P. 1
Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina din Alexandria (25 noiembrie / 8 decembrie)

Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina din Alexandria (25 noiembrie / 8 decembrie)

|Views: 51|Likes:
Published by SteaEmy
Înţeleaptă şi frumoasă Ecaterina, vrednică Muceniţă a lui Hristos, primeşte această puţină rugăciune a noastră şi te roagă pentru noi să ne dăruiască Bunul Dumnezeu iertare păcatelor, pace, sănătate şi ajutor în toate cele bune, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Înţeleaptă şi frumoasă Ecaterina, vrednică Muceniţă a lui Hristos, primeşte această puţină rugăciune a noastră şi te roagă pentru noi să ne dăruiască Bunul Dumnezeu iertare păcatelor, pace, sănătate şi ajutor în toate cele bune, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

More info:

Published by: SteaEmy on Dec 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2015

pdf

text

original

Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina din Alexandria

(25 noiembrie)
Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina este ocrotitoarea tuturor celor învăţaţi, a celor care caută lumina
cunoştinţei şi a cunoştinţelor! Ea este cea care se roagă pentru studenţi, pentru elevi, pentru toţi cei
iubitori de carte. Ea este ocrotitoarea teologilor, profesorilor, avocaţilor, procurorilor, medicilor,
pentru că ea a fost părtaşă la învăţăturile acestor înţelepţi întotdeauna. Ea este îndreptătoarea în
credinţă şi în căsnicie, ocrotitoarea tuturor mamelor, ajutătoarea celor aflaţi în pragul căsătoriei,
rugătoarea neobosită a copiilor, fecioarelor şi văduvelor, vindecătoarea celor bolnavi, ibăvitoarea
celor în necauri, apărătoarea bătrânilor. Ea este ocrotitoarea sărmanilor şi a săracilor, pentru că ea a
lăsat bogăţia lumii şi a îmbrăţişat mucenicia. !iserica "rtodo#ă o pomeneşte în calendar la $%&
noiembrie ' ( decembrie).
Index
Evanghelia şi Apostolul zilei...................................................................................4
anon de rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina..............................!
Acatistul Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina din Alexandria.............................."!
#araclisul Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina......................................................$%
&ieţile Sfinţilor ' &iaţa şi păti(irea Sfintei Marei Muceniţe Ecaterina) fecioara cea
prea*nţeleaptă........................................................................................................4+
Sinaxar ' #o(enirea Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina.....................................+,
#r. iprian Apetrei ' Sinaxarul- Astăzi o prăznui( pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina +!
Moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina...................................................................!.
Minunea descoperirii (o/ştelor Sfintei Ecaterina..........................................!!
Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina 0 #redici şi editoriale....................................!%
Sfântul 1icolae &eli(irovici ' #roloagele de la 2hrida 0 #o(enirea Sfintei Mari Muceniţe 3şi
prea*nţelepte4 Ecaterina.....................................................................................5.
ântare de laudă la Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina................................5$
Mitropolitul Augustin de 6lorina 0 2(ilie la po(enirea Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina)
logodnica lui 7ristos...........................................................................................54
8naltpreasfinţitul #anteli(on) (itropolit de Antinoe 9#atriarhia Alexandriei şi a toată
Africa: ' Sfânta Ecaterina ' exe(plu pentru (ărturisirea prin viaţă şi (artiriul credinţei
noastre *n 7ristos................................................................................................5%
Stareţul ;adei de la Mănăstirea &itovniţa ' Sfânta Muceniţă Ecaterina (inunat vor<ind cu
=o(nul................................................................................................................%>
#ărintele &alentin Mordasov ' Sfânta Ecaterina) chipul *nţelepciunii lu(inate de sus %,
#r. =r. =orin 2ctavian #icioruş ' #redică la Sfinţii Mari Mucenici Ecaterina şi Mercurie %5
Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina....................................................................".,
?ăcaşuri 2rtodoxe ' Scenarii deschise- Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina ' un suflet @ertfă
pentru dragostea ;a.........................................................................................."".
Inelul Sfintei Ecaterina...................................................................................."">
Sfânta Ecaterina) (uceniţa) *(părăteasa şi rugătoarea pentru creştini....."",
Sfânta Muceniţă Ecaterina şi Muntele Sinai.....................................................""%
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai..........................................."$.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai........................................"$%
Aadu Alexandru ' Icoane din Mănăstirea Sfânta Ecaterina........................">%
Aadu Alexandru ' Stânca Sfintei Ecaterina..................................................."4%
Sfânta (are (uceniţă Ecaterina din Alexandria şi (untele Sinai..............",>
Maria hirculescu ' #elerin la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai......",!
Monica =u(itrescu ' Acasă la Sfânta *nţelepciunii......................................"!.
Silviu luci ' ;ezaurul (ănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai....................."!5
Silviu luci ' 2suarul Mănăstirii Sfânta Ecaterina......................................"5"
Silviu luci ' #araclisul Augului Aprins........................................................"54
Augăciune către Sfânta Ecaterina....................................................................."5+
Istorioară 0 ine'i drept *naintea =o(nuluiB.................................................."55
ristina Svet ' 7agiografia icoanei Sfintei Ecaterina......................................"5%
Mihai'Alex 2lteanu ' Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina *n iconografie........."%"
Icoane...................................................................................................................."%>
Evanghelia şi Apostolul zilei
Evanghelia
Ev. ?uca $") "$'"%
Zis-a Domnul către ucenicii Săi:
12. Dar, mai înainte de toate acestea, îşi vor une m!inile e voi şi vă vor ri"oni, d!ndu-vă în
sina"o"i şi în temni#e, duc!ndu-vă la îmăra#i şi la dre"ători, entru numele $eu.
1%. &i va 'i vouă sre mărturie.
1(. )une#i deci în inimile voastre să nu "!ndi#i de mai înainte ce ve#i răsunde*
15. +ăci ,u vă voi da "ură şi în#eleciune, căreia nu-i vor utea sta îmotrivă, nici să-i răsundă
to#i otrivnicii voştri.
1-. &i ve#i 'i da#i şi de ărin#i şi de 'ra#i şi de neamuri şi de rieteni, şi vor ucide dintre voi.
1.. &i ve#i 'i ur!#i de to#i entru numele $eu.
1/. &i ăr din caul vostru nu va ieri.
10. )rin răbdarea voastră ve#i dob!ndi su'letele voastre.
Apostol
Epistola către Calateni a Sfântului Apostol #avel
Ap. Calateni >) $>'$%D 4) "',
2%. 1ar înainte de venirea credin#ei, noi eram ă2i#i sub 3e"e, 'iind înc4işi entru credin#a care
avea să se descoere.
2(. 5st'el că 3e"ea ne-a 'ost călău2ă sre 6ristos, entru ca să ne îndretăm din credin#ă.
25. 1ar dacă a venit credin#a, nu mai suntem sub călău2ă.
2-. +ăci to#i sunte#i 'ii ai lui Dumne2eu rin credin#a în 6ristos 1isus.
2.. +ăci, c!#i în 6ristos v-a#i bote2at, în 6ristos v-a#i îmbrăcat.
2/. 7u mai este iudeu, nici elin* nu mai este nici rob, nici liber* nu mai este arte bărbătească şi
arte 'emeiască, entru că voi to#i una sunte#i în 6ristos 1isus.
20. 1ar dacă voi sunte#i ai lui 6ristos, sunte#i deci urmaşii lui 5vraam, moştenitori duă
'ă"ăduin#ă.
1. Zic însă: +!tă vreme moştenitorul este coil, nu se deosebeşte cu nimic de rob, deşi este stă!n
este toate*
2. +i este sub eitroi şi iconomi, !nă la vremea r!nduită de tatăl său.
%. 8ot aşa şi noi, c!nd eram coii, eram robi în#elesurilor celor slabe ale lumii*
(. 1ar c!nd a venit linirea vremii, Dumne2eu, a trimis e 9iul Său, născut din 'emeie, născut
sub 3e"e,
5. +a e cei de sub 3e"e să-i răscumere, ca să dob!ndim în'ierea.
anon de rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina
;roparul Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina, glasul al *+lea, -u înţelepciunea ca şi cu raele soarelui
ai luminat pe filosofii cei păgâni şi ca o lună prea luminoasă, care strălucea în noaptea necredinţei,
întunericul l+ai gonit. iar pe împărăteasa ai încredinţat+o, dimpreună şi pe prigonitorul l+ai mustrat,
mireasă de /umneeu c0emată, fericită Ecaterina! -u bucurie ai alergat la -ămara cea -erească,
către 1ristos, Mirele -el 2reafrumos şi de la /ânsul te+ai încununat cu cunună împărătească.
3naintea -ăruia împreună cu îngerii stând, roagă+te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta.
ântarea "
Ir(os- 2e 4araon cel ce era purtat în carele de răboi, l+a cufundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut
minuni de demult, lovind în c0ipul -rucii şi despărţind marea. 5i pe 6srael cel fugărit, care mergea
pe picioare, l+a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui /umneeu.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
2entru rugăciunile prea înţeleptei Muceniţe Ecaterina, 1ristoase oc0iul sufletului meu cel întunecat
lumineaă+l, dându+mi mie, Stăpâne, 7aele revărsării 8uminii 9ale, care împrăştie toată negura
greşelilor mele celor ucigătoare de suflet.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
-ălăuită fiind de dumneeieştile porunci ale Stăpânului, prea înţeleaptă şi cu dragostea 8ui
aprinându+te, ai alergat sârguitoare la lupte şi minţile tiranilor le+ai uluit, Sfântă Ecaterina, cu
cuvântul, cu înţelepciunea şi cu darul.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
"cârmuită fiind de mâna cea tare a lui 1ristos, mărită, de viforul idolesc ai scăpat neatinsă,
muceniţă, plutind pe valuri cu pânele crucii şi cu dumneeieştile vânturi ale /u0ului, înălţând
cântare lui /umneeu.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
!ucurându+te cu podoabele fecioriei, înţeleaptă Ecaterina şi dumneeiasca cunoştinţă din cer având,
pe întâistătătorii cunoştinţei cei cu nume mincinos cu bună îndrăneală şi bărbăteşte i+ai ruşinat, cu
putere biruindu+i.
Stih- )reas'!ntă 7ăscătoare de Dumne2eu, miluieşte-ne e noi.
-el -e te cunoaşte, :ăscătoare de /umneeu 2reacurată, întoarcere de la tot eresul poartă. -ă ai
născut pe -el -e S+a făcut 9rup fără sc0imbare, pe -el mai 3nalt decât toată făptura, :ăscătoare de
/umneeu, pe -uvântul lui /umneeu -el ;eşnic.
ântarea a >'a
Ir(os- -el ce ai întărit din început cerurile cu priceperea şi ai întemeiat pământul peste ape,
întăreşte+mă pe piatra poruncilor 9ale, 1ristoase. că nu este Sfânt afară de 9ine, <nule 6ubitorule de
oameni.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
/in îndemnurile inimii tale ai venit la patimă de bună voie, pe 1ristos urmând. 5i biruind luminat
pe stăpânitorul întunericului lumii, de cunună purtătoare te+ai arătat, Sfântă Ecaterina, de /umneeu
primită.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
-u tăria minţii ai înfruntat pe tiranii cei afundaţi în adâncul păgânătăţii, grăind lămurit despre
învăţăturile cunoştinţei de /umneeu, luminată fiind cu dumneeiască înţelepciune, muceniţă, cu
totul lăudată.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
-el -e a şoptit în urec0ile Evei ispita asemănării cu /umneeirea este drobit acum de o fecioară
tânără. -ă îngrădindu+se cu arma crucii, ai ruşinat, Sfântă Ecaterina, muceniţă, pe acel îngâmfat fără
măsură.
Stih- )reas'!ntă 7ăscătoare de Dumne2eu, miluieşte-ne e noi.
-ugetul meu cel omorât înviaă+l cu lucrarea ;ieţii -elei -e S+a arătat din tine lumii, ungându+mi
rănile şi urmele păcatului, de /umneeu :ăscătoare, -eea ce eşti <na cu totul fără pri0ană.
ântarea a 4'a
Ir(os- 9u eşti tăria mea, /oamne, 9u, şi puterea mea, 9u, /umneeul meu, 9u, bucuria mea, -el ce
n+ai părăsit sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat+o. 2entru aceasta, cu proorocul =vacum
strig către 9ine, Slavă puterii 9ale, 6ubitorule de oameni.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
;itejească împotrivire ai arătat, Sfântă Muceniţă Ecaterina, pururea lăudată, împotrivindu+te
vrăjmaşului cu multă răbdare şi drobindu+l cu picioarele tale cele înfrumuseţate prin 2uterea
-rucii, purtătoare de biruinţă, lauda mucenicilor.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
Mireasă a lui 1ristos te+ai arătat, Sfântă Ecaterina prea fericită, cu 7aele cele luminoase ale
dumneeieştii frumuseţi luminându+te şi cu podoabă strălucind. 2entru aceasta şi veselindu+te, cânţi
Stăpânului, Slavă 2uterii 9ale, 6ubitorule de oameni.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
Mândria prigonitorilor ai surpat+o şi cu dumneeiescul cuvânt al înţelepciunii tale, ca dintr+o
prăpastie a slujirii înşelătoare a idolilor pe cei amăgiţi i+ai smuls învăţând pe cei ce cântă să strige
lui 1ristos, Slavă 2uterii 9ale, 6ubitorule de oameni.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
!ine vestita şi de lumină purtătoare prănuire a slăvitei tale pomeniri, prea lăudată, drobind cu tărie
îndrăneala vrăjmaşului, ca un soare a răsărit. 2entru care, cu mare glas Stăpânului strigăm, Slavă
2uterii 9ale, 6ubitorule de oameni.
Stih- )reas'!ntă 7ăscătoare de Dumne2eu, miluieşte-ne e noi.
=cum s+a surpat, 4ecioară, tăria celor ce se leapădă de înc0inarea cinstitei 6coanei tale şi a -elui -e
mai presus de minte S+a 3ntrupat din tine şi lumea toată a luminat şi a tuturor sfinţilor. 6ar pe cei ce
te cinstesc cu credinţă i+ai luminat, -eea ce eşti <na 2realăudată!
ântarea a ,'a
Ir(os- 2entru ce m+ai lepădat de la faţa 9a, -el ce eşti lumină neapusă> -ă m+a acoperit întunericul
cel vrăjmaş pe mine, ticălosul. -i, 9e rog, întoarce+mă şi la lumina poruncilor 9ale îndrepteaă căile
mele.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
-u dragostea Stăpânului tău fiind aprinsă, muceniţă prea lăudată şi căutând să vei frumuseţea 8ui
cea fără asemănare, cu gând de bunăvoie rănilor pe tine te+ai dat, strălucind cu darurile fecioriei.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
-u c0inuri prea sfinţite înfrumuseţându+te pe tine însăţi înţelepţeşte, bună fecioară, ai intrat în
-ămara -erească a lui 1ristos. 5i acum, luminat veselindu+te, cu Mirele tău împreună eşti, prea
fericită!
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
4ecioară prea luminată te+ai arătat, iubind pe <nul cel /orit şi în urma 8ui grabnică alergare
săvârşind, la mireasma Mirelui tău celui du0ovniceşte /eşertat, ai strigat, alerg, Mirele meu.
Stih- )reas'!ntă 7ăscătoare de Dumne2eu, miluieşte-ne e noi.
=devărată de /umneeu :ăscătoare pe tine toţi cunoscându+te, 2reacurată Stăpână, pe -el -e S+a
născut din tine /umneeu -uvântul ştiindu+8, 3l vestim cunoscut în două firi şi două voinţe de Sine
Stăpâne, 4ecioară dumneeiască Mireasă.
ântarea a +'a
Ir(os- 3ntru adâncul păcatelor fiind înconjurat, c0em adâncul milostivirii 9ale cel neurmat, /in
stricăciune, /umneeule, scoate+mă.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
2e tine toată, strălucită cu prea frumoasă raa fecioriei şi cu muceniceştile sângiuri înroşită,
văându+te -uvântul -el !un şi 2reacurat, în -ămările -ereşti te+a sălăşluit, fecioară!
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
6butit+ai să drobeşti prin Sfânta -ruce puterea tiranilor şi deşertăciunea înţelepciunii lumeşti ai
vădit, ivorând dogmele învăţăturii celei de /umneeu insuflate, înţeleaptă Ecaterina, pururea
pomenită.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
2e cel ce cu înşelăciune mai întâi a igonit pe =dam din desfătarea 7aiului, l+ai drobit pe pământ,
muceniţă prea lăudată, durerile rănilor cu tărie răbdând şi cu cununile 3mpărăţiei încununându+te.
Stih- )reas'!ntă 7ăscătoare de Dumne2eu, miluieşte-ne e noi.
2e ?udecătorul şi 4iul tău, de /umneeu :ăscătoare 4ecioară, Milostiv fă+8 în iua ?udecăţii şi
6băvitor din nevoi, cu rugăciunile tale, Maică. -ăci către tine, <na, nădejdea îmi pun.
-ondac, glasul al %+lea. #odo<ie- -ele de sus căutând...
-eată cinstită ridicaţi acum dumneeieşte, iubitorilor de mucenici, cinstind pe prea înţeleapta
Ecaterina. -ă aceasta în locul luptei pe 1ristos a propovăduit şi pe balaurul l+a drobit, cunoştinţa
ritorilor ruşinând.
ântarea a !'a
Ir(os- /e pogorârea lui /umneeu focul s+a ruşinat de demult în !abilon. 2entru aceasta, tinerii în
cuptor, cu picioare sprintene, ca într+o grădină verde dănţuind, cântau, !inecuvântat este /umneeul
părinţilor noştri.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
8audă a mucenicilor şi învăţătoare a dreptei credinţe ai fost, 8uminatului tău Mire, 1ristos, mulţime
de mucenici aducând. -u care împreună strigi, prea lăudată, cântând, !inecuvântat este /umneeul
părinţilor noştri.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
-uvântul tău, prea înţeleaptă, spre mântuire pe mulţi i+a smuls din nebunia idolească. 5i mucenici
purtători de lumină i+a arătat pe cei ce cu mare glas, împreună cu tine, strigă, !inecuvântat este
/umneeul părinţilor noştri.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
4ecioara urmându+9e, @ie s+a adus ca jertfă, de sabie fiind tăiată, a 9a 2reacurată 2atimă urmând şi
@ie, Aiditorului, strigând şi grăind, !inecuvântat este /umneeul părinţilor noştri.
Stih- )reas'!ntă 7ăscătoare de Dumne2eu, miluieşte-ne e noi.
Sfântul Sfinţilor, întru tine cu sfinţenie sălăşluindu+Se, -urată 4ecioară :ăscătoare de /umneeu,
3ntrupându+Se din tine, S+a născut, ca să mântuiască pe cei ce strigă ţie cu credinţă, !inecuvântat
este /umneeul părinţilor noştri.
ântarea a 5'a
Ir(os- /e şapte ori cuptorul, c0inuitorul 0aldeilor, l+a ars nebuneşte, pentru cinstitorii de
/umneeu. dar văându+i pe aceştia mântuiţi de o putere mai mare, 4ăcătorului şi 6băvitorului a
strigat, 9ineri, binecuvântaţi+8, preoţi lăudaţi+8, popoare prea înălţaţi+8 întru toţi vecii.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
2rin învăţăturile tale creând împărăteasa, a trecut la creştinătate şi a răbdat cu tărie simţirea
durerilor. 5i 3mpărăţiei -erurilor celei nesc0imbate s+a învrednicit lămurit, strigând, pe Stăpânul,
preoţi, binecuvântaţi+8, popoare, prea înălţaţi+8 întru toţi vecii.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
-u mucenicii să fie cererile credincioşilor! -ă purtătoarea de c0inuri stă înaintea lui 1ristos, cerând
cele mai bune şi dătătoare de mântuire celor ce săvârşesc cu osârdie preasfântă şi cinstită pomenirea
ei şi cu credinţă cântă, popoare, prea înălţaţi pe 1ristos în veci.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
/esc0iând uşile 7aiului, te+a primit Mirele pe tine, prea înţeleaptă şi -ămară prea cinstită ţi+a
pregătit să locuieşti. 5i 3mpărăţiei părtaşă, ca pe -eea ce ai împărtăşit 2atimile 8ui, te+a arătat.
3naintea -ăruia stând acum, fiica împăratului, strălucit împodobită, să nu ne uiţi pe noi.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
-u cuvinte amăgitoare te ispitea tiranul, vorbe de momeală folosind cumplitul şi nădăjduind că va
slăbi tăria ta, mărită. /ar tu, năuind să te faci mireasă a lui 1ristos, ai strigat, pe Stăpânul, preoţi,
binecuvântaţi+8, popoare, prea înălţaţi+8 întru toţi vecii.
Stih- )reas'!ntă 7ăscătoare de Dumne2eu, miluieşte-ne e noi.
Mai sfinţită decât -eata îngerilor cea mai presus de lume eşti, :ăscătoare de /umneeu, -eea ce
eşti cu totul fără pri0ană. -ă pe Aiditorul şi Stăpânul lor 8+ai născut din pântece fecioresc şi
neispitită de nuntă, pe /umneeu -el 3ntrupat în două firi, fără amestecare şi fără sc0imbare şi într+
<n 6postas.
ântarea a %'a
Ir(os- Spăimântatu+s+a de aceasta cerul şi marginile pământului s+au minunat, că /umneeu S+a
arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s+a făcut mai desfătat decât cerurile. 2entru aceasta, pe
tine, :ăscătoare de /umneeu, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti, te măresc.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
Mutatu+te+ai la -ămările cele luminoase, cu îmbrăcăminte de mireasă împodobită fiind, făclie
feciorească purtând în dreapta ta, iar în cealaltă purtând capul tău cel tăiat. 5i acum, stând înaintea
lui 1ristos, Mirelui tău, pe cei ce te laudă pe tine ocroteşte+i.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
2rimită a fost rugăciunea ta, de /umneeu înţelepţită. -ă pe cei ce c0eamă cu credinţă numele tău
cel cinstit, îi mântuieşte Stăpânul de ispite şi bună sănătate le dăruieşte, tâmăduindu+i de neputinţe
sufleteşti şi trupeşti. 2entru aceasta, bucurându+ne, pe tine te fericim, Sfântă Ecaterina.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
=juns+ai acum cu cuviinţă la limanul cel lin, străbătând liniştit marea cea luminoasă, muceniţă,
nefiind ispitită de valuri, prea înţeleaptă. 5i bogăţie de multe feluri lui 1ristos aducând mulţimea de
mucenici, 4ecioară Ecaterina, prea fericită.
Stih- S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi.
3năuntru în -ămările -ereşti dănţuind acum cu ceata fecioarelor, strălucind împrejur cu raele
muceniceşti, prea înţeleaptă Ecaterina, deleagă legăturile greşelilor mele, cu osârdie rugând pe
4ăcătorul de bine al tuturor, pentru -are sângele ţi+ai vărsat.
Stih- )reas'!ntă 7ăscătoare de Dumne2eu, miluieşte-ne e noi.
=rătatu+te+ai Maică a lui /umneeu, o, 4ecioară, mai presus de fire născând cu 9rup pe -uvântul
-el !un, pe -are 9atăl 8+a născut din Sine mai înainte de toţi vecii, ca un !un. 2e -are acum şi mai
presus de trupuri 3l ştim, deşi în 9rup S+a şi îmbrăcat.
