Staza Renala

Lp 1 = Tulburari circulatorii

staza renala = rinichi de staza = hiperemie pasiva cronica renala = cresterea cantitatii de sange in teritoriul venos si capilar al rinichilor Etiopatologie=cauze: Insuficienta cardiaca dreapta (sufera intoarcerea venoasa) Obstructia venei renale (tumori, bride, compresi) Macroscopic: Rinichi marit de volum si greutate = rinichi mare pestrit de culoare rosu - violacee Capsula renala destinsa (decapsulare f. usoara) Consistenta crescuta, elastica (la sectionare, parenchimul razbuzeaza =este mult continut in raport cu capsula). Friabilitate crescuta usor. Pe sectiune se scurge un sange negricios violaceu La nivelul: o Corticalei picheteuri rosii o Medularei striuri rosiatice (determinate de vasele peritubulare) o Limita dintre corticala si medulara e stearsa o Vasele sunt dilatate = aspect de dungi rosu inchis. Preparat histologic: Sectiuni la parafina Coloratie hematoxilin - eozina Diagnostic histologic de organ: Rinichii = organ parenchimatos alcatuit din: o Corticala ce contine glomeruli renal (ghem de capilare cu numeroase hematii, inconjurat de capsula Bowman, tapetata de un epiteliu turtit) si tubi contorti o Medulara, alcatuita din tubi ce apar sectionati sub diverse incidente. Stroma dintre componente e reprezentata de tesut conjunctivbogat in celule si fibre si numeroase vase. Microscopic: Vase intertubulare dilatate Capilare pline cu hematii (mai mult de 2 hematii)

Staza pulmonara
staza pulmonara = plaman de staza = hiperemia pasiva cronica pulmonara = cresterea cantitatii de sange in teritoriul venos si capilar al parenchimului pulmonar Etiopatologie = cauze: Insuficienta cardiaca stanga, produsa de stenoza mitrala duce la aparitia plamanului cardiac. Congestia de lung durat i hipertensiunea pulmonar consecutiv produce ngroarea progresiv a pereilor arterelor i arteriolelor pulmonare Macroscopic: Plaman cu volum si greutate crescuta de culoare bruna si consistenta crescuta (fibroza) La sectionare se scurge mult sange inchis la culoare, cu caracter spumos si lichid de edem. Preparat histologic: Sectiuni la parafina Coloratie hematoxilin - eozina Diagnostic de organ: Plaman = organ parenchimatos alcatuit din alveole pulmonare (cavitati aeriene delimitate de pereti subtiri, reprezentati de tesut conjunctiv cu fibre elastice turtite = cel alveolare), ducte aeriene (bronhii, bronhiole) cu peretele tapetat de un epiteliu cilindric situat pe structuri conjunctive/cartilaginoase, cat si vase sangvine (artere, vene). Microscopie : Capilarele din septele alveolare dilatate si pline cu hematii alipite Ruperea capilarelor determin microhemoragii intraalveolare . Fagocitarea i liza hematiilor duce la apariia de macrofage ncrcate cu hemosiderin (celule cardiace) n spaiile alveolare. n alveole i n interstiiul septurilor alveolare se acumuleaz lichid de edem. n timp, septele alveolare devin fibrotice i mpreun cu pigmentarea hemosiderinic reprezint baza induraiei brune (plaman de induratie bruna).

