Sunteți pe pagina 1din 11

15

Dezvoltarea psihosocial n tineree


Elena Losi, doctor n psihologie, lector superior
Dezvoltarea continu pe parcursul ntregii vieti, ns dezvoltarea la vrsta adult se
deosebeste de procesul dezvoltrii n copilrie sau adolescent. Schimbrile n gndire,
personalitate, comportament depind n msur mai mic de vrsta cronologic si dezvoltarea
biologic, dect de influentele si evenimentele sociale si culturale. Schimbrile sociale si
cerintele culturale pe parcursul vrstei adulte pot sustine, dezvolta sau distruge steriotipurile
comportamentale formate n anii copilriei. Este necesar de a lua hotrri, depsi greuttile
reesind din viata cotidian. O caracteristic specific adultilor este capacitatea de a reactiona la
schimbri si de a se adapta la noile conditii. Dar nu toti adultii dezvolt, manifest msuri
identice de interactiune cu mediul, de structurare a vietii. Aceste ci se pot deosebi considerabil,
de aceea ntre adulti este mai putin comun dect ntre copii. Dar, cu toate acestea, n procesul
dezvoltrii adultilor exist ceva comun. Chiar dac nu putem vorbi exact despre etapele
dezvoltrii fizice, despre stadii concrete cognitive la adulti, la ei exist caracteristici sociale
determinate de cultur, ca de ex.roluri, interrelatii conditionate de ciclurile familiale si
profesionale. Dezvoltarea social si emotional se asociaz, combin treptat cu schimbrile
fizice, cu cresterea volumului de cunostinte, deprinderi, capacitti. Asupra lor influenteaz
evenimentele traumatice neasteptate, care se pot ntmpla att n plan profesional, ct si social-
cultural. Alegerea timpului pentru asa actiuni sociale cum ar fi cstoria, nasterea si educatia
copiilor, alegerea carierei variaz la diferiti oameni, de la o cultur la alta.
Deoarece deosebirile individuale la vrsta tineretei sunt foarte multe n comparatie cu
cele din vrsta copilriei, este dificil de a face periodizri si a determina diapazonul de vrst
doar dup criteriul anilor. De aceea savantii au introdus notiunile de ceas biologic si norme
sociale. Ceasul biologic o form a graficului intern, care ne permite s stabilim dac ne miscm
pe drumul vietii cu depsire sau retinere. De exemplu, studentul de 45ani poate fi privit ca
ntrziat, iar un om de 35ani ce se gndeste s ias la pensie ca un depsit. Ceasul biologic ne
permite s aflm cnd se vor ntmpla anumite evenimente n viata noastr n conformitate cu
normele culturale. Dac aceste evenimente succed mai nainte sau mai trziu dect erau asteptate,
noi putem suferi si obtine mai putin sustinere din partea semenilor dect atunci cnd noi ne
miscm dup grafic. Cu alte cuvinte, ne sunt caracteristice asteptri interne, senzatii de
ncordare si presiune, legate de diverse perioade de viat. Desi aceste granite uneori au baz
biologic sau psihologic (de exemplu, femeile nu pot rmne nsrcinate dup menopauz,
brbatii de vrsta naintat nu vor s se ciocneasc cu greuttile legate de educatia copiilor mici),
mai des sunt determinate social. De exemplu, dac observm o pereche ce-si cuprinde copilul su
nou-nscut, reactia noastr va fi divers n dependent de vrsta cuplului 20 sau 50 ani. Noi vom
ntelege n mod diferit motivatia perechii, de aceea si atitudinea noastr fat de ei va fi diferit.
Reactia si comportamentul asteptat de la personalitate, precum si reactia altor oameni la acest
comportament pot fi diverse, n dependent de situatia istoric si cultural, ceea ce face mai
dificil interpretarea evenimentelor. n cercetrile ultimilor ani se vorbeste despre stergerea
perioadelor traditionale de viat, ceea ce a dus la mobilitatea ceasului biologic. De exemplu:
Student la 50 ani, Primul copil la 60 ani.
Exist tipologii foarte numeroase privind tineretea. Comun este faptul c ntreaga
conduit este dominat de eforturi de nvtare practic productiv si o puternic dorint de
autoafirmare, aspiratii de raporturi sociale. Cert este faptul c majoritatea oamenilor n aceast
perioad sunt cei mai puternici si mai sntosi dect au fost sau vor fi vre-o dat. Oamenii au o
mare satisfactie de la cresterea energiei, puterei si rezistentei n comparatie cu oamenii de alt
vrst. Aceasta reprezint o norm a vrstei respective. Scderea capacittilor fizice are loc
considerabil n situatiile critice si extremale (Troll, 1985). De exemplu: Cnd o femeie de 40 ani
este nsrcinat graviditatea se rsfrnge negativ asupra rezistentei fizice a ei n comparatie cu
16
femeia de 20-30 ani. Si perioada de convalescent dup nastere poate dura mai mult. Astfel si un
brbat de 25 ani va lucra mai usor la mai multe servicii pentru a scoate familia din criza
financiar, dect unul de 40 ani. Majoritatea culturilor scot avantaje din aceast vrst,
organiznd pregtirea profesional, internatura, doctorat etc. Obiceiurile existente n aceast
perioad de vrst (exercitii fizice, regim alimentar, evitarea fumatului, buturilor alcoolice) se
pstreaz de cele mai multe ori si pe parcursul urmtorilor ani. Multi sportivi ating maximul
capacittilor lor anume n aceast perioad. La vrsta de 23-27 ani putere maximal ating
muschii bicepsului si tricepsului, la 20-30 ani puterea maximal a picioarelor, a minilor- la 20
ani. Desigur c vrsta la care sportivii ating rezultate maximale depinde si de tipul de sport:
nottorii ating rezultate maximale n preadolescent, tenisistii - la 20-25 ani (Shulz, 1999), golf
la 30-40 ani, beisbol - 27-30 ani. n ultimii ani, datorit calittii hranei, mbunttirii metodelor
de antrenament, s-a mbunttit forma fizic a adultilor. Astfel, c la o vrst mai naintat pot
demonstra rezultate mai nalte dect adultii cu 100 ani n urm.