Sedelna, glasul al (+lea. #odo<ie- 2e 3nţelepciunea şi -uvântul în pântecele tău ămislind fără
ardere, Maica lui /umneeu, în c0ip de negrăit ai născut pe -el -e a făcut toate şi în braţele tale ai
avut pe -el -e ţine toate şi la sân ai 0rănit pe -el -e 0răneşte lumea. 2entru aceasta, te rog pe tine,
2reasfântă 4ecioară, să mă ibăveşti de greşeli, când va fi să stau înaintea feţei Aiditorului meu,
Stăpână 4ecioară -urată, atunci să+mi dăruieşti ajutorul tău, că pe tine te am nădejde eu, robul tău.
3nţelepciunea cea cu adevărat din cer, prin gura =r0ang0elului Mi0ail primind, muceniţă prea
lăudată şi întru lupte nebiruită, cu înţelepciunea cea lumească pe ritori ai ruşinat. iar cu
3nţelepciunea cea dumneeiască rătăcirea ai micşorat. 2entru aceasta, văând nevoinţa ta, Aiditorul a
stat de faţă întărindu+te şi icând, vino, suie+te, că vistieriile te aşteaptă. 7oagă+te lui 1ristos
/umneeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce prănuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.
Sedelna 2ranicului 6ntrării în !iserică a Maicii /omnului, glasul al *+lea. #odo<ie- /egrab ne
întâmpină pe noi mai înainte până ce nu ne robim când vrăjmaşii 9e 0ulesc pe 9ine şi ne îngroesc
pe noi, 1ristoase, /umneeul nostru, pierde cu -rucea 9a pe cei ce se luptă cu noi, ca să cunoască
cât poate credinţa dreptmăritorilor, pentru rugăciunile :ăscătoarei de /umneeu, <nule, 6ubitorule
de oameni.
/avid, mergi înainte în 8ocaşul lui /umneeu şi bucurându+te, primeşte pe 3mpărăteasa noastră şi
către /ânsa strigă, intră, /oamnă, în 8ocaşul 3mpăratului, intră. = -ărui Slavă acoperit se cunoaşte,
din care miere şi lapte va curge tuturor, 8umina 1ristos.
Acatistul Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina din Alexandria
Augăciunile *ncepătoare
:n numele 8atălui, şi al 9iului şi al S'!ntului Du4. 5min.
Slavă ;ie, Dumne2eul nostru, Slavă ;ie <
Slavă ;ie, Dumne2eul nostru, Slavă ;ie <
Slavă ;ie, Dumne2eul nostru, Slavă ;ie <
:mărate ceresc, $!n"!ietorule, Du4ul 5devărului, care retutindenea eşti, şi toate le imlineşti,
=istierul bunătă#ilor şi Dătătorule de via#ă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne cură#eşte e noi
de toată intinăciunea, şi m!ntuieşte, >unule, su'letele noastre.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4. &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
)reas'!ntă 8reime, miluieşte-ne e noi*
Doamne, cură#eşte ăcatele noastre*
Stă!ne, iartă 'ărădele"ile noastre*
S'inte, cercetea2ă şi vindecă neutin#ele noastre, entru numele 8ău.
Doamne, miluieşte <
Doamne, miluieşte <
Doamne, miluieşte <
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4. &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
8atăl nostru, +are eşti în ceruri, s'in#ească-se numele 8ău, vie îmără#ia 8a, 'acă-se voia 8a
recum în cer aşa şi e ăm!nt. )!inea noastră cea sre 'iin#ă dă-ne-o nouă astă2i. &i ne iartă
nouă "reşalele noastre, recum şi noi iertăm "reşi#ilor noştri. &i nu ne duce e noi în isită, ci ne
i2băveşte de cel rău. +ă a 8a este :mără#ia şi uterea şi slava, a 8atălui şi a 9iului şi a S'!ntului
Du4, acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
$iluieşte-ne e noi, Doamne, miluieşte-ne e noi, că nerice!ndu-ne de nici un răsuns,
această ru"ăciune aducem ;ie, ca unui Stă!n, noi, ăcătoşii robii 8ăi, miluieşte-ne e noi.
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
Doamne, miluieşte-ne e noi, că întru 8ine am nădă?duit* nu 8e m!nia e noi 'oarte, nici omeni
'ărădele"ile noastre, ci caută şi acum ca un $ilostiv şi ne i2băveşte e noi de vră?maşii noştri, că
8u eşti Dumne2eul nostru şi noi suntem oorul 8ău, to#i lucrul m!inilor 8ale şi numele 8ău
c4emăm.
&i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
@şa milostivirii desc4ide-o nouă,binecuv!ntată 7ăscătoare de Dumne2eu, ca să nu ierim cei ce
nădă?duim întru tine, ci să ne m!ntuim rin tine din nevoi, că tu eşti m!ntuirea neamului
creştinesc.
+re2ul
+red :ntr-@nul Dumne2eu, 8atăl 5to#iitorul, 9ăcătorul cerului şi al ăm!ntului, al tuturor celor
vă2ute şi nevă2ute.
&i întru @nul Domn 1isus 6ristos, 9iul lui Dumne2eu, @nul-7ăscut, +are din 8atăl S-a născut,
mai înainte de to#i vecii. 3umină din 3umină, Dumne2eu adevărat din Dumne2eu adevărat,
7ăscut, nu 'ăcut, +el de o 'iin#ă cu 8atăl, rin +are toate s-au 'ăcut.
+are entru noi oamenii şi entru a noastră m!ntuire.S-a o"or!t din ceruri &i S-a întruat de la
Du4ul S'!nt şi din $aria 9ecioara &i S-a 'ăcut om.
&i S-a răsti"nit entru noi în 2ilele lui )ilat din )ont, &i a ătimit şi S-a în"roat. &i a înviat a
treia 2i duă Scrituri .
&i S-a suit la ceruri şi &ade de-a dreata 8atălui. &i iarăşi va să vină cu slavă, să ?udece viii şi
mor#ii, 5 cărui :mără#ie nu va avea s'!rşit.
&i întru Du4ul S'!nt, Domnul de via#ă 9ăcătorul, +are din 8atăl urcede,
+ela ce îmreună cu 8atăl şi cu 9iul este înc4inat şi slăvit, +are a "răit rin rooroci.
:ntru-una S'!ntă Sobornicească şi aostolească >iserică,
$ărturisesc un bote2 întru iertarea ăcatelor,
5ştet învierea mor#ilor şi via#a veacului ce va să 'ie. 5min <
)salmul 5A
$iluieşte-mă, Dumne2eule, duă mare mila 8a, şi duă mul#imea îndurărilor 8ale, şter"e
'ărădele"ea mea. $ai v!rtos mă sală de 'ărădele"ea mea, şi de ăcatul meu mă cură#eşte. +ă
'ărădele"ea mea eu o cunosc, şi ăcatul meu înaintea mea este ururea. ;ie @nuia am "reşit, şi
rău înaintea 8a am 'ăcut, aşa înc!t dret eşti 8u întru cuvintele 8ale şi biruitor c!nd vei ?udeca
8u. +ă iată întru 'ărădele"i m-am 2ămislit şi în ăcate m-a născut maica mea. +ă iată adevărul
ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale în#eleciunii 8ale mi-ai arătat mie. Stroi-mă-vei cu
iso şi mă voi cură#i, săla-mă-vei şi mai v!rtos dec!t 2ăada mă voi albi. 5u2ului meu vei da
bucurie şi veselie* bucura-se-vor oasele mele cele smerite. :ntoarce 'a#a 8a de către ăcatele
mele, şi toate 'ărădele"ile mele şter"e-le. 1nimă curată 2ideşte întru mine, Dumne2eule, şi Du4
dret înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. 7u mă leăda de la 'a#a 8a, şi Du4ul 8au cel S'!nt
nu-3 lua de la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii 8ale, şi cu Du4 stă!nitor mă întăreşte.
:nvă#a-voi e cei 'ără de le"e căile 8ale, şi cei necredincioşi la 8ine se vor întoarce. 12băveşte-mă
de vărsarea de s!n"e Dumne2eule, Dumne2eul m!ntuirii mele* bucura-se-va limba mea de
dretatea 8a. Doamne, bu2ele mele vei desc4ide şi "ura mea va vesti lauda 8a. +ă de-ai 'i voit
?ert'ă, ;i-aş 'i dat* arderile de tot nu le vei binevoi. Bert'a lui Dumne2eu, du4ul umilit* inima
în'r!ntă şi smerită Dumne2eu nu o va ur"isi. 9ă bine, Doamne, întru bunăvoirea 8a, Sionului, şi
să se 2idească 2idurile 1erusalimului. 5tunci vei binevoi ?ert'a dretă#ii, rinosul şi arderile de
tot* atunci vor une e altarul 8ău vi#ei.
ondacul "
;rednicei de laudă muceniţei Ecaterina, care cu darul de la /umneeu şi cu învăţătura ei cea prea
înaltă a uimit ştiinţa învăţaţilor de atunci şi a întrecut limba ritorilor păgâni prin buna ei cuvântare,
să+i aducem mulţumire de biruinţă, ca prin ale ei rugăciuni să ne ibăvim de ispitele vrăjmaşilor şi
să+i cântăm, >ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos <
Icosul "
3mpărătesei şi Maicii lui /umneeu, preacuratei 4ecioare Maria, tu te+ai arătat vrednică de dragoste,
înţeleaptă Ecaterina, căci cu /u0ul Sfânt umbrindu+te, ai lepădat de la tine toată dorirea
pământească şi te+ai logodit cu Mirele tău cel ceresc spre a căpăta viaţă nemuritoare. pentru aceasta
cântăm,
!ucură+te, porumbiţă cuvântătoare.
!ucură+te, dulce privig0etoare.
!ucură+te, frumuseţe netrecătoare.
!ucură+te, mieluşea încântătoare.
!ucură+te, minte înaltă.
!ucură+te, tânără prea învăţată.
!ucură+te, fecioară blândă şi înţeleaptă.
!ucură+te, inimă tare şi neîntinată.
!ucură+te, lauda învăţaţilor.
!ucură+te, dulceaţa maicilor.
!ucură+te, mângâierea săracilor.
!ucură+te, apărătoarea bătrânilor.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul $
!ogăţiile pământului şi mărirea părintească lepădând, viaţă curată ai trăit, Ecaterina. şi
îndeletnicindu+te mai ales în dreapta credinţă, calea cea nerătăcită a lui 1ristos ai luat şi te+ai
înc0inat 8ui cântând, 5liluia<
Icosul $
=junsă fiind la vărsta de B( ani, frumuseţea ta a atras pe mulţi tineri din neamurile păgâne, voind a
se căsători cu tine. tu însă respingând cererea lor cu foarte înţelepte cuvinte, înşişi ei se mustrau de
nepriceperea lor şi îţi grăiau acestea,
!ucură+te, cea mai frumoasă dintre tinere.
!ucură+te, că eşti şi cea mai bogată.
!ucură+te, sămânţă din neam împărătesc.
!ucură+te, porfiră care împodobeşti cunoştinţele.
!ucură+te, cunună care răsplăteşti vrednicia.
!ucură+te, ceea ce întăreşti obiceiurile bune.
!ucură+te, cuvântătoare mai presus decât ritorii.
!ucură+te, judecătoare mai aleasă decât alţi judecători.
!ucură+te, biruitoare neruşinată în sfaturi şi povăţuiri.
!ucură+te, lumină care faci să se plece privirile neînţelepte.
!ucură+te, comoara tuturor cunoştinţelor.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul >
7ătăcirile mustrănd şi de idoli nevoind a crede că acele c0ipuri turnate şi cioplite de mâini omeneşti
ar putea fi făcătorii cerului, ai pământului şi a toată făptura, fost+ai luminată cu darul /u0ului Sfânt
să cunoşti /umneeirea cea adevărată şi pururea veşnică şi cu smerenie ai cântat Ei, 5liluia<
Icosul >
3nvăţaţii adunaţi prin îndemnul tatălui tău ca să te scoată din credinţa în care erai, văându+te
lepădând idolii, au cerut a te înfăţişa lor. 9u însă, intrînd în vorbă cu cel mai învăţat, după o
îndelungă dispută, l+ai făcut să nu mai ştie ce să răspundă decât a grăi,
!ucură+te, înc0inătoarea dreptei credinţe.
!ucură+te, desluşirea adevăratei religii.
!ucură+te, lumina celor cufundaţi în eresuri.
!ucură+te, povăţuitoarea celor rătăciţi.
!ucură+te, arma bunei voinţe.
!ucură+te, căderea înşelăciunii idolilor.
!ucură+te, dovada neputinţei lor.
!ucură+te, că eşti vrednică de toată cinstirea.
!ucură+te, că prin înţelepciunea ta ai gonit rătăcirea.
!ucură+te, căci cu dar ai fost dăruită de -el 2reaînalt.
!ucură+te, cunoştinţa sfinţeniei cereşti.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul 4
Curile ereticilor ce 0uleau mai înainte !iserica lui 1ristos s+au desc0is atunci pentru intâia oară spre
a binecuvânta prin glasul tău fecioresc, urând capiştile idoleşti şi icând că unul este /umneeu şi
8ui se cuvine cântare, 5liluia<
Icosul 4
1rănind în sine+ţi din pruncie darul credinţei lui 1ristos, Ecaterina, nu te+ai putut împăca cu
obiceiurile păgâneşti ale părinţilor tăi, că petrecând în sfinţenie, fără a fi încă luminată cu sfântul
!ote, poruncile lui /umneeu urmai şi te înc0inai în taină lui 1ristos, pentru aceasta+ţi cântăm,
!ucură+te, muceniţă prea mărită.
!ucură+te, mireasă prea cinstită.
!ucură+te, pătimitoare nebiruită.
!ucură+te, podoaba !isericii.
!ucură+te, cuvântătoare de /umneeu.
!ucură+te, slujitoarea "rtodo#iei.
!ucură+te, cununa învăţăturii.
!ucură+te, lauda =le#andriei.
!ucură+te, apărătoarea acelei cetăţi.
!ucură+te, comoara minunilor.
!ucură+te, mustrătoarea împăratului Ma#enţiu.
!ucură+te, luminătoarea împărătesei lui.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos <
ondacul ,
6nima lui -onstantin, tatăl tău, foarte s+a întristat auindu+te pe tine, fiica lui, una la părinţi şi aşa de
frumoasă precum erai, lepădând mulţimea eilor la care se înc0ina şi propovăduind un /umneeu
necunoscut. 2entru aceasta a voit să cercetee credinţa ta prin cei mai învăţaţi dascăli de atunci. -ât
însă i+a fost de mare nedumerirea când a văut şi pe aceia înduplecaţi de cuvintele tale şi cântând lui
/umneeu, 5liluia<
Icosul ,
?udecătorii nedrepţi, aflând trecerea ta din înc0inătoare la idoli la credinţa lui 1ristos, te+au 0otărât
pedepsei. şi răbdând c0inurile cele mai amare până la moarte, cu mărire te+ai prea mărit, lăudând
numele /omnului nostru 6isus 1ristos şi al 2reacuratei 4ecioare Maicii Sale, -are ţi s+au arătat ţie
în vedenie. iar noi lăudând tăria credinţei tale, îţi grăim,
!ucură+te, defăimătoarea judecătorilor tirani.
!ucură+te, mustrătoarea rătăcirii.
!ucură+te, că în popor te+ai făcut strălucitoare.
!ucură+te, că c0inurile tale pe dânşii îi ardeau.
!ucură+te, că nădejdea mântuirii pe tine te veselea.
!ucură+te, căci cu răbdarea mai mult i+ai otrăvit.
!ucură+te, că din dragostea ta către /umneeu n+ai simţit suferinţele.
!ucură+te, că vorbele tale îi făceau să amuţească.
!ucură+te, că nepriceperea lor nu putea să te oprească.
!ucură+te, că îndrănind ai ieşit biruitoare.
!ucură+te, că suferind te+ai făcut vindecătoare.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul +
-ântare de mulţumire îţi aducem ţie noi, smeriţii, căci cu mare dar ne+ai învrednicit pe noi jertfindu+
te pe tine însăţi pentru dragostea dreptei credinţe. 2rimeşte dar, muceniţă, această rugăciune şi ne dă
vindecare neputinţelor în tot cursul vieţii noastre, pentru ca dimpreună cu tine să binecuvântăm pe
/umneeu, cântând 8ui, 5liluia <
Icosul +
-ei mai mulţi de o sută de învăţaţi care stăteau de faţă şi ascultau cuvintele prin care e#plicai
Evang0elia lui 1ristos, luminându+se de /u0ul Sfânt, s+au creştinat, iar împăratul, îngroindu+se de
această minune, a poruncit să+i ardă, ca să nu mai răspândească credinţa creştină prin locurile de
unde erau ei şi aşa s+a prea mărit mulţimea aceea de învăţaţi şi+ţi cântă ţie aşa,
!ucură+te, Ecaterina, de necauri ibăvitoare.
!ucură+te, învăţată, de lumină dătătoare.
!ucură+te, lăudată şi de daruri aducătoare.
!ucură+te, frumuseţe tuturor covărşitoare.
!ucură+te, bunătate de nimic îngrijorată.
!ucură+te, ostăşiţă de viteji biruitoare.
!ucură+te, mult vestită şi de c0inuri răbdătoare.
!ucură+te, lăudată de cântări răsunătoare.
!ucură+te, muceniţă de minuni ivorâtoare.
!ucură+te, lăcrămioară prea frumos mirositoare.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul !
Soborul îngeresc, văând ceata mucenicilor în văpaie arând, cu cântări a primit+o. şi pe tine,
Ecaterina, ca pe o următoare a lor cu dar te+a învrednicit a suferi c0inurile cele mai îngroitoare.
pentru care pomenirea ta în veci a rămas folositoare celor ce cântă lui /umneeu, 5liluia<
Icosul !
9oata făptura s+a minunat de răbdarea cea multă pe care ai arătat+o, rămânând neclintită în 0otărârile
credinţei şi mărturisind că unul este /umneeu 9atăl şi 4iul şi Sfântul /u0, 9reimea una şi
nedespărţită, şi te înc0ini Ei. iar noi ne bucurăm, lăudându+te,
!ucură+te, propovăduitoare a 9atălui ceresc.
!ucură+te, înc0inătoare a 4iului şi -uvântului lui /umneeu.
!ucură+te, cinstitoare a /u0ului Sfânt.
!ucură+te, mărturisitoare a 9reimii -elei de o fiinţă.
!ucură+te, purtătoare în credinţă a Sfintei -ruci.
!ucură+te, următoare, a patimilor lui 1ristos.
!ucură+te, bine tâlcuitoare a Sfintei Evang0elii.
!ucură+te, primitoare a boteului lui /umneeu.
!ucură+te, ascultătoare a Maicii lui /umneeu.
!ucură+te, înc0inătoare a !isericii "rtodo#e.
!ucură+te, vieţuitoare împreună cu puterile cereşti.
!ucură+te, vrednică păitoare a creştinilor.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos <
ondacul 5
6ubită ai fost de Mirele tău cel ceresc, prea lăudată Ecaterina, că te+ai împodobit cu toată frumuseţea
trupească şi sufletească. încă şi vas prea ales te+a făcut spre întărirea credinţei tale, cu care mulţi
necredincioşi s+au luminat şi s+au învăţat a cânta lui /umneeu, 5liluia<
Icosul 5
;indecă rănile sufletelor noastre, mare muceniţă, că greu pătimim, şi te roagă pentru noi 2reasfintei
:ăscătoare de /umneeu, să ne ibăvească de ispitele şi de primejdiile cu care vrăjmaşul ne
îngroeşte. pentru aceasta, ştiindu+te pe tine grabnică apărătoare de vrăjmaşi îţi cântăm,
!ucură+te, că prin rugăciunile tale ne ibăveşti de vrăjmaşi.
!ucură+te, ibăvitoare grabnică de primejdii.
!ucură+te, feritoare de otravă.
!ucură+te, vindecătoare de venin.
!ucură+te, prea aleasă ibăvitoare de farmece.
!ucură+te, gonitoare de năluciri.
!ucură+te, risipitoare de eresuri.
!ucură+te, păitoare tare de năpastă.
!ucură+te, îndreptătoare a traiului rău în căsnicie.
!ucură+te, ceea ce împaci pe cei învrăjbiţi.
!ucură+te, că eşti în necauri ajutătoare.
!ucură+te, că dai celor bolnavi vindecare.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul %
-a o ramură de finic te+ai dat Mântuitorului, împodobind !iserica cu biruinţele tale cele mai presus
de fire şi cu sângele tău cel feciorelnic ai spălat ocara de deasupra celor ce se osteneau pentru dânsa.
că s+au ruşinat prigonitorii văând mărirea minunilor tale şi au cântat lui /umneeu, 5liluia<
Icosul %
2ământul s+a umplut de bună mireasmă, primindu+ţi trupul la el, şi cerul s+a veselit, văând du0ul
tău ridicându+se la dânsul de către puterile îngereşti. 2entru această slăvită lucrare a tainei lui
/umneeu toţi credincioşii te laudă, cântând pentru tine aşa,
!ucură+te, ajutătoare a fecioarelor înţelepte.
!ucură+te, mângâietoare a văduvelor necăjite.
!ucură+te, ibăvitoare a copiilor sărmani.
!ucură+te, ajutătoare a celor în primejdii.
!ucură+te, folositoare a celor fără de ajutor.
!ucură+te, ibăvitoare a femeilor cu grele naşteri.
!ucură+te, vindecătoare a pătimitorilor din naştere.
!ucură+te, întăritoare a pruncilor slabi.
!ucură+te, 0rănitoare a orfanilor săraci.
!ucură+te, ocrotitoare a celor cu mintea tulburată.
!ucură+te, vindecătoare a celor căuţi în boală grea.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos <
ondacul ".
4acerilor de bine ale tale nu suntem vrednici a mulţumi, Ecaterina, pentru că nici o sârguinţă n+am
pus care să ne apropie de dragostea lui /umneeu şi nici un bine n+am lucrat pentru aproapele
nostru, care să ne aducă îndurare, ci tu, ca bună şi bl!ndă ce eşti, roa"ă-te lui Dumne2eu să ne
ierte nesocotin#a şi ăcatele noastre şi să primească acest cuvânt de smerenie, 5liluia<
Icosul ".
6spitele cele fără de număr ale vicleanului diavol le cunoşti, sfântă, pentru că, trup purtând şi ispitită
fiind, ai rămas biruitoare. 6ar noi cei ce suntem învăluiţi în ispite ca nişte neputincioşi facem
rugăciune să ne întăreşti cu puterea ta, ca să venim la pocăinţă şi să dobândim iertarea greşealelor
noastre lăudându+te,
!ucură+te, smerenie înaltă.
!ucură+te, podoabă prea lăudată.
!ucură+te, vistierie nedeşertată.
!ucură+te, îndurare nestrămutată.
!ucură+te, blândeţe nesc0imbată.
!ucură+te, lumină neînserată.
!ucură+te, dragoste nevinovată.
!ucură+te, răbdare neîncetată.
!ucură+te, dărnicie neasemănată.
!ucură+te, speranţă neruşinată.
