Sunteți pe pagina 1din 28

Care sunt diferentele intre catolici si ortodocsi? 1. filioque: Ei zic ca Duhul Sfant purcede si de la Tatal si de la Fiul.

Aceasta greseala dogmatica este cea mai grea. Sfantul evanghelist Ioan spune ca Duhul Sfant purcede de la Tatal si este trimis in lume prin fiul. (Ioan) 2. suprematia papala: Papa este considerat de ei capul suprem al Bisericii crestine, adica loctiitorul lui Hristos pe pamant! Mai mare decat toti patriarhii! Ceea ce n-a facut Biserica Universala. Mandrie draceasca. Papa se numeste urmasul Sfantului Petru! 3. infaibilitatea papala: Ei zic ca Papa nu poate gresi ca om, in materie de credinta, cand predica el ceea ce iarasi este o dogma noua respinsa de Biserica Ortodoxa 4. purgatoriul: Ei zic ca intre Rai si iad ar fi un foc mare unde sta sufletul cateva sute de ani si se curata, apoi se duce in Rai. Nu scrie in Sfanta Scriptura asa ceva; nu-i prevazuta nicaieri aceasta invatatura. 5. azimile: Ei nu slujesc cu paine dospita, ci cu azime, ca evreii 6. imaculata conceptie: Ei zic ca Maica Domnului ar fi nascuta de la Duhul Sfant. Nu-i adevarat. Este nascuta in chip firesc din dumnezeiestii Parinti, Ioachim si Ana, ca rod al rugaciunii. 7. substantialitatea: La sfintirea Sfintelor Daruri catolicii nu fac rugaciunea de invocare a Sfantului Duh, cum facem noi la Sfanta Epicleza. Ei zic ca Darurile se sfintesc singure, cand se zice: Luati mancati... si celelalte. Nu au rugaciunea de pogorare a Duhului Sfant, peste Daruri 8. celibatul preotilor: Preotii catolici nu se casatoresc. Sunt celibatari, impotriva Sinoadelor ecumenice care au hotarat ca preotii de mir sa aiba familie 9. indulgente papale: Alta ratacire. Papei, daca-i dai parale multe, poti sa faci oricate pacate te iarta, te dezleaga. Sfintii lor au prea multe fapte bune, n-au ce face cu ele, le da papei, iar el vinde aceste merite prisositoare spre iertarea pacatelor oamenilor care nu au destule fapte bune 10. mirungerea: Catolicii nu miruiesc copii imediat dupa Botez, ci la sapte-opt ani si numai arhiereii ii miruiesc. Noi avem liturghiile constantinopolitane ale Sfantului Vasile cel Mare, Grigore Dialogul si Sfantul Ioan Gura de Aur, iar catolicii au liturghia romana si cea ambroziana Fragment din "Ne vorbeste parintele Cleopa", vol.3, p.65, ed. Episcopiei Romanului, 1996 Alte diferente: Adormirea Maicii Domnului: catolicii zic ca Maica Domnului nu a murit si ca a fost ridicata cu trupul la cer fara a cunoaste moartea; contraceptia naturala: catolicii accepta metoda de contraceptie a calendarului; evolutionismul: Vaticanul accepta evolutionismul (detalii); statuile: catolici cinstesc si statuile, se inchina si le saruta ca pe icoane; casatoria: la catolici taina casatoriei este administrata de miri, preotul este doar un martor. la noi preotul este cel care face taina

Alte resurse online:

Subiect

Ortodoxia

Catolicismul

Protestantismul

Iconografie

Succesiunea Apostolica Este definitorie pentru transmiterea harului credina ortodox, La fel ca i n Ortodoxie, preoiei de la asigurnd continuitate este de o importan apostoli ctre cu Biserica ntemeiat de vital pentru biseric. episcopi i de la Hristos. acetia ctre preoi i diaconi. Biserica Ortodox accept cele 39 de scrieri ale Vechiului Testament i cele 27 ale Noului Testament dar n plus accept i o colecie La fel ca i n Biserica de cri care nu se afl n Ortodox. Biblia Ebraic. Aceste sunt cunoscute cu numele de carti deuterocanonice. (deuterocanon nseamn al doilea canon) Episcopii, preoii i diaconii trebuie s fie brbai. Preoii i diaconii se pot cstori nainte de hirotonie, dar nu dup. Episcopii pe de alt parte, trebuie s fie monahi. Tot clerul trebuie s fie de parte brbteasc. Preoi i episcopii trebuie s fie celibatari, cu excepia Bisericilor Catolice de Rit Rsritean, care permit cstoria clericilor

Cu excepia Anglicanilor i a ctorva Luterani, aceast idee este n general respins. E mai important accentul pe continuitatea nvturii apostoleti, dect pe succesiunea direct dup har.

Biblia - crile pe care le cuprinde (Canonul Sfintei Scripturi)

Protestanii resping crile deuterocanonice ca nefiind inspirate i le numescapocrife.

Preoia

Majoritatea protestanilor nu trebuie s fie celibatari pentru a fi alei n cler. Multe biserici practic i hirotonirea femeilor. Problema femeilor-episcop este nc dezbtut n Biserica Anglican.

nainte de hirotonie. Denumit i Trupul i Sngele Domnului sau Sfnta Euharistie. Este Denumit i Sacrificiu Euharistia ca i Botezul este Euharistia(semnifica mprtirea real din Euharistic sau Missa. Are doar un simbol al harului. Trupul i Sngele lui aceeai semnificaie ca Natura de jertfa a Euharistiei ie) Hristos Cel mort i nviat, i-n Biserica Ortodox. este respins. spre iertarea pcatelor i spre viaa de veci. La fel ca i n Ortodoxie, preotul invoc pe Duhul Sfnt n timpul Missei. Totui sfinirea darurilor n timpul Sfintei Liturghii devine efectiv prin preotul invoc Duhul Preot, care acioneaz n Sfnt pentru a preface Persoana lui Hristos. Cinstitele Daruri (pinea Pinea i vinul se Prezena lui Hristos i vinul) n chip real n schimb n mod real n Trupul i Sngele lui n Euharistie Trupul i Sngele Hristos. Modalitatea Mntuitorului, iar precis prin care aceasta aceast schimbare se se ntmpl este o tain numete dumnezeiasc. transsubstaniere (la vedere darurile rmn la fel, dar substana lor se schimb)

Pinea i vinul sunt simbolice i nu i schimb substana. Totui sunt mai multe preri n Protestantism n privina acestui subiect. (Anglicanii accept punctul de vedere catolic, pe cnd baptitii l neag.)

Sfnta Euharistie se ofer celor botezai i doar dup mrturisirea Sfnta Euharistie se pcatelor n Taina ofer celor botezai fr Spovedaniei i dup condiionarea Euharistia este oferit primirea binecuvntrii mrturisirii pcatelor n tuturor cretinilor care se de la duhovnic. Primirea Sfintei Taina Spovedaniei. simt pregtii s-o primeasc. Euharistii de ctre Mirenii ortodocii se Cretinii primesc doar Marea majoritatea a mprtesc deodata cu Trupul (pinea) iar credincioi protestanilor se mprtesc Trupul i Sngele preoii se mprtesc cu i dim pine i din vin. Domnului, iar clericii Sngele (vinul). Unele Biserici Catolice se se mprtesc cu mprtesc din ambele. fiecare, separat, din Trupul de pe Sfntul Disc i din Sngele din Sfntul Potir.

Duhul Sfnt

Este a treia Persoan a Sfintei Treimi, purceznd Duhul Sfnt purcede i din Tatl, conform de la Tatl i de la Fiul. Crezului NiceoAceast adugire este Constantinopolitan numit Filioque, care (Sinodul I si II ecumenic). nseamn i de la Fiul. Tatl trimite pe Duhul Sfnt prin Fiul. Biserica Ortodox are 7 Sfinte Taine i mai multe ierurgii. Aceste taine sunt: Botezul, Mirungerea, Euharistia, Spovedania, Cununia, Maslul i Hirotonia. Biserica Catolic are aceleai Sfinte Taine ca i n Biserica Catolic, doar c Mirungerea este numit de eiConfirmare, i nu se face imediat dup Botez, ci dup vrsta de 7 ani.