Exist diverse opinii referitor la granitele de vrst. Astfel, G. Kraig consider c vrsta
adult timpurie cuprinde vrsta de 18-40 ani, vrsta adult medie de la 40 pn la 60,65 ani,
iar vrsta adult trzie - de la 60 - 65 ani pn la moarte. U. chiopu marcheaz tineretea
ntre 18-35 ani cu urmtoarele subetape: 18-28 ani (perioada de ucenicie, stagierat; adaptarea
este profesional si familial); 28-32 ani (perioada de implantatie, n care se intensific
experienta profesional si se dezvolt statutul de printe, dat fiind faptul c apare, eventual, al
doilea copil n familie); 32-35 ani (perioada de stabilitate relativ a valorilor, conduitelor si
aspiratiilor formate ntre timp). n continuare vom descrie mai detaliat directiile de dezvoltare n
fiecare din aceste perioade.
Perioada 8-28 ani: Prima directie este de identificare primar profesional, ce se exprim prin
cunoasterea treptat a programului de munc, a sistemului de organizare, chiar si a ritmurilor
biologice (orele de somn, de mas, de odihn) si adaptarea la acestea. Dificulttile de adaptare se
resimt mai mult ca tensiune intern si structurare a responsabilittilor si a aspiratiilor spre
acestea. Aceast perioad nu este ncrcat de responsabilitti stabile. Concomitent, pe lng
nsusirea rolurilor sociale, are loc procesul de integrare n colectiv. Tnrul are de conturat rolul
su profesional. Uneori, dup primii doi, trei ani are loc o rotatie sau un curs de perfectionare, un
examen de definitivat etc. n acesti primi ani de adaptare profesional au loc confruntri cu
dificultti concrete ale muncii si obtinerea unor sarcini obstesti. Toate acestea servesc la
integrarea n procesul muncii.
A doua directie de solicitare a adaptrii este legat de cstorie, dup care urmeaz
adaptarea la rolul de sot (sotie). Cstoria reprezint oficializarea unei legturi complexe
afective, sexuale si sociale. n cele mai numeroase cazuri cstoria este urmat de aparitia unui
copil n familie, fapt ce contureaz statutul de printe si adaptarea prin experient la acest rol. Se
consider c tinerii nu au o pregtire pedagogic pentru acest rol, fapt ce creeaz dificultti n
exercitarea acestui rol. Tinerele fete, n general, n aceast prim subetap a tineretei au o
disponibilitate afectiv mare si aspiratii spre alctuirea unui cmin familial. Tnra mam are
dificultti privind orarul, dorinta de a cunoaste mai mult cu privire la educatia, la psihologia
copilului, cu privire la problemele relatiilor sociale si ale relatiilor sexuale. Si tnrul si tnra
depun eforturi pentru a mri confortul din familie.
Perioada 28-32 ani: De implantaie mai consistent n munc i de identificare vertical mai
complex n cerinele profesiunii. Se modific ierarhia muncii, datorit faptului c s-au inclus n
munc alti tineri. n procesul muncii tnrul si tnra simt nevoia de instruire. Din acest motiv,
adeseori urmeaz o scoal, o facultate seral sau un curs de perfectionare, cursuri de limb
strin, fac sport etc. n activittile sociale le revin responsabilitti mai mari. Uneori devin
membri ai anumitor organizatii politice. Relatiile sociale se extind. n contextul acestora intervin
si elemente de relatii oficiale si semioficiale, invitatii la colegi, la superiori etc.
n familie, responsabilittile educative si gospodresti se multiplic. Poate s mai apar
un copil. ntotdeauna extinderea familiei creeaz probleme legate de programul familiei,
aprovizionarea si satisfacerea trebuintelor ei. Consolidarea material a familiei se face prin
17
cumprarea de mobile, rearanjarea spatiului locativ, mrirea confortului, cumprarea de frigider
mai bun, uneori de masin de splat, dar si de aparat TV sau radio. Distractiile devin mai putine
n familie. Cerinta de supraveghere a copiilor st la baza acestei modificri n programul familiei.
Persist plimbrile, joaca cu copii mici, vizionarea TV, lectura de literatur si pres. Creste
ponderea lecturii de specialitate, a vizitelor la prieteni si antrenarea n activitti culturale si
politice. Creste volumul informatiilor legate de educatie, sntate etc. Tinerele mame au
dificultti privind bugetul de timp, n schimb se bucur de aspectele pozitive ale maternittii.
Perioada 32-35 ani: Un nou cerc de integrare socio-profesional. Statutul social profesional este
iarsi n progres. n activitatea social se realizeaz responsabilitti mai complicate. Adeseori n
aceast subetap le sunt ncredintate responsabilitti speciale (secretar n vre-o comisie sindical,
organizator de echipe tinere etc.), le sunt ncredintate sarcini de coordonare, documentare etc.
Are loc extinderea relatiilor oficiale pe vertical. n familie viata se stabilizeaz. Se organizeaz
vacante cu odihn mai complex, dar n functie de cerintele ntregii familii si de buget. Aspiratia
de a cumpra un automobil devine uneori motiv de discutie si de economii n familie. Uneori se
merge seara la teatru, filme, expozitii.
M. Zlate a schitat urmtoarele etape ale vrstei adulte: tineretea, maturitatea si
involutia.
D. Levinson numeste perioada de la 17 - 22 ani pn la 45 ani vrsta de adult tnr si
consider c se caracterizeaz prin coexistenta statutului de adolescent cu cel de adult tnr.
Considernd controversat situatia tineretei ca registru de vrst, autorul, consider c tineretea
ncepe la 20 ani si se caracterizeaz printr-o mai mare armonizare, stabilizare si maturizare, prin
adncirea socializrii, specializarea profesional, angajarea n viata social.
E. Erikson a caracterizat vrsta tineretei ca vrst mijlocie n ciclurile vietii si ca fiind
dominat de amplificarea identittii sociale si de angajare, implicarea pe acest plan fcndu-se
prin sarcini sociale. n acelasi timp, viata se caracterizeaz, n opinia sa, prin trirea intens a
experientei dragostei si nceputului vietii de familie, ceea ce duce la dezvoltarea intimittii. La
vrsta tineretei continu dezvoltarea identittii si este specific criza intimittii si izolatiei.
Intimitatea presupune stabilirea relatiilor apropiate cu altul, un cuplu cu dou identitti, n care
nu se pierd calittile unicale nici a uneia. Iar izolarea, din contra, presupune incapacitatea sau
esecul n stabilirea reciprocittii. Ca atare, aceast perioad se dezvolt influentat de oscilarea
ntre intimitate, izolare si starea n care eu-l simte necesitatea de a se lega de noi persoane,
grupuri, organizatii, cauze etc. Se dezvolt astfel calitatea si capacitatea de partener si, legat de
acest statut, se dezvolt diferite forte morale interne intime care justific si alimenteaz sacrificii
si compromisuri. Dragostea si munca capt un loc central n structura de continut a
personalittii.