!ucură+te, vindecătoare binecuvântată.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul ""
4ire mai presus de fire te+ai făcut, Ecaterina, întărindu+te în credinţa lui 1ristos şi slujind
4ăcătorului a toate, iar nu făpturii. de la -are, luând darul tămăduirii şi cunună îngerească, de tine se
cutremură du0urile necurate şi le alungi pe ele de la tot sufletul creştinesc care aduce lui /umneeu
cântarea de laudă, 5liluia<
Icosul ""
9oată suflarea dreptcredincioşilor se veseleşte astăi de prănuirea ta, muceniţă, că din neamul
păgânesc şi dintre înc0inătorii de idoli cea mai învăţată şi înţeleaptă fecioară a venit la !iserica lui
1ristos, suferind durerile roţii şi alte nespuse c0inuri de la poporul cel păgânesc, pentru dragostea
Mântuitorului lumii. pentru aceasta+ţi cântăm,
!ucură+te, biruitoarea păgânilor.
!ucură+te, căderea obiceiurilor urâte.
!ucură+te, luptătoare pentru darurile sfinte.
!ucură+te, surpătoarea capiştelor idoleşti.
!ucură+te, înc0inătoarea icoanelor creştineşti.
!ucură+te, stavila răutăţilor diavoleşti.
!ucură+te, lauda cununei muceniceşti.
!ucură+te, care pe roată ai fost întinsă.
!ucură+te, care cu piroane ai fost împunsă.
!ucură+te, care de sabie ai murit.
!ucură+te, care cu mărire te+ai prea mărit.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul "$
6ubitorilor de mucenici, cinstind pe prea înţeleapta Ecaterina, pentru că aceasta în priveliştea lumii
pe 1ristos a predicat, pe şarpele a călcat şi mintea învăţaţilor a ruşinat, să cântăm lui /umneeu,
5liluia<
Icosul "$
8upte întru c0inuri, lupte pentru credinţă ai dus cu căldură pentru 1ristos, Mirele tău, Ecaterina,
ceea ce prin înţelepciunea ta ai luminat ca o bună cuvântătoare. pentru aceasta+ţi cântăm,
!ucură+te, păitoare sfântă a canoanelor soborniceşti.
!ucură+te, următoare caldă a legilor bisericeşti.
!ucură+te, vrednică propovăduitoare a apostoliei.
!ucură+te, prigonitoare neîmpăcată a păcatelor.
!ucură+te, aspră îndemnătoare a smereniei pustniceşti.
!ucură+te, cea mai iscusită cuvântătoare a cântării cereşti.
!ucură+te, neobosită rugătoare a slujitorilor cucernici.
!ucură+te, bună ajutătoare a credincioşilor cinstitori de /umneeu.
!ucură+te, mărgăritar de mare preţ al 3mpărăţiei cereşti.
!ucură+te, piatră scumpă a !isericii creştineşti.
!ucură+te, grabnică ibăvire a celor cuprinşi de supărări.
!ucură+te, vindecătoare tare a celor plini de răni şi dureri.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos <
ondacul "> $de trei ori)
:n#eleată şi 'rumoasă ,caterina, vrednică muceni#ă a lui 6ristos, rimeşte această u#ină
ru"ăciune a noastră şi te roa"ă entru noi să ne dăruiască bunul Dumne2eu iertare ăcatelor,
ace, sănătate şi a?utor în toate cele bune, cântând lui /umneeu, 5liluia<
Apoi se zice iarăşi:
Icosul *ntâi
3mpărătesei şi Maicii lui /umneeu, preacuratei 4ecioare Maria, tu te+ai arătat vrednică de dragoste,
înţeleaptă Ecaterina, căci cu /ubul Sfânt umbrindu+te, ai lepădat de la tine toată dorirea
pământească şi te+ai logodit cu Mirele tău cel ceresc spre a căpăta viaţă nemuritoare. pentru aceasta
cântăm ,
!ucură+te, porumbiţă cuvântătoare.
!ucură+te, dulce privig0etoare.
!ucură+te, frumuseţe netrecătoare.
!ucură+te, mieluşea încântătoare.
!ucură+te, minte înaltă.
!ucură+te, tânără prea învăţată.
!ucură+te, fecioară blândă şi înţeleaptă.
!ucură+te, inimă tare şi neîntinată.
!ucură+te, lauda învăţaţilor.
!ucură+te, dulceaţa maicilor.
!ucură+te, mângâierea săracilor.
!ucură+te, apărătoarea bătrânilor.
>ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
ondacul *ntâi
;rednicei de laudă muceniţei Ecaterina, care cu darul de la /umneeu şi cu învăţătura ei cea
preaînaltă a uimit ştiinţa învăţaţilor de atunci şi a întrecut limba ritorilor păgâni prin buna ei
cuvântare, să+i aducem mulţumire de biruinţă, ca prin ale ei rugăciuni să ne ibăvim de ispitele
vrăjmaşilor şi să+i cântăm, >ucură-te, ,caterina, mare muceni#ă a lui 6ristos<
#araclisul Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina
[Preotul: face obişnuitul început, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.
-iteţul, =min. Slavă @ie, /umneeul nostru, slavă @ie!
Cu"ăciunile înceătoare:
:mărate ceresc, $!n"!ietorule, Du4ul 5devărului, care retutindenea eşti, şi toate le imlineşti,
=istierul bunătă#ilor şi Dătătorule de via#ă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne cură#eşte e noi
de toată intinăciunea, şi m!ntuieşte, >unule, su'letele noastre.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4. &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
)reas'!ntă 8reime, miluieşte-ne e noi*
Doamne, cură#eşte ăcatele noastre*
Stă!ne, iartă 'ărădele"ile noastre*
S'inte, cercetea2ă şi vindecă neutin#ele noastre, entru numele 8ău.
Doamne, miluieşte <
Doamne, miluieşte <
Doamne, miluieşte <
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4. &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
8atăl nostru, +are eşti în ceruri, s'in#ească-se numele 8ău, vie îmără#ia 8a, 'acă-se voia 8a
recum în cer aşa şi e ăm!nt. )!inea noastră cea sre 'iin#ă dă-ne-o nouă astă2i. &i ne iartă
nouă "reşalele noastre, recum şi noi iertăm "reşi#ilor noştri. &i nu ne duce e noi în isită, ci ne
i2băveşte de cel rău. +ă a 8a este :mără#ia şi uterea şi slava, a 8atălui şi a 9iului şi a S'!ntului
Du4, acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
Doamne, miluieşte < $de B% ori)
#sal(ul "4$-
Doamne, au2i ru"ăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia 8a, au2i-mă, întru
dretatea 8a. Să nu intri la ?udecată cu robul 8ău, că nimeni din cei vii nu-i dret înaintea
8a. =ră?maşul ri"oneşte su'letul meu şi via#a mea o calcă în icioare* 'ăcutu-m-a să locuiesc în
întuneric ca mor#ii cei din veacuri. $!4nit e du4ul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul
meu. 5dusu-mi-am aminte de 2ilele cele de demult* cu"etat-am la toate lucrurile 8ale, la 'atele
m!inilor 8ale m-am "!ndit. :ntins-am către 8ine m!inile mele, su'letul meu ca un ăm!nt
însetoşat. De"rab au2i-mă, Doamne, că a slăbit du4ul meu. 7u-#i întoarce 'a#a 8a de la mine, ca
să nu mă asemăn celor ce se coboară în morm!nt. 9ă să aud diminea#a mila 8a, că la 8ine îmi
este năde?dea. 5rată-mi calea e care voi mer"e, că la 8ine am ridicat su'letul meu. Scaă-mă de
vră?maşii mei, că la 8ine aler", Doamne. :nva#ă-mă să 'ac voia 8a, că 8u eşti Dumne2eul meu.
Du4ul 8ău cel bun să mă ovă#uiască la ăm!ntul dretă#ii. )entru numele 8ău, Doamne,
dăruieşte-mi via#ă. :ntru dretatea 8a scoate din neca2 su'letul meu. 9ă bunătate de st!reşte e
vră?maşii mei şi ierde e to#i cei ce necă?esc su'letul meu, că eu sunt robul 8ău.
Dumne2eu este Domnul şi S-a arătat nouă. >ine este cuv!ntat +el ce vine întru numele
Domnului. (de % ori), apoi:
;ropar, glasul al *+lea,
-el ce 9e+ai înălţat pe -ruce de bunăvoie, poporului 9ău celui nou, numit cu numele 9ău, îndurările
9ale dăruieşte+i, 1ristoase /umneeule. ;eseleşte cu puterea 9a pe credinciosul nostru popor,
dăruindu+i lui biruinţă asupra potrivnicilor, având ajutorul 9ău armă de pace, nebiruită biruinţă.
;roparul) glas B,
-u înţelepciunea ca şi cu raele soarelui ai luminat pe filosofii păgâni şi ca o lună prealuminoasă,
care strălucea în noaptea necredinţei, întunericul l+ai gonit. iar pe împărăteasa o ai încredinţat,
dimpreună şi pe prigonitorul l+ai mustrat, de /umneeu c0emată, fericită Ecaterino! -u bucurie ai
alergat la cămara cea cerească, către 1ristos, Mirele cel preafrumos, şi de la /ânsul te+ai încununat
cu cunună împărătească. 3naintea -ăruia împreună cu îngerii stând, roagă+te pentru noi, cei ce
cinstim sfântă pomenirea ta.
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4. &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
:u vom tăcea nicicând, de /umneeu :ăscătoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, că de
nu ai fi stat tu înainte rugându+te, cine ne+ar fi scăpat pe noi de atâtea primejdii, sau cine ne+ar fi
păit pe noi până acum sloboi > :oi de la tine, Stăpână, nu ne vom depărta, că tu mântuieşti pe
robii tăi pururea din toate nevoile.
)salmul 5A
$iluieşte-mă, Dumne2eule, duă mare mila 8a, şi duă mul#imea îndurărilor 8ale, şter"e
'ărădele"ea mea. $ai v!rtos mă sală de 'ărădele"ea mea, şi de ăcatul meu mă cură#eşte. +ă
'ărădele"ea mea eu o cunosc, şi ăcatul meu înaintea mea este ururea. ;ie @nuia am "reşit, şi
rău înaintea 8a am 'ăcut, aşa înc!t dret eşti 8u întru cuvintele 8ale şi biruitor c!nd vei ?udeca
8u. +ă iată întru 'ărădele"i m-am 2ămislit şi în ăcate m-a născut maica mea. +ă iată adevărul
ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale în#eleciunii 8ale mi-ai arătat mie. Stroi-mă-vei cu
iso şi mă voi cură#i, săla-mă-vei şi mai v!rtos dec!t 2ăada mă voi albi. 5u2ului meu vei da
bucurie şi veselie* bucura-se-vor oasele mele cele smerite. :ntoarce 'a#a 8a de către ăcatele
mele, şi toate 'ărădele"ile mele şter"e-le. 1nimă curată 2ideşte întru mine, Dumne2eule, şi Du4
dret înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. 7u mă leăda de la 'a#a 8a, şi Du4ul 8au cel S'!nt
nu-3 lua de la mine. Dă-mi mie bucuria măntuirii 8ale, şi cu Du4 stă!nitor mă întăreşte.
:nvă#a-voi e cei 'ără de le"e căile 8ale, şi cei necredincioşi la 8ine se vor întoarce. 12băveşte-mă
de vărsarea de s!n"e Dumne2eule, Dumne2eul m!ntuirii mele* bucura-se-va limba mea de
dretatea 8a. Doamne, bu2ele mele vei desc4ide şi "ura mea va vesti lauda 8a. +ă de-ai 'i voit
?ert'ă, ;i-aş 'i dat* arderile de tot nu le vei binevoi. Bert'a lui Dumne2eu, du4ul umilit* inima
în'r!ntă şi smerită Dumne2eu nu o va ur"isi. 9ă bine, Doamne, întru bunăvoirea 8a, Sionului, şi
să se 2idească 2idurile 1erusalimului. 5tunci vei binevoi ?ert'a dretă#ii, rinosul şi arderile de
tot* atunci vor une e altarul 8ău vi#ei.
anonul Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina
ântarea I
=pa trecându+o ca pe uscat şi de răutatea egiptenilor ibăvit, israeliteanul striga, 6băvitorului şi
/umneeului nostru să+6 cântăm.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
Spre Soarele dreptăţii îndreptându+ţi privirea gândului, ai lepădat tot întunericul deşertăciunii
idoleşti şi, vieţuind asemenea îngerilor întru curăţia minţii, te+ai făcut gânditoare de cele
dumneeieşti, pe care împărtăşeşte+ni+le şi nouă întru adierile /u0ului.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
3ntru înţelepciune întrecând pe toţi, cu raele cuvintelor tale ai luminat mintea celor umbriţi de
neştiinţă şi făclia râvnei -uvântului purtând în inimă, ai aprins sufletele tuturor cu dorirea celor
cereşti, spre care călăueşte şi nevrednicia noastră.
Sti0, Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
;oind a vedea pe -el mai frumos decât fiii oamenilor, te+ai ostenit Sfântă Muceniţă, a+ţi înfrumuseţa
c0ipul sufletului tău cu lumina virtuţilor, iar acum cu fulgerul rugăciunii tale treeşte din lenevire la
lucrarea rugăciunii şi inimile noastre întunecate de patimi.
Sti0, &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
9u eşti podoaba neamului omenesc, Maică 2reacurată, căci numai 9u blestemul Evei ai delegat şi
întristarea lui =dam ai risipit+o, iar pe noi, cei ce ne+am făcut robi neascultării de poruncile
/omnului ne+ai întors la limanul mântuirii.
ântarea a III'a
,,9u eşti tăria celor ce aleargă la 9ine, /oamne, 9u eşti lumina celor întunecaţi. şi pe 9ine 9e laudă
du0ul meu D.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
", preadulcele şi preadoritul glas al -uvântului prin cuvânt întru /u0ul şi cu bunăvoinţa 9atălui te+a
logodit 8uişi mireasă preafrumoasă, şi ca dar de nuntă tainică ţi+a dat darul înţelepciunii cereşti, cu
ale cărei rae risipeşte întunericul cel greu de purtat al minţii noastre.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
6nelul dragostei lui 1ristos ai primit, ca neîncetat să înconjori cu mintea în c0ipul inelului cămara
inimii unde străluceşte lumina rugăciunii neîncetate, cu care întunecă gândurile noastre cele rele.
Sti0, Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
-a psalmistul şi proorocul /avid iua şi noaptea cugetai la legea lui /umneeu, care ca o făclie te
povăţuia în întunericul păgânătăţii, iar acum pe căile drepte ale poruncilor lui 1ristos povăţuieşte
paşii noştri.
Sti0, &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
3n pântecele 9ău S+a copt 2âinea vieţii, -ea -are 0răneşte toate inimile cu mana înţelegerilor
dumneeieşti, cu care întăreşte şi inima noastră neputincioasă.
=poi aceste stihiri,
8a tine alergăm fericită Ecaterina, ca la un liman al mângâierii, căci cu darul înţelepciunii fiind
strălucită, nu te+ai biruit de slava trecătoare, ci în priveliştea păgânească ai mărturisit pe 1ristos,
rămânând neatinsă de viermele mândriei.
Maica -uvântului, la 9ine alergăm toţi cei prigoniţi de săgeţile ispitelor, înaintea icoanei 9ale
cădem, noi cei cumplit apăsaţi de povara necaurilor şi pe 9ine 9e împodobim cu a laudelor cunună,
cerându+@i stăruitor să mântuieşti pe robii 9ăi din nevoi.
Sedealna) glas $) podo<ie- -eea ce eşti rugătoare caldă şi id nebiruit, ivor de milă şi lumii
scăpare, cu deadinsul strigăm către tine, :ăscătoare de /umneeu, Stăpână, ;ino degrab şi ne
ibăveşte pe noi din nevoi, ceea ce eşti singură grabnic folositoare.
3naintea împăratului ai stat la judecată, iar cu mintea stăteai înaintea 3mpăratului -elui Mare,
plecându+@i gândul smerit şi primind în inimă raele cuvintelor dumneeieşti spre mărturisire, cu
care risipeşte şi întunericul sufletelor noastre.
ântarea a I&'a
,,Sfatul cel neurmat şi dumneeiesc al întrupării 9ale celei de sus, celei din 4ecioară, proorocul
=vacum socotindu+l a strigat, Slavă puterii 9ale, /oamne ! D.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
Cură purtătoare a tainelor /u0ului, te+ai făcut, Sfântă Ecaterina, căci mărturisirea ta a lăsat fără
cuvânt pe împăratul cel robit înşelăciunii, iar acum te rugăm să răsari nouă cuvânt spre lauda
nevoinţelor tale.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
2e ei defăimându+i şi mărind pe 1ristos, Stăpânul tuturor, ţi+ai atras mânia împăratului, dar pe
Mirele tău -el blând avându+8 întărire, ai ruşinat pe cel rău căut în adâncul înşelăciunii.
Sti0, Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
3mpăratul cel mândru s+a temut de înţelepciunea cuvintelor fecioarei Ecaterina, căci oglinda
înţelepciunii lui 1ristos fiind ea, reflectând raele Soarelui dreptăţii a orbit pe cel întunecat la minte,
iar noi săltând cu îngerii te rugăm să luminei mintea noastră umbrită de gânduri rele.
Sti0, &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
3n cărările mântuirii îndrepteaă+mă 2reacinstită, -eea -e ai născut pe 3mpăratul vieţii, -el -e paşii
5i+a purtat pe cărări pământeşti, ca să c0eme pe fiii lui =dam pe cărările cereşti, întru care întâmpină
pe robii 9ăi.
ântarea a &'a
,,:egura sufletului meu, Mântuitorule, risipeşte+o cu lumina poruncilor 9ale şi mă lumineaă ca un
singur 3mpărat al păcii D.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
Mulţime de ritori păgâni a fost adusă înaintea ta, spre a te pleca înc0inării la idoli, dar având mintea
privitoare spre înălţimile înţelepciunii -uvântului, cu săgeţile cuvintelor tale ai doborât toată
înşelăciunea minţii lor, iar acum te rogi să ne ibăvim noi de cugete rele.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
2rin purtarea de grijă a lui /umneeu fost+a trimis la tine Sfântul =r0ang0el Mi0ail, aducându+ţi
luminate cuvinte prooroceşti de întărire în dar, iar tu, asemenea -elei -e prin înger a primit cuvântul
bucuriei, te+ai plecat cu adâncă smerenie, cu care înroureaă şi inimile noastre.
Sti0, Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
;iaţă îngerească dobândind prin depărtarea de toate deşertăciunile lumii, te+ai făcut vistierie
nedeşertată de înţelepciune, Sfântă Muceniţă Ecaterina, iar acum dăruieşte+ne talantul cuvintelor
dumneeieşti ca să+l înmulţim prin laudele către tine.
Sti0, &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
2e scaunul slavei ai fost aşeată, Maică 2reacurată, 9u, -eea -e de pe pământ 9e+ai arătat Scaun
înţelegător al 3mpăratului tuturor, pe -are roagă+8 să sfinţească şi scaunul tainic al inimii noastre cu
a dumneeieştilor gânduri cunună.
ântarea a &I'a
7ugăciunea mea voi înălţa către /omnul şi 8ui voi spune mâ0nirile mele. că sufletul meu s+a
umplut de răutăţi şi viaţa mea s+a apropiat de iad. /ar ca 6ona mă rog, /umneeule, din stricăciune
scoate+mă.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
8uând prin vestirea =r0ang0elului c0eia înţelepciunii spre a descuia inimile ritorilor şi a le aduce în
dar taina cunoaşterii =devăratului /umneeu, ai stat fără teamă înaintea lor, iar acum desc0ide şi
uşa inimii mele celei împietrite, ca să picure apa înţelepciunii cereşti.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
4ăcându+ţi mintea tron al 3nţelepciunii ai ivorât tuturor raele cunoştinţei de /umneeu, surpând
toată înşelăciunea idolilor, iar acum risipeşte negura eresurilor cu raele rugăciunii tale.
Sti0, Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
-a nişte spice ai secerat din lanul înşelăciunii pe filosofii cei păgâni cu secerea dumneeieştilor tale
cuvinte şi, sădindu+i în pământul muceniciei, i+ai arătat pe ei moştenitori ai grădinilor 7aiului, de
care mijloceşte să ne învrednicim şi noi, cei căuţi acum în pământul răutăţilor noastre.
Sti0, &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
-u adevărat din 9ine a răsărit Soarele vieţii celei veşnice, -are luminând pe toţi cu raele darurilor
Sale i+a povăţuit către căile cele mai bune ale mântuirii, întru care ne aşeaă şi pe noi, ca o iubitoare
de oameni, 2reafericită Maică a /omnului.
=poi aceste stihiri,
-a o stea purtătoare a luminii Soarelui dreptăţii ai strălucit în întunericul înşelăciunii păgâneşti,
povăţuind pe filosofi ca pe magii ce s+au bucurat de vederea lui 1ristos către =devăratul 3mpărat,
înaintea -ăruia stând, cere nouă luminare minţii.
2reacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe -uvântul în ilele cele mai de apoi, roagă+te 8ui,
ca una ce ai îndrănire de Maică.
glas %, podobie , -u sângiurile tale...
-u podoabele frumuseţii sufleteşti şi trupeşti strălucind, cinstită Ecaterina, ai orbit mintea celor
nepricepuţi şi ugrăvind prin cuvintele tale înţelepte pe Soarele -el mai înainte de soare, ai adus pe
filosofi către 7ăsăritul înţelepciunii -elei tainice a /u0ului cu voia 9atălui, pe -are roagă+8 să ne
arate şi pe noi fii ai 8uminii prin fapte dumneeieşti.
#rochi(enul, glas *, Minunat este /umneeu întru Sfinţii Săi, /umneeul lui 6srail.
Stih- Sfinţilor celor ce sunt în pământul 8ui, minunate a făcut /omnul toate voile întru dânşii.
/in Evanghelia de la ?uca $%B, B%+BE) citire,
,, Zis-a Domnul: Dar, mai înainte de toate acestea, îşi vor une m!inile e voi şi vă vor ri"oni,
d!ndu-vă în sina"o"i şi în temni#e, duc!ndu-vă la îmăra#i şi la dre"ători, entru numele $eu. &i
va 'i vouă sre mărturie. )une#i deci în inimile voastre să nu "!ndi#i de mai înainte ce ve#i
răsunde* +ăci ,u vă voi da "ură şi în#eleciune, căreia nu-i vor utea sta îmotrivă, nici să-i
răsundă to#i otrivnicii voştri. &i ve#i 'i da#i şi de ărin#i şi de 'ra#i şi de neamuri şi de rieteni, şi
vor ucide dintre voi. &i ve#i 'i ur!#i de to#i entru numele $eu. &i ăr din caul vostru nu va ieri.
)rin răbdarea voastră ve#i dob!ndi su'letele voastre.D
Sti0, $iluieşte-mă, Dumne2eule, duă mare mila 8a şi duă mul#imea îndurărilor 8ale cură#eşte
'ărădele"ile noastre.
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4. glasul al %+lea
)entru ru"ăciunile $uceni#ei 8ale, $ilostive, cură#eşte mul#imea "reşelilor noastre.
&i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
)entru ru"ăciunile 7ăscătoarei de Dumne2eu, $ilostive, cură#eşte mul#imea "reşalelor noastre.
=poi sti0ira glas F $forma glasului %),
podo<ie- G9oată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui /umneeu, păeşte+mă sub acoperământul
tău.D
Stih- $iluieşte-ne, Dumne2eule, duă mare mila 8a şi duă mul#imea îndurărilor 8ale cură#eşte
'ărădele"ile noastre.