Aceeai credin cu cea din Biserica Catolic.

Sfintele Taine

Bisericile Protestante au dou Taine: Botezul iEuharistia nu mit i Sfnta Comuniune sau Cina Domnului.

Efectul Sfintelor Taine

Sfintele Taine sunt Prin Sfintele Taine semne eficiente ale cretinii se mprtesc harului. Ele sunt de Harul lui Dumnezeu i instituite de Hristos i se ntresc pentru a face predate Bisericii, prin binele, avnd ca ultim care viaa venic este scop ndumnezeirea. oferit nou. Mntuirea este iubirea exprimat prin fapte bune i este vzut ca un Suntem salvai proces de lung durat. (mntuii) prin har dar i Scopul cel mai nalt al prin meritele pe care le cretinului ortodox obin prin faptele este ndumnezeirea. La bineplcute naintea lui aceast comuniune cu Dumnezeu. Ca i n Dumnezeu se ajunge Ortodoxie mntuirea prin ascez (lsarea este vzut mai mult ca pcatelor, post, un proces de lung rugciune, vorbirea cu durat dect ca un Dumnezeu, citirea Sfintei eveniment. Scripturi i scrierilor Sfinilor Prini, etc.) Oameni cu via bineplcut naintea lui Dumnezeu care au ajuns la o stare duhovniceasc La fel ca n Biserica Ortodox. Pentru ca o persoan s fie sanctificat este necesar

Sunt multe opinii despre Sfintele Taine n Bisericile Protestante. Totui majoritatea teologilor protestani vd Tainele ca simboluri sau reamintiri are harului care deja ni s-a oferit.

Mntuirea

Mntuirea este darul gratuit i nemeritat oferit de Dumnezeu omului. Se obine doar prin credina n Hristos. Prin jertfa lui Hristos devenim plcui naintea lui Dumnezeu i justificai naintea Lui.

Sfinii

Toi cretinii sunt sfini, chemai s urmeze (imite) pe Hristos. Doar Hristos este Mijlocitor ntre om i

nalt. Sfinii sunt s fi fcut cel puin dou Dumnezeu. persoane prin care minuni verificabile ca Dumnezeu i face cel urmare a mijlocirii ctre mai uor voia i prin care Dumnezeu pentru ali a lucrat mntuirea altor oameni. oameni. Sfinii, sunt mijlocitori naintea lui Dumnezeu pentru cei de pe pmnt.. Episcopul Romei are o ntietate de onoare, atunci cnd este ortodox. n prezent autoritatea lui nu este efectiv pentru c papalitatea trebuie s se conformeze cu dogmele credinei ortodoxe. Astfel autoritatea Papei nu este cu nimic mai mare dect cea a oricrui episcop din orice parte a Bisericii.

Primatul Papal

Papa este Vicarul lui Hristos,capul Bisericii vzute pe pmnt i succesor spiritual al Sfntului Apostol Petru.Are autoritate suprem n ntreaga cretintate, chiar i peste Conciliile Bisericii.

Papa este conductorul Bisericii Catolice, neavnd niciun drept s vorbeasc n numele Bisericii ca ntreg.

Infailibilitatea Papal

Infailibilitatea papal Papa este infailibil atunci este respins. Duhul cnd, prin Duhul Sfnt, Sfnt este cel care definete o norm de cluzee ntreaga credin sau de Protestanii resping i ei Biseric pe Calea moralitate, ce trebuie infailibilitatea papal. Adevrului (de exemplu respectat de membrii Singura surs de nvturi prin Sfintele Sinoade). bisericii. Aceast infailibile este Sfnta Biserica Ortodox afirmaie de mai sus este Scriptur. recunoate primele o dogm n Biserica apte Sinoade Catolic i ca urmare Ecumenice (325 - 787) ca trebuie mrturisit prin fiind infailibile. credin. Unele Biserici protestante au o form ierarhic de conducere (prin episcopi) similar cu cea a Bisericii Catolice, altele au o formcongregaional. Altele au o combinaie ntre cele dou. Bisericile protestante

Biserica Ortodox este Conductorul Bisericii format din mai multe Catolice la nivel Biserici Autocefale surori mondial este Papa, Conducerea Bisericii (Biserica Ortodox Romn, Rus, Bulgar, infailibil n deciziile sale. Cipriot, etc.), fiecare condus de Adunarea Episcopii (sau arhiepiscopii) sunt episcopilor (Sinodul).

Sfntul Sinod al fiecrei conductori ai au o ierarhie mai puin Biserici este ndrumat de bisericilor locale avnd definit. Duhul Sfnt pentru n subordinea lor un luarea deciziilor corecte. numr de parohii. Toi Toi episcopii sunt egali episcopii sunt egali dup har. Patriarhul ntre ei i se Bisericii Autocefale este subordoneaz Papei. preedintele Sfntului Papa este ajutat la Sinod, egal dup har cu nivel consultativ n ceilali episcopi, dar slujirea sa de un numr avnd atribuii specifice. de cardinali care

formeaz Colegiul Cardinalilor. Aceatia sunt alei din rndul episcopilor i arhiepiscopilor. nvtur respins de Biserica Ortodox. Mntuirea i curirea de pcate se face aici pe pmnt prin pocin, fapte bune i mprtirea de Sfintele Taine ale Bisericii. Pomenirea morilor i rugciunile de iertare a pcatelor lor aduse naintea lui Dumnezeu n sfintele slujbe privesc doar pcatele de o gravitate mai restrns, i nu pcatele de moarte.

Purgatoriul

Este un loc de pregtire i curire pentru intrarea n mpria cerurilor. De asemenea, un loc n care pedeapsa pentru pcatele scuzabile poate fi ispit.

nvtura respins de Bisericile Protestante. Moartea lui Hristos pe cruce este de ajuns pentru scparea de pedeaps pentru pcatele noastre.

Castoria este un contract indestructibil Cununia este unirea ntre brbat i femeie tainic ntre brbat i dup modelul unirii femeie dup modelul dintre Hristos i Cstoria i divorul unirii dintre Hristos i Biserica Sa. Divorul este Biserica Sa.
acceptat doar n caz de Divorul este acceptat doar dac exist adulter. impedimente canonice ca aceast cstorie s

Cstoria este un contract dar nu este indestructibil. Divorul este descurajat dar este permis cu ngduin pentru firea uman slab. Unele denominaiuni permit recstorirea n Biseric.

continue. n acest caz se poate oferi o anulare. Imaculata concepie este dogma prin care Maica Domnului ar fi fost ferita de pacatul stramosesc, ca s-ar fi nascut asemenea Mantuitorului, prin umbrirea Sfantului Duh, Biserica Ortodox afirm iar nu prin impreunare c Maica Domnului a trupeasca. Biserica nu sfost nscut de prinii a hotrt dac Maica Imaculata concepie este ei n chip omenesc. Ea a Domnului a fost supus Maria - Nsctoarea respins, la fel i ridicarea la suferit moartea fizic, la morii fizice, dar de Dumnezeu cer. Maria nu este fr de fel ca toi oamenii, dar ridicarea la cer este pcat. Singurul fr de pcat Urcarea la cer trupul i sufletul ei au considerat dogma ca i este Hristos. fost ridicate de Hristos la cea cea de mai sus. cer, n snul Sfintei Imaculata concepie este necesar pentru c Treimi. oamenii motenesc nu numai o fire pctoas dar i vina pcatului, astfel Maria fiind nscut fr pcat a putut da natere i lui Hristos fr vina pcatului. Maria este venerat ca Nsctoarea de Maria este venerat ca Dumnezeu (Theothokos) Nsctoarea de Maria a fost o femeie sfnt asta nsemnnd c Maria Dumnezeu, dar se care a fost aleas s nasc pe a nscut pe Dumnezeu folosete mai degrab Fiul lui Dumnezeu. Pururea ntrupat ca om, nu doar apelativul de Mama a lui fecioria ei i mijlocirea ctre pe Omul-Hristos. Cele Dumnezeu. n plus Maica Dumnezeu este negat de dou firi, ale lui Hristos, Domnului s-a artat ea protestani. dumnezeieasc i nsi lumii prin mai omeneasc sunt de multe apariii minunate. nedesprit. Sursele Revelaiei sunt Sursele Revelaiei sunt Sfnta Scriptur i Sfnta Sfnta Scriptur, Sfnta Tradiie i Magisteriul Tradiie. (autoritatea de a Sfnta Scriptur este singurul ghid infailibil i autoritatea suprem n materie de credin cretin i de

Venerarea Maicii Domnului

Dumnezeiasca Revelaie

interpreta n mod exercitarea ei n practic. autentic cuvntul lui Dumnezeu scris sau transmis, ncredinat numai magisteriului viu al Bisericii) Exist mai multe tipuri de cult (nchinare). Bisericile Penticostale se manifest mai exhuberant, cu exaltri, pe cnd Biserica Anglican are un cult mai tradiional, mai pios. Protestantismul

Cultul Bisericii i Sfnta Liturghie

Centrul spiritualitii ortodoxe este Sfnta Liturghie.