D. Hall, T. Schneider i H. Nygren evidentiaz faptul c tineretea este ultima etap n
care joac rol central si-si pune amprenta pe demarcatie institutionalizat evenimente deosebite
ca: scoala obligatorie, majoratul, prestarea serviciului militar, cstoria si conditia parental, etc.
n clasificarea lui N.Baylev, axat mai ales pe dezvoltarea inteligentei, perioada de adult este
plasat ca dezvoltare ntre 22-44 ani.
Organizaia Mondial a Sntii consider tineretea ca desfsurndu-se ntre 18-20
ani si 35 de ani, limita superioar a perioadei adulte tinere coinciznd cu vrsta la care toate
organele si sistemele organismului functioneaz n conditii si la parametrii superiori.
R. Havinghurst a creat o descriere clasic si pragmatic a ciclurilor vietii. El
cerceteaz vrsta ca pe o perioad n care se rezolv anumite sarcini. Astfel, la vrsta tineretei
asemenea sarcini sunt:
Alegerea partenerului;
Adaptarea la partenerul de cstorie;
nceputul vietii de familie;
Educatia copiilor;
Conducerea gospodriei;
nceputul activittii profesionale;
18
Gsirea grupului social apropiat.
ntreaga perioad a tineretei este marcat de activitatea profesional intens. Aceasta
actioneaz asupra ntregii activitti psihice, inclusiv asupra capacittilor senzoriale si perceptive,
intelectuale, aptitudinale; asupra intereselor, aspiratiilor. Dezvoltarea proceselor senzoriale si
perceptive, si a celorlalte de fapt, are loc sub influenta profesiei exercitate. Observatia vizual
capt capacitti discriminative subtile, ncrcate de informatii n planul n care se profeseaz. n
acest sens se poate vorbi de observatia vizual a textilistilor, arhitectului, medicului, psihologului
etc. Auzul este foarte solicitat n unele profesii, ca, de exemplu n profesiile muzicale. Tipologii
auditive diferite, fin perfectionate, apar si la cei ce lucreaz cu motoare sau n mine etc. Se
dezvolt si sensibilitatea auditiv implicat n pozitia de consumator de concerte, oper etc. Se
dezvolt si alte forme de sensibilitate discriminativ fin meteorologii sesizeaz apropierea
furtunii, schimbarea timpului; cei ce lucreaz n industria mobilei, asamblorii, constructorii
manifest o deosebit de fin dezvoltare a tactului. Simtul echilibrului devine deosebit de
dezvoltat la montatorii liniilor de nalt tensiune, la sportivi, la constructorii cldirilor de mare
nltime. Atenia, care deserveste traseul de colectare selectiv a experientei profesionale, este
activat si centrat complex pe cerintele profesionale specifice muncii. Cmpul de actiune al
memoriei se restructureaz, ncep s fie subtil sesizate problemele cheie, are loc procesul de
selectare si adaptare din cunostinte a celor ce sunt necesare. Are loc si dezvoltarea selectiv a
necesittii de a revedea anumite informatii. La fel ca si dezvoltarea fizic, dezvoltarea cognitiv
atinge maximul dezvoltrii sale. Cercetrile contemporane arat c maximul dezvoltrii
cognitive este atins la vrsta de 20 ani. Exist deosebiri n faptul cum un adolescent si un tnr
percep lumea? Exist stadii ale dezvoltrii cognitive sau ele se termin n adolescent? W. Perry
a studiat 140 studenti de la Harvard timp de 4 ani. La sfrsitul fiecrui an erau ntrebati ce
experient au obtinut nvtnd n colegiu, cum poate fi interpretat ce semnific pentru ei. Astfel
s-a ajuns la concluziile:
1. studentii trec de la dualism si ntelegerea lumii n termeni autoritari (caut adevrul
absolut, lumea se mparte n buni si ri, corect, incorect) la
2. relativism conceptual (ciocnindu-se cu diferite opinii, cu neclaritti ncep a ntelege c
oamenii au dreptul la opinii diferite si lucrurile pot fi vzute diferit n dependent de context)
3. formarea propriilor idei, convingeri.
Un alt autor K. Riegel consider c exist un al cincilea stadiu al dezvoltrii cognitive
gndirea dialectic. Se caracterizeaz : individul studiaz, constientizeaz, apoi integreaz
gndurile opuse si conflictuale. O latur puternic a gndirii tnrului este integrarea idealului si
realittii.
Dar nu toti sunt de acord cu existenta acestui stadiu (al cincilea). Unii savanti si
concentreaz atentia la evolutia functionrii cognitive, la fel cum adultii utilizeaz aptitudinile
lor intelectuale la satisfacerea trebuintelor vietii, la acumularea de experienta nou, ceea ce i
face s-si schimbe sistemul de concepte, valori. De exemplu, W. Shaie consider c pe parcursul
copilriei si la vrsta adolescentin acumulm tot mai multe structuri complexe interne pentru a
ntelege lumea. Acest instrumentariu al gndirii formal operationale l-a numit etapa achiziiilor.
n perioada tineretei utilizm aptitudinile intelectuale pentru a realiza succese si a alege stilul
vietii perioada realizrilor. Oamenii ce ating un anumit nivel de independent si reusesc cu
succes s rezolve problemele vietii trec la un alt stadiu de utilizare a aptitudinilor cognitive
responsabilitatea social. La vrsta adult utilizm resursele noastre cognitive pentru rezolvarea
problemelor altor oameni n familie, societate, la serviciu. Aceste responsabilitti pot fi destul de
complexe si necesit utilizarea diverselor niveluri de cunostinte. Astfel de oameni si dezvolt
aptitudinile cognitive si cpt un nou nivel de interpretare a evenimentelor anterioare din viata
sa: caut sensul vietii si predestinatia sa. Conform acestui autor n centrul dezvoltrii cognitive a
adultului se afl nu schimbrile n structurile cognitive, dar utilizarea intelectului n diverse etape
de viat.
Planul mental cunoaste de asemenea unele modificri. Cunostintele si abilittile
dobndite fac ca s apar experti care progreseaz mereu si devin extrem de activi si necesari
19
si, pe de alt parte, apar creatori, inovatori ai domeniului. Exist, ns, un numr important de
profesionisti care trebuie recalificati, reciclati, reprofilati - fie din cauza modificrilor
profesionale, - fie datorit necesittii absolute de a se tine n pas cu indicatorii mondiali de
progres si randament, inclusi n competitie si concurent curent, fie datorit faptului c tnrul a
nimerit din diferite motive n alt profesiune dect aceea pentru care s-a pregtit. Deci la baza
reciclrii sunt trei motive:
1. progresul tehnico-stiintific; 2. disparitia unor profesii si aparitia altor profesii noi; 3.
reducerea sau disparitia unor nsusiri individuale absolut necesare n exercitarea unor profesiuni.