Staza hepatica

Lp 1 = Tulburari circulatorii

staza hepatica = ficatul de staza = ficatul cardiac = hiperemie pasiva cronica hepatica = cresterea cantitatii de sange in teritoriul venos si capilar la nivelul parenchimului hepatic Etiopatologie: Insuficienta cardiaca dreapta Consecutiv unor suferinte pulmonare (emfizem pulmonar, astm bronsic, tuberculoza pulmonara, bronsite cronice) rezultand cord pulmonar. Obstructia venei cave inferioare. Obstructia venelor suprahepatice (sindromul Budd-Chiari) Boala veno-ocluziva hepatica. Macroscopic: In raport cu timpul scurs de la instalarea cauzei = 4 stadii: o Stadiul 1: Ficat crescut de volum si greutate Culoare brun violet = zone brune i cianotice (staza incipienta pericentrolobulara) Capsula Glisson destinsa La sectionare se scurge o cant mare de sange inchis la culoare. o Stadiul 2: = ficat muscad = ficat in cocarda Ficat crescut de volum si greutate Capsula Glissson destinsa La sectionare se scurge o cant mare de sange inchis la culoare Pe suprafata parenchimului si pe sectiune se identifica aspect policrom (= zone f mici rosii-violet, inconjurate de o zona galbena, care e inconjurata de o zona rosie-bruna = 3 mici zone concentrice): zon cianotic de staz zon galben (distrofie gras mediolobular zona sensibila Noel) zon brun-rocat periportal (cvasi-normal) o Stadiul 3: = ficat inversat = ficat intervertit Ficat crescut de volum si greutate. Capsula Glissson destinsa La sectionare se scurge o cant mare de sange inchis la culoare Pe suprafata parenchimului si pe sectiune se identifica aspect policrom (= 2 zone din care zonele de culoare bruna inconjoara zone de culoare galbena): zona cianotic pericentrolobular zona brun periportal o Stadiul 4: = ciroza cardiaca Ficat cu suprafata neregulata, granulara. Volum putin micsorat. Consistenta crescuta in faza tardiv, fibroza ce nlocuiete parenchimul pericentrolobular poate duce la ciroz cardiac nu este obligatorie Microscopie: o Stadiul 1: Vena centrolobulara dilatata catre care converg capilare sinosoide hiperemiate Unele hepatocite atrofiate. o Stadiul 2: Vena centro-lobulara dilatata, capilare sinosoide hiperemiate Hepatocite peri-centro-lobulare atrofiate, Hepatocite medio-lobulare f sensibile la anoxie, cu aspect de distrofie grasa. Hepatocite periferice nu sunt afectate. o Stadiul 3: Hepatocitele peri+centro+lobulare si medio-lobulare au leziuni degenerative chiar unele sunt necrozate Hepatocite de la periferie fara leziuni = lobul hepatic pare centrat de spatiul port o Stadiul 4: Arhitectura parenchimului hepatic modificata datorita fibrozei importante.

Trombul

Lp 1 = Tulburari circulatorii

= coagulare intravascular i intravital (localizare intravasculara =artere,vene= sau intracardiaca) Etiopatologie: Triada lui Virchow: o Leziuni ale endoteliului vascular sau ale peretelui cardiac o Staza/modificari ale fluxului sanguin o Tulburari ale factorilor de coagulare (hipercoagulare) Macroscopic: Este rugos, extras cu greutate. Intotdeauna las leziuni endoteliale (dg. dif. cheag agonic). Masa solida, aderenta la peretele vascular sau cardiac, cu suprafata neregulata, rugoasa, cu caracter uscat, consistenta crescuta, friabil. Prezinta 3 parti: o Capul = partea cea mai veche, situat la locul de implantare, albicios. o Corpul = stratificat, format din zone albe si rosii alternante (Linii Zahn) o Coada = cheag rosu (retea de fibrina continand toate elementele figurate ale sangelui) ! Trebuie deosebit de cheagul postmortem = neaderent, umed, consistenta slaninoasa, rosu/albgalbui.! Microscopie: Preparatul histologic prezinta pe sectiune transversala printr-o vena (perete de grosime mica alcatuit dinspre interior spre exterior din endoteliu unistratificat pavimentos, fibre musculare netede, elastice si tesut celular lax). Pe o anumita portiune endoteliul vascular e disparut, la acest nivel facand corp comun cu masa trombotica constituita dintr-o retea coraliforma de fibrina laxa (=suportul pe care sunt asezate elementele figurate ale sangelui, frecvent hematii, plachete si rar leucocite). Clasificare: Dupa morfologie: Tromb alb = fibrina + trombocite (in artere neocluziv) Tromb rosu = fibrina + trombocite + hematii (in vene oclusiv) Tromb mixt = (cap tromb alb, corp liniile Zahn, coada tromb rosu) Dupa localizare: Arteriali Micsti/albi intotdeauna pe placi de aterom. Ocluzivi aa coronare, aa cerebrale, aa femurale Parietali a aorta, a iliaca, a carotida. Venosi Intotdeauna ocluzivi, rosii In vv micului bazin periprostatic la barbati si ale tractului genital la femei, dar si in vv profunde ale mb inf. Trombii din vv mari sunt surse de embolii pulmonare (poplitee, femurala, iliaca) Cardiaci In atriul stang in stenoza mitrala si boala miocardica, initial fiind parietali. La sectiune, central se gaseste un lichid verzui = ramolire puriforma aseptica. Endocardita valvulara apar pe marginea libera a valvei cu vicii depuneri trombotice de unde pleaca fragmentul = emboli in marea circulatie. Endocardita reumatismala pe marginea libera- mase fibrina aspect de veruca. Dupa vechime: Recent ( cvasiomogeni, zona aderenta la peretele vascular albicioasa, pestrita) Vechi (aderenti pe o intindere mare la peretele vascular, micsti, organizare conjunctiva) Dupa gradul de obstructie al lumenului vascular: Parietal ocupa doar o parte a lumenului Ocluziv/obliterant astupa vasul in totalitate Dupa continutul de germeni bacterieni: Aseptici tromboza neinfectioasa Septici - de pe vegetatiile din endocardita bact. streptococica, contin fungi, germeni. Consecintele trombozei: Organizarea si recanalizarea Disparitia prin fibrinoliza Propagarea si obstruarea vasculara cu gangrena sau infarct Fragmentare cu embolie