Mărturisindu+8 pe 1ristos frumuseţea fecioriei tale, ţi+ai întors auul dinspre vorbele spurcate ale
păgânului împărat şi plecându+ţi urec0ea inimii spre cuvintele glasului Mirelui ceresc, te+ai aprins
cu râvna muceniciei, iar acum roagă+te ca prin răbdarea necaurilor să ne facem şi noi părtaşi
darurilor ;ieţii.
HDiaconul !iar în lipsa lui, preotul " rosteşte ru#ăciunea: $ântuieşte, Dumnezeule, poporul %ău şi
binecuvântează moştenirea %a, cercetează lumea %a cu milă şi cu indurări, înăl&ă fruntea creştinilor
ortodocşi şi trimite peste noi milele %ale cele bo#ate' pentru ru#ăciunile Preacuratei (tăpânei
noastre )ăscătoarei de Dumnezeu şi pururea *ecioarei $aria' cu puterea cinstitei şi de via&a
făcătoarei +ruci' cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri' pentru ru#ăciunile cinstitului,
măritului Prooroc, ,naintemer#ătorului şi Botezătorului -oan' ale (fin&ilor, mări&ilor şi intru tot
lăuda&ilor Apostoli' ale tuturor sfin&ilor sfin&i&ilor ierar.i' ale sfin&ilor, mări&ilor şi bunilor biruitori
mucenici' ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor Părin&ilor noştri, ale (fin&ilor !)", a căror
pomenire o săvârşim, ale (fântului -erar. (piridon, ale sfin&ilor şi drep&ilor dumnezeieşti Părin&i
-oac.im şi Ana şi pentru ale tuturor sfin&ilor' ru#amu/ne, $ult/milostive Doamne, auzi/ne pe noi
păcătoşii, care ne ru#am 0ie, şi ne miluieşte pe noi.
[(trana: Doamne, miluieşte !de 12 ori".
ântarea a &II'a
-0ipului celui de aur neînc0inându+se tinerii lui =vraam, s+au lămurit ca aurul în topitoare. că, în
cuptorul cel de foc, ca într+o cămară luminată, dănţuiau, cântând, !inecuvântat eşti, /umneeul
părinţilor noştri ! D.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
-el mai înţelept dintre ritori s+a plecat înaintea luminatelor tale cuvinte şi mărturisind întunericul
înşelăciunii sale prin sângele muceniciei şi+a şters păcatele, iar noi prin roua rugăciunilor tale
nădăjduim să primim de la 1ristos ştergerea datoriilor noastre.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
4oarte te+ai bucurat Sfântă Muceniţă Ecaterina, când /omnul ţi+a dăruit pe filosofii cei păgâni spre
a+i aduce în staulul dreptei credinţe, şi făcându+se ei înaintemergători ţie pe calea muceniciei se
roagă acum împreună cu tine spre ibăvirea lumii din întunericul eresurilor.
Sti0, Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
Strălucirea înşelătoare a porfirei împărăteşti nu ai poftit, însetând a te încinge cu veşmintele
muceniciei pentru -el -are pentru noi S+a îmbrăcat în 0aine firii omeneşti, pe -are roagă+8 să
înnoiască 0aina sufletului meu prin pocăinţă.
Sti0, &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
-a <na -e pururea nu 9e depărtei de robii 9ăi cercetându+i în toată vremea cu darurile milostivirii
9ale, Stăpâna mea, degrab mă ridică pe mine de pe calea păcatelor şi la fântâna darurilor
dumneeieşti mă povăţuieşte.
ântarea a &III'a
3n văpaie de foc stau @ie înainte 0eruvimii şi serafimii, /oamne, şi toată idirea cântare frumoasă
cântă @ie, 8ăudaţi+8, binecuvântaţi+8 şi+8 preaînălţaţi întru toţi vecii!
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
2ământul s+a adăpat cu sângele muceniciei tale, fericită Ecaterina, căci răni nenumărate ai răbdat
pentru -el ce a vindecat rana neascultării lui =dam, iar acum rănile cele din păcate ale sufletelor
noastre le tămăduieşte cu doctoria rugăciunii tale.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
-0emarea la mucenicie a împărătesei =ugusta ai vestit şi întărindu+o pe ea cu pâinea cuvântului
dumneeiesc ai adus+o împreună cu tine în cămara mucenicilor, împreună cu care roagă+te să
răbdăm noi cu vitejie mucenicia de gând a năvălirilor vrăjmaşilor nevăuţi.
Sti0, Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
-u darul proorociei fiind încununată de mâna 3mpăratului vieţii, pe mulţi din palatele împăratului
pământesc ai adus în palatul 3mpăratului ceresc, ca să slavoslovească ei neîncetat pe -el mai presus
de orice laudă şi să se roage pentru sufletele noastre.
Sti0, &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
-a " 3mpărăteasă stai înaintea tronului 8uminii şi aducând jertfa rugăciunilor 9ale pentru tot
neamul omenesc, cere pace sufletelor noastre şi umbrirea darului dumneeiesc spre a aduce
mlădiţele faptelor bune ;iei vieţii.
ântarea a IE'a
Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar 9u 4ecioară de /umneeu
:ăscătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit. pentru aceasta toţi 9e
slăvim.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
Mâna dumneeiască te+a păit în toată vremea şi ai rămas neclintită pe piatra mărturisirii, pe care
întăreşte+ne şi pe noi preaînţeleaptă Ecaterina, prin osârdia rugăciunilor tale către 1ristos.
Stih- Sfântă Mare Muceniţă Ecaterina) roagă'te lui =u(nezeu pentru noi.
/ând lumii mai înainte de plecarea ta din această viaţă ca o sărutare rugăciunea ta cea smerită spre
iertare şi ca o îmbrăţişare cererea de luminare a celor din întunericul înşelăciunii, te+ai mutat în
cămările cereşti, unde roagă+te pentru noi, cei înc0işi în temniţa patimilor noastre.
Sti0, Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4.
-apul tăindu+ţi+se pentru 3mpăratul ceresc ca o porumbiţă ai burat cu cetele îngereşti către cămara
Mirelui 2readorit, iar trupul tău în Sinai fiind dus de îngeri este acum încununat cu laude şi jertfe de
rugăciuni smerite de către înc0inătorii tăi cei credincioşi, pe care îi păeşte totdeauna fericită, sub
scutul rugilor tale.
Sti0, &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
:u înceta a mijloci pentru robii 9ăi cei din lume 2reacurată, ca <na -e eşti Stâlp al rugăciunii de
foc celei călăuitoare şi luminătoare şi Mireasă a /u0ului -e aprini candelele sufletelor noastre cu
râvna pentru vieţuire îngerească.
=poi , +uvine-se cu adevărat să te 'ericim e tine 7ăscătoare de Dumne2eu, cea ururea 'ericită
şi rea nevinovată şi $aica Dumne2eului nostru. +eea ce eşti mai cinstită dec!t 6eruvimii şi mai
slăvita 'ără de asemănare dec!t Sera'imii, care 'ără stricăciune e Dumne2eu +uv!ntul ai
născut, e tine, cea cu adevărat 7ăscătoare de Dumne2eu, te mărim.
=poi aceste sti0iri, glas (, podobie,I-eea ce eşti mai cinstită...I.
!ucură+te, comoara cea tainică a =le#andriei, vistierie nedeşertată de minuni a muntelui Sinai, soare
înţelegător al mucenicilor, strălucind cu raele rugăciunilor tale c0ipul întunecat al sufletelor
noastre, pe care treeşte+le Sfânta Ecaterina, din somnul păcatului spre a lucra dumneeieşte în via
lui 1ristos.
Maicii lui /umneeu te+ai arătat preaiubită fiică, cinstită Ecaterina, căci frumuseţea vieţuirii
îngereşti iubind, te+ai împodobit pentru Mirele 9ău ceresc cu porfira înţelegătoare a rugăciunii şi
încingându+te cu legătura gândului smerit, paşii sufletului tău i+ai îndreptat în căile ;ieţii, la ivorul
milostivirii -ăreia ne povăţuieşte şi pe noi.
/in mormântul înşelăciunii ai scos pe ritorii cei păgâni, cu trâmbiţa /u0ului ca =r0ang0elul vestind
învierea sufletelor lor, împreună cu care roagă+te să ne ridicăm noi din mormântul nesimţirii şi cu
tânguirea lacrimilor de pocăinţă să ne agonisim bunăvoinţa ;ieţii.
Muntele în care Moise a văut cu oc0i prooroceşti pe 7ugul -el nears adăposteşte trupul tău, Sfântă
Ecaterina, al celei ce ca o pară de foc te+ai făcut prin slujirea cu râvnă a tainelor 3nţelepciunii, pe
-are roag+" să mistuiască gândurile noastre deşarte, luminându+ne cu adevărata cunoştinţă de
/umneeu.
3ngerii foarte s+au minunat de neclintirea ta în mărturisirea =devărului şi împăratul cel întunecat
biruit a fost de înţelepciunea ta, pe care ca pe o cunună o dăruieşte Sfântă Ecaterina, celor ce te
cinstesc pe tine cu evlavie.
;eniţi toţi într+un gând să ne adunăm în biserica /omnului şi să mărim împreună cu soborul
îngeresc pe fecioara cea cu vieţuire îngerească, aprinându+ne făcliile inimii din focul râvnei sale
pentru =devăr, ca să ne facem mărturisitori 9reimii.
+etele uterilor netrueşti, cu >ote2ătorul, cu 5ostolii lui 6ristos, cu S'!nta $are $uceni#ă
,caterina şi cu 7ăscătoarea de Dumne2eu $aria, 'ace#i ru"ăciune ca să ne m!ntuim.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
S'inte Dumne2eule, S'inte 8are, S'inte 'ără de moarte, miluieşte-ne e noi.
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4. &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
)reas'!ntă 8reime, miluieşte-ne e noi*
Doamne, cură#eşte ăcatele noastre*
Stă!ne, iartă 'ărădele"ile noastre*
S'inte, cercetea2ă şi vindecă neutin#ele noastre, entru numele 8ău.
Doamne, miluieşte <
Doamne, miluieşte <
Doamne, miluieşte <
Slavă 8atălui şi 9iului şi S'!ntului Du4. &i acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
8atăl nostru, +are eşti în ceruri, s'in#ească-se numele 8ău, vie îmără#ia 8a, 'acă-se voia 8a
recum în cer aşa şi e ăm!nt. )!inea noastră cea sre 'iin#ă dă-ne-o nouă astă2i. &i ne iartă
nouă "reşalele noastre, recum şi noi iertăm "reşi#ilor noştri. &i nu ne duce e noi în isită, ci ne
i2băveşte de cel rău. +ă a 8a este :mără#ia şi uterea şi slava, a 8atălui şi a 9iului şi a S'!ntului
Du4, acum şi ururea şi în vecii vecilor. 5min.
şi după ecfonis cântăm 9roparul, glas *, podo<ie, /egrab ne întâmpină pe noi mai înainte până ce
nu ne robim, când vrăjmaşii 9e 0ulesc pe 9ine şi ne îngroesc pe noi, 1ristoase /umneeul nostru.
2ierde cu -rucea 9a pe cei ce se luptă cu noi, ca să cunoască cât poate credinţa dreptmăritorilor
creştini, pentru rugăciunile :ăscătoarei de /umneeu, <nule, 6ubitorule de oameni.
-arte a 3nţelepciunii te+ai făcut mărită Ecaterina, purtând cu strălucire toate tainele gândului
dumneeiesc spre mântuire şi pe mulţi din întunericul rătăcirii scoţând, împodobeşti !iserica lui
1ristos ca o vistierie nec0eltuită de minuni.
=poi cântăm această sti0iră glas %, podobie, I-ând de pe lemn...I, vreme în care ne înc0inăm
icoanei Sfântului,
=ducând ca plată lui 1ristos rugăciunile tale pentru iertarea şi ibăvirea mea din temniţele
c0inurilor veşnice, fericită Ecaterina, povăţuieşte+mă şi la limanul înţelepciunii celei de sus, ca
agonisindu+mi viaţă curată prin pocăinţă, să mă depărte de toată înşelăciunea păcatului.
Stă!nă, rimeşte ru"ăciunile robilor tăi şi ne i2băveşte e noi de toată nevoia şi neca2ul.
8oată năde?dea mea sre tine o un, $aica lui Dumne2eu, ă2eşte-mă sub acoerăm!ntul tău.
I(nografie
8roar ("lasul al 5-lea) (varianta "reacă)
Să lăudăm pe mult slăvita şi nobila a lui 1ristos mireasă, cucernica Ecaterina, ocrotitoarea Sinaiului
şi apărarea lui, care este şi sprijinul nostru şi întărirea şi ajutorul nostru. care cu sabia Sfântului /u0
strălucit a redus la tăcere pe înţelepţii fără de /umneeu. şi fiind încoronată ca o mucenică, acum
cere mare milă pentru noi.
8roar ("lasul al (-lea) (varianta slavă)
Mieluşeaua 9a, 6isuse, Ecaterina strigă cu mare glas, 2e 9ine, Mirele meu, 9e iubesc şi pe 9ine
căutându+9e, mă c0inuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună mă îngrop cu !oteul 9ău şi
pătimesc pentru 9ine, ca să împărăţesc întru 9ine. şi mor pentru 9ine, ca să vie pentru 9ine. ci, ca o
jertfă fără de pri0ană, primeşte+mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc @ie. 2entru rugăciunile
ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.
8roar ("lasul al (-lea) (varianta rom!nească)
-u înţelepciunea ca şi cu raele soarelui ai luminat pe filosofii păgâni şi ca o lună prea luminoasă,
care strălucea în noaptea necredinţei, întunericul l+ai gonit. iar pe împărăteasa o ai încredinţat,
dimpreună şi pe prigonitorul l+ai mustrat, de /umneeu c0emată, fericită Ecaterino! -u bucurie ai
alergat la cămara cea cerească, către 1ristos, Mirele cel prea frumos, şi de la /ânsul te+ai încununat
cu cunună împărătească. 3naintea -ăruia împreună cu îngerii stând, roagă+te pentru noi, cei ce
cinstim sfântă pomenirea ta.
+ondac ("lasul al /-lea)
-eată cinstită ridicaţi acum dumneeieşte, iubitorilor de mucenici cinstind pe prea înţeleapta
Ecaterina. -ă aceasta în privelişte pe 1ristos 8+a propovăduit şi pe balaurul l+a drobit, cunoştinţa
ritorilor defăimând.
&ieţile Sfinţilor ' &iaţa şi păti(irea Sfintei Marei Muceniţe Ecaterina) fecioara cea
prea*nţeleaptă
2e vremea păgânului împărat Ma#imin se afla în cetatea =le#andriei o fecioară cu numele
Ecaterina, fiica lui -ontas, care fusese mai înainte împărat. Ea, fiind de optspreece ani, era foarte
frumoasă, de statură înaltă şi foarte înţeleaptă. -ăci învăţase tot meşteşugul cărţii elineşti şi se
deprinsese cu înţelepciunea tuturor făcătorilor de cărţi, celor de demult, a lui 1omer, a lui ;irgiliu,
=ristotel, 2laton şi ale celorlalţi. /ar nu numai ale filosofilor, ci şi cărţile doctorilor le+a deprins
bine, ale lui =sclipie, ale lui 1ipocrat, Calin şi, în scurt, tot meşteşugul ritoricesc şi silogistic a
învăţat, încât toţi se mirau de înţelepciunea ei.
/e aceea mulţi din domnii cei bogaţi căutau să o ia de soţie de la maica sa, care era creştină în
ascuns de teama prigoanei celei mari, care o ridicase în acea vreme asupra creştinilor păgânul
Ma#imin.
/eci, rudeniile şi maica sa adesea o sfătuiau să se mărite, ca să nu se înstrăinee împărăţia tatălui
său vreunui alt străin astfel să se lipsească de dânsa. 6ar fecioara Ecaterina, ca o înţeleaptă ce era,
foarte mult iubea fecioria şi nicidecum nu voia să se mărite. /ar, văând că o supăra mult, a is către
dânşii, DDe voi#i să mă mărit, aoi a'la#i-mi un t!năr care să 'ie asemene mie cu atru daruri,
cum sunt eu, recum sin"uri mărturisi#i că întrec e toate celelalte 'ecioare şi atunci îl voi lua de
bărbat* entru că mai nevrednic şi mai rost dec!t mine nu voiesc a lua. +erceta#i dar
retutindeni şi de se va a'la vreunul asemenea mie, bun cu neamul, cu bo"ă#ia, cu 'rumuse#ea şi
cu în#eleciunea, atunci mă mărit. 1ar dacă îi va lisi vreunul din aceste daruri, aoi nu-i vrednic
de mineD. Ei văând că nu este cu putinţă a se afla vreun tânăr aşa, îi spuneau că feciorii de împăraţi
şi alţii de domni mari pot să fie de bun neam şi mai bogaţi decât dânsa, dar în frumuseţe şi în
înţelepciune nu se va asemăna nimeni cu dânsa. 6ar Ecaterina icea, D,u bărbat necărturar nu
voiesc a avea<D
$aică-sa cunosc!nd un ărinte du4ovnicesc, om s'!nt şi lăcut lui Dumne2eu, care vie#uia într-
un loc ascuns a'ară de cetate, a luat e ,caterina şi a mers cu d!nsa la acel bărbat ce etrecea cu
lăcere de Dumne2eu, ca să rimească un s'at bun de la d!nsul. 1ar vă2!nd e 'ecioara cu c4i
'rumos şi cu bună r!nduială şi au2ind măsuratele ei cuvinte cu bună în#ele"ere, şi-a us în minte
s-o v!ne2e entru slu?ba lui 6ristos, :măratul ceresc.
=stfel, a is către dânsa, D,u ştiu un t!năr minunat, care 'ără asemănare te întrece e tine în
toate darurile care ai 2is că le ai* entru că 'rumuse#ea 3ui întrece strălucirea soarelui iar
în#eleciunea 3ui îndretea2ă toate 'ăturile şi e cele "!ndite. 5oi vistieria bo"ă#iei lui se
îmarte în toată lumea şi niciodată nu se îmu#inea2ă, ci c!t este îmăr#ită, tot mai mult se
înmul#eşte* iar neamul 3ui cel bun este ne"răit, nea?uns şi neştiutD.
=cestea auindu+le fericita Ecaterina socotea că spune de vreun domn pământesc şi s+a tulburat cu
inima şi s+a sc0imbat la faţă şi a întrebat pe bătrânul dacă sunt adevărate cele grăite. 6ar el o
încredinţa că sunt adevărate şi încă mai multe daruri are tânărul acela pe care nu+i sete cu putinţă a
le spune. =tunci a întrebat fecioara, D5l cui 'ecior este 5cela e care tu îl lau2i at!taED
6ar el a răspuns, D5cest t!năr nu are tată e ăm!nt, ci S-a născut ne"răit mai resus de 'ire
dintr-o 'ecioară de bun neam, reacurată şi reas'!ntă, care, entru cură#enia şi s'in#enia ei, s-a
învrednicit a naşte un 'iu ca acesta. ,a este înăl#ată mai resus de ceruri şi ei i se înc4ină to#i
în"erii, ca unei îmărătese a toată 'ăturaD.
Ecaterina a is către dânsul, DFare este cu utin#ă ca să-3 văd e t!nărul 5cela, de care vorbeşti
nişte lucruri at!t de minunateED
6ar bătrânul a is către dânsa, DDacă vei 'ace recum te voi învă#a eu, aoi te vei învrednici a
vedea reastrălucita 3ui 'a#ăD.
6ar ea a is către dânsul, D8e văd e tine om riceut, bătr!n cinstit şi cred că nu min#i. Deci "ata
sunt a 'ace toate cele ce-mi vei orunci, numai să văd e +el lăudat de tineD.
=tunci bătrânul i+a dat icoana 2reasfintei :ăscătoare de /umneeu, care avea pe dumneeiescul
2runc în braţe şi a is către dânsa, D5ceasta este înc4iuirea 9ecioarei şi a $aicii t!nărului
5celuia, de +are #i-am sus nişte asemenea minune vrednicii. Deci, ia-o în casa ta, şi înc4i2!nd
uşile cămării tale, 'ă ru"ăciune către d!nsa cu bună cucernicie, toată noatea* iar numele ei este
$aria. 5oi roa"-o e d!nsa, ca să-#i arate e 9iul său* şi am năde?de că de o vei ru"a cu
credin#ă, te va asculta e tine şi te va învrednici a vedea e 5cela de care doreşte su'letul tăuD.
=tunci luând fecioara sfânta icoană s+a dus la casa sa. 5i după ce a înnoptat s+a înc0is singură în
camera sa şi s+a rugat precum o învăţase bătrânul. Deci ru"!ndu-se, a adormit de osteneală şi a
vă2ut în vedenie e îmărateasa în"erilor, recum era înc4iuită e icoană, cu )reas'!ntul
)runc în bra#e care dădea ra2e mai strălucite dec!t soarele. Dar îşi întorcea 'a#a către $aica Sa,
înc!t nu utea ,caterina să-l vadă în 'a#ă* deci a mers în acea arte, iar 6ristos şi-a întors 'a#a
Sa şi de acolo. 5ceasta 'ăc!ndu-se de trei ori, a au2it e )reas'!nta 9ecioară 2ic!nd către 9iul
său: D=e2i, 9iule e roaba 8a ,caterina c!t este de 'rumoasă şi cu c4i cuviosED
1ar ,l a răsuns: 9oarte întunecată este şi "ro2avă, inc!t nu ot rivi la d!nsa<D
5oi iarăşi a 2is )reas'!nta 7ăscătoare de Dumne2eu: DDar oare nu este mult mai în#eleată
dec!t to#i ritorii, mai bo"ată şi mai de bun neam dec!t 'ecioarele tuturor cetă#enilorED
1ar 6ristos a răsuns: D5devăr 2ic #ie, $aica $ea, că 'ecioara aceasta este 'ără de minte, săraca
şi de neam rost* căci se a'lă în ă"!nătate şi de aceea nu voi căuta sre d!nsa, nici nu voiesc ca
să $ă vadă la 'a#ăD.
1ar )reabinecuv!ntata $aică a 2is către D!nsul: DCo"u-te, 9iul meu readulce, nu trece cu
vederea 2idirea 8a, ci o înva#ă e ea şi-i sune ce să 'acă, ca să se îndulcească de slava 8a şi să
vadă realuminata şi readorita 8a 'a#ă e care doresc în"erii să o vadăD.
1ar 6ristos a răsuns: DSă mear"ă la bătr!nul care i-a dat ei icoana şi recum o va învă#a acela,
aşa să 'acă* şi atunci $ă va vedea şi va a'la de la $ine darD.
=cestea văând şi auind Ecaterina, s+a deşteptat şi se miră de acea vedenie 4ăcându+se iua, a mers
cu câteva roabe ale sale la c0ilia sfântului bătrân şi, căând cu lacrimi la picioarele lui, i+a spus
vedenia şi+l ruga să o povăţuiască pe dânsa ce trebuie să facă pentru ca să se îndulcească de
dragostea -elui dorit.
6ar cuviosul i+a spus ei cu de+amănuntul toate tainele adevăratei credinţe creştineşti, începând de la
facerea lumii, de la crearea lui =dam, până la venirea cea mai de pe urmă a Stăpânului 1ristos.
despre slava cea negrăită a 7aiului şi despre munca cea cu durere şi fără de sfârşit a iadului. 6ar ea,
ca ceea ce era foarte învăţată şi înţeleaptă, degrabă le+a priceput toate şi a creut din toată inima, în
1ristos. apoi a primit de la dânsul Sfântul !ote. /eci i+a poruncit ei bătrânul să se roage iarăşi cu
multă râvnă către 2reasfânta :ăscătoare de /umneeu, ca să i se arate ei ca şi mai înainte.