Cultul Bisericii se concentreaz n jurul Missei Catolice.

Subiect

Ortodoxia

Catolicismul

SRBTORILE DE IARN SI OBICEIURILE SPECIFICE

Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul ("Caloianul", "Paparuda", "Dragaica" etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon. Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul

de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna. Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri zonale in perioadele solstitiului de iarna. ("Steaua", "Plugusorul", "Sorcova"), echinoctiului de primavara, solstitiului de vara si echinoctiului de toamna. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei. Craciun este un zeu solar, de origine indo-europeana, specific teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman Saturn si cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, crestinii sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun. Determinativul de "mos" arata varsta zeului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca, impreuna cu timpul calendaristic, la Anul Nou. In legatura cu Mos Craciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Craciun se opune sau impiedica nasterea pruncului crestin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia inseamna moartea Mosului. Traditiile contemporane despre "sfantul" Craciun, despre Mosul "darnic si bun", "incarcat cu daruri multe" sunt influente livresti care au patruns in cultura populara de la vest la est si de la oras la sat. Sarbatorile de Craciun dureaza, in sens restrans, trei zile (25-28 decembrie), sau, in sens larg, 19 zile (20 decembrie - 7 ianuarie). Pomul de Craciun este un brad impodobit, substitut al zeului adorat in ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a "Mosului", numit, in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii Butucului (zeul mort) in noaptea de Craciun, simbolizand moartea si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo-croati. "Steaua" este un colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie la Boboteaza. CRCIUNUL - Nasterea Domnului (25 Decembrie ) Dumnezeu, vazand ca neamul omenesc este asuprit de diavol, S-a milostivit si L-a trimis pe Arhanghelul Gavril sa vesteasca Fecioarei Maria nasterea, prin puterea Duhului Sfant, a Fiului lui Dumnezeu, facut om, Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu s-a nascut intr-o pestera din Bethleem si a fost pus, infasat, de catre Nascatoarea de Dumnezeu, in ieslea dobitoacelor, El Cel care venise sa ne mantuiasca pe toti de pacatele noastre. Nasterea unui mare Imparat fusese prorocita de mult de Vrajitori, care spuneau ca "Stea din Iacov va rasari si va zdrobi stapaniile lui Moab". Trei magi, cunoscand aceasta prorocire, cercetau cand o sa apara aceasta stea si cand au vazut steaua lui Hristos au urmat-o si, cazand in genunchi, I s-au inchinat Lui si I-au adus daruri, aur, tamaie si smirna. Irod, imparatul iudeilor, temandu-se ca va pierde tronul prin nasterea lui Mesia, a poruncit ca toti pruncii din Bethleem sa fie ucisi. Asa au murit 14.000 de copii, dar Iosif si Maria au reusit sa-L salveze pe Fiul Domnului, vestiti de un inger, figund in Egipt. Dumnezeu s-a facut om pentru a nu ne mai vedea cazuti in rele si nenorociri, pentru mantuirea pacatelor noastre. Craciunul, ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sarbatoare a crestinismului. La romani, sarbatoarea Nasterii Domnului se sprijina pe un fond stravechi, legat de cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, personaj mitic dacic, dar si pe datinile romane legate de zilele "Soarelui Invingator" si Saturnalii. Pentru ca acum, la sfarsit de decembrie, este ziua cea mai mica a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tot felul de elemente magice, sa nu moara. In vechiul mit al ciobanului Zeu-Mos se introduc elemente crestine si astfel se contureaza povestea ciobanului Craciun. Acesta refuza sa o primeasca pe Fecioara Maria sa-si nasca pruncul. In ascuns, sotia sa o gazduieste si-l moseste pe Iisus. Craciun o pedepseste taindu-i mainile. Fecioara Maria infaptuieste o minune lipindu-i mainile la loc, lucru ce il

converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat cu bine, Craciun aprinde un rug din lemne in jurul caruia se incinge o hora. Dupa joc, Craciun ii face daruri Fecioarei Maria si pruncului si, astfel, se produce transfigurarea lui Craciun in sfantul care aduce daruri copiilor de ziua Nasterii lui Iisus. Este demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de Craciun deriva din cratio, - onis care, in latineste, inseamna nastere. Mai mult, Petru Caraman sustine ca numele de Craciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului, termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la romani. Sarbatoarea de Craciun imbina o multime de obiceiuri. Dominanta este componenta crestina care marcheaza nasterea lui Hristos si ea se vede in colindele religioase "Steaua" si "irozii" s.a. Craciunul marcheaza insa si un nou ciclu de viata, inceputul unui nou an roman. Obiceiurile au semnificatii multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii, dar si protejarea fata de fortele raului. Colindul, in acest context, incepe nu intamplator seara si dupa reguli bine stabilite. In seara de Ajun colinda doar copiii, simboluri ale puritatii, ale curateniei fizice si morale. Abia in ziua de Craciun colinda flacaii, femeile fiind excluse. Ceata de colindatori se organizeaza pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun augur. Arsenalul lor format din clopotei, bete, bice are menirea ca, prin zgomotul facut, sa alunge fortele malefice. In acelasi cadru trebuie amintite jocurile cu masti: capra cu variantele sale - camila si chiar girafa, ursul, calutii, dar si ceata de mascati, care are menirea de a stigmatiza toate racilele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, si profilurile ocupationale: crasmarul, caldararul, agricultorul etc. Din costum nu lipseste niciodata siragul de zurgalai, care are aceeasi menire - de a indeparta fortele raului. Craciunul este marcat si printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii, cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. De pe masa nu pot lipsi nucile si ouale, care au o simbolistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta care nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de Craciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia la Boboteaza cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr-un cadru special, sunt prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea naturii. COLINDELE ncepnd cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pna la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. n orase ntlnim colindatori odata cu lasarea serii si pna n miez de noapte. Cu traista dupa gt, cu bta n mna si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa si striga la ferestrele luminate: "Buna dimineata la Mos Ajun, Ne dati ori nu ne dati", si daca cei din casa ntrzie a le deschide usa spre a le mparti colindeti, ncep sa cnte mai departe: "Am venit si noi odata La un an cu sanatate, Si la anul sa venim Sanatosi sa va gasim. Ne dati, ne dati, Ori nu ne dati" Cu acest prilej gazda le mparte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framntati si copti chiar n acea noapte a Mos Ajunului. n ajunul Craciunului, ca si n ajunul Anului Nou n toate provinciile romnesti copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cntnd cntece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Lerui ler", "Ziurel de ziua", ori "Valerim" si "Veler Doamne". n afara de seara mare a colindelor se mai colinda si n seara Sfntului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul, precum si de Florii si Paste. Sub numele de colind si colindat trebuie sa ntelegem vechiul obicei pe care-l ntlnim n sarbatorile susmentionate cnd copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa n casa, cntnd cntece pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) n bani sau n natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc. Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se

refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor n fata carora le cnta. Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tip pagn: avnd de fapt origine comuna cu acesta. Astfel ntlnim: Colindele Domnului (n drum spre Vitleim, Nasterea Domnului, Vestirea Pastorilor, nchinarea Pastorilor, Pornirea Magilor dupa stea, nchinarea Magilor, Taierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Vnzarea si Rastignirea , Coborrea de pe Cruce); Colindele Sfintilor (Colindul Craciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.); Colindele Omului (Colind de copil mic, de fata mare, de flacau, colindul omului bogat si milostiv, colind de preot, de cioban, de vnator, de pescari, de marinari, colind de viteaz, de familie, de nsuratel, etc.) Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului: pentru cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cntaretii bisericesti, dascalii si diecii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor. Ct priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit poezia populara. Peste aceasta creatie initiala s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an n obiceiurile si datinile stramosesti, la marile sarbatori de iarna. Steaua De la Craciun si pna la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se ntlneste la toate popoarele crestine. Acest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi. Cntecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantina ortodoxa, altele din literatura latina medievala a Bisericii Catolice, cteva din literatura de nuanta Calvina si multe din ele, chiar din traditiile locale. Micul cor al stelarilor, care intra n casa n zilele Cracinului, cnta versuri religiose despre nasterea lui Isus: "Steaua sus rasare"; "n orasul Vitleem"; "La nunta ce s-a ntmplat"; "Trei crai de la rasarit". VICLEIMUL n unele locuri n noaptea Cracinului putem ntlni si cntarea religiosa cunoscuta sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participa copiii. Aceasta drama religioasa ne nfatiseaza misterul Nasterii Domnului n toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati mbracati n portul ostasilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si n unele parti o paiata. Vicleimul apare la noi pe la sfrsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu n Germania si Ungaria, a patruns la noi prin sasii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rnd, prin activitatea micilor carturari, trei tipuri principale, n cele trei mari tinuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal. Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar si astazi, partea profana, jocul papusilor. ntr-o cutie purtata de doi baieti este nfatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, ngrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza ntmplari si obiceiuri prin care sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar n palatele Domnitorilor tarii. CAPRA ncepnd cu Ignatul si sfrsind cu zilele Craciunului, prin alte parti ncepnd cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai n ziua de Sfntul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si n celelalte jocuri cu masti practicate n timpul sarbatorilor de iarna, si n jocul caprei si-au facut loc, pe lnga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dnd uneori o nuanta

de grotesc. Jocul "caprei" (omorrea, bocirea, nmormntarea, nvierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. n cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale n turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare ca si are originea n obiceiurile romanilor si elinilor: fie n jocurile si cntecele desfasurate n jurul altarelor pagne de preotii sau cntaretii travestiti n dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori n versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie n amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare. Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, ncepe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapna casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt n casa, si apoi multumind se ndeparteaza.

Obiceiuri de Craciun in Romania


Postat de culinar

(5/ 1) Tiprete articol

Obiceiurile si traditiile in Romania, se deosebesc de la o zona la alta. Obiceiurile de Craciun din Moldova te vor aduce pe vremea bunicilor si vei simti caldura si bucuria alaturi de cei dragi. Obiceiuri de Craciun in Moldova In Moldova se zice ca spre Craciun "se pun din toate mancarurile intr-o strachina, pe prispa, sub fereastra, dar sa nu gusti din mancare, caci noaptea vine ursitorul, degusta si atunci il vezi prin fereastra". In ziua de Anul Nou se zice ca "e bine ca fetele sa deschida poarta des-de-dimineata, ca se marita". Paganii credeau ca granele au un spirit pe care, de obicei, il identificau cu un animal, astfel se explica o serie de credintei si superstitii. De pilda, in Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza pana primavera cand sunt puse intre coarnele vitelor cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci, care se fac de Craciun, trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna.

In Botosani nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se da afara; nu se imprumuta nimic. "De ajunul Craciunului si al Bobotezei, se ia din toate mancarurile de deasupra: grau, galuste etc., iar apoi si doua placinte, una o dai intai argatului care e la vite, dar trebuie sa fie mancacios, ca apoi mananca bine vitele peste an si cealalta o rupi in bucatele s-o dumici in mancarea vitelor. Cand le dai sa manance zici: "Cinati sanatos ca si noi cinam". (Elena Niculita) Mai aflam ca in jurul Cernautiului, "sub fata de masa se pune fan, si de toate semintele ca sa rodeasca, apoi le dau la vite, si mai ales la vaci, ca sa nu le poata nimene strica". In Mihalcea, in seara de ajun, "pun sub fata de masa coasa, ca sa fie toti sanatosi, iar sub picioare toporul; altii sed pe topor, ca sa fie sanatosi si tari peste an ca fierul. Sub masa pun cofa cu apa, sa le mearga bine la vite". Pe la sate mai dainuie credinta ca in noaptea de Craciun animalele ar vorbi. Satenii se tem ca nu cumva sa le auda ca acesta ar fi semn rau.

Obiceiuri de Craciun in Ardeal In Ardeal, sarbatorile de Craciun incep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cand fetele se aduna in grup, inca din seara de 5 decembrie, si framanta placintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai tarziu, navalesc flacaii si se incinge petrecerea, cu glume si lapte parfumat. O credinta ciudata a colectivitatii de germani este aceea practicata de Sfanta Lucia (12 decembrie), cand capul familiei umbla cu o tava pe care este asezate, pe jar, o crenguta cu care afuma si cele mai ascunse cotloane ale casei, surii, beciului, podului. Tot in Transilvania se obisnuieste ca in noaptea de Craciun, la un semn al diaqcului, mirenii sa arunce cu boabe de porumb strigand: " Rod in cucuruzi!". Se pare ca acest obicei este o transformare interesanta a unui obicei din Polonia, unde mirenii arunca in preot cu boabe de ovaz - in amintirea lapidarii Sf. Stefan.

Navigare site: Prima Pagina Lifestyle Trucuri culinare Articolul zilei: Prin praf plin de istorie. Reptilianul Alte categorii: Sport | Animale de companie | Turism | Casa si gradina | Timp liber | Sarbatori si traditii | Cariera |Tehnologie | Muzica si
vedete | Educatie

O masa de Craciun traditionala


Craciunul este momentul in care se reuneste toata familia in fata unei mese festive. Asa incat, aceasta masa trebuie sa se ridice la masura asteptarilor, atat prin decoratiuni, cat si prin modul de aranjare al platourilor, dar mai ales prin diversitatea felurilor servite. Cina de Craciun este in general in toate casele traditionala, in principal din preparate din porc. Astfel, pe langa nelipsitele fripturi sau carnati afumati, pe o masa de Craciun traditional romaneasca se gasesc neaparat sarmale, fie ele din

foi de vita sau de varza murata.

Sarmalute in foi de varza

Sarmalute in foi de vita

Pe langa felurile principale, de Craciun se servesc diferite preparate, aperitive, deasemenea pe baza de carne de porc, cum ar fi: leber, toba, sunculita.

Sunculita

Toba

Deoarece mancarea din carne de porc este deosebit de grea, la masa de Craciun trebuie neaparat sa nu lipseasca si legume. Astfel, se obisnuieste sa se serveasca salata de vinete, zacusca si salata de muraturi, acestea fiind principalele preparate din legume de sezon.

Salata de muraturi asortate

Salata de vinete

Mai citeste si:

- Platouri de Craciun

- Spune-mi ce zodie esti ca sa iti spun ... cu ce preparat ii vei cuceri stomacul de Craciun

- Sarmale in foaie de varza murata

- Lista de ingrediente pentru Sarbatori

- Ce gatesti azi: Peltea de gutui Votul tau:

Autor: Daniela Tiba | Publicat: 20.12.2005 | Articol citit de 18498 de ori. Nota 4.14 din 7 voturi.

In trecut, copiii primeau de Craciun covrigi, nuci si mere. Astazi, acestea au fost inlocuite cu bani, bomboane si prajituri. Ambii parinti si copiii merg la colindat in Ajunul Craciunului. Casele sunt frumos decorate, curate si gata de a primi colindatori. Colindatul este un ritual reprezentat de texte ceremoniale (colinde), dansuri si gesturi specifice. Colindele transmit mesaje si urari de sanatate, prosperitate, recolte bogate si indeplinirea tuturor dorintelor. Colindatul este cea mai raspandita traditie romaneasca. In Transilvania, sunt prevazute tabele de asteptare pentru colindatori. Colindatul incepe ziua in zori si se incheie la asfintit. Dupa ce canta doua sau trei colinde in curte, tinerii sunt invitati inauntru, pentru a fi primiti corespunzator si serviti cu mancaruri si bauturi traditionale. Ajunul Craciunului este o mare oportunitate pentru romani de a-si vizita prietenii, vecinii si rudele.