Infarctul renal =infarct alb = infarct anemic

Lp 1 = Tulburari circulatorii

= necroza de coagulare aparuta in urma ischemiei determinata de ocluzia totala si acuta a unui ram arterial renal. Rinichii reprezint locul de elecie pentru producerea unui infarct, n cazul unei embolii sistemice (deoarece un sfert din debitul cardiac trece prin rinichi !). Cauze: Trombembolie = fragment din AS/VS dintr+o tromboza parietala post infarct miocardic, tromboza dintr+un anevrism aortic, placi de aterom. Tromboza la niv a renale / ram din a renala = datorita aterosclerozei duce la liza endoteliului daca placa de aterom e complicata ulcerata. Si vasculita acut din poliarterita nodoas Leziuni inflamatorii la niv a renale. Macroscopic: zone triunghiulare alb-glbui cu baza spre cortical i vrful spre medular, care sufer in timp un proces de cicatrizare fibroas. La 24 h de la obstructia arteriala, pe suprafata rinichiului decapsulat se identifica o zona palida, alb-galbuie, care proemina in raport cu suprafata organului inconjurata de un lizereu alb si de un chenar rosu-violaceu = Diametru variaza de la mm la cm. Pe sectiune zona de infarct are forma triunghiulara cu unul din varfuri catre hilul renal si latura opusa spre capsula renala. Microscopic: Glomerulii renali si tubii contorti proximali si distali sunt necrozati. Glomeruli si tubi renali = structuri amorfe colorate acidofil, fara nucleu/sau nucleu picnotic, fragmentat, iar lumenul capilarelor nu contine hematii. Aceasta zona e inconjurata de rare polimorfonucleare si macrofage. La periferie concentric cu cele 2 zone anterioare se identifica: o Hiperemie = vase cu multe hematii in lumenul largit o Hemoragie = extravazare de hematii Pe alocuri aceste zone se intrepatrund, fiind neprecis conturate. Clasificare: Infarct total = obstructia brutala a a renale Infarct subtotal = ram extrarenal al a renale Infarct incomplet = scleroza a renale Clinic: Astenie Durere, localizata la nivelul unghiurilor costo-vertebrale Hematuria. Infarctul pulmonar = infarct rosu= infarct hemoragic = necroza hemoragica a parenchimului pulmonar rezultata prin ischemia indusa de obstructia brusca si totala a arterei pulmonare/ram din artera pulmonara. Etiopatologie: Ocluziile arterelor pulmonare sunt aproape ntotdeauna embolice la origine. Sursa obinuit a embolilor - n venele profunde ale membrului inferior n ~ 90% din cazuri. Trombembolismul pulmonar = cauza decesului la 10% din adulii care decedez n spital. Macroscopic: o Infarctul se extinde ctre periferia plmnului avand un aspect triunghiular, cu vrful ndreptat ctre hilul pulmonar, de culoare negru-violacee. o Zona e proeminenta in raport cu plamanul si acoperita de pleura cu depozite de fibrina o In docimazie = fragmentul din zona de infarct cade la fundul vasului cu apa. Microscopic: Apare necroza parechimului pulmonar din zona hemoragic, afectnd pereii alveolari, bronhiolele i vasele. Dac infarctul este cauzat de un embol infecios poate apare o reacie inflamatorie cu PMN. Astfel de leziuni sunt denumite infarcte septice i unele dintre ele evolueaz ctre abces. Hematii numeroase acopera peretii necrozati ai alveolelor pulmonare Exista cel incarcate cu pigment de culoare bruna (siderofage). La periferie alveole partial umplute cu hematii , cu peretii ingrosati datorita hiperemiei capilare, edemului si infiltratului inflamator cu polimorfonucleare.