(de exemplu, sportivii de performant, persoane care au suferit accidente).
Se modific raportul dintre instruire programat social si autoinstruire, n favoarea
ultimei. Are loc nvtarea din necesitate, n special ocupational. Motivatia are un rol enorm n
acest sens. Promovrile, recompensele, dar si simpla evaluare sunt o form de stimulare si
constituire a motivatiei pozitive n munc si a dorintei de a nvta mai multe.
Tineretea cuprinde o perioad de vrst destul mare, de aceea este dificil s vorbim
despre careva caracteristici specifice sferei emotionale. Ne vom limita la prezentarea diinamicii
proceselor emotionale n aceast perioad cu reflectarea sarcinilor de baz de dezvoltare.
Problemele de baz ce necesit solutionare n aceast perioad sunt: realizarea identittii si a
intimittii. Identitatea reprezint efortul indivizilor de integrare ntr-un anumit context social (de
recunoastere a apartenentei la o anumit comunitate) si de identificare a statusurilor si rolurilor
specifice pe care le detine n acesta (de diferentiere, de recunoastere a calittilor personale). Se
consider c primul cercettor al identittii este W. James. Exist o difirent ntre conceptele
eu si identitate, primul nglobnd n sine si procesul formrii celei din urm identificarea.
De fapt, dup cum mentioneaz P. Ilut, identittile se prezint ca o multitudine de componente
ale Eu-lui, n combinatie prezentnd anumite stiluri personale, rspunsuri la situatiile concrete de
viat. Formarea identittii persoanei are loc ntr-un context specific, determinat de structura
complex a societtii. Ne referim la conditiile pe care le impune apartenenta la un anumit grup
social mic, care implic o atmosfer social-psihologic care, la rndul ei, este determinat de
structurile macrosociale. Succesul sau esecul socializrii, dup cum consider cercettorii
Berger, Lucman (2000) rezult din calitatea simetriei ntre dou realitti obiectiv si
subiectiv. Cea obiectiv este determinat de programul institutionalizat al grupului de
apartenent, iar cea subiectiv - de capacittile individuale, si combinndu-se organic formeaz
un tip distinct, o identitate mai mult sau mai putin integrat n contextul social. Intimitatea
presupune stabilirea relatiilor apropiate cu altul si reprezint o unitate a dou identitti. Teoria lui
P. Sternberg demonstreaz ct de dificil este s obtii succes n relatii intime. Dup el, exist trei
componente a dragostei: intimitatea, pasiunea, hotrre/ responsabilitate.
1.Intimitatea sentimentul apropierii care apare n relatii de dragoste. Oamenii se simt legati
unul de altul, au interese si activitti comune, fac schimb unul cu altul de lucruri, gnduri si
emotii.
2.Pasiunea atractia fizic, excitatie si comportament sexual n relatii. Necesittile sexuale sunt
importante, dar nu unice care motiveaz comportamentul omului n procesul interrelationrii. De
exemplu, necesitatea n acceptare, stima de sine de asemenea au un rol important. Uneori
intimitatea duce la aparitia pasiunii, alteori pasiunea precede intimitatea. Dar poate exista si
pasiune fr intimitate si intimitate fr pasiune.
3.Hotrre/ responsabilitate. Acest component poate avea o perspectiv apropiat si ndeprtat.
Perspectiva apropiat hotrrea despre existenta dragostei sau constientizarea ei. Perspectiva
ndeprtat constientizarea importantei pstrrii acestei dragoste.
Intimitate

Dragoste Dragoste
romantic amicitie

Pasiune Dragoste oarb Hotrre / Responsabilitate
Dragoste ideal
20

Dragostea, dup fazele dezvoltrii sale, balanseaz ntre intimitate, sexualitate si responsabilitate.
(Kutter, 1998). Intimitatea poate fi distrus de emoii negative. Frica de a fi respins, la fel,
reprezint un obstacol n stabilirea intimittii, mai ales cnd directioneaz spre identificare fals:
dorinta de a face pe plac altuia, dar nu realizarea necesittilor interne. Mijloacele traditionale de
curtare pot mpiedica intimitatea dac se compun din actiuni rituale si sunt lipsite de un schimb
sincer de emotii. Sunt cazuri cnd dragostea l face pe om s fie trist. Aceast tristete poate fi
conditionat de deceptii n omul iubit, desprtirea cu el, etc. Dragostea poate crea si decepii si
furie. Gelozia poate fi una din cauze care duce la aparitia acestor stri. Uneori iritabilitatea,
furia, aprute n urma geloziei, nu se exprim deschis si sunt ndreptate asupra sa. Autobiciuirea
duce la pasivitate, neajutorare, dezamgire si uneori devine motiv pentru sinucidere. Gelozia
mai poate avea si o alt iesire: activism, dorinta de a urmri si persecuta pe cellalt.
n perioada de sarcin se manifest disconfort fizic care favorizeaz tendinte
impulsive, de tip obsesiv, stri depresive, anxietate si alte tendinte de normalitate marginal. n
asteptarea copilului partenerii ofer unul altuia sprijin emotional. Desigur c aceasta depinde de
atitudinea fat de copil, este dorit sau nu. Cu aparitia copilului cresc considerabil eforturile fizice
si emotionale ale printilor, legate de devierile de somn, cheltuieli financiare, ritm ncrcat,
conflicte din motivul repartizrii obligatiilor. Mama este obosit, tatl se simte respins si ambii
simt o limitare a liberttii sale. Si totusi aparitia primului copil reprezint o trecere a familiei ntr-
o stare nou, si nu o criz.
Se vorbeste foarte mult de dependenta copilului de mam. De fapt, dependenta mamei
fat de copil este tot att de mare. Ea se manifest nu numai prin alptare, ci si prin
componentele active numeroase ce nsotesc acest proces. n esent dup nasterea copilului acesta
se va adapta la conditiile generale ce sunt n familie, dar concomitent familia se va adapta nu
numai la prezenta copilului n contextul ei, ci si la caracteristicile personale ale copilului nou
aprut. Unii copii sunt dificili, dorm greu, nu mnnc, plng, nu stabilesc usor relatii cu cei din
jur chiar dac mama lor este o persoan echilibrat. R. Bell a insistat asupra diferentelor mari
care exist ntre copii. Acei copii care sunt veseli de felul lor, surd, stabilesc usor relatii cu cei
din jur, provoac cel putin cteva conditii de optimizare a mediului familial: creeaz momente de
fericire si bucurie legate de spectacolul cresterii lor, atenueaz tensiunea unor stri de discomfort
provocate adultilor, creeaz printilor ncredere n rolul lor parental, securizeaz atractia fat de
familie ca un adevrat cmin.
