atitudinal( incerederea in sine, motivatie, sentimental utilitatii), sa prevaleze; Aptitudini constructive, care iy ajuta la formarea, proiectarea si anticiparea personalitatii sportivilor, a rezultatelor ce acestia le pot obtine, precum si a manifestarilor comportamentale pe care le pot avea in diferite situatii din intrecerea sportive Aptitudini communicative necesare stabilirii unor relatii rapide si corecte cu elevii/sportivii, folosindu-se de tactul pedagogic precum si de cunoasterea particularitatiilor psihofiziologice individuale si de varsta ale fiecaruia dintre ei;