Infarctul miocardic = infarct alb = infarct anemic

Lp 1 = Tulburari circulatorii

= necroza de coagulare la niv cordului, constituita in urma ischemiei induse de obstructia totala si acuta a unei artere coronare/ram coronarian. Etiopatologie: Tromboza pe placa de aterom fisurata Embolia Spasm coronarian (generat de hipertensiunea arteriala) Arterite coronariene nespecifice sau specifice. Clasificare: o Transmural o Subendocardic Modificri ultrastructurale de afectare ireversibil Fibre ondulate (wavy fibers) Defect de colorare cu sruri de tetrazoliu (disparitia activitatii SDH) Necroz incipient Alterri macroscopice 20-40 min. 1-3 ore 2-3 ore 4-12 ore 12 -24 ore

Macroscopic: Dupa 48 h de la producerea obstructiei vasculare se vede o zona palida, flasca, consistenta moala, reliefata in raport cu suprafata cordului, cu margini neregulate = zona infiltratului leucocitar. Zona infiltratului leucocitar este inconjurata de un lizereu galben = zona lizereului hemoragic Un chenar rosu-violet inconjoara lizereul = zona de necroza. Microscopic: Fibre musculare cardiace lipsite de structura si nuclei sunt acidofile, omogene (in zona de necroza). In jurul lor sunt infiltrate inflamatorii (polimorfonucleare neutrofile) La periferie exista hiperemie si hemoragie. Clasificare: Obstructia a. interventriculare anterioare stangi: o IMA perete ant. VS + 2/3 ant. sept + apex o EKG: Q in V1-V4 Obstructia a. circumflexe: o IMA perete lat. VS o EKG: Q in D1 si AVL Obstructia a. interventriculare posterioare distal: o IMA perete inf. VS + 1/3 inf. sept o EKG: Q in DII, DIII, AVF Obstructia a. interventriculare posterioare proximal: o IMA VD; o EKG: R in V1 + Q in V6 Biochimic: GOT = Transaminaza glutam oxalica LDH = Lactat dehidrogenaza CPK-MB = Creatinkinaza MB Evolutie: la 30 de minute scad rezervele de glicogen, apare balonizare mitocondrial i dezorganizarea miofibrilelor la 4-6 ore apare necroza miocitelor, care au citoplasm eozinofil intens, nucleu picnotic sau disprut i pierderea miofibrilelor. Miocitele pot fi oprite n sistol (necroza cu benzi de contracie) sau n diastol (necroza de coagulare) la 2 zile apar PMN-urile la 4 zile apar macrofagele ce cur zona necrozat la 1 sptmn apar angioblastele, cu formarea esutului de granulaie cicatricea fibroas se formeaz dup 1 lun (6-8 sptmni) i conine fibroblaste i colagen.