Emotiile au un rol enorm si n activitatea profesional. Diversele directii ale activittii
de munc ale omului creeaz si dezvolt o multitudine de aspecte si laturi ale emotionalittii lui.
O dat cu vrsta creste pentru om importanta valorii si aprecierii propriei lumi interne si
pozitiei spirituale. Dar pentru majoritatea oamenilor fundamental devine autoacceptarea, ce
presupune acceptarea pozitiv a aptitudinilor sale, independent, posibilitatea de a-si controla
viata sa, ncrederea n puterile sale. Autoaprecierea personalittii depinde de faptul ce vrea ea s
devin, ce loc vrea s ocupe n lumea aceasta, prin ce metode va realiza aspiratiile sale, precum
si criteriile individuale de autoapreciere a succeselor si insucceselor sale. Autoaprecierea
influenteaz nivelul atins de dezvoltare a personalittii, ea creste dac aspiratiile personalittii se
realizeaz si scade dac scopurile n-au fost atinse. n caz de esec, personalitatea are cteva
posibilitti de sustinere, ntretinere constante a Eu-conceptiei:
Explicarea ntr-un mod a esecului su, utiliznd rationalizarea.
Respingerea, negarea insuccesului.
Scderea nivelului su de aspiratii.
Antrenarea ntr-o alt activitate, n care este o posibilitate mai mare de a obtine succes.
Eu-conceptia individualizeaz autoaprecierea. Ceea ce pentru unul reprezint un succes,
altul l percepe ca esec. Cu vrsta autoaprecierea devine mai diferentiat. Adultul poate s-si
aprecieze foarte nalt unele din capacittile sale, de exemplu, nivelul intelectual, si foarte jos
altele, de exemplu, nivelul posibilittilor fizice. Acest fapt unii psihologi l explic astfel: eu-
21
conceptia unic cu vrsta se divizeaz ntr-un sir de eu-conceptii independente una de alta. (eu-
mam, eu-profesionist etc.)
Deoarece dezvoltarea omului are loc n context cronologic si psihologic, eu-conceptia
personalittii posed un context temporal individual. Autopercepia i autoaprecierea vrstei
sale are diverse directii de dezvoltare la fiecare vrst. Este cunoscut faptul c preadolescentul
tinde s fie mai matur dect vrsta sa cronologic, iar vrstnicii invers, doresc s fie mai tineri.
Uneori vrsta cronologic pierde total importanta pentru lumea intern a personalittii. Exist
deosebiri n autocontiin si la nivel gender. Din cercetrile lui I. Kon putem conchide c eu -
imaginea brbatilor contine preponderent informatie despre valoarea eu-lui n sfera de munc,
sportiv si sexual, iar femeile tinere reflect n eu imagine, adic aspectul lor fizic. Tinerii
sunt predispusi s supraaprecieze capacittile sale, fie statutul su n grup sau aptitudinile
personale, iar autoaprecierile tinerelor sunt mai modeste si reale.
Eu-conceptia fetelor este mai individualizat n comparatie cu cea a brbatilor, a cror eu
conceptie este mai socializat. Femeile mai mult dect brbatii au nevoie de relatii apropiate, de
ncredere si intime cu o persoan. Dac eu-imaginea real a femeii este departe de eu-imaginea
ideal (de exemplu, nu are relatii de ncredere cu apropiatul), atunci se simte fragil, mai
nemplinit dect brbatul. n acest caz femeile utilizeaz mecanisme de aprare pentru a
stabiliza eu-conceptia, camuflnd autoaprecierea insatisfctoare a realittii (sublimarea,
comunicarea cu copilul etc), n timp ce brbatii alunec n extreme duntoare (de exemplu,
alcoolismul).
Nivelul de satisfactie de eu-l corporal influenteaz autoaprecierea tinerilor. Atractia
fizic a femeilor la aceast vrst este mai important dect pentru brbati, deoarece succesul
femeii mai mult depinde de capacitatea ei de a crea un cuplu stabil, n timp ce succesul
brbatului este determinat de realizrile lui personale. Astfel, n plan social, femeia atractiv
poate spera la un cstig mai mare de la impresia creat, dect un brbat care arat la fel de
atractiv.
n ultimii ani s-au efectuat numeroase studii ce se refer la diferentele
psihologice, legate de personalitatea feminin si masculin ce se formeaz nc din pubertate si
adolescent si devine mai evident n perioadele tineretei si al maturittii. E. Maccoby si C.
Jacklin au fcut o inventariere complex a diferentelor psihice dintre cele dou sexe. Cele mai
semnificative aspecte ale acestor diferentieri sunt:
Tinerele sunt mai sensibile la stimulii vizuali colorati, la sunete si zgomote, au
abilitti manuale mai mobile, rapide si coordonate, aptitudini verbale mai pregnante si suport,
adesea, mai usor stresurile. Tendintele depresive sunt mai frecvente si mai puternice la femei. Au
o intuitie mai bun, sunt mai sensibile si mai romantice, mai creative n activittile zilnice;
Bietii au sensibilitti spatio-vizuale mai dezvoltate, au aptitudini matematice,
capacitti de abstractizare evidente. Au o afectivitate mai controlat, mai realist, au mai mult
obiectivitate.
Contextul social actual tot mai mult se dezice de modelele patriarhale, nlocuindu-le cu
realitti noi care impun schimbarea imaginii steriotipizate despre identitatea de gen masculin si
feminin. n R. Moldova nivelul activismului economic al femeii n anul 2000 era mai nalt
dect cel al brbatilor: 71,14 fat de 69,66. (datele Bncii Mondiale); numrul persoanelor de sex
feminin n institutiile de nvtmnt superior este mai mare cu circa 5 % dect cel al brbatilor;
studiile cu referint la distribuirea rolurilor parentale arat c tatii acord tot mai mult timp
educatiei copiilor, circa tinerii tati din mediul urban si 1/8 din cel rural; pentru persoanele de
vrsta medie 1/8 din orase, 1/3 din localittile rurale (L. Cuznetov, 2002); tatii realizeaz
activitti care pot fi atribuite traditional femeilor plimbare, joc, lectur, dezvoltare, educatie.