Ingrediente 2 verze murate 1/2 kg carne porc 1/2 kg carne vita 150 g orez 100 g slanina afumata 2-3 bucati de sorici piper, cimbru

2 foi de dafin o ceapa potrivita 200 g pasta de rosii Mod de preparare Se pun verzele in apa rece circa 40 de minute(apa se schimba de 2-3 ori). Intr-un castron se pune carnea impreuna cu orezul, cimbrul si ceapa taiata cubulete mici. Se amesteca si se adauga putina apa daca amestecul este prea tare. Se scoate varza din apa, se desfac foile, una cate una si se taie cotorul fiecarei frunze pentru a putea fi impaturita.Daca foile sunt mari se pot taia in 2-3 bucati. Slanina se taie feliute si, alaturi de sorici, se pune in oala, adaugandu-se apoi o parte din cotoarele tocate marunt intr-un strat subtire cat sa acopere fundul oalei. Se ia cate o foaie de varza si se pune carnea, apoi se ruleaza si cu degetul mic se face loc pentru marginile frunzei. Dupa un strat de sarmale se pune un strat de varza tocata si tot asa pana se umple oala, la sfarsit fiind un strat de varza tocata. Se pun foile de dafin deasupta, se umple oala cu apa (se lasa loc aproximativ un deget ca sa fiarba, altfel va da apa peste) si se pune la fiert. Din cand in cand se mai adauga apa. Cand sunt aproape fierte se pune pasta de rosii amestecata cu putina apa si se pune oala in cuptor aproximativ o ora.

ingrdients 2 marin vert De porc 1/2 kg 1/2 kg de boeuf 150 g de riz 100 g de lard fum 2-3 morceaux de couenne poivre, thym 2 feuilles de laurier un oignon 200 g pte de tomate Prparation Placer les choux dans l'eau froide environ 40 minutes (changement d'eau 2-3 fois). Dans un saladier mettez la viande avec du riz, le thym et l'oignon en petits cubes. Remuer et ajouter un peu d'eau si le mlange est trop dur. Retirer le chou de l'eau, sparer les feuilles une par une et couper la colonne vertbrale de chaque feuille feuilles impaturita.Daca sont de grands morceaux peuvent tre coups en 2-3. Couper les tranches de bacon et le zeste ensemble, endroit dans le pot, en ajoutant quelques bauches ensuite dcoups en une mince assez pour couvrir le fond.

Prenez un morceau de chou et placez la viande, puis rouler et le petit doigt pour faire place bord des feuilles. Aprs une couche de chou mettre une couche de chou et ainsi de suite jusqu' ce qu'ils remplissent le pot la fin est une couche de chou. Lieu feuilles de laurier deasupta, remplir le pot avec de l'eau (environ un pouce est laiss bouillir, sinon l'eau sera plus) et porter bullition. De temps en temps l'eau est ajoute. Lorsque presque cuit mettre la pte de tomate mlang avec de l'eau et mettre le pot au four pendant environ une heure. Quelles sont les diffrences entre catholiques et orthodoxes? 1. filioque: On dit que l'Esprit Saint procde du Pre et du Fils. C'est la pire erreur dogmatique. SaintJean l'vangliste nous dit que l'Esprit Saint procde du Pre et est envoy dans le monde par son fils. (John) 2. la suprmatie du pape Pape est considr par son chef suprme de l'Eglise chrtienne, qui est le reprsentant du Christ sur terre! Suprieur tous les pres! Ce que j'ai fait l'glise universelle. Fiert diabolique. Le pape est appel le successeur de saint Pierre! 3. L'infaillibilit pontificale: Ils disent que le pape ne peut se tromper que les humains en matire de foi, quand il a prch ce que l'on a de nouveau rejet le nouveau dogme de l'Eglise orthodoxe 4. purgatoire: Ils disent que entre le ciel et l'enfer serait un endroit idal pour vivre des centaines d'annes Feu de l'me et est propre, se dirige ensuite vers le ciel. Ne pas crire quelque chose dans les critures, non prvus partout cet enseignement. 5. pains sans levain: Ils ne servent pas avec du pain lev, mais avec les pains sans levain que les Juifs 6. immacule conception: Ils disent que Marie serait n de l'Esprit Saint. Ce n'est pas vrai. Est n dans la chair des Pres divins, Joachim et Anne, le fruit de la prire. 7. substantialit: la conscration du Saint catholiques Cadeaux ne prient pas invoquer l'Esprit Saint, comme nous le faisons Saint piclse. Ils disent que l'on est sanctifi cadeaux quand ils disent: Prenez manger ... et d'autres. Pas de prire pour la descente de l'Esprit Saint sur les dons 8. prtres clibataires: les prtres catholiques ne se marient pas. Je suis clibataire, contre les Conciles cumniques que les curs ont dcid d'avoir une famille 9. Indulgences papales: Autres gars. Le pape secoue si vous en donner plus, vous pouvez faire tout pch vous pardonnez, vous dlier. Leurs saints ont trop de bonnes uvres n'ont rien voir avec eux, leur donner le pape, et il vend ces mrites la rmission des pchs prisositoare les gens qui n'ont pas assez de bonnes actions 10. chrismation: catholiques miruiesc pas d'enfants immdiatement aprs le baptme, mais sept ou huit ans et que les chefs des prtres miruiesc. Nous liturgies de Constantinople de saint Basile le Grand, Grgoire le dialogue et Saint Jean Chrysostome et catholiques roumains et la liturgie ambrosienne Extrait de "Pre Clopas nous dit: Volume 3, p.65, d. Roman diocse, 1996

Autres diffrences: Hypothse: les catholiques disent que Marie n'est pas mort et qu'il est ressuscit au ciel sans connatre la mort; contraception naturelle: les catholiques acceptent mthode du calendrier de contrle des naissances; l'volutionnisme: Vatican acceptent l'volutionnisme (dtails); statues: les catholiques adorent les statues, l'arc et les embrasser comme des icnes; Mariage: le sacrement catholique du mariage est donne par des palefreniers, le prtre est seulement un tmo

les "colindatori"

Tout d'abord, il faut savoir que Nol en roumain se dit : CRACIUN et le pre Nol : Mos Craciun. Voil une petite description de ce qui se passe en Roumanie l'occasion des ftes d'hiver Cette fte a gard toute sa tradition religieuse et son folklore. L'arbre de Nol est dcor avec des noix, des marrons, des noisettes, des bonbons et chocolats emballs dans du papier color et des pommes. Le sapin est conserv jusqu' la Saint Jean - dbut janvier. Aprs avoir dcor le sapin, les enfants partent dans leur quartier ou village, pour chanter de maison en maison. Ils s'appellent des colindatori . Ces chants de Nol sont toujours de caractre religieux et annonce la Nativit du bb Jsus Christ. De porte en porte, ils reoivent selon la tradition soit des gros bretzels, des beignets, des bonbons, des pommes, soit de l'argent. Ensuite, ils vont l'glise pour participer la messe de la Nativit. Les petits vont dormir en attendant la venue du Pre Nol. Quant aux plus grands, ils participent la veille de Nol et ont le plaisir de rencontrer le Pre Nol en chair et en os ! Celui-ci leur demande de rciter une posie ou de chanter et leur remet alors leurs cadeaux.

le sapin de Nol

Nol, "on taille le porc" dans toutes les chaumires roumaines. Sacrifi le jour de l'Ignat (quelques jours avant Nol), le porc est minutieusement prpar: produits de charcuterie, jambon fum, etc. Le repas de Nol

Racituri ou piftie (gele de viande). Des saucisses fraches de porc, qui seront ultrieurement grilles ou frites, garnies de muraturi - cornichons; piments-tomate et tomates vertes en saumure. Divers produits de charcuterie traditionnelle: toba - intestins de porc farcis de gele de viande, de foie et de couenne; caltabos - sorte de boudin; babic , ghiudem - sorte de saucisses, trs sches et pices, prpares avec de la viande de chvre, de mouton ou de

Ciorba de perisoare - soupe de lgumes un peu aigre au son ferment, avec des boulettes de viande de porc. Sarmale - le plat traditionnel le plus pris des Roumains - feuilles de choucroute farcies de viande de porc hache, accompagnes de polenta ( mamaliga ). Rti de porc - assaisonn de lgumes en saumure ou de salades composes. Le dessert traditionnel de Nol est le "

buf. Salade de boeuf - lgumes cuits la vapeur (ou bouillis): carottes, cleris, pommes de terre, petits pois, lgumes en saumure, le tout minc et mlang avec des olives, de la viande de boeuf cuite et coup en fines lamelles, et li avec une mayonnaise.