De2brăc!ndu-se ,caterina de omul cel vec4i şi îmbrăc!ndu-se în 4aina înnoirii Du4ului, s-a dus
la casa sa şi toată noatea s-a ru"at cu lacrimi !nă c!nd a adormit. &i atunci iarăşi a vă2ut e
îmărăteasa cerului cu dumne2eiescul )runc în bra#e, +are căuta asura ,caterinei cu multă
milostivire şi bl!nde#e. &i a întrebat $aica lui Dumne2eu e 9iul Său, 2ic!nd: D:#i lace ;ie, 9iul
meu, 'ecioara aceastaED
1ar ,l a răsuns: D9oarte lăcută îmi este, entru că acum este realuminată şi slăvită, e c!nd
mai înainte era ruşinată şi ocăr!tă. 5cum este mai bo"ată şi mai în#eleată, e c!nd mai înainte
era săracă şi nericeută* acum o iubesc e d!nsa, e c!nd mai înainte o comătimeam* şi at!t
de mult o iubesc, înc!t voiesc să $i-o lo"odesc mireasăD.
5tunci ,caterina a că2ut la ăm!nt, 2ic!nd: D7u sunt vrednică, )reaslăvite Stă!ne a vedea
:mără#ia 8a* ci mă învredniceşte ca să 'iu îmreună cu robii 8ăiD, iar )reas'!nta 7ăscătoare de
Dumne2eu a luat e ,caterina de m!na cea dreată şi a 2is către 9iul său: DDă-i 9iul meu, inel
de lo"odnă şi o 'ă e d!nsa mireasa 8a, ca să o învredniceşti :mără#iei 8aleD.
5tunci Stă!nul 6ristos i-a dat ei un inel rea'rumos, 2ic!nd acestea: D1ată, astă2i te rimesc e
tine mireasa $ea veşnică* deci să ă2eşti arvuna aceasta cu dinadinsul şi să nu mai rimeşti
nicidecum arvuna de la un mire ăm!ntescD. 5cestea 2ic!nd 6ristos Domnul, s-a s'!rşit vedenia.
&i deştet!ndu-se 'ecioara, a vă2ut cu adevărat în dreata sa un inel rea'rumos şi a rimit în
inima ei at!ta veselie şi bucurie, înc!t din acel ceas s-a robit cu inima ei de dumne2eiasca
dra"oste. &i at!t s-a sc4imbat de minunat, înc!t nu mai "!ndea nicidecum la lucrurile ăm!nteşti
ci numai la reaiubitul său $ire cu"eta 2iua şi noatea. )e 5cela îl dorea şi de la 5cela se
ovă#uia întotdeauna.
3n acea vreme a venit în =le#andria împăratul cel fără de lege care avea râvnă fără măsură pentru
nesimţitorii ei, fiind el însuşi nesimţitor. 5i voind să le facă pranic mare, a trimis prin toate cetăţile
şi laturile de primprejur, poruncind popoarelor ca să se adune la dânsul cu jertfe pentru ca să
cinstească pe ei. /eci, s+a adunat mulţime de popor fără de număr, aducând fiecare după puterea sa
la jertfă unii boi,
alţii oi, iar cei săraci păsări şi altele asemenea. 6ar când a sosit iua urâtei prănuiri, a jertfit mai întâi
nebunul împărat BJK de junci iar ceilalţi domni şi boieri au jertfit mai puţin şi fiecare om aducea
jertfă după puterea sa. /eci, s+a umplut toată cetatea de răcnet, de glasul dobitoacelor ce mugeau şi
de mirosul din fumul jertfelor, încât pretutindeni era strâmtorare şi tulburare şi tot vădu0ul era
necurat.
Săvârşindu+se acestea şi văând binecredincioasa şi preafrumoasa Ecaterina atâta înşelăciune şi
pierare de suflete omeneşti, s+a rănit cumplit la inimă, fiindu+i jale de pieirea lor. /eci, pornindu+se
din dumneeiasca râvnă, a luat cu sine puţine slugi şi a mers la capiştea unde se săvârşeau jertfele.
6ar când a stat în uşile capiştei, a atras privirile tuturor prin frumuseţea ei, ceea ce era mărturie a
frumuseţii ei celei dinlăuntru. =poi a vestit pe împăratul că are să+i spună un cuvânt foarte de folos.
6ar el a poruncit să intre.
;enind Ecaterina înaintea împăratului, mai întâi i s+a plecat, dându+i cinstea cuviincioasă, apoi i+a
is, I+unoaşte, o, împărate, înşelăciunea cu care v/a&i înşelat de diavoli, de slu3i&i ca unui
Dumnezeu idolilor stricăcioşi şi nesim&itori. +u adevărat mare ruşine este a fi cineva atât de orb şi
de nesim&itor, ca să se înc.ine unor urăciuni ca acestea. $ăcar crede pe în&eleptul tău Diodor care
#răieşte că zeii voştri au fost odinioară oameni şi şi/au sfârşit via&a lor ticăloşeşte' şi pentru nişte
lucruri vestite ce au făcut ei, le/au zidit oamenii statui. -ar neamurile cele de pe urmă, neştiind
#ândul strămoşilor lor, numai pentru pomenire le/ai pus lor statui şi părându/li/se că este un lucru
de mare cinste şi de bună cuviin&ă, au început a se înc.ina lor ca unor zei de care şi Plutar.
4ironeanul se în#re&oşase şi/i trecea cu vederea.
Drept aceea, crede măcar învă&ătorilor noştri, o5 împărate, şi nu fii pricina pierzării atâtor, suflete
pentru care ai să moşteneşti munca cea veşnică. +i cunoaşte e @nul adevăratul Dumne2eu, +el
ururea 'iitor, 'ără de înceut şi 'ără de moarte, +are, în anii cei mai de e urmă, S-a 'ăcut om
entru m!ntuirea noastră. )rin ,l îmăra#ii îmără#esc, #ările se îndretea2ă şi toată lumea
îmreună se bucură şi cu sin"ur cuv!ntul 3ui toate s-au 2idit. 5cestui Dumne2eu reauternic şi
reabun nu-i trebuiesc ?ert'e că acestea nici nu se veseleşte de ?un"4ierea nevinovatelor
dobitoace* ci numai orunceşte ca să ă2im oruncile 3ui neclintiteD.
=cestea auindu+le împăratul, s+a mâniat foarte şi a rămas fără de răspuns mult timp. =poi, neputând
a se împotrivi cuvintelor ei a is, 67asă/ne acum să ne săvârşim 3ertfă şi după aceasta vom asculta
cuvintele tale6.
:ecredinciosul împărat săvârşind pranicul său cel păgânesc, a poruncit să aducă pe sfânta fecioară
la palatul împărăţiei sale şi a is către dânsa, 6(pune/ne nouă, fecioară, cine eşti tu şi ce sunt
cuvintele pe care le/ai #răit către noi86
,u sunt 'iica îmăratului celui ce a 'ost mai înainte de tine şi mă c4eamă ,caterina. 5m învă#at
tot meşteşu"ul căr#ilor ritoriceşti, 'iloso'ice şi a măsurării ăm!ntului şi alte în#eleciuni, dar e
toate acestea le-am trecut cu vederea căci sunt deşarte şi ne'olositoare şi am voit a mă 'ace
mireasa Stă!nului 6ristos, care "răieşte rin roorocul Său acestea: D)ierde-voi în#eleciunea
în#ele#ilor şi ştiin#a ştiutorilor o voi leădaD.
6ar împăratul s+a mirat de înţelepciunea ei şi, văând la dânsa atâta bună cuviinţă şi frumuseţe, i se
părea că nu este născută din părinţi muritori, ci o eiţă din eii pe care+i cinstea el. încât, abia a vrut
să creadă că a ieşit din pământeni aşa frumuseţe negrăită, de a cărei frumuseţe rănindu+se, a început
a+i grăi cuvinte de desfrânare.
6ar Sfânta, cunoscând gândul lui cel fărădelege, a is către dânsul, DDiavolii e care îi cinsti#i ca e
nişte 2ei, aceia vă înşeală şi vă atra" la o'te dobitoceşti* iar eu mă socotesc a 'i ăm!nt sau tină,
2idită de Dumne2eu duă c4iul şi asemănarea Sa. &i m-a cinstit cu această 'rumuse#e, ca din
aceasta mai v!rtos să se minune2e oamenii de în#eleciunea Ziditorului, cum într-o 'ată at!t de
roastă şi 'ăcută din tină, a utut să dea o bună în#ele"ere şi 'rumuse#e ca aceastaD.
=tunci s+a supărat împăratul de aceste cuvinte ale ei şi a is, 6)u #răi de rău zeii care au slavă
nemuritoare6.
6ar sfânta a răspuns împotrivă, DDacă vei vrea să scuturi u#in de e minte ne"ura şi întunericul
înşelăciunii, vei ricee rostimea 2eilor tăi şi vei cunoaşte e adevăratul Dumne2eu al +ărui
nume, numai dacă se "răieşte de cineva sau dacă se însemnea2ă +rucea 3ui în vă2du4, i2"oneşte
e 2eii tăi şi-i s'ăr!mă. &i de vei orunci, î#i voi arăta adevărul aieveaD.
3mpăratul, auind vorba ei cea slobodă, n+a vrut să mai vorbească cu dânsa, temându+se să nu+l
biruiască prin cuvintele sale înţelepte şi să+l ruşinee, ci a is acestea, 6)u este cu cuviin&ă
împăratului a vorbi cu femeile, ci voi aduna filosofii cei în&elep&i ca să vorbească cu tine' şi atunci
vei cunoaşte neputin&a #.iciturilor tale şi vei crede în do#mele noastre6.
Aicând acestea a poruncit să păească pe sfânta fecioară cu dinadinsul. 5i îndată a trimis cărţi prin
toate cetăţile stăpânirii sale, în acest fel, 6,mpăratul $a9imin, în&elep&ilor filosofi şi ritori care vă
afla&i sub stăpânirea noastră, bucura&i/vă5 %o&i care slu3i&i preaîn&eleptului zeu :rmi şi c.ema&i pe
muze, pricinuitoarele în&elepciunii, veni&i la mine să astupa&i #ura unei femei prea/in&elepte, care s/
a arătat zilele acestea şi bat3ocoreşte pe marii zei, numind faptele lor basme şi bârfeli. Deci,
arăta&i/vă în&elepciunea voastră părintească, pentru ca să vă preamări&i între oameni iar de la mine
să primi&i răsplata şi daruri pentru osteneala voastră6.
/eci, s+au adunat ritorii cei mai aleşi şi mai înţelepţi, cincieci la număr, isteţi cu mintea în
înţelepciune şi puternici în grai, cărora împăratul le+a is astfel, 6;ăti&i/vă cu sâr#uin&ă şi fără de
lenevire spre o nevoin&ă cu bărbă&ie împotriva unei fecioare, pentru ca să o pute&i birui în cuvinte'
şi nu fi&i cu nebă#are de seamă şi să socoti&i că ave&i să vorbi&i cu o femeie, ci ca şi cum a&i avea a
sta împotriva unui nevoitor cu bărbă&ie şi preaîn&elept, aşa să pune&i toată sâr#uin&a şi să vă arăta&i
în&elepciunea voastră, de vreme ce eu o cunosc preabine, căci covârşeşte în în&elepciune c.iar şi pe
minunatul Platon. Deci vă ro#, ca şi cum a&i avea a vă lupta cu un filosof, să pune&i multă
sâr#uin&ă, şi dacă o ve&i birui, apoi mari daruri vă voi da' iar de ve&i fi birui&i, apoi vă ve&i umplea
de ne#răită ruşine şi în loc de daruri ve&i primi moarte cumplită6.
Aicând acestea împăratul, un ritor care era mai vestit şi mai înţelept, a răspuns icând, 6)u te teme,
împărate, că deşi este istea&ă la minte acea femeie, însă ea nu poate fi desăvârşită în în&elepciune şi
în meşteşu#ul iscusitei retorici' porunceşte numai să stea înaintea noastră şi vei vedea că îndată ce
va vedea atâ&ia ritori şi filosofi, se va ruşina6.
6ar împăratul, auind pe filosoful care se laudă, s+a umplut de bucurie şi de veselie, nădăjduind că
limba cea îndrăneaţă va birui pe fecioara cea plină de blândeţe şi de dumneeiasca înţelepciune.
/eci a poruncit să aducă îndată pe Sfânta Ecaterina înaintea lor + fiind adunată la privelişte mulţime
de popor + vrând să vadă şi să audă acea dispută de cuvinte. /ar mai înainte, !nă a nu a?un"e
trimişii la s'!nta, a venit la d!nsa din cer 5r4an"4elul $i4ail şi a 2is: D7u te teme, runca
Domnului, căci Domnul tău î#i va da mai multă în#eleciune, ca să biruieşti cu riceere e cei
cinci2eci de ritori şi nu numai aceia ci şi mul#i al#ii vor crede rin tine în 6ristos şi to#i vor rimi
cununa mucenicieiD.=cestea icându+i îngerul, s+a dus.
5i venind trimişii au luat+o şi au dus+o înaintea împăratului, a filosofilor şi a toată priveliştea, îndată
acel vitea filosof care se laudă, a is cu mândrie către Sfânta Ecaterina, I9u eşti aceea care fără de
ruşine şi fără de minte ocărăşti pe eii noştri>I
6ar sfânta i+a răspuns cu blândeţe, D,u sunt, însă nu 'ără de ruşine, nici 'ără de minte, recum
2ici tu* ci cu măsură şi iubire de adevăr "răiesc acestea, că 2eii voştri sunt nimicuriD.
/ar ritorii au is, I/e vreme ce marii făcători de sti0uri, poeţii, îi lăudau pe eii cei înalţi, deci cum
grăieşte limba ta cu atâta îndrăneală asupra lor, de la care ai luat atâta înţelepciune şi te+ai
împărtăşit de dulceaţa darurilor lor>I
3nsă ea a răspuns, D,u nu de la 2eii voştri ci de la @nul adevăratul Dumne2eul meu, +are sin"ur
este în#eleciune şi via#ă, am darul în#eleciunii. &i dacă cineva se teme de D!nsul şi ă2eşte
dumne2eieştile 3ui orunci, acela este cu adevărat 'iloso', iar lucrurile 2eilor voştri şi oveştile
voastre sunt vrednice de r!s şi de ocară şi line de înşelăciune. :nsă sune-mi, care sunt marii
'ăcători de sti4uri ai tăi şi cum i-au numit e ei 2eiiED
7itorul a is, IMai întâi preaînţeleptul 1omer, rugându+se către /ie, grăieşte, I2rea slăvite Aeus,
prea mare eule şi alţi ei fără de moarteI. =semenea şi preaslăvitul "rfeu, mulţumind lui =polon,
grăieşte acestea, I", fiul lui 8aton, departe săgetătorule, puternice 4ivie, care spre toţi priveşti şi
împărăteşti peste cei muritori şi peste cei fără de moarte. soare care te ridici cu aripi de aur!L în
acest fel cinsteau pe ei cei dintâi, şi marii şi slăviţii făcători de sti0uri, şi aievea i+au numit pe ei
fără de moarte. /eci tu nu te înşela, nici nu te înc0ina -elui răstignit ca unui /umneeu, căci nimeni
din înţelepţii cei de demult nu 8+au numit /umneeu şi nici nu 8+a cunoscut cineva a fi
/umneeuI.
Sfânta Ecaterina a răspuns, D5celaşi 6omer al vostru "răieşte în alt loc desre marele 2eu Die că
este mincinos, înşelător şi viclean şi că au vrut să-l le"e al#i 2ei, adică 6era, )oseidon şi 5tena, de
n-ar 'i 'u"it să se ascundă. 5semenea şi multe alte lucruri de ocară asura 2eilor voştri arată
căr#ile voastre. 1ar de vreme ce ai 2is că e +el răsti"nit nici unul din dascălii cei vec4i nu-3
mărturisesc a 'i Dumne2eu, aoi deşi nu se cade a cerceta mult desre D!nsul, entru că este
Dumne2eu adevărat, 9ăcătorul cerului şi al ăm!ntului, al mării, al soarelui, al lunii şi a tot
neamul omenesc, nea?uns, neurmat şi ne"răit* dar entru o mai învederată încredin#are, voi
arăta dove2i din căr#ile voastre.
=scultă ce grăieşte despre dânsul prea înţeleapta voastră Silvia, mărturisind despre dumneeiasca
8ui întrupare şi despre mântuitoarea răstignire, D=a veni mai t!r2iu cineva e acest ăm!nt şi va 'i
tru 'ără de ăcat, cu 4otarele dumne2eirii celei 'ără de osteneală va de2le"a atimile cele
nevindecate, şi 5cestuia 1 se va 'ace 2avistie de către oorul cel necredincios şi va 'i s!n2urat la
înăl#ime, ca şi cum ar 'i 'ost vrednic mor#iiD.
=scultă şi pe nemincinosul tău =polon, cum fără voia lui a mărturisit pe 1ristos, adevăratul
/umneeu, fiind silit de puterea 8ui, D@nul +el ceresc mă sileşte e mine, +el +are este 3umina
în trei străluciri* şi +el ce a ătimit este Dumne2eu, dar nu cu dumne2eirea a ătimit, căci
am!ndouă sunt, şi muritor cu truul şi străin de stricăciune, acelaşi Dumne2eu este bărbat,
răbd!nd toate de la cei muritori, adică cruce, ocară şi în"roareD.
=cestea le+a is =polon desre adevăratul Dumne2eu, +are este 'ără de înceut, asemenea cu +el
ce 3-a născut e ,l şi ururea de o 'iin#ă, înceut, rădăcină şi i2vor al tuturor bunătă#ilor 2idite*
a 2idit lumea din ne'iin#ă în 'iin#ă şi o c4iverniseşte e d!nsa şi, 'iind de o 'iin#ă cu 8atăl, S-a
'ăcut om entru noi şi a umblat e ăm!nt, arăt!nd, învă#!nd şi bine 'ăc!nd oamenilor. 5oi a
rimit moarte entru noi cei nemul#umitori, ca să de2le"e os!ndirea cea dint!i şi să rimim
îndulcirea şi 'ericirea cea de demult.
&i ast'el, iarăşi ne-a desc4is uşile Caiului ce au 'ost încuiate şi, înviind a treia 2i, S-a înăl#at la
cer, de unde a trimis Du4ul S'!nt ucenicilor Săi. 1ar ei, mer"!nd în toată lumea, au roovăduit
dumne2eirea 3ui, în care şi #ie, 'iloso'ule, #i se cade a crede, ca să cunoşti e adevăratul
Dumne2eu şi să 'ii rob al 5celuia, +are este milostiv şi mult îndurat şi e cei ce au "reşit îi
c4eamă, 2ic!nd: D=eni#i la $ine to#i cei osteni#i şi îmovăra#i şi ,u vă voi odi4ni. Deci, crede
măcar e învă#ătorii şi e 2eii tăi, e )laton, e Fr'eu şi e 5olon, care au mărturisit curat şi
luminat e 6ristos Dumne2euD.
=cestea şi multe altele ca acestea grăind preaînţeleapta Ecaterina, s+a spăimântat filosoful,
rămânând fără răspuns şi neputând să mai grăiască ceva împotrivă. 6ar împăratul, văându+l biruit,
minunându+se, a poruncit celorlalţi să vorbească cu sfânta fecioară. /ar ei s+au lepădat, icând, I:u
putem sta împotriva adevărului, căci dacă începătorul nostru a tăcut, fiind biruit, apoi noi ce vom
ice>I =tunci împăratul mâniindu+se, a poruncit să aprindă un foc mare în mijlocul cetăţii pentru ca
să ardă pe toţi filosofii şi ritorii. 3nsă ei, auind judecata şi răspunsul împăratului asupra lor, au căut
la picioarele sfintei, cerând să se roage pentru dânşii către <nul adevăratul /umneeu, ca să le ierte
toate câte au greşit din neştiinţă şi să+i învrednicească de Sfântul !ote şi de darul 2reasfântului
/u0.
Sfânta, umplându+se de bucurie, a is către dânşii, D+u adevărat sunte#i 'erici#i, căci lăs!nd
întunericul, a#i cunoscut lumina cea adevărată şi, trec!nd cu vederea e acest îmărat stricăcios
de e ăm!nt, v-a#i aroiat de +el ceresc. Deci, să nădă?dui#i 'ără îndoială sre mila 3ui şi să
crede#i că 'ocul cu care vă în'ricoşea2ă ă"!nii vă va 'i vouă bote2 şi scara care va înăl#a la cer.
în acest 'oc cură#indu-vă de toată necură#ia truului şi a du4ului, vă ve#i a'la ca nişte stele
luminate şi curate înaintea slavei îmăratului şi ve#i 'i iubi#ii 3ui rieteniD.
Aicând acestea Sfânta, i+a bucurat cu această nădejde şi a însemnat pe fiecare pe frunte cu pecetea
lui 1ristos, adică cu Sfânta -ruce. =poi au mers cu bucurie spre c0inuire şi, luându+i ostaşii, i+au
aruncat în foc, în a şaptespreecea i a lunii noiembrie. 4ăcându+se seară, au mers nişte oameni
binecredincioşi şi iubitori de /umneeu ca să adune moaştele lor şi i+au aflat pe toţi întregi, căci nici
părul capului lor n+a fost ars. pentru care mulţi s+au întors la adevărata cunoştinţă, iar moaştele lor
le+au îngropat cu cinste la un loc cuviincios.
/ar împăratul avea purtare mare de grijă pentru Sfânta Ecaterina în ce c0ip ar putea s+o întoarcă la a
sa păgânătate. 5i nesporind nimic cu silogismele filosofice, a început cu îmbunări şi vicleşuguri a o
amăgi, icând, 6Ascultă, fiică bună, te sfătuiesc ca un părinte iubitor de fii, înc.ină/te marilor zei şi
mai vârtos muzicescului :rmi, care te/a împodobit cu atâtea daruri filosofice, şi eu voi împăr&i cu
tine împără&ia mea, martori îmi sunt zeii, şi î&i voi da 3umătate din stăpânirea mea şi vei vie&ui
împreună cu mine, veselindu/te neîncetat6.
6ar Sfânta, ca o înţeleaptă ce era, pricepând gândul, vicleşugul şi înşelăciunea lui, a is către dânsul,
D3eaădă, o, îmărate, vicleşu"ul şi nu te asemăna vulii* entru că eu #i-am sus o dată că sunt
creştină şi m-am lo"odit cu 6ristos* e D!nsul îl am $ire şi S'etnic şi 'rumuse#ea 'ecioriei mele.
Deci, mai mult o'tesc 4ainele muceniceşti dec!t or'ira îmărăteascăD.
3mpăratul iarăşi a is, 6$ă sileşti, deşi nu voiesc, să/&i necinstesc vrednicia ta şi trupul tău să/l
înfăşor cu multe răni6.
/ar Sfânta a răspuns, D9ă ce voieşti, entru că, cu această ocară vremelnică, îmi vei mi?loci mie
slava cea veşnică şi mul#ime de oor, recum nădă?duiesc, va crede rin mine în 6ristosul meu.
&i din alatul tău mul#i vor mer"e îmreună cu mine în s'in#itele cămări cereştiD.