Aceast perioad de tranzitie care, pe de o parte, implic o schimbare cardinal a rolurilor de
gen, iar pe de alta mai mentine o oarecare inegalitate n tratarea genurilor, intensific conditiile
de concurent social. n asemenea conditii se poate semnala despre un conflict ascuns al
genurilor, manifestrile cruia se rsfrng asupra diferitelor aspecte ale vietii sociale: ncepnd
22
cu educatia ineficient a copiilor, rata sporit a divorturilor, cazuri de violent n familie si pn
la stagnarea tuturor initiativelor de schimbare.
Procesul socializrii continu pe parcursul tineretei, dar nu se sfrseste. Schimbrile n
structura rolurilor sociale ce au loc n tinerete, reprezint momente de cotitur n viat. Noi altfel
privim lucrurile, altfel ne comportm, conformm convingerile, montajele, valorile noastre n
corespundere cu acele roluri pe care le interpretm si cu acele contexte n care trim. n realitate
acest proces reprezint unul de dezvoltare personal, cu toate c aceste schimbri sunt cu mult
mai subtile si mai putin sistemice dect acele schimbri ce au loc n adolescent si sunt de o
durat mai lung.
Dezvoltarea tnrului poate fi descris n contextul a trei sisteme independente, care se
coraporteaz la diverse aspecte ale personalittii lui. Ele includ dezvoltarea eu-lui personal ca
om, eu - ca membru al familiei si eu - ca subiect al activittii de munc. (W. Okun, 1984)
n mijlocul tineretii omul suport o stare de criz, o cotitur n dezvoltare, din cauza c
imaginile de viat formate ntre 20-30 ani nu-l mai satisfac. Analiznd calea parcurs, realizrile
si esecurile sale, omul descoper c desi bunstarea exterioar actual a vietii sale a crescut,
personalitatea lui este imperfect, prea mult timp si forte au fost cheltuite n zadar, prea putin a
fcut n comparatie cu ce ar fi putut face etc. Cu alte cuvinte, are loc reevaluarea valorilor si
reevaluarea critic a eu-lui su. Omul descoper c foarte multe lucruri nu le va putea schimba n
viata sa: familia, profesia, decurgerea cotidian a vietii. Autorealizndu-se la aceast etap de
viat, n perioada tineretii, omul constientizeaz c, n esent, se afl n fata aceleiasi dileme
cutare, autodeterminare n noile conditii ale vietii, n corespundere cu posibilittile reale.
Aceast criz se manifest prin simtul necesittii de a ntreprinde ceva si demonstreaz c omul
trece la o nou perioad de vrst vrsta adult.
Criza la 30 ani este o denumire relativ: aceast stare poate aprea mai devreme
sau mai trziu. Pentru brbai n aceast perioad este caracteristic schimbul serviciului sau a
modului de viat, dar concentrarea lor asupra serviciului si carierei nu se schimb. Cele mai
frecvente motive de plecare de la serviciu sunt legate de insatisfactia de ceva la postul dat:
anturajul, salariul, sarja etc. Dac insatisfactia de munc apare n urma tendintei de a obtine un
rezultat mai bun, atunci aceasta va contribui la perfectionarea nsusi a lucrtorului.
La femei n timpul crizei se schimb, de obicei, priorittile, stabilite la nceputul
tineretii (G. Kraig, 2003; D. Levinson, 1990). Femeile orientate la cstorie si educatia copiilor,
acum n mare msur sunt atrase de scopuri profesionale. Iar cele care se dedau total serviciului,
acum se orienteaz spre familie si csnicie.
Trind criza de 30, omul caut posibilitatea de a-si stabiliza locul su n viata
adult, confirmnd statutul su de adult: vrea s aib serviciu bun, tinde spre securitate si
stabilitate. Omul nc mai este ncrezut n posibilitatea realizrii complete a sperantelor si
dorintelor n visul su si munceste intens pentru aceasta.
Cercetrile referitoare la deosebirile gender n dezvoltare, au dat rezultate
contradictorii. Unii autori mentioneaz c perioadele de trecere la femei si la brbati sunt strns
legate cu vrsta. Altii consider c pentru femei indicatori ai trecerii reprezint stadiile ciclului
familial (G. Kraig, 2003). G. Sihi propune modelele de comportament ca o clasificare a
variantelor posibile de clasificare a problemelor dezvoltrii femeilor si brbatilor. El, ca si alti
autori (D. Levinson, 1986; D. Vitkin,1996) n special atrag atentia asupra crizei de 28-32 ani
cnd sunt intense procesele de reevaluare a valorilor si scopurilor vietii, cutarea locului su n
viat, achizitionarea noilor responsabilitti.
Oamenii se deosebesc ntre ei prin modelele de comportament, n dependent de
alegerea fcut la vrsta de 20 ani. n dependent de diferitele modele comportamentale, fiecare
om si elaboreaz individual rolul su n viat, de aceea este important aprecierea
perspectivelor. Modelele comportamentale se schimb, devin mai diversificate, reflectnd
schimbrile lumii externe. G. Sihi consider c fiecrui model comportamental i corespunde un
set de probleme psihologice, legate de faptul ct de eficient si rezolv omul problemele de
23
dezvoltare o criz profund si rmnere la stadiile anterioare de dezvoltare sau intrare reusit n
vrsta adult.(G. Sihi, 1999).
Modelele de comportament a femeilor
Grijulii. Se cstoresc cam la 20 ani sau mai devreme si nu vor s ias din rolul
su de femeie casnic. Ele nu reusesc s rezolve problemele care sunt specifice acestei perioade:
obtinerea independentei si autonomiei, formarea identittii, eu-lui integru. Femeia se poate
separa de printi, dar totusi nu poate fi independent: functiile printesti (economice si de
supraveghere) le ia asupra sa sotul.
Exist cteva posibilitti de identificare patologic la acest model de dezvoltare:
prin intermediul sotului, realizrilor lui, copiilor, sexului. La identificarea prin so femeia risc
pierderea individualittii proprii. Statutul se obtine prin realizrile sotului si posedarea lucrurilor
ce reprezint simbolurile acestui statut (haine, masin, restaurante...). O alt posibilitate de
identificare a deveni mam. Nasterea copilului ofer esent existentei, devine o demonstratie a
existentei feminine. De aceea femeile nelucrtoare continu s nasc, nestiind cu ce s se ocupe.
Mai apoi, cnd copii vor creste si vor prsi casa, cutarea de sine si a esentei vietii sale va fi si
mai grea. Sexul poate deveni un remediu pentru timpul liber si obligatiile cotidiene. Tinznd spre
confirmarea cu ajutorul sexului si negsind n el satisfactie, femeia nimereste ntr-un cerc vicios.