Cozonac ". C'est une brioche farcie de fruits secs ou de chocolat. Tuica ou palinca - eau de vie, gnralement de prunes, trs forte Des vins, surtout rouges, selon chaque rgion.

sarmale

salade de boeuf

cozonac

tuica et vin

in. nouveau prtre est celui qui fait le mystre

En Roumanie, la majorit de la population est chrtienne. Le Nol garde toue sa tradition religieuse. Ils vont lglise o, parfois, les enfants rcitent un pome ou chantent. Ensuite, les enfants partent dans leur quartier ou la campagne pour chanter de maison en maison, ces chants ont toujours un caractre religieux. Ils en sont rcompenss avec des bonbons, des gteaux et de largent. Nol en roumain se dit "Crciun" et le pre Nol : "Mo Crciun". Larbre de Nol est dcor avec des noix, des marrons, des noisettes, des bonbons emballs dans du papier color et brillant. Dans la nuit de Nol les enfants mettent leurs chaussures la porte pour pouvoir recevoir des bonbons, du chocolat et des jouets amens par le Pre Nol. Le repas de Nol, est dans la trs grande majorit des cas, pass en famille et il consiste en saucisses, "sarmale", "cozonaci", etc.

Nol en Roumanie
En Roumanie une des coutumes spcifiques est de chanter des nols "colinde" . Le 25 Dcembre, la magie de Nol envahit la Terre. Grands et petits attendent avec impatience la clbration de la naissance de Jsus Christ. Cette fte chrtienne est lune des plus aime en Roumanie car elle est riche en traditions et coutumes. Les sujets des nols ont surtout un caractre religieux se mlent aux ides de voeux, bonheur et bonne chance pour l'anne qui va venir.

Les jours davant, les mres de maisons nettoient et dcorent leurs foyers : chaque demeure doit tre propre et orne lhonneur de la naissance du Christ.

La veille, les enfants vont de demeure en demeure en chantant des chansons spciales. Les htes les accueillent, coutent puis leur donnent des noix, des pommes ou des craquelins ronds. De nos jours, en ville, ces produits ont t remplacs par largent.

Le chant de nol fait des voeux de sant et de prosprit et demandent en change le paiement des chanteurs : Nous en donnezvous ou non ? Car nous sommes venus Une fois par an , et lanne prochaine Quand nous serons de retour Nous vous trouverons sains et saufs.

Une tradition trs aime par les enfants reste Steaua, Ltoile, ltoile qui a guid les bergers jusqu ltable o se trouva Jsus. Les enfants font une toile en papier orne de guirlandes et de photos reprsentant la naissance de Jsus et ils vont de demeure en demeure en demandant la permission de chanter. Ils vont chanter en positionnant leur toile devant une fentre.

Nol, "on taille le porc" dans toutes les chaumires roumaines. Sacrifi le jour de l'Ignat (quelques jours avant Nol), le porc est minutieusement prpar: produits de charcuterie, jambon fum, etc.

1 Decembrie - Ziua naional a Romniei


Anul 1918 este un an important n istoria romnilor de pretutindeni. El este marcat de mai multe evenimente remarcabile care au contribuit la formarea Romniei Mari. Aceasta s-a fcut n mai multe etape. Mai nti, la 27 martie 1918, Sfatul rii de la Chiinu (capitala Basarabiei) hotrte unirea Basarabiei cu Romnia. Apoi, pe 27 octombrie, n Bucovina se constituie un Consiliu Naional Romn care formuleaz dorina de unire cu Romnia, proclamat cu mare entuziasm pe 28 noiembrie 1918 la Cernui. La 1 decembrie 1918, Marea Adunare Naional de la Alba Iulia decide n unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crianei i a Maramureului cu Romnia. Tratatele de pace ncheiate apoi, n decursul anului 1919, au conferit acestei declaraii de unire recunoaterea internaional cuvenit. Marea Unire de la 1918 constituie o pagin de istorie care a fost i va rmne memorabil, deoarece a fost o realizare a romnilor, o dorin ndeplinit prin puterea lor, nefiind opera unui guvern, a unui singur om politic sau a unui partid. De aceast dat romnii au gndit la fel i au avut hotrrea de a duce la bun sfrit un ideal al lor. Aceast zi a fost proclamat ca zi naional a Romniei n anul 1990. n fiecare an, n aceast zi orice romn se simte mndru de naionalitatea sa, mulumete celor care au pus bazele statului romn i srbtorete cu bucate tradiionale romneti. Totodat aceast realizare constituie pentru noi un exemplu de solidaritate i de ncredere n forele proprii pentru nfptuirea unui mare vis. Chiar dac suntem departe de ara noastr, acordm importana cuvenit acestei srbtori i o pstrm n suflet pentru tot restul vieii. De asemenea, avem datoria moral de a o transmite i generaiilor care vin dup noi.

1er Dcembre - Fte nationale de la Roumanie

1918 est une anne importante dans l'histoire des Roumains de partout. Elle dmarque plusieurs vnements remarquables qui ont contribu la formation de la Grande Roumanie. Celle-ci s'est ralise en plusieurs tapes. Premirement, le 27 mars 1918, le Conseil du Pays de Chisinau (la capitale de la Basarabie), dcide l'unification de la Basarabie avec la Roumanie. Le 27 octobre de la mme anne, en Bucovine, se constitue un Conseil National Roumain qui formule le dsir d'unification avec la Roumanie, unification proclame avec un grand enthousiasme le 28 novembre 1918 Cernauti. Le 1er dcembre 1918, la Grande Assemble Nationale de Alba Iulia dcide en unanimit l'unification de la Transylvanie, du Banat, Crisana et Maramures avec la Roumanie. Les traits de paix signs par aprs, durant lanne 1919, ont confr la juste reconnaissance internationale cette dclaration d union. La Grande Unification de 1918 constitue une page d'histoire qui a t et restera mmorable, puisqu'elle a t une ralisation des Roumains, un dsir accompli par leurs propres forces et non pas l'uvre d'un gouvernement, d'un seul homme politique ou d'un parti. Cette fois, les Roumains se sont rejoints en pense et ont eu la dtermination d'aller jusqu'au bout de leur idal. Cette journe a t proclame comme fte nationale de la Roumanie en 1990. En ce jour, chaque anne, tout Roumain se sent fier de sa nationalit, remercie ceux qui ont mis les bases de l'tat roumain et clbre avec des mets traditionnels roumains. En mme temps, cette ralisation constitue pour nous un exemple de solidarit et de confiance en nos propres forces pour l'accomplissement d'un grand rve. Mme si nous sommes loin de notre pays, nous accordons l'importance due cette clbration et nous la gardons dans notre me pour le restant de notre vie. Nous avons galement le devoir moral de la transmettre aux gnrations qui suivent.