=cestea a proorocit Sfânta, iar /umneeu, -are priveşte din înălţime, a adus la îndeplinire proorocia
ei.
=tunci împăratul, mâniindu+se foarte, a poruncit să debrace de pe dânsa porfira şi, aşa s+o bată fără
milă cu vine de bou. /eci au bătut+o slugile pe Sfânta Muceniţă Ecaterina două ceasuri peste spate
şi peste pântece, până ce s+a umplut de răni tot trupul ei cel fecioresc şi s+a făcut fără c0ip în bătăi,
ea, care mai înainte era atât de frumoasă. 6ar sângele ei curgea şiroaie şi s+a înroşit pământul de
dânsul. /ar Sfânta stătea cu bărbăţie şi vitejie, încât toţi cei ce o vedeau se mirau foarte tare. Mai pe
urmă a poruncit fiara cea cumplită ca s+o ducă în temniţă şi să nu+i dea mâncare până când se va mai
gândi cu ce fel de munci s+o piardă pe dânsa.
5u"usta, so#ia îmăratului, avea însă mare dorin#ă să vadă 'a#a S'intei ,caterina, căci o iubea
mult, au2ind de 'atele ei cele bune, de în#eleciunea şi de bărbă#ia ei* iar mai v!rtos, că avusese
o vedenie în somn, din care ricină s-a rănit cu inima sre dra"ostea ei, înc!t nu mai utea nici
să doarmă. 6eşind împăratul din cetate pentru o pricină şi ăbovind acolo câteva ile, împărăteasa a
avut prilejul să dobândească ceea ce dorea. -ăci era acolo un boier mare, credincios prieten al
împăratului, cu dregătoria voievod, anume 2orfirie, om foarte înţelept.
=cestuia i+a mărturisit =ugusta gândul său, în taină, icându+i acestea, D:ntr-una din no#ile
trecute am vă2ut în vedenie e ,caterina, şe2!nd în mi?locul multor tineri şi 'ecioare 'rumoase,
îmbrăcată în 4aine albe* şi at!ta strălucire ieşea din 'a#a ei, înc!t nu uteam rivi la d!nsa. 1ar
ea m-a aşe2at aroae de d!nsa şi mi-a us e ca o cunună de aur, 2ic!ndu-mi: DStă!nul
6ristos î#i trimite #ie această cununăD. De atunci am at!ta dorin#ă ca să o văd, înc!t nu a'lu
odi4na inimii mele. Co"u-te dar, 'ă în vreun c4i ca să o văd în tainăD. 1ar )or'irie i-a răsuns:
D,u voi îmlini dorin#a ta îmărăteascăD. Deci, 'ăc!ndu-se noate, voievodul a luat cu sine două
sute de ostaşi şi a mers la temni#ă îmreună cu îmărăteasa şi d!nd stră?erilor bani, au intrat la
S'!ntă.
+!nd a vă2ut-o îmărăteasa, s-a mirat de strălucirea 'e#ei ei, care în'lorea cu dumne2eiescul dar.
+ă2!nd de"rabă la icioarele ei, cu lacrimi în oc4i a înceut a 2ice acestea: D5cum sunt
îmărateasă 'ericită, că m-am învrednicit a te vedea, lucru 'oarte mult dorit su'letului meu* şi
însetam ca cerbul să aud limba ta cea i2vor!toare de miere. &i acum, 'iindcă m-am învrednicit a
dob!ndi ceea ce am dorit, nu mă voi mai m!4ni, c4iar dacă m-aş lisi şi de îmără#ie şi de via#ă.
+ăci mă bucur cu inima şi cu su'letul, rivind la at!ta strălucire ce răsare din rea'rumoasa ta
'a#ă. 9ericită eşti tu şi vrednică de laudă că te-ai liit de un Stă!n ca 5cesta, de la +are rimeşti
at!tea daruriD.
1ar S'!nta i-a răsuns, 2ic!nd: D9ericită eşti şi tu, o< îmărăteasă entru că văd cununa caului
tău, ridicată la înăl#ime de cetele în"ereşti, e care duă trei 2ile o vei rimi entru u#ina
ătimire ce vei răbda, ca să mer"i la adevăratul îmărat şi să îmărăteşti cu ,l veşnicD.
1ar ea a 2is către d!nsa: D$ă tem de munci şi mai v!rtos de bărbatul meu, căci este 'oarte asru
şi 'ără de omenieD.
Zis-a ei S'!nta: D:ndră2neşte, că vei avea e 6ristos în inima ta, +are î#i va a?uta ca să nu se
atin"ă nici o muncă de su'letul tău. +ăci numai u#in va boli truul tău, c!tăva vreme şi aoi se
va odi4ni acolo veşnicD.
=cestea icând Sfânta, a întrebat+o pe ea 2orfirie, icând, I-e dăruieşte 1ristos celor care cred într+
însul> 2entru că voiesc şi eu să cred într+însul şi să fiu ostaşul 8uiI.
Zis-a lui S'!nta $uceni#ă:DDar n-ai citit sau n-ai au2it Scritura creştineascăED
6ar 2orfirie a răspuns, IEu din copilăria mea tot cu răboiul m+am îndeletnicit şi de alte lucruri n+am
avut purtare de grijăI.
Zis-a lui S'!nta: D7u oate limba să mărturisească bunătă#ile e care le-a "ătit )reabunul şi
1ubitorul de oameni Dumne2eu celor ce-3 iubesc e ,l şi ă2esc oruncile 3uiD.
=tunci 2orfirie s+a umplut de bucurie negrăită şi a creut în 1ristos, împreună cu cei două sute de
ostaşi şi cu împărăteasa. 5i sărutând toţi cu bună cucernicie pe muceniţă, s+au dus.
1ar milostivul şi iubitorul de oameni 6ristos, n-a lăsat e s'!nta Sa mireasă nebă"ată în seamă
at!tea 2ile ci, ca un ărinte iubitor de 'ii, avea urtare de "ri?ă de d!nsa şi-i trimitea în toate 2ilele
4rana, rintr-o orumbi#ă. 5oi, c4iar 6ristos a venit de a cercetat-o cu mare slavă şi cu multe
cete cereşti. &i mai mult a întărit bărbă#ia ei şi a umlut-o de îndră2neală, 2ic!nd: D7u te teme,
iubita $ea mireasă, entru că ,u sunt cu tine şi rin răbdarea ta e mul#i vei
întoarce către $ine, şi de multe cununi te vei învredniciD. +u ast'el de cuvinte
m!n"!ind-o e ea Domnul, S-a dus.
= doua i, şeând împăratul la judecată, a poruncit să o aducă pe muceniţă, care a intrat în curţile
împărăteşti cu lumina cea strălucitoare şi cu atâtea daruri du0ovniceşti, încât cei ce stăteau înainte se
minunau de strălucirea frumuseţii ei. 5i s+a minunat împăratul foarte tare, văând că n+a slăbit cu
trupul, nici nu s+a sc0imbat frumuseţea feţii sale în atâtea ile, socotind că i+a dat cineva 0rană în
temniţă şi de aceea voia să pedepsească pe străjeri.
Dar S'!nta ,caterina, ca să nu 'ie al#ii munci#i 'ără vină entru d!nsa, a mărturisit adevărul,
2ic!nd: DSă ştii, îmărate, că mie nu mi-a dat 4rană vreo m!nă omenească, ci Stă!nul meu
6ristos, +are în"ri?eşte de robii Săi. 5cela m-a 4rănit e mineD.
/eci, mirându+se împăratul de o frumuseţe ca aceea, a vrut să o ispitească pe dânsa iarăşi cu
îmbunări şi cu vicleşug, icându+i acestea, 60ie &i se cade să împărăteşti, fiica mea, căci eşti
doamnă în c.ipul soarelui, care şi pe Artemida o covârşeşti cu frumuse&ea. <ino dar de 3ertfeşte
zeilor, ca să împărăteşti cu noi şi să ai via&ă plină de bucurie. =o#u/te, nu voiesc a/&i pierde cu
muncile o aşa podoabă şi frumuse&e6.
S'!nta a 2is: D,u sunt ăm!nt şi cenuşă şi toată 'rumuse#ea ca o 'loare se veste?eşte şi ca visul
iere rin boală sau de bătr!ne#e* iar duă moarte cu totul utre2eşte. Deci nu te în"ri?i de buna
cuviin#ă şi de 'rumuse#ea meaD.
=cestea vorbindu+le Sfânta Ecaterina cu împăratul, un epar0 cu numele 1ursaden, aspru cu obiceiul,
tiran şi c0inuitor nemilostiv, vrând să arate către împăratul dragoste şi bună voire, a is, IEu,
împărate, am aflat o muncă prin care vei birui pe această fecioară. 2orunceşte să se facă patru roţi de
lemn într+o osie şi să bată împrejur suliţe ascuţite şi alte fiare ascuţite. două roţi să se întoarcă în
stânga şi două în dreapta, iar în mijlocul lor să fie fecioară legată. 5i aşa, întorcându+se roţile, să+i
drobească trupul ei. 3nsă mai întâi să se întoarcă roţile singure înaintea fecioarei, pentru ca,
văându+le, să se teamă de munca cea cumplită şi să se plece la voia ta. iar de nu, apoi să primească
amara moarteI.
2lăcând împăratului sfatul epar0ului, a poruncit să facă acel fel de roţi. 5i fiind adusă sfânta la acea
cumplită muncă, a întors roţile cu multă nevoie înaintea oc0ilor ei, ca să o înfricoşee. =poi a is
tiranul către dânsa, 6>are vezi ce muncă &i s/a pre#ătit, în care vei lua moarte amară, de nu te vei
înc.ina zeilor86
1ar ea a răsuns: DDe multe ori #i-am sus "!ndul meu* de aceea nu mai ierde vremea, ci 'ă
ceea ce voieştiD.
;ăând el că nu poate să o înfricoşee cu nimic şi să o întoarcă de la 1ristos, a poruncit să o lege
între roţi şi să le întoarcă repede, pentru ca, cu acele fiare ascuţite, să fie drobită în bucăţi şi să
moară cu cumplită moarte.
Deci înce!ndu-se acea muncă, îndată s-a o"or!t în"erul Domnului din cer şi a de2le"at e
S'!nta din le"ături, iar ro#ile le-a s'ăr!mat în bucă#i, iar acelea, sărind din locul lor, e mul#i
ă"!ni rănindu-i, i-au omor!t. 1ar oorul ce era de 'a#ă, vă2!nd acea minune reamărită,
stri"a:
D$are este Dumne2eul creştinilor<D
/ar împăratul se întunecase de mânie şi iarăşi se gândea ca să afle asupra muceniţei vreo muncă mai
nouă.
3mpărăteasa, auind acea minune, a ieşit din camera ei şi a început a mustra pe împăratul, icând, I
+u adevărat eşti nebun şi 'ără de minte, dacă îndră2neşti a te luta cu Dumne2eul +el viu, şi a
munci e roaba 3ui cu nedretate< I =cestea fără nădejde, auindu+le împăratul, s+a sălbăticit de
mânie şi s+a făcut fără de omenie, mai mult decât toate fiarele. 5i, lăsând pe Sfânta Ecaterina, şi+a
întors mânia asupra soţiei sale, uitându+şi dragostea cea firească faţă de dânsa.
/eci a poruncit ca să aducă o ladă mare şi să o umple cu plumb, ca să fie nemişcată. =colo a pus
sânii femeii sale, între capac şi ladă şi a bătut cuie prin capac şi prin ladă, străpungându+i, încât i s+a
pricinuit o durere nespusă şi i s+au rupt cu mare nevoie. 6ar fericita =ugusta, răbdând acea durere
negrăită, se bucura, pătimind pentru adevăratul /umneeu, către -are se şi ruga ca să+i trimită
ajutor din înălţime.
/eci, rupându+se sânii ei, curgea sângele ca un ivor şi toţi care erau de faţă s+au umplut de jale şi+i
durea inima pentru aceea care pătimea munca cea mai amară şi mai, nesuferită. 6ar tiranul cel
nemilostiv n+a miluit pe soţia sa, ci a poruncit să+i taie capul cu sabia. /ar ea primind cu bucurie
osânda aceasta a is către Sfânta Ecaterina, ICoaba adevăratului Dumne2eu, 'ă ru"ăciune entru
mine< I
1ar aceea a 2is: D$er"i cu ace, ca să îmărăteşti cu 6ristos în veci<D
5i astfel a fost tăiată fericita împărateasă afară din cetate în iua de douăeci şi trei a lunii
noiembrie. 6ar voievodul 2orfirie, luând noaptea trupul ei, l+a îngropat cu cinste. 6ar a doua i a stat
înaintea împăratului, împreună cu ostaşii cei ce creuseră în 1ristos, şi a is, I5i noi suntem ostaşi ai
marelui /umneeuI.
=ceasta nerăbdând împăratul să audă, a oftat din adâncul inimii, icând, 6<ai, am pierit, că m/am
pă#ubit de minunatul Porfirie56 =poi, întorcându+se către ceilalţi ostaşi, a is, 6?i voi, ostaşii mei
preaiubi&i, v/a&i înşelat şi v/a&i îndepărtat de zeii părinteşti8 Dar cu ce v/au #reşit vouă zeii de i/a&i
părăsit pe dânşii86 6ar ei nu i+au răspuns lui cuvânt, ci numai 2orfirie a is, I2entru ce laşi capul şi
întrebi picioarele> ;orbeşte cu mineI. 6ar el a is, 6+ap rău, tu eşti pricina pierzării lor6. 5i
neputând mai mult a grăi de mânie, a poruncit să le taie capetele tuturor. şi aşa s+au sfârşit. /eci, s+a
împlinit proorocia Sfintei Ecaterina, care a is împăratului, D+ă mul#i din alatele tale vor crede în
6ristos Dumne2euD.
/upă acestea, aducând muncitorul pe Ecaterina la divan, a is către dânsa, 6$ultă supărare şi
pa#ubă mi/ai făcut5 %u ai înşelat pe femeia mea şi pe viteazul meu voievod l/ai pierdut, el care era
puterea oştilor mele şi alte multe răută&i mi s/au întâmplat mie prin tine şi se cădea îndată fără de
milă să te omor' dar te iert pentru că îmi este milă a te pierde pe tine, o fecioară atât de frumoasă
şi în&eleaptă. Deci, fă/mi voia, iubita mea5 @ertfeşte zeilor ca să te fac împărăteasă şi niciodată nu
te voi mai supăra, nici voi face vreun lucru fără de sfatul tău. ?i vei vie&ui împreună cu mine într/
atâta veselie şi fericire, în care nici una din împărătese n/a fost vreodată6.
=cestea şi multe altele grăia vicleanul, căutând să înşele pe mireasa lui 1ristos cea aleasă. /ar n+a
putut cu cuvintele sale cele înşelătoare să o despartă de 1ristos, cu -are ea se legase tare, cu
legătura dragostei celei adevărate. =poi, văând că nici cu momeli, nici cu făgăduinţe, nici cu
îngroiri, nici cu munci nu poate să o înduplece pe cea mai tare decât diamantul, a dat asupra ei
0otărârea să+i fie tăiat capul afară din cetate.
/eci, luând+o ostaşii, au dus+o la locul de c0in. 5i mergea în urma ei popor mult, bărbaţi şi femei,
plângând pentru dânsa, căci avea a se pierde, precum iceau ei, o tânără preafrumoasă şi prea
înţeleaptă. 6ar cele mai alese dintre femei şi de neam bun iceau către dânsa, tânguindu+se, I",
preafrumoasă şi prealuminată fecioară, pentru ce eşti aşa de aspră cu inima şi cinsteşti mai mult
moartea decât viaţa aceasta preadulce> 5i pentru ce+ţi pieri în deşert şi fără de vreme floarea
tinereţilor tale> "are nu este mai bine să asculţi pe împăratul şi să te îndulceşti de atâtea bunătăţi în
viaţa aceasta, decât să mori ticăloşeşte>I
6ar ea a răspuns, D3ăsa#i l!nsul cel 'ără de 'olos şi mai v!rtos vă bucura#i, că eu văd acum e
iubitul meu $ire, 1isus 6ristos, 9ăcătorul şi $!ntuitorul meu, +are este 'rumuse#ea
mucenicilor, cununa şi slava mea. &i mă c4eamă către 'rumuse#ea Caiului cea ne"răită, ca să
îmără#esc îmreună cu D!nsul şi să mă veselesc în veacul cel 'ără de s'!rşit. Deci nu l!n"e#i
entru mine, ci l!n"e#i entru voi, căci entru necredin#a voastră ave#i să mer"e#i în 'ocul cel
'ără de s'!rşit, ca să vă munci#i în veciD.
=poi, ajungând la locul de tăiere, a făcut rugăciunea aceasta,
DDoamne, 1isuse 6ristoase, Dumne2eul meu, mul#umescu-;i că ai us e iatra răbdării
icioarele mele şi ai îndretat aşii mei. 8inde-;i acum rea cinstitele 8ale alme e care le-ai
întins e +ruce şi rimeşte su'letul meu, e care l-am adus ;ie ca ?ert'ă, entru dra"ostea 8a.
5du-;i aminte, Doamne, căci tru şi s!n"e sunt, şi nu lăsa "reşelile mele cele 'ăcute din
neştiin#ă, ca să 'ie arătate de cumli#ii isititori la în'ricoşata 8a ?udecată, ci sală-le cu s!n"ele
e care-l vărs entru 8ine şi r!nduieşte ca truul acesta, care, rănindu-se, se taie cu sabia, să 'ie
nevă2ut de vră?maşii tăi cei ce mă ri"onesc.
+aută dintru înăl#imea 8a, Doamne, şi asura oorului acestuia ce stă înainte şi-l ovă#uieşte la
lumina cunoştin#ei 8ale. &i acelora care vor c4ema rin mine numele 8ău +el reas'!nt, dă-le
toate cererile cele sre 'olos, entru ca de to#i să se laude măririle 8ale în veciD.
5st'el ru"!ndu-se, a 2is c4inuitorului: DSăv!rşeşte-#i orunca<D 1ar el, întin2!nd sabia, i-a tăiat
cinstitul ei ca* şi a curs din rană late în loc de s!n"e.
1ar cinstitele ei moaşte le-au luat în acel ceas s'in#ii în"eri, recum s-a vă2ut de credincioşii cei
vrednici şi le-au dus cu cinste în $untele Sinai, în slava lui 6ristos Dumne2eu, +are, îmreună
cu 8atăl şi cu Du4ul S'!nt, într-o dumne2eire îmărăteşte în veci.
5min.
S'!nta
$uceni#ă ,caterina urtată de in"eri
Sinaxar ' #o(enirea Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina
3n această lună $noiembrie), în iua a douăeci şi cincea, pomenirea Sfintei Mare Muceniţe
Ecaterina.
=ceasta a trăit pe vremea împăratului Ma#imian, prin anii JK*, şi se trăgea din cetatea =le#andriei,
fiică fiind unui principe care se numea -onsta.
Era foarte frumoasă şi înaltă la trup, având ca la optspreece ani. =ceasta a învăţat desăvârşit toată
învăţătura şi ştiinţa grecească şi latinească, citind pe 1omer şi pe ;irgiliu, marele poet al latinilor, pe
=sclepios şi pe doctorii 1ippocrat şi Callin, pe filosofii =ristotel şi 2lato, pe 4ilistion şi Evsevie, şi
învăţătura cea tainică a marilor magi $astronomi) 6anni şi 6ambri, pe a lui /ionisie şi profeţiile
Sibilei.
= învăţat ea încă şi tot meşteşugul ritoricesc $al grăirii frumoase), cât se afla pe atunci în lume. /eci
nu numai acestea, ci şi multe alte limbi şi dialecte ale multor neamuri cunoştea.
:u numai cei ce au văut+o o admirau, ci şi acei care nu mai auiseră de renumele şi înţelepciunea
ei.
/eci în anii împăratului Ma#imian şi a fiului său Ma#entie a fost prinsă pentru mărturisirea cea în
1ristos şi a fost cercetată cu multe feluri de c0inuri.
6ar cu înţelepciunea sa şi cu buna grăire, a înduplecat pe o sută şi cincieci de ritori ca să creadă în
1ristos, împreună şi cu alţi mulţi păgâni. -u care împreună i s+a tăiat capul fericitei şi a luat cununa
mărturisirii.
#r. iprian Apetrei ' Sinaxarul- Astăzi o prăznui( pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina
S+a născut şi a crescut în oraşul =le#andria Egiptului. 2rovenind dintr+o familie de rang înalt,
Ecaterina a beneficiat de multe privilegii, a studiat foarte mult, astfel că, la vârsta de B( ani, era
cunoscută pentru frumuseţea şi înţelepciunea sa.
4iind destul de greu să găsească pe cineva care să fie pe placul fiicei sale, mama se 0otărăşte să o
ducă pe Ecaterina la un părinte du0ovnicesc ce locuia în afara cetăţii. =ici află Ecaterina despre
învăţătura creştină, însuşindu+şi anumite cunoştinţe despre Mântuitorul 6isus 1ristos, iar la finalul
discuţiei, părintele îi dăruieşte o icoană a Maicii /omnului cu 2runcul 6isus în braţe.
3n acea vreme, împăratul Ma#imin /aia $JK&+JB*) a venit în =le#andria pentru a afla câţi creştini
mai sunt, dând poruncă să se jertfească eilor, iar cine refua era supus c0inurilor şi ucis.
Ecaterina, văând înşelăciunea oamenilor, merge la el pentru a+i vorbi despre lepădarea de ei şi
despre îmbrăţişarea vieţii creştine, spunându+i, D+u adevărat, mare ruşine este a 'i cineva at!t de
orb şi de nebun ca să se înc4ine unor ur!ciuni ca acesteaD.
=părând cu tărie creştinismul, ajunge în faţa unui consiliu de cincieci de filosofi păgâni, dintre cei
mai iscusiţi, care aveau poruncă împărătească să o determine să se înc0ine eilor. /ar spre mânia
împăratului, Ecaterina dovedeşte deşertăciunea eilor. 3n urma unei frumoase pledoarii pentru viaţa
creştină, toţi filosofii acelei adunări s+au convertit şi au îndurat apoi moarte martirică. 3mpăratul
Ma#imin, fiind nevoit să plece, a întrerupt judecata Ecaterinei poruncind să fie întemniţată în
continuare.
3n urma unei vedenii pe care o are împărăteasa =ugusta, aceasta merge împreună cu 2orfirie, mai+
marele panicilor împărăteşti, şi alţi două sute de ostaşi în temniţa Ecaterinei şi, ca urmare a unei
discuţii, se vor converti toţi la credinţa creştină.
=stfel, s+a împlinit proorocia tinerei, care i+a is împăratului, D$ul#i din alatele tale vor crede în
6ristos Dumne2euD.
/upă întoarcerea împăratului, Ecaterina este supusă în continuare supliciilor, iar la sfatul lui
1ursaden, ea va fi drobită de fiarele ascuţite a patru roţi prinse pe aceeaşi osie, în cele din urmă
primind cununa muceniciei. /e aceea, Sfânta Muceniţă Ecaterina este repreentată în icoane ţinând
în mână o roată.
3mpărăteasa a plâns văând felul cum a pătimit Sfânta Ecaterina şi mărturisind pe Mântuitorul
1ristos a fost şi ea martiriată.
= doua i, 2orfirie şi cei două sute de soldaţi au fost şi ei ucişi deoarece au mărturisit credinţa în
/omnul nostru 6isus 1ristos.
Moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina au fost aflate la sfârşitul secolului al ;666+lea într+o mănăstire
din Muntele Sinai idită de împărăteasa Elena, mama lui -onstantin cel Mare.
$oaştele S'intei $uceni#e ,caterina
Moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina
=stăi !iserica prănuieşte pe una dintre muceniţele care s+au împodobit în c0ip minunat cu faptele
virtuţii, pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, ale cărei sfinte moaşte, se află in Mănăstirea Sfânta
Ecaterina din Muntele Sinai şi din mila lui /umneeu, părticele din sfintele moaşte sunt preente şi
în 7omânia.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai
Mănăstirea Sfânta Ecaterina) Eghina) Crecia
9ra"ment din moaştele S'intei ,caterina (m!na) - $ănăstirea S'!nta ,caterina, ,"4ina, Grecia
$oaştele S'intei $uceni#e ,caterina în Com!nia
3n !ucureşti,
• Fiserica GSfinţii Apostoli #etru si #avel H Sfânta Muceniţă Ecaterina 0 FelvedereI
$cartier 7egie, Str. -ărvunarilor, :r. % ' pe strada cu maternitatea Ciuleşti, in spatele mag.
!ricostore+"r0ideea, Metrou Croăveşti sau -rângaşi).
1coana S'intei ,caterina
• Fiserica oltea din Fucureşti
" părticică din moaştele Sfintei Ecaterina se află la !iserica -oltea din !ucureşti.
• Mânăstirea GSfântul :icolae M Mi0ai ;odăD, de lângă Metrou 6vor, Springtime 6vor, Str.
Sapienţei, :r. *.
• !iserica G=dormirea Maicii /omnului M 2recupeţii :oiD, Str. Cral. !roşteanu, :r. B% $viavi
de =SE M intrarea din -al. /orobanţi).
• -apela 8eagănului de -opii NSfânta EcaterinaD, !d. Mareşal =verescu :r. BO, lângă =rcul de
9riumf).
• !iserica NSfânta EcaterinaD a 4acultăţii de 9eologie din Str.Sfânta Ecaterina.
• !iserica G Sfinţii 9rei 6erar0i M -olţeiD $<niversitate, !d. !rătianu, :r. B).
• !iserica G Sfântul =ndreiD $5os. -0itilei, :r. BJ().
3n provincie,
• Schitul GSfântul Ioan AusulI, com. Sloboia, jud. Ciurgiu $& Pm de Ciurgiu).
Mănăstirea Sfântul 6oan 7usul M Ciurgiu are de asemenea părticele din moaştele Sfinţilor, Sfântul
6erar0 :icolae, Sfântul 6oan Cură de =ur, Sfântul Siluan =t0onitul, Sfântul 6erar0 Elefterie, Sfântul
Macarie de la 2ecersPa, Sfântul 6erar0 1aralambie, Sfântul C0erasim de la 6ordan, Sfântul 2olicarp
al Smirnei, Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, părticele de la mulţi alţi sfinţi.
• Mănăstirea o(ana, com. -omana, jud. Ciurgiu.
• Fiserica J Sfântul 1ectarieI din cartierul N=le#andru cel !unD, 6aşi.
• Fiserica GAdor(irea Maicii =o(nului şi Sfântul Antonie cel Mare 0 &ulpeI $str. Sărărie)
din 6aşi.
• Fiserica Spitalului Kudeţean din Suceava, jud. Suceava.
• Fiserica GSfânta Ecaterina şi Sfântul MercurieI din com. 7ădăşeni, jud. Suceava.
• Fiserica Me(orială Mihai &iteazul J Sfântul Siluan AtonitulI din =lba 6ulia, jud. =lba.
• Schitul 7uta, com. 1uta ' 4iniş, jud. !i0or $lângă !eiuş).
• atedrala Episcopală din Ciurgiu.
• Fiserica din ?etca 1ouă, jud. Ciurgiu $lângă C0impaţi).
Minunea descoperirii moаştelor Sfntei Ecaterina
8a cinci secole după moartea Sfintei Ecaterina, s+a petrecut o minune prin care au fost descoperite
sfintele ei moaşte, care stătuseră vreme îndelungată ascunse în loc de taină, pe Muntele Sinai.
3ntr+o noapte, unui călugăr cu viaţă îmbunătăţită i+a apărut în vedenie trupul neatins de stricăciune al
sfintei, înconjurat de o lumină puternică, suprafirească. trupul se află undeva pe vârful Muntelui
Sinai şi ivora mir prea frumos mirositor.
2rofund mişcat, mona0ul a urcat el însuşi pe Munte şi a găsit, într+adevăr, moaştele Sfintei
Ecaterina, c0iar în locul pe care îl văuse în vis. = strâns, într+o sticlă, câteva picături din mirul care
nu înceta să se reverse din cinstitul trup al sfintei. Moaştele au fost luate şi duse în biserică.
3n B%%E, regele 8udovic al 6Q+lea al 4ranţei a ridicat, la 2aris, o biserică înc0inată Sfintei Ecaterina.
3n secolul al Q66+lea, mona0ii au ridicat sfintele moaşte din biserica de pe vârful Muntelui Sinai şi
le+au adus, cu cinste şi evlavie, la mănăstirea ridicată pe Muntele 7ugului aprins, prilej cu care
0ramul bisericii a devenit Sfânta Ecaterina.
(S'!nta $are $uceni#ă ,caterina H =ia#a şi acatistul, ,ditura 8rinitas, 1aşi, 2AA., . 52-5%)
Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina 0 #redici şi editoriale
Sfântul Nicolae Velimirovici - Proloagele de la Ohrida Pomenirea Sfntei Mari
Muceni!e "şi prea#n!elepte$ Ecaterina
Ea a fost fiica 7egelui -onstus HsicR. /upă moartea tatălui ei, ea a locuit cu mama ei la =le#andria.
4iind în taină creştină, maica a adus+o pe fiică la 1ristos, prin intermediul părintelui ei du0ovnic.
Ecaterina a primit în timpul unei vedenii inel de la Mântuitorul 1ristos însuşi, ca semn că Ecaterina
s+a făcut logodnica 8ui. =cest inel se află în degetul Sfintei şi în iua de ai.
Sfânta Ecaterina a fost covârşită cu mari daruri de la /umneeu. 2rimind o educaţie foarte aleasă şi
înaltă, ea a stăpânit toată filosofia elină, desăvârşit arta retoricii, logica şi ştiinţa medicală. 2e lângă
acestea, ea era de o frumuseţe fiică fără seamăn.
;enind la =le#andria nelegiuitul Ma#enţius şi poruncind tuturor să îi urmee lui în
aducerea de necurate jertfe idolilor, Ecaterina i+a ieşit înainte şi i+a arătat cu îndrăneală toate erorile
idolatriei.
3mpăratul, văând că nu poate face faţă nici pe departe marii ştiinţe, înţelepciuni şi elocinţe a
Ecaterinei, a convocat cincieci dintre cei mai înţelepţi filosofi şi retori spre a intra cu ea în dispută
filosofică şi logică în problemele credinţei, a o birui şi a o face astfel de ruşine.
/ar Ecaterina a fost aceea care a repurtat victoria în debateri asupra celor cincieci de filosofi de
elită Hcu toţii bărbaţiR, făcându+i astfel ea pe ei de ruşine înaintea tuturor.
:ebun de furie, împăratul a poruncit ca toţi cei cincieci de filosofi să fie arşi de vii.
7ugându+se cu inima Sfânta Ecaterina, toţi cei cincieci s+au mărturisit creştini şi au slăvit :umele
lui 1ristos mai înainte de a fi omorâţi.
4iind aruncată în temniţă, Sfânta Ecaterina B+a convertit la 1ristos pe comandantul gării imperiale,
2orfirie, împreună cu două sute de soldaţi.
Ea de asemenea a adus+o la adevărul credinţei pe însăşi împărăteasa =ugusta+;asilissa, soţia lui
Ma#enţiu.
Ei cu toţii au luat pentru aceasta, sângeroasă mucenicie, în timpul bestialelor torturi, Sfintei
Ecaterina i s+a arătat îngerul lui /umneeu, care a sfărâmat roata pe care era trasă.
/upă aceasta însuşi /omnul 1ristos S+a arătat Sfintei Muceniţe şi a mângâiat+o. /upă sc0ingiuiri
bestiale Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina a fost omorâtă prin decapitare, în vârstă fiind de
optspreece ani.
Martiriul s+a petrecut în douăeci şi patru de ile ale lunii noiembrie, din anul JBK. /in trupul ei a
curs lapte în loc de sânge. Sfintele ei moaşte făcătoare de minuni odi0nesc la Muntele Sinai.
!,n $ineiul românesc slu3ba acestei (finte $ari $uceni&e este aşezată la 2A noiembrie, în 2B
noiembrie fiind pomeni&i în principal (fin&ii :piscopi +lement al
=omei, Petru al Ale9andriei şi (fântul $ucenic %eodor cel din Antio.ia."
ântare de laudă la Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina
(fânta :caterina prea în&eleapta, osul re#esc,
(fânta $uceni&ă a lui 4ristos s/a făcut.
)ebunul $a9en&ius îi oferea ei via&a
De ar fi primit ea să/i fie so&ie5
Dar (fânta :caterina cea prea în&eleaptă,
+u sufletul strălucind ca aurul curat,
=ăspuns/a împăratului astfel:
CAl meu lo#odnic e 4ristos înviat,
Dra#ostea unui bărbat ce peste pu&in va putrezi
:u nu o doresc.
%u trupul meu iubeşti: iată dar
+ă putreziciunea la putreziciune tra#e,
Aşa precum şi nemurirea nemurire doreşte.
Dar al trupului înveliş trebuie curând să piară,
De aceea omul în&elept caută numai de suflet.
*ă ce doreşti, dă/mă la c.inuri,
Arde/mă cu foc, pe roată mă tra#e.
Pe sufletul meu eu apri# mi/l voi păzi,
?i nu mă voi înc.ina decât Dnuia Dumnezeu.
0ine minte, împărate, că în curând vei pieri,
?i/apoi al tău .oit de viermi se va umple.
:i vor fi a ta slavă, căci ei te vor roade,
-ar înso&itor avea/vei doar blestemul,
+are te va şi întâmpina:
+ăci tu cutezi nebuneşte să te lup&i cu 4ristos,
+are decât moartea este infinit mai tare.
%u eşti acela peste care căzând, Piatra o zdrobeşte. 6
>, (fântă :caterina, fecioară a lui 4ristos,
%u tronul re#al l/ai dispre&uit pentru Adevăr5
%u de aceea astăzi domneşti cu Adevărul
?i/ntr/al 7ui etern =ai cu în#erii cân&i5
Mitropolitul %ugustin de &lorina Omilie la pomenirea Sfntei Mare Muceni!e
Ecaterina' logodnica lui (ristos
;om vorbi despre Sfânta Ecaterina care este sărbătorită astăi. Sfânta Ecaterina a trăit în veacul al
666+lea după 1ristos. S+a născut în =le#andria. 9atăl ei -onstas, repreentant al împăratului şi mama
ei erau idolatri. =şa că şi ea era idololatră. /ar fetiţa avea o mare înclinaţie spre studii. = studiat
toate ştiinţele şi a citit operele scriitorilor greci şi latini, iar la vârsta de B( ani era cea mai învăţată
fată din =le#andria.
/ar şi la înfăţişare era o femeie minunată, pe de+a întregul plăcută. -u astfel de daruri trupeşti şi
intelectuale era o mireasă peţită de mulţi. 9ineri importanţi o cereau în căsătorie, dar ea spunea că
nu vrea să se mărite în ciuda tuturor presiunilor alor ei.
/acă cineva vrea să se căsătorească, este păcat să+l împiedicăm. /ar dacă aceasta este păcat o dată,
de BKK de ori este păcat să împiedicăm un om, bărbat sau femeie, care vrea să+şi dea inima lui
/umneeu. :unta este de argint, fecioria este de aur. =lege şi ea. Eu, de atâţia ani de când slujesc
/omnului, niciodată, dar niciodată nu am împiedicat un om să se căsătorească. /ar întotdeauna am
susţinut femei şi bărbaţi care au vrut să se dedice lui /umneeu şi să fie persoane misionare şi să se
facă mona0i. /umneeu a dat libertate. ;iolenţa este interisă, în special în aceste c0estiuni.
=şadar făceau rele presiuni asupra Sfintei Ecaterina. Ea nu ura nunta, dar ca un spirit superior ce
era, voia să fie neîmprăştiată. 5i nu e#istă doar nunta aceasta obişnuită. <nii se căsătoresc cu patria,
alţii cu ştiinţa, alţii cu religia.
Sfânta Ecaterina, pentru a scăpa de presiuni, a uneltit un prete#t ingenios. 2entru că un creştin
trebuie să fie înţelept. trebuie să aibă înţelepciunea nu a lumii acesteia, ci a lui /umneeu.
=şadar spune părinţilor ei,
+ /e vreme ce mă presaţi atâta, accept să mă căsătoresc, dar cu o condiţie.
+ -e condiţie, copilul meu>
+ /acă se va găsi un tânăr care să fie superior mie în ceea ce priveşte frumuseţea, bogăţia,
cunoaşterea şi ştiinţa, îl voi lua.
=u început să caute şi s+au preentat mulţi. <nii erau bogaţi, dar nu erau frumoşi. <nii erau bogaţi şi
frumoşi, dar nu erau învăţaţi. <n lucru rar, şi bogăţie, şi frumuseţe, şi educaţie aleasă să se
întâlnească într+o singură persoană. 3n felul acesta nu s+a putut găsi cineva, iar părinţii erau
nemângâiaţi.
=u trimis+o la un oarecare ascet filoof, care trăia într+o peşteră afară din =le#andria. S+a dus şi i+a
cerut sfatul ce să facă.
=cela i+a spus,
+ -opila mea, eu ştiu un tânăr. :u e#istă altul ca El în lume. 4rumos, bogat, puternic, înţelept ca
nimeni altul.
Ecaterina s+a entuiasmat şi i+a spus,
+ =ş vrea să+l văd.
3i spune ascetul,
+ ;ei face ce+ţi voi spune>
+ ;oi face.
+ =scultă deci $a spus ascetul şi a scos din sânul său o icoană a 2reasfintei 4ecioare cu /omnul
nostru 6isus 1ristos), 6a această icoană, du+te acasă, înc0ide+te în camera ta şi roagă+te. 5i 2reasfânta
îţi va arăta ce să faci.
3ntr+adevăr, Ecaterina a luat icoana, s+a înc0is în casă şi a făcut multă rugăciune, până după mieul
nopţii. "bosind a luat+o somnul.
5tunci vede o vedenie: a vă2ut-o e )reas'!nta 9ecioară că strălucea ca o lună, iar e
dumne2eiescul )runc în bra#ele ei că strălucea ca un soare* dar 'a#a lui 6ristos se întorcea ca să
n-o vadă e ,caterina.
5tunci $aica Domnului sune:
- +oilul meu, riveşte la această 'ată. 5 venit de at!t de dearte, şi cere să a'le e cineva care să
o iubească şi să i se dedice.
Dumne2eiescul )runc a răsuns cu m!nie:
- 7u vreau s-o rivesc.
- De ce, coilul meuE 5ceasta este cea mai 'rumoasă coilă din 5leIandria.
- 7u, $aica lui Dumne2eu, este ur!tă (era ur!tă, deoarece încă nu era bote2ată).
Ecaterina a fugit plângând. S+a dus la ascet şi i+a spus vedenia.
+ !ine ţi+a spus, ice acela. /e aceea, dacă vrei ca 1ristos să privească spre tine, trebuie să crei în
El şi să te botei.
3n câteva ile acea mare personalitate a =le#andriei s+a boteat şi devenise de acum creştină. 5tunci
a vă2ut iarăşi o vedenie. De această dată dumne2eiescul )runc o rivea şi Caiul se sălăşluise în
inima ei. /in acel moment Ecaterina s+a dedicat pe de+a întregul lui 1ristos. = devenit misionară.
= aflat lucrul acesta împăratul Ma#imian şi a c0emat+o la dialog. 8a sfârşit a fost nevoit să spună,
+ :u pot s+o scot la capăt cu tine, dar voi c0ema pe înţelepţi şi pe oamenii de ştiinţă, pe
matematicieni şi fiicieni şi astronomi, pentru ca să discuţi cu ei.
= doua i, B&K de înţelepţi erau la palatul lui Ma#imian. /e cealaltă parte Sfânta Ecaterina singură.
= început discuţia şi a durat toată iua. =rgumentele înţelepţilor erau demontate. /u0ul Sfânt a
luminat+o pe Sfânta Ecaterina, iar ea le+a înc0is gura. <nul după altul spuneau,
+ Sunt de acord cu Ecaterina. -red în /umneeul Ecaterinei.
6ar împăratul> S+a sălbăticit şi mai mult şi a poruncit să taie capetele sofiştilor în faţa lui. =stfel, acei
B&K de înţelepţi au mărturisit pe 1ristos şi au fost martiriaţi.
/upă aceasta Ma#imian a aruncat+o pe Sfânta Ecaterina în înc0isoare. 5i în temniţă fiind ea repurta
noi biruinţe. =colo a adus la credinţă pe mulţi care veneau să o viitee. 2rintre ele era şi femeia lui
Ma#imin, împărăteasa 4austina şi garda de corp a ei, demnitarul 2orfirie, împreună cu %KK de
soldaţi ai săi. 9oţi aceştia, ascultând cuvintele ei, au creut în 1ristos.
/ar Ma#imian, cuprins de o pimă satanică, nu numai că a rămas neînduplecat, dar a şi poruncit ca
şi aceştia să fie decapitaţi. :u i+a fost milă nici de femeia sa! " sută cincieci cu două sute şi cu doi
fac trei sute cincieci şi doi $J&%), trei sute cincieci şi două de suflete a prins în mreaja lui 1ristos
predica Sfintei Ecaterina!
/upă puţin s+a apropiat şi sfârşitul ei. :u vă povestesc detaliile. Este lung şirul c0inurilor, din care
cel mai groanic este roata. 5i piatră să fii, te vei emoţiona dacă vei citi sfârşitul Sfintei Ecaterina.
/upă ce a îngenunc0iat, şi+a înălţat mâinile şi s+a rugat pentru întreaga lume. =poi şi+a plecat capul
şi a fost decapitată. =şa şi+a dat sfântul ei suflet, care ca un porumbel alb a burat la ceruri.
Sfintele ei moaşte se păstreaă nestricate. -âţi nu cred să se ducă să le vadă. Se află în Muntele
Sinai. 2e acest cuib îl păstreaă de+a lungul veacurilor mona0ii greci. Să mulţumim lui /umneeu
pentru asta. 2oate că ei sunt ultimii mona0i, deoarece copiii Eladei nu mai merg să se facă mona0i
în Sinai sau în Sfântul Munte. au alte aspiraţiiS
-a înc0inători merg acolo şi israeliţi, şi egipteni, şi beduini, şi germani, şi ruşi ca să sărute sfintele
moaşte ale sfintei pe care a încununat+o /umneeu cu trei cununi, a fecioriei, a martiriului şi a
înţelepciunii şi ştiinţei.
/acă ne uităm la icoana ei, vedem că are un inel. -e înseamnă acesta> 3n a doua vedenie pe care a
avut+o, 1ristos i+a dat un inel, adică au devenit atunci logodnici. 8ogodnici care se deosebesc de
logodnicii de pe pământ. 3n clipa în care o fată se dedică lui /umneeu, de acolo înainte ea se
logodeşte cu 1ristos, care este NMirele cel împodobit cu frumuseţea mai mult decât toţi oameniiD
$Sti0oavna 8audelor din Sfânta şi Marea Marţi).
Sfânta Ecaterina, iubiţii mei, este o mustrare pentru poporul nostru. Mustrare mai întâi pentru
femeile a căror minte le este la frumuseţea trupească şi nu se îngrijesc de cea sufletească. 3n al
doilea rând este o mustrare pentru bărbaţii care se dovedesc inferiori femeilor. 6ar în al treilea rând
este o mustrare a noastră, a clericilor, deoarece nu aducem suflete aproape de 1ristos cum a făcut
Sfânta Ecaterina, ci mai degrabă le gonim.
3nc0ei şi doresc ca din rândul femeilor să se ridice mame care să crească eroi, iar din rândul
bărbaţilor să se ridice martiri. -ununa aceasta o nădăjduiesc de la mamă, de la femeie. =min.
(Fmilie de seară din biserica S'intei 8reimi )tolemaida, duminică, 2-.11.10./)
!traducere din elină de mona.ul 7eontie"
)naltpreasfn!itul Pantelimon' mitropolit de %ntinoe *Patriarhia %le+andriei şi a
toat, %frica- - Sfânta Ecaterina - e+emplu pentru m,rturisirea prin via!, şi
martiriul credin!ei noastre #n (ristos
3ntre datoriile noastre de ucenici ai 3ntâiului Martir şi =r0ipăstor 1ristos este şi mărturisirea prin
viaţă şi martiriul credinţei noastre în 1ristos. /omnul nostru 6isus 1ristos a confirmat aceasta prin
următoarele cuvinte, /acă lumea vă prigoneşte, dacă vă aruncă în temniţă, dacă vă supune la
înfricoşătoare şi groanice c0inuri, ca să vă lepădaţi de numele Meu, atunci să ştiţi că mai înainte de
a vă prigoni pe voi, M+a prigonit mai înainte de toţi pe Mine.
Domnul îi c4eamă e to#i cei care vor să-3 urme2e să ăşească e calea cea str!mtă şi cu
neca2uri, care, în ciuda "reută#ilor şi contradic#iilor ei, duce la via#a veşnică şi în :mără#ia
+erească a lui Dumne2eu.
3umea şi în mod deosebit omul lumesc, omul ăcatului, cel care răm!ne neocăit în 'a#a
dumne2eieştii c4emări la ocăin#ă şi la m!ntuire, este vră?maş 'a#ă de Dumne2eu, 'a#ă de
>iserica 3ui şi 'a#ă de acei creştini binecinstitori care se lută în via#a lor de 2i cu 2i să trăiască
voia lui Dumne2eu.
8umea păcatului îi iubeşte doar pe acei oameni care sunt asemănători ei. 2e omul moral, virtuos şi
sfânt îl respinge şi îl urăşte, pentru că viaţa sfinţilor este o mustrare foarte înţepătoare pentru ei. /in
acest motiv sfinţitul psalmist îl preintă foarte semnificativ pe păcătos că se adună cu alţi oameni
fără de lege şi le propune să ridice de pe faţa pământului pe cel drept, să+l îngroape în cele mai
dinăuntru ale pământului până ce+l va şterge din amintirea oamenilor.
/ar lucrurile nu sunt după cum vor păcătoşii, c0iar dacă în multe situaţii ale vieţii ni se pare că
domină cei nedrepţi, 0oţii, înşelătorii, escrocii, pro#eneţii, oamenii drogurilor, ai comerţului ilegal,
ai nedreptăţii şi ai atâtor altor situaţii păcătoase.
;oia păcătosului nu poate să împiedice voia Sfântului /umneeu, pentru că Jomenirea dre#ilor
este cu laudeK. JDre#ii în veac vor 'i viiK şi Jdretul ca 'inicul va în'lori şi ca cedrul din 3iban
se va înmul#iK.
/e aceea şi proorocul+împărat /avid strigă, J9ericit bărbatul care n-a umblat în s'atul
necredincioşilor şi în calea ăcătoşilor nu a stat şi e scaunul 4ulitorilor n-a şe2ut. +i în 3e"ea
Domnului e voia lui şi la 3e"ea 3ui va cu"eta 2iua şi noateaK.