Deseori aceasta duce la cutarea plcerilor n alt parte. Psihologii americani mentioneaz c
femeile ce nu lucreaz sunt mai mult predispuse spre infidelitate sotului dect cele ce lucreaz.
Femeile cu astfel de tip comportamental ajung la criza de 30 ani nepregtite,
vulnerabile la loviturile soartei: ea este lipsit de independent, este pasiv, economic
dependent, nu are studii, profesie, identitate ei este neformat, adic nu este rezolvat problema
anterioar de dezvoltare. Asteptrile de creare a relatiilor ce vor aduce satisfactie devin
dureroase, grele, n special din cauze interne: cresterea nencrederii n sine, retinere n
dezvoltarea general, amplificate de dependenta economic. Tot mai mult se simte golul n sfera
realizrilor. Ea simte c a pierdut sensul vietii, creste negativismul (K. Horni, 1993). Dezvoltarea
(identitate, independent) este frnat de probleme aprute n familie si rmnerea n urm de
semeni n sfera profesional. La o iesire negativ din criz este posibil regresia la stadiul
anterior de dezvoltare, creste riscul neurotizrii
Sau-sau. Aceste femei la vrsta de 20 ani trebuie s fac alegerea ntre dragoste,
copii si studii, lucru. Se deosebesc dou tipuri de astfel de femei: primul tip - las gndurile de
carier pe mai trziu, dar spre deosebire de grijuliile, peste un oarecare timp, tind s fac
carier; cele de tipul al doilea tind s finiseze studiile, lsnd maternitatea, uneori si cstoria pe
mai trziu. n 1 caz avantajele sunt c femeia are posibilitate s efectueze un efort intern enorm,
care-i va fi de folos ulterior n stabilirea priorittilor. Spre deosebire de femeile grijulii ele au
trecut criza de vrst de la adolescent la tinerete, sunt determinate cu scopurile vietii, este pus
baza pentru viitoarea carier. Pericolul acestui model de dezvoltare const n evolutia crizei mai
trziu, pierderea aptitudinilor profesionale si concurenta crescnd din partea semenilor.
Continutul crizei: reprimarea acelei laturi a eu-lui care doreste acceptare profesional (carier).
Senzatiile subiective: anxietate, asteptri nesigure, neclaritate (G. Sihi, 1999); insatisfactie de la
rolul su de gospodin, opunerea din partea sotului, care , de cele mai dese ori, nu doreste ca
sotia s lucreze (D. Vitkin, 96; B. Fridan, 92). Studii asupra femeilor din al doilea caz sunt
putine. De obicei, aceste femei sunt unicul copil n familie, mamele nu au influent asupra lor,
tatii le sustin foarte mult autoaprecierea si devin o surs emotional pentru ele. Coninutul tipic
al crizei: constientizarea faptului c le-a rmas putin timp pentru a avea copil, sentimentul
singurttii. ncep a frecventa medicii, si schimb partenerii, se pot cstori pripit. Problem e
c femeea independent, cu un anumit statut social, are dificultti n gsirea unui partener egal,
iar brbatii le privesc precaut. Cutrile pot dura un timp nedeterminat si femeia poate s nu
creeze familie. Printre femeile ce nu s-au cstorit poate fi evidentiat un grup care si alege alte
scopuri de dezvoltare. Un alt grup, care reusesc s obtin un echilibru cu individualitatea, mai
nti fac carier, apoi se cstoresc si devin mame la vrsta de 30 ani. G. Sihi numeste aceast
variant mai efectiv. Avantajele acestui model constau n faptul c el permite planificarea
24
evenimentelor si femeia este mai pregtit pentru trecerea vrstei de 30: sunt create relatiile
intime, familia si realizrile profesionale. (Dup datele statisticii americane numrul femeilor cu
acest model comportamental din 1980 -1988 a crescut de dou ori.) Criza la aceast vrst, de
obicei, const n faptul c ceasul biologic i spune femeii c poate ntrzia n a deveni mam,
ncepe a presa sotul care poate s nu fie gata pentru a deveni tat. Sarcina de a deveni mam
devine fundamental. Problem poate deveni c am ntrziat si nu mai pot avea copii si gsesc
iesire n a nfia copii sau avnd grij de nepoti.
Integratoare. ncearc s mbine familia, maternitatea cu cariera. Continutul
crizei: femeia se simte obosit, vinovat n fata sotului si copiilor, permanent trebuie s fac
compromisuri ntre familie si cariera pentru a face fat cerintelor. n opinia unor autori (D.
Levinson, 90; G. Sihi, 99) femeia poate ndeplini aceste roluri concomitent numai dup 35 ani.
Deseori femeile nu rezist la astfel de cerinte si ca rezultat refuz serviciul pn nu cresc copii
sau refuz familia si educatia copiilor. Altele gsesc o solutie mai pozitiv: repartizeaz
responsabilittile casnice cu sotul, iau de lucru acas, utilizeaz mijloacele moderne de
comunicare, zi incomplet de lucru, ajutorul ddacii (D. Vitkin, 96; C. Necrasov, I. Vozilkin,
93). Modelele contemporane de familii si progresul n societate presupun o multitudine de
variante pozitive de solutionare a problemei n acest model comportamental: tatl cu jumtate de
zi lucrtoare, tatl nelucrtor, tatl de duminic (ngrijeste de copii la srbtori si zilele de
odihn, dndu-i posibilitate sotiei s devin o personalitate matur) (Z. Freid, 93). Astfel de
relatii n cuplu i ofer posibilitate femeii de a mbina toate laturile existentei sale.
Femeile ce nu se cstoresc niciodat. Unele femei din aceast grup sunt
heterosexuale, altele lesbiene, altele refuz viata sexual (B. Morz, 93; G. Sihi,99). Unele femei
nacstorite devin lucrtori sociali, ddace, educatoare pentru orfani sau copii cu retinere n
dezvoltare. ns sunt si femei care devin sotii de oficiu si sunt gata de a exclude alte ocupatii
pentru a se dedica personalittilor cunoscute, populare.
Instabile. La vrsta de 20 ani aleg instabilitatea, cltoresc mereu, schimb
locul de trai, ocupatiile si partenerii de sex. Femeia ce a ales acest tip comportamental prefer
nedeterminarea n viat: nu au un cstig stabil, familie, profesie. Si, ca de obicei, au personalitate
imatur, nu este gata de a iubi si lucra, au un nivel jos de autoapreciere, trieste cu ziua de azi (D.