Un sapin de Nol, appel aussi arbre de Nol, sapin des ftes ou sapin des rjouissances1, est une dcoration de Nol servant souligner une tradition paenne christianise par les glises e chrtiennes au long du Moyen ge et gnralise la fin du XVIII sicle. Cette tradition venu d'Alsace est souvent associe aux cadeaux de Nol. Le sapin tant devenu un objet de grande consommation pour le mois de dcembre, des plantations uniquement destines fournir la demande sont ralises afin de limiter les coupes dans les bois. Jusqu' il y a peu, le sapin de Nol tait dans environ 70 % des cas non pas un sapin blanc (Abies alba) mais unpica commun (Picea abies), arbre moins cher et croissance plus rapide, mais qui garde ses aiguilles moins longtemps que le sapin de Nordmann (Abies nordmanniana), apparu plus rcemment sur le march et qui est en constante progression. Au Canada, la tradition veut que l'on utilise le sapin baumier (Abies balsamea) qui a la proprit de dgager un parfum fort apprci. Une autre essence est aussi utilise au Canada, le sapin Fraser (Abies fraseri) qui ne donne aucun parfum mais conserve mieux ses pines que le sapin baumier. Dans le cadre de la tradition chrtienne, l'arbre de Nol ne doit pas tre rig avant la veille de Nol, c'est--dire le 24 dcembre et doit tre enlev douze nuits aprs, pour l'piphanie2. Dans les faits, les dcorations des rues dmarrent nettement plus tt et il n'est donc pas rare qu'un sapin survive jusqu' la Chandeleurpeu de jours avant le dbut du Carme. Les sapins de Nol peuvent tre vendus coups ou en pot, ce qui permet de le replanter la fin des festivits. Le sapin replant peut lui-mme servir de sapin de Nol d'extrieur : la gnralisation de guirlandes lectriques tous temps permet aux particuliers de dcorer un arbre de leur jardin, souvent visible de la rue, ainsi que la faade de leur maison. L'usage de sapin artificiel en plastique, souvent pliable, rutilisable, est une alternative celle du sapin naturel. Certains de ces sapins sont vendus enneigs (les feuilles sont en plastique blanc ou elles sont recouvertes d'une poudre blanche) ou mme dcors (boules et guirlandes pr-accroches) voire parfums. Ce traitement peut aussi tre fait sur des sapins naturels. L'image auprs du public d'un sapin en plastique est moins bonne que celle d'un sapin naturel, mais c'est souvent le moyen le

plus conomique ( long terme), le moins salissant et le plus pratique (pas d'limination du sapin prvoir) pour qui habite en ville. De plus, la varit des tailles permet de choisir un sapin correspondant la place disponible dans l'habitation3. On appelle aussi sapin de Nol ou arbre de Nol d'une entreprise ou d'une organisation la fte organise par un comit d'entreprise pour les salaris et leur famille, comportant souvent un spectacle pour les enfants, une remise de cadeaux et un goter4. Raphal le maitre.
Sommaire
[masquer]

1 Dcoration et accessoires 2 Economie du sapin de Nol

o o o o o

2.1 Belgique 2.2 Canada 2.3 Chine populaire / tats-Unis 2.4 Danemark 2.5 France

3 Variantes estivales selon le pays

o o

3.1 Nouvelle-Caldonie 3.2 Nouvelle-Zlande

4 Environnement 5 Arbres artificiels 6 Notes et rfrences

o o

6.1 Notes 6.2 Rfrences

7 Voir aussi

o o

7.1 Articles connexes 7.2 Bibliographie

Dcoration et accessoires[modifier]

Une boule de Nol en verre

Sapin de Nol floqu

Support mtallique de Vienne

Le sapin de Nol se caractrise aussi par les dcorations qu'il porte. Celles-ci sont de plusieurs types : Une toile au sommet du sapin, rappelant pour les chrtiens l'toile de Bethlem qui guida les rois mages vers le lieu de naissance de l'enfant Jsus, que l'on clbre le 25 dcembre; l'toile est parfois remplace par une pointe. Traditionnellement c'est l'enfant le plus jeune de la famille qui installe l'toile sur le sapin5 ; Les guirlandes : simples ou lumineuses (clignotantes ou non, colores ou blanches), de matires variables (rubans, chanes de perles ou d'objets divers, ou encore de type boa ...) ; Les boules de Nol : brillantes et de diffrentes couleurs ; D'autres suspensions de formes diverses ayant un rapport avec Nol, notamment des angelots, des Pres Nol, des miniatures d'objets en bois, des serpentins multicolore et mme des bougies allumes; Des cheveux d'anges : de longs fils blancs trs fins ; Flocage et givrage : le sapin floqu est recouvert d'une colle ignifuge base d'eau et de ouate de cellulose et/ou de fibres de coton (blanches -simulant la neige- ou colores) qui sont vaporises laide dun brouillard deau, le sapin givr est peint et floqu lgrement ; Des glaons : en verre, en plastique ou simples fines bandelettes d'aluminium simulant la glace prsente sur l'arbre l'hiver ; Les cadeaux de Nol : ceux-ci ne sont pas des accessoires proprement parler, mais on les place au pied du sapin la veille de Nol cause de leur aspect dcoratif (papier cadeau) ;

Le support du pied de sapin, qui peut tre : une demi-bche de bois dont le ct plan est pos au sol, avec un trou sur le dessus pour coincer le tronc. un grand pot rempli de sable, de terre, de pierres ou de galets, un pied de mtal (voir photo de droite), deux planches cloues en croix avec un trou l'intersection pour glisser le tronc de l'arbre.

La crche de Nol, souvent associe, n'est pas un accessoire du sapin, elle est simplement concomitante. Autant le sapin a une double origine paenne et chrtienne, autant la crche n'a qu'une signification religieuse6.

Economie du sapin de Nol[modifier]

Sapin de Nol (avec des glaons ) dans une maisonqubcoise (canadienne).

Les deux tiers des sapins de Nol vendus dans le monde entier viendraient du sud de la Chine et en particulier du Yiwu, situ dans la Province du Zhejiang7.

Belgique[modifier]
En Belgique, la production est en 2009 presque exclusivement issue des forts ardennaises wallonnes, principalement en province de Luxembourg, Lige etNamur. En un demi-sicle, la production a t quadruple pour atteindre 4 millions darbres. Quatre arbres de Nol sur cinq partent pour lexportation, essentiellement dans les pays voisins et en Italie. Un sapin ardennais parcourt, en moyenne, un millier de kilomtres8.

Canada[modifier]
Au Canada, o la production du sapin de Nol est concentre, quelque 300 entreprises spcialises dans la production cultivent annuellement plus de 110 kmd'arbres de Nol. La rcolte atteint deux millions d'arbres. Cette production gnre des revenus valus 30 millions de dollars, selon le ministre de l'Agriculture du Qubec9. Mais depuis quelques annes, la production d'ornements drivs du sapin de Nol prend de plus en plus d'ampleur. Selon Statistique Canada, le Canada en exporte pour 47,7 millions de dollars9.

Chine populaire / tats-Unis[modifier]


96 % des sapins de Nol artificiels vendus aux tats-Unis sont produits en Chine populaire 7.

Danemark[modifier]

Sapin de Nol aux Galeries Lafayette .

Le Danemark est le plus important exportateur au monde de sapins de Nol. Les 4 000 exploitants forestiers danois exportent 10 millions d'arbres, qui sont 95 % de l'espce Nordmann. Ce commerce rapporte annuellement prs de 150 millions deuros9. La coupe commence le 15 novembre et dure quatre semaines dans d'normes plantations. Chaque bcheron coupe jusqu' mille sapins de Nol par jour ; il est pay trente centimes d'euro par arbre coup. Il faut entre six et huit ans pour qu'un nordmann soit la taille d'un sapin de Nol. Il existe 3 catgories : la premire avec des branches bien rparties et une belle flche en haut du sapin (33 % de la production), la deuxime catgorie plus moyenne et la troisime catgorie de qualit mdiocre 10.

France[modifier]
Le quart des sapins produit en France viennent du Morvan en Bourgogne, premire rgion productrice11. On distingue principalement deux espces : l'pica, l'odeur agrable mais qui perd ses aiguilles en deux semaines ; le sapin de Nordmann, l'odeur agrable aussi mais moins prononce que celle de l'pica, et dont les aiguilles tiennent prs de deux mois. De surcrot, il supporte bien les boules de Nol qui peuvent parfois peser trs lourd.

Ce dernier est le plus achet par les Franais aujourd'hui. Il tend monopoliser le march du sapin de Nol en France. Le sapin pectin est parfois encore utilis dans les rgions o il pousse de faon spontane. De mme que certains pins dans le sud du pays. Depuis quelques annes on commercialise aussi lesapin noble (Abies procera) l'odeur de rsine marque. En Corse, c'est l'arbousier qui prend place dans les foyers et est dcor de la mme faon que le sapin traditionnel continental.

Variantes estivales selon le pays[modifier]


Dans l'hmisphre sud, Nol ne tombe pas en priode hivernale et froide, mais au contraire en t.

Arbre de Nol de Nouvelle-Zlande / Pohutukawa.

Nouvelle-Caldonie[modifier]
En Nouvelle-Caldonie, o Nol tombe en plein t, on utilise parfois de petits pins colonaires (parfois, la cime d'un pin adulte) en guise de sapin de nol. Cette solution n'est pas toujours des plus appropries, sachant que les branches sont souvent trs espaces et que les aiguilles tombent rapidement. Toutefois, cela permet de disposer d'un vritable arbre dans une rgion o il n'existe aucune varit de sapins.

Nouvelle-Zlande[modifier]
Dans l'hmisphre sud, Nol est en plein t et l'arbre de Nol est quelque peu diffrent. En NouvelleZlande, par exemple, c'est le pohutukawa, dont les fleurs rouges closent lors des ftes de fin d'anne12.

Environnement[modifier]
Le sapin de Nol naturel est un choix cologique. Il constitue galement le choix thique puisqu'il gnre des emplois locaux, soutenant l'conomie locale, tant cultiv localement. Une tude professionnelle portant sur l'analyse du cycle de vie des sapins de Nol rvle qu'un arbre de Nol artificiel devra tre utilis pendant au moins 20 ans afin d'avoir aussi peu d'impact sur l'environnement que le sapin de Nol naturel13. L'tude rvle galement qu'un arbre de Nol naturel gnre environ 3 kg de gaz effet de serre tandis qu'un arbre artificiel en met environ 8 kg par anneNote 1.

Arbres artificiels[modifier]

Sapin artificiel.

Les arbres artificiels sont trs populaires aux tats-Unis d'Amrique, o malgr leur manque de ralisme ( la vue et l'odeur), on les considre comme plus pratiques et, s'ils sont rutiliss plusieurs annes de suite, moins chers que de vrais arbres. Certains conservent l'arbre entier, encore dcor, dans de grands sacs prts l'emploi pour l'anne suivante. Aux tats-Unis, environ 70 % des arbres sont artificiels14. Dans la plupart des pays d'Europe, les arbres en plastique sont encore considrs comme tant [rf. ncessaire] de trs mauvais got , mme si les guirlandes lectriques ont remplac les bougies dans la plupart des foyers et il existe des systmes de diffusion de parfums tentant de recrer l'odeur du sapin naturel. Les arbres artificiels ont l'avantage de prsenter moins de risques d'incendie et peuvent s'avrer indispensables pour ceux qui prsentent des allergies auxconifres. Le mode de production intensif des sapins naturels destins une utilisation festive est assez critiqu : bien que ne contribuant pas la dforestation, puisqu'ils sont essentiellement cultivs dans des plantations spcialement amnages, la rduction de la diversit biologique lie la monoculture dans ces zones en perturbe l'cosystme. Pour avoir une belle couronne (branches du bas) il faut que la plantation soit bien propre, l'utilisation de certain dsherbants peut tre prjudiciable, certains produits sont d'ailleurs supprims de la vente.

Notes et rfrences

En Roumanie, Nol est prcde par un travail qui s'tend sur six semaines, du 15 Novembre jusqu' Dcembre 24. Pendant le jene, il est interdit de manger de la viande, les ufs et le lait. Le 20 Dcembre, Ignat, les gens sacrifient un porc et prparer des produits spcifiques pour Nol, parce que 25 ont des plats traditionnels sur la table - chou, gteau, boudin noir ou de la gele. Habitudes diffrent d'une rgion l'autre. Dans les villages Mures Valley, Nol est toujours lie des rituels folkloriques anciens coutumiers de donner des cadeaux. i ayant des origines dans une lgende que seuls les anciens connaissent. Dans la harpe village, les gens pensent que pour avoir la sant et l'abondance dans l'anne venir, la premire personne entrer dans Nol doit tre un homme, et la masse doit tre plat toute la nuit. Une habitude qui se conserve bien dans les villages roumains sont les chants de Nol. Dans certains villages, le message est li des cultes de fertilit chanteurs Carol et attirer bon sur les mnages. Dans certains villages, il est d'usage que le membre le plus g de la famille des chanteurs de Nol jeter des grains de bl et de mas. Les ans disent que si les haricots qui ont pass plus de chanteurs sera donne poules, ils seront Sporn pose. Ils croient qu'ils ont une trs bonne rcolte l'anne prochaine si elles mlange de graines qui feront les haricots utiliss dans sillon chanteurs rception carol Eve.

Dans certaines rgions, la veille de Nol rassemblement des mnages villageois ont tout emprunt. En Mehedinti, par exemple, les parents d'enfants mis sous dans les poches pour l'anne prochaine pour tre riche. Toujours en veille, le pain est plac sous la table pour porter chance la famille, et, sous la table, place la balle de bl pour apporter l'abondance, selon biserica.org. Pour les linguistes, le terme? Nol? est controverse. Certains disent que cela vient du latin Cration (naissance cratrice). D'autres pensent que c'est un mot beaucoup plus ancienne, Thrace, Dacian romanisation avant, tandis que d'autres disent qu'il est venu de la gloire. Le terme "Nol" en roumain a au moins huit faons. Mais la parole est plus facile expliquer que ce sont les traditions. Dans chaque rgion, il ya un spcifique Roumanie de se rencontrer et fter Nol.
n Romnia, Crciunul este precedat de un post ce se ntinde pe ase sptmni, de pe 15 noiembrie, pn pe 24 decembrie. n timpul postului, este interzis consumul de carne, ou i lapte. Pe 20 decembrie, de Ignat, oamenii sacrific porcul i pregtesc produsele specifice de Crciun, pentru ca pe 25 s aib pe mas bucatele tradiionale - sarmale, cozonac, caltabo sau piftie. Obiceiurile difer de la o zon la alta. n satele de pe Valea Mureului, Crciunul este nc legat de ritualuri populare vechi, obiceiul de a oferi daruri avndu-.i originile ntr-o legend pe care numai btrnii o cunosc. n satul Harpia, oamenii cred c, pentru a avea sntate i belug n anul care vine, prima persoan care le calc pragul de Crciun trebuie s fie un brbat, iar masa trebuie s stea ntins toat noaptea. Un obicei care se pstreaz bine n satele romneti este cel al colindatului. n unele sate, mesajul colindtorilor este legat de cultul fertilitii i de atragerea binelui asupra gospodriilor. n unele sate, se obinuiete ca cel mai n vrst membru al familiei s arunce n faa colindtorilor boabe de gru i de porumb. Btrnii spun c, dac boabele peste care au trecut colindtorii vor fi date ginilor, acestea vor fi spornice la ouat. Acetia cred c vor avea o recolt foarte bun n anul urmtor dac vor amesteca smna pe care o vor pune n brazd cu boabele folosite n ajun la primirea colindtorilor. n unele zone, n Ajunul Craciunului, gospodarii strng din sat tot ce au mprumutat. n Mehedini, spre exemplu, prinii pun copiilor bnui n buzunare de pentru ca anul viitor s fie mbelugat. Tot n Ajun, pinea se aeaza sub mas pentru a aduce noroc familiei, iar, sub faa de mas, se pune pleava de gru pentru a aduce belug, potrivit biserica.org. Pentru lingvisti, termenul ?Crciun? este unul controversat. Unii spun c provine din latinescul "creationem" ("creaie, natere"). Altii cred c este vorba de un cuvnt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei, n timp ce alii spun c ar veni din slav. Termenul "Crciun" are n limba romn cel puin opt sensuri. Insa cuvantul este mai simplu de explicat decat sunt traditiile. In fiecare zona a Romaniei exista un mod specific de a intampina si sarbatorii Craciunul. Antena3.ro

S-ar putea să vă placă și