+eea ce deosebeşte e omul s'!nt de omul ăcătos este diso2i#ia sa de a urma şi de a îmlini voia
lui Dumne2eu în via#a sa. S'!ntul nu este cel 'ără de ăcat, entru că 'ără de ăcat este doar
S'!ntul Dumne2eu. S'!ntul, creştinul corect, este acela care se lută 2i de 2i să-şi învin"ă
atimile cele ăcătoase şi obişnuin#ele cele rele ale vie#ii omeneşti. Se rue de lumea ăcatului
rin ocăin#ă şi se uneşte cu 6ristos, Doctorul su'letelor şi al truurilor noastre.
6ar prin această unire esenţială a omului cu -reatorul său, el îşi află adevărata identitate. Scopul
e#istenţei lui i se redescoperă. 5i vocaţia finală a preenţei lui în această lume a confuiei şi a
tulburărilor continue este definită de cuvintele /umneeului+"m, Mântuitorul nostru 6isus 1ristos,
J9i#i s'in#i recum 8atăl vostru cel ceresc s'!nt esteK. N/e aceea, fiţi dar voi desăvârşiţi, precum
9atăl vostru cel ceresc desăvârşit esteD.
1ată deci, care este scoul şi voca#ia noastră< Să devenim oameni s'in#i ai lui Dumne2eu, care
trăim e ăm!nt, dar rivim la cer, av!nd întotdeauna în vedere cuvintele 5ostolului )avel: J7u
avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm e cea viitoareK.
1nsu'lată de această învă#ătură a Domnului, a )roorocilor şi a 5ostolilor, S'!nta ,caterina
sărbătorită astă2i a rimit cu bună diso2i#ie şi r!vnă în'lăcărată să îndure în'ricoşate c4inuri
entru dra"ostea ei 'a#ă de $!ntuitorul 6ristos. S-a învrednicit să 'ie numită $are $uceni#ă,
9ecioară şi $ireasă a lui 6ristos, titluri e care u#ini s'in#i ai >isericii FrtodoIe s-au
învrednicit să le rimească.
/ar iua de astăi ne impune să ne întoarcem pentru puţin în anii prigoanelor !isericii -reştine. 3n
=le#andria, pe la sfârşitul secolului al 666+lea se naşte Ecaterina, fiica împăratului Tonsta. /ată fiind
poiţia ei socială, s+a bucurat de o educaţie desăvârşită şi multilaterală. Stăpânea literatura latină şi
greacă, filoofia, retorica, astronomia, matematica şi alte ştiinţe. Se distingea, în afara înţelepciunii
şi a virtuţii, şi prin frumuseţea trupească. =răta o neobişnuită evlavie şi un mare ataşament faţă de
cele dumneeieşti.
:ntr-o vedenie a rimit un inel de lo"odnă du4ovnicească de la însuşi 6ristos, care era urtat ca
)runc de către $aica Sa, )reas'!nta şi )ururea 9ecioară 7ăscătoare de Dumne2eu, $aria.
3mpăratul Ma#imin, când a aflat despre însuşirile, modul de viaţă şi despre faptul că Ecaterina era
creştină, a însărcinat pe B&K de renumiţi filoofi să+i sc0imbe părerea şi să demonstree
netemeinicia credinţei creştine. Dar ea, rin 4arul lui 6ristos şi rin în#eleciunea care îi 'usese
dăruită de către :n#eleciunea cea de sus, Ja tăiat în c4i luminat meşteşu"irile necredincioşilor
cu sabia Du4uluiK. 5i nu numai atât, ci i+a convins pe toţi filoofii idolatri să îmbrăţişee noua
religie a lui 1ristos. Ma#imin mâniindu+se, a poruncit să fie aprins un foc în mijlocul cetăţii
=le#andriei şi să fie aruncaţi în el filoofii, iar pe Ecaterina a aruncat+o în înc0isoare.
3n ilele ce au urmat a suferit cu răbdare c0inuri înfricoşătoare. Ma#imin a poruncit să se
pregătească o roată cu cuie, aşa încât prin ea să rupă în bucăţi trupul muceniţei. -ând însă au adus
roata pregătită, prin minune ea s+a sfărâmat, iar bucăţile ei s+au împrăştiat. =tunci a poruncit ca
muceniţa lui 1ristos să fie decapitată. -ei ce se aflau acolo ca martori oculari au urmărit decapitarea
sfintei. =u văut că în loc să curgă din grumaul sfintei sânge, a curs lapte spre dovada curăţiei şi a
vieţii fecioreşti a muceniţei.
8ruul ei reacurat a 'ost dus de către în"eri în $untele Sinai, unde a rămas vreme de mai bine
de trei secole neîn"roat, !nă c!nd mona4ii mănăstirii Sinai au 'ost înştiin#a#i rintr-o vedenie
şi au în"roat truul s'intei în S'!nta >iserică a Sc4imbării la 9a#ă a $!ntuitorului 6ristos.
S'!nta ,caterina sărbătorită astă2i trebuie să ne dea rile?ul de a-i imita via#a, virtu#ile şi
credin#a ei în'lăcărată şi statornică.
• ,n fa&a #reută&ilor şi a pri#oanelor, a răbdat cu vite3ie.
• ,n fa&a ispitelor vie&ii lumeşti, s/a opus cu puterea virtu&ii şi a moralită&ii.
• ,n fa&a măririlor lumeşti şi deşarte ale lumii acesteia, a opus slava cea cerească pe care
4ristos o oferă tuturor celor care rabdă până la sfârşit.
=stăi deci, întreaga lume creştină încearcă un sfânt cutremur şi o sfântă laudă, că în cetatea elenă a
=le#andriei din Egipt s+au arătat Mari Mucenici ai -redinţei noastre.
Să avem deci ca ocrotitoare a noastră e $area $uceni#ă a lui 6ristos, ,caterina. S-o ru"ăm to#i
cu credin#ă 'ierbinte să ne acoere cu 4arul ei. Să o imlorăm să ne dăruiască mult dorita
sănătate su'letească şi truească. Să o ru"ăm să mi?locească entru m!ntuirea noastră.5min.
(traducere din elină de mona4ul 3eontie)
Stare!ul .adei de la M,n,stirea Vitovni!a - Sfânta Muceni!, Ecaterina minunat
vor/ind cu 0omnul
=vem pilda Sfintei Mare Muceniţe Ecaterina, care tânără de B( ani, a pătimit. 7ănită şi istovită, a
fost aruncată de vrăjmaşi în temniţă şi /omnul i S+a arătat acolo.
,a 3-a întrebat: D Doamne, unde ai 'ost !nă acum ED
D5ici am 'ost în inima taD.
D+um ai 'ost în inima mea, c!nd ea este rea, necurată şi lină de tru'ieED
DDa, aşa-iD, i-a sus ,l,D însă ai lăsat loc şi entru $ine, şi dacă nu aş 'i 'ost cu tine nu ai 'i
utut duce această ătimire. +ăci î#i voi da utere să o#i răbda !nă la caăt< D
I/umneeu ne conduce prin pătimiri, greutăţi şi necauri, ca prin ele să dobândim pacea.
Sfinţii 2ărinţi spun,I2rin aceasta vom şti că suntem dragi /omnului, dacă ne duce prin necauri,
pătimiri şi suferinţe.I
D)ace las vouă, acea $ea dau vouă* nu recum dă lumea dau ,u vouă. Să nu se tulbure inima
voastră, nici să se însăim!nte2e,D $6o. B*,%O), spune /omnul, -el ce este =devărul, -alea şi
;iaţa.I
7otă: 8eIt eItras din cartea D)ace şi bucurie în Du4ul S'!nt - Stare#ul 8adei de la $ănăstirea
=itovni#aD
P,rintele Valentin Mordasov - Sfânta Ecaterina' chipul #n!elepciunii luminate de
sus
1coana S'intei ,caterina din >iserica S'!ntul G4eor"4e - )levnei, >ucureşti
G=stăi, când Sfânta !iserică o pomeneşte pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, să vorbim despre
înţelepciune.
Ecaterina era înestrată cu o înţelepciune du0ovnicească adâncă, ea i+a depăşit pe cei cinci înţelepţi
în cugetarea despre /umneeu. E#istă o înţelepciune lumească, la care referindu+se Sfinţii 2ărinţi
spun, NEste mai bine să fii nebunG. 3nţelepciunea lumească este de pildă atunci când mergi la
biserică pentru că nu ai altceva de făcut sau când dai milostenie pentru că n+ai unde pune banii etc.
)e vremea S'!ntului 5ntonie cel $are, s-au adunat odată ărin#ii cei mai du4ovniceşti, căut!nd
să a'le care dintre virtu#i este cea mai mare: credin#a, năde?dea, ostul, smerenia sau alteleE &i,
duă ce au de2bătut toată noatea, S'!ntul 5ntonie a luat cuv!ntul şi a sus că 'iecare virtute din
cele omenite este imortantă, dar că cea mai mare, 'ără de care şi celelalte îşi ierd valoarea,
este dreata-socoteală sau discernăm!ntul, adică în#eleciunea.
3nţelepciunea este necesară pentru a face fapte bune, bine primite înaintea lui /umneeu, dintre cele
ece fecioare, la masa de nuntă au intrat doar cele înţelepte.
Sfântul 2imen spune că unul taie un copac o i întreagă, iar altul $înţelept) îl taie dintr+o dată. -ând
Sfântul 4ilaret, mitropolitul Moscovei, a fost rugat de fraţi să le trimită un mona0 ca egumen al
mănăstirii, a răspuns că nu poate, deoarece nu are nici unul înţelept. 6ată cât de importantă şi de rară
este această virtute.
2ărinţii du0ovniceşti spun însă că înţelepciunea poate fi dobândită. Ea se dobândeşte ca şi ştiinţă,
începând cu alfabetul şi ajungând până la înţelegerile cele mai înalte. 2entra aceasta este necesar să
citeşti mult, să discuţi cu cei înţelepţi.
• ,n&elepciunea ştie să vorbească şi să tacă la timp. ,nfrânarea este semn de în&elepciune.
• +el mai în&elept dintre în&elep&i este cel lipsit de răutate.
• ,n&elepciunea este smerenie, în&elepciunea este pacea cu aproapele.
• Dacă eşti în&elept faci fapte de milosârdie, dai milostenie cu blânde&e şi cu dra#oste.
• ,n&elepciunea este #ândul la moarte, este ale#erea prietenilor, este dialo#ul cu oamenii de la
care po&i dobândi folos du.ovnicesc, este citirea sfintelor căr&i cu ru#ăciune şi smerenie.
• ,n&elepciunea este a primi bolile şi necazurile cu smerenie.
Este important să faci totul cu c0ibuinţă. Mai demult oamenii necărturari se mântuiau cu sfaturile
părinţilor cu e#perienţa du0ovnicească. =cum, când astfel de părinţi aproape că nu mai e#istă,
căutaţi îndrumare în scrierile sfinte. Sfătuirea cu doi+trei oameni c0ibuiţi te va ajuta să iei 0otărârea
corectă.
-el rău nu primeşte înţelepciune. -elor blâni li se dă 0ar. -unoaşterea lipsită de înţelepciune şi
smerenie îi este omului spre pierare. Mulţi învăţaţi cunosc în amănunt structura lumii şi a
universului, dar despre sufletul lor nu ştiu nimic. 5i din această cauă pier.
9oată viaţa străduieşte+te să aduni înţelepciune. Să ai un îndrumător du0ovnicesc e#perimentat,
înţelept, şi acela te va învăţa cum să atingi mântuirea şi să dobândeşti fericirea veşnică.
(din: )r. =alentin $ordasov, du4ovnicul de la )sLov: :nvă#ături şi înt!mlări minunate, ,ditura
So4ia, 2A11)
Pr1 0r1 0orin Octavian Picioruş - Predic, la Sfn!ii Mari Mucenici Ecaterina şi
Mercurie
6ubiţii mei, datorită 0ramului paraclisului universitar al facultăţii de teologie ortodo#ă de la
!ucureşti, m+am apropiat de dumneeiasca Ecaterina prin viaţa şi icoanele ei şi mai pu2in prin
pictura şi atmosfera !isericii de lângă facultate sau prin atmosfera din facultate, care nu aducea mai
deloc cuSincandescen2a vie2ii ei şi cu această dinamică uluitoare a devoltării ei intelectuale şi
du0ovniceşti, ci cu ceva ce se numeşte blaare sau neîncredere în tine şi în alţii.
5i asta pentru că Sfânta Ecaterina e#cela atât în erudiţie genială şi vastitate ştiinţifică $în academism
adică, că de aceea e patroana vieţii noastre universitare) cât şi în frumuseţe sufletească şi trupească
$adică frumuseţe interioară şi nobleţe comportamentală), lucru pe care, foarte rar, le vei
îngemănate la o tânără, care studiaă 9eologie sau la o credincioasă a !isericii noastre de la o
asemenea vârstă, la B( ani.
/e obicei, fetele la B( ani, datorită mamelor lor, care nu ştiu să le educe, pentru că nici pe ele, pe
mame, nu le+a educat cineva cu competen2ă du0ovnicească şi academică, abia de ştiu să calce pe
pământ, adică să meargăSa doamne.
3nsă, până la vârsta de B( ani, prea frumoasa şi prea geniala Ecaterina, îl studiase pe 1omer, pe
;irgilius, pe =ristotel, pe 2laton şi pe al2i filosofi, adică filosofia, cât şi pe =sclepios, 1ippocrate,
Calienus, adică medicina, uimind prin retorică discursul ei şi prin puterea ei silogistică.
5i asta se petrecea undeva între secolele 66+6; după 1ristos $pentru că sunt doi împăraţi romani
Ma#iminus, nume la care face referire ;iaţa ei) iar, deşi mama ei era creştină în ascuns, ea era
neboteată.
-e putem însă să spunem, privind+o pe Ecaterina primelor secole creştine, despre femeia cu internet
acasă şi cu studii universitare teologice, căreia îi e teamă să studiee teologi păgâni sau eretici sau să
aibă o erudiţie multidisciplinară, pentru ca nu cumva să devină mai puţinSortodo#ă> =re vreo
scuă el sau ea, studenţi, masterani, doctori în 9eologie, preoţi şi mona0i, care se tem şi sunt
refractari faţă de contactul cu alte medii teologice, culturale şi ştiinţifice, când suntem c0emaţi să
fim lumina lumii şi un liant între ţări, civiliaţii, orientări teologice şi culturale de tot felul>
3nsă problema noastră e prea multă lene sau conformismul cu decadenţă. 5i, într+o astfel de stare
prăpăstioasă, deloc productivă, pentru care, pe drept cuvânt suntem consideraţi nişte înc0istaţi şi
limitaţi la minte, nu numai că nu ne simţim în stare să îi citim şi să îi comentăm, să ne dăm cu
părerea, în mod aviat, pe surse, despre S0aPespeare, Coet0e, 1omer, 8ut0er sau 8enin, ci nu ne
simţim în stare nici să îl comentăm pe =postolul 2avel, să îl citim pe Sfântul Ma#im, mărturisitorul
sau să îl iubim pe Sfântul Simeon :oul 9eolog, pentru că ei n+au nimic în comun cu noiSabsolvenţi
de 9eologie sau care suntem şi ne considerăm oameni credincioşi.
" prăpastie imensă, nu>!, între Sfânta Ecaterina, o tânără care ar părea, acum, cu prea mult tupeu şi
foarte mândră, îngâmfată că ştie multe şi nu considerată o bucurie rară, care trebuie purtată pe braţe
şi ajutată cu timp şi fără timp, şi aspirantăSsau absolventă de facultate de 9eologie ortodo#ă.
/a, şi tot la fel arată toţi Sfinţii noştri, cât şi Sfântul Mare Mucenic Mercurie, care era soldat roman,
pomenit tot astăi, în comparaţie cu noiSpăcătoşii. 2entru că, aşa cum spuneam şi altă dată, ca să te
simţi păcătosSşi nu doar din bueStrebuie să ştii cu cine te compari sau ce nu faci pe lângă ce au
făcut cei cărora tu li te rogi, ca să te ajute în viaţa ta.
&i, da, c!nd a'lăm c!t de roşti, de nesim#i#i, de neevlavioşi, de neascetici, de eretici şi ă"!ni
suntem la 'ată, "!nd şi cuv!nt, atunci în#ele"em ce înseamnăMmiluieşte-ne e noi, ăcătoşii şi
netrebnicii robii 8ăi, Doamne<, care, !nă atunci erau doar nişte cuvinte re"ăsibile în ru"ăciuni.
=vea B( ani dumneeiasca şi prea dulcea Ecaterina, maica noastră, şi au început tinerii să o
curteeSdar ea iubea fecioria. 3n comparaţie deci cu tânăra de clasa a *+a, contemporană, care se
vede un manec0in de lu# iua, noaptea prostituată şi, în acelaşi timp, o mare doamnă, dacă nu
cumvaSvrea să îşi taie venele, pentru că viaţa ei e prea ştearsă, Sfânta Ecaterina, la insistenţele
părinţilor ei, a cerut de la viitorul mire să aibă * calităţi, nobil, bogat, frumos şi deştept.
3nsă părinţii ei s+au văut e#cedaţi de situaţie, pentru că i+au găsit ceva potenţiali parteneri, care ar fi
stat bine la capitolul nobilitate şi avere, dar nu erau nici frumoşi şi nici erudiţi precum ea. 2oate că,
până la urmă, ar fi găsit un frumos pe afarăS:umai că, Sfânta Ecaterina avea nevoie de un frumos
pe dinăuntruS
Mama ei cunoştea un om sfânt, bineînţeles creştin, şi a dus+o la el ca să o sfătuiască. =cela imediat a
iubit o asemenea frumuseţe dumneeiască şi s+a pus la lucru ca să o câştige pentru 1ristos. 5i
2ărintele acesta sfânt $fără de care potenţialii convertibili sau cei din !iserică merg ca orbii prin
toate gropile) a început să îi vorbească despre 1ristos /umneeu ca despre Mirele ei desăvârşit
încât a făcut+o pe Ecaterina să se tulbure la auul că ar e#ista un asemeneaS2retendent la căsătorie
pentru ea.
5i după ce a condus+o, în mod învăluit, spre dorirea lui 1ristos, i+a dat o icoană a Maicii /omnului
cu /omnul în braţele ei şi i+a spus că =cesta e Mirele şi mama 8ui şi că trebuie să se roage lor
pentru ca să se bucure de vederea 8ui.
5i după ce ea s+a rugat /omnului în faţa icoanei primite, noaptea, în vedenia visului, a văut+o pe
Maică şi pe 4iu, numai că El nu a dorit să o privească pe EcaterinaSpentru că era Nfoarte
întunecatăD la suflet. 5i pentru ca să se bucure de privirea 8ui, /omnul a trimis+o din nou la Sfânt
pentru povăţuire, adică pentru înfrumuseţare interioară.
=dică cea mai frumoasă la trup şi minte, tânăra fără perec0e, a primit de la /omnul etic0etarea că
încă nu e frumoasăSpentru că e plină de necurăţia păgânătăţii. 5i după ce acela a cate0iat+o, a
boteat+o şi a făcut+o cu adevărat frumoasă, plină de frumuseţe liturgică şi du0ovnicească, pe care
noi nu dăm bani prea mulţi, fapt pentru care, noaptea, în altă vedenie prea dumneeiască, Ecaterina
l+a văut pe /omnul şi El i+a spus că e Nfoarte plăcutăD, Nprea luminatăD şi NslăvităD şi i+a dat un inel
prin care i+a devenit mireasă a 8ui.
Ecaterina era o cetăţeancă a =le#andriei Egiptului. 5i trăia într+o lume păgână, păgână de tot. 3i, în
adunare mare, unde conducătorii şi poporul se înc0inau eilor, Sfânta Ecaterina vorbeşte teologic şi
desfiin2eaă, în mod categoric, nebunia înc0inării la ei, spunându+le că ei se înc0ină demonilor.
/e aici, c0inurile şi moartea ei.
/ar ea a murit prea slăvit. 2entru că i+au adus mulţi învăţaţi ca să o convingă că idolatria e adevărata
religie, iar ea, tânăra prea minunată şi prea deşteptată şi prea curată, i+a convins pe toţi de dreapta
credinţă, încât i+a făcut pe aceia să dorească !oteul, motiv pentru care au fost arşi de vii.
Mai apoi, au debrăcat+o de 0aine şi au bătut+o cu vine de bou, da, pe o copilă, pentru că păgânismul
nu cunoştea toleranţa religioasă şi nici omenia creştină, asta, datorită cărora, în 7omânia, intră
oricine ca să ne Nevang0elieeD cu forţa sau cu bani.
=u bătut+o două ore peste spate şi stomac. =u făcut+o o rană vieSS+a înroşit pământul sub eaS=u
dus+o în temniţă şi au lăsat+o să moară de foame. 3mpărăteasa =ugusta însă, soţia împăratului care o
persecuta, datorită unui vis minunat, vine şi o vede în înc0isoare plină de lumină. 5i, din caua
acestei întâlniri tainice, atât împărăteasa, cât şi 2orfirie, conducătorul a %KK de soldaţi, şi împreună
cu toţi aceştia, au creut în 1ristos.
E adusă din nou la judecată şi îl uimeşte pe împărat frumuseţea şi lumina dumneeiască din ea, în
ciuda a ile întregi de nemâncare şi de temniţă. 3nsă, sfidând din nou pe împărat, se fac nişte roţi
speciale de tortură, ca să fie mucenicită prin intermediul lor. E scăpată însă de la moarte de un 3nger.
2oporul şi împărăteasa se indigneaă. 3nsă, drept NrăsplatăD inumană, împăratul îi prinde soţiei sale
sânii cu capacul unei lăi pline de plumb şi bate cuie prin ladăSşi prin sânii ei. 3i rupe sâniiS5i
porunceşte să o ucidă cu sabia pe împărăteasă, pe soţia lui.
Se întoarce însă la Ecaterina şi îi dă pedeapsa finală, tăierea capului în afara cetăţii, ca şi /omnului,
adică ca la cei mai mari criminali. /upă ce s+a rugat i s+a tăiat capul. 3nsă din trupul ei feciorescS
nu a curs sânge, ci lapte iar 3ngerii /omnului, în acea clipă, i+au luat Sfintele Moaşte de acolo şi le+
au dus în Muntele Sinai, unde sunt până astăi, copleşitor, nu>! ca un final dumneeiesc pentru o
moarte de Mare Muceniţă.
" maturitate de B( ani care te lasă fără grai!
5i ca !iserica să aibă 9eologi şi credincioşi, bărbaţi şi femei, trebuie să aibă atâta ardoare, atâta
tindere către imensitatea înţelegerii, a iubirii şi a jertfelniciei lui 1ristos, pe care le vedem la prea
frumoasa Ecaterina, mireasa lui 1ristos.
2rea viteaul Mercurie, ostaşul, trăitor în secolul al 666+lea d. 1r., vine din =rmenia la 7oma
împreună cu co0orta militară din care făcea parte şi primeşte de la un 3nger, în vedenie, o sabie, cu
care se arată biruitor împotriva păgânilor. /upă ce i se arată din nou 3ngerul, acesta îşi dă seama că
trebuie să devină creştin şi se boteaă.
3nsă, după ce a devenit creştin, a mărturisit faptul că nu cu ajutorul