Vitkin, 96). Continutul crizei: la vrsta de 30 ani femeia oboseste de viata liber, apare problema
autodeterminrii, gsirea eului n lumea adultilor si obtinerea profesiei. Deci, n esent, ea
trebuie s solutioneze problemele si a vrstei adolescentine si a vrstei de 30 ani. Dac sarcinile
legate de perioada anterioar de dezvoltare nu sunt solutionate pot aprea complicatii si
dificultti n realizarea sarcinilor de vrst a perioadelor urmtoare (D. Levinson, 90). n cazuri
extreme dezvoltarea se poate retine n asa msur c omul nu va fi n stare s intre n urmtoarea
perioad de dezvoltare. El simte c este suprasolicitat de noile sarcini, n timp ce el se lupt cu
cele vechi, pot aprea boli psihice, omul va pierde drumul su n viat sau va cuta moartea.
Deseori femeile din aceast categorie duc un mod de viat antisocial, au un comportament
distructiv, consum alcool si droguri. La iesirea negativ din aceste probleme femeia rmne la
stadiul adolescentin de dezvoltare.
Modelele comportamentale ale brbatilor pot fi divizate n trei grupe de baz:
Instabili. Nu doresc si nu sunt capabili s-si stabileasc perspectivele
(orientrile) interne la vrsta de 20 ani si continu experimentele tineretii. Acesti oameni sunt apti
numai pentru triri emotionale limitate. Se apuc de multe, dar nu duc nimic la capt. Nu au o
imagine clar despre profesia care-l atrage. Nu tind spre stabilitate. Continutul crizei: oamenii ce
au ales acest model comportamental sunt dusi de valul vietii si se autodistrug. Experienta intern
de dezvoltare este haotic, iar structura extern a instabilittii se va pstra nc pe parcursul a 6-7
ani. Pentru unii oameni cu acest model comportamental experimentele din adolescent au un
caracter pozitiv dac l ajut n formarea bazei pentru alegerea ulterioar. n general oamenii care
ncep cu un mediu comportamental instabil, n jur de 30 ani simt o dorin puternic de a-i
determina scopurile personale. Unii brbati la jumtate de viat sunt nedeterminati n
identificarea personalittii sale si simt necesitate de a se autodetermina n scopurile sale.
25
Reinuii. Aceasta este cea mai rspndit categorie. n mod pasnic, fr crize
si autoanaliz ei si stabilesc orientri stabile la vrsta de 20 ani. Brbatii cu un astfel de model
comportamental sunt siguri, dar usor pot fi reprimati, nbusiti. n cutarea stabilittii timpurii ei
deseori supun aprecierii serioase valorile care stau la baza scopurilor sale. Continutul crizei: La
vrsta de 30 ani le pare ru c nu au folosit anii anteriori pentru experimentri. Iar cei ce au idei
hotrte pot folosi trecerea la 30 ani pentru distrugerea sablonului simtul datoriei, dac cariera
aleas nu-i mai satisface.
Vunderchinzii. Risc, creznd c realiznd scopurile pe care si le-a propus va
disprea nencrederea n sine. De obicei, obtin succes foarte rapid: Mai repede dect semenii lor
depsesc ncercrile profesionale, mcar c nu tot timpul obtine succes, iar dac l obtin nu pe
mult timp. Se gndeste numai la serviciu si timpuriu se sterge granita ntre serviciu si viata
personal. Continutul crizei: se tem s recunoasc c nu cunosc totul. Au team s se apropie
spiritual si emotional de cineva. Au team c cineva i poate lua n derdere sau influenta si
folosi slbiciunile sale pentru a-i limita n ceva. n realitate, se teme de paznicul intern
imaginea intern a printilor si adultilor importanti pentru el din copilrie. Fiecare brbat din
aceast categorie gseste n amintirile sale adolescentine o persoan care l face s se simt
nencrezut n sine si fr puteri.
Mai exist si alte modele comportamentale dar care se ntlnesc foarte rar:
1.Vechii celibatari. Deoarece numrul brbatilor dup 40 ani necstoriti este foarte mic, este
dificil de a face careva studii si concluzii.
2.Educatori. Vd esenta vietii n grija de societate (preotii, doctorii-misionari) sau se dedic
grijii pentru familie, copii.
3.Copii ascuni. Evit procesul maturizrii si rmn atasati de mamele lor, chiar fiind adulti.
4.Integratori. ncearc s integreze ambitiile sale cu responsabilittile n familie; repartizarea
obligatiunilor si ngrijirea copiilor cu munca constient; obtinerea independentei materiale cu
utilitatea pentru societate. O astfel de lupt intern este caracteristic pentru oamenii ce se afl la
trecerea spre 30 ani. Dar este cam imposibil de a obtine integrare reusit pn la 35 ani. Acest
model comportamental poate fi ales numai dac l doresti foarte mult. Din copilrie este obisnuit
s rezolve problemele pe baza modelului matematic. El este adaptat n mediul unde domin
faptele, iar competenta este apreciat mai mult dect relatiile omenesti. De aceea se adapteaz
usor n societatea modern n care trebuie s ndeplinesti regulile, s te supui sistemului si s fii
indiferent si rationalist. Deseori integratorul nu reuseste s-si divizeze puterile si s solutioneze
problemele din diverse directii. n timp ce brbatul obisnuit ncepe cutarea posibilittilor de
lrgire a lumii interne, integratorul trebuie s se elibereze de bagajul vechi.
Deci, tineretea se caracterizeaz printr-o dezvoltare intens a tuturor proceselor psihice,
prin performante nalte, prin intensificarea identittii profesionale si a integrrii diferentiate n
rolurile si statuturile sociale.
Summary
This article briefly describes the particularities of the psycho-social development at the
youth age. During the entire period we can observe intense professional manifestation that
influence the future psychological life of the young people. Also we can see the development of
mental processes, intensification of the professional identity and distinct integration in social
roles and statues. Crisis in development is specific to this age as well. It appear because of the
reevaluation of the values and of the personal ego.
Bibliografie:
1. Paladi, G., Gagauz, O., Caunenca, I. Familia:probleme sociale, demografice si psihologice.
Chisinu: 2005.
2. Schiopu, U., Verza, E. Psihologia vrstelor. Ciclurile vietii. Bucuresti: 1997.
3. Apamona, I. C. Bospacrnax ncnxonornx. Exarepnnypr:1999.
4. Iemeso, M. B., Iepacnmona, B. C., Iopenona, I. I., Opnona, H. M., Bospacrnax
ncnxonornx: or monoocrn o crapocrn. - Mocxna: 1999.
5. Manxnna-Htx, H. I. Bospacrnte xpnsnct. - Mocxna: 2004.
Primit la 01.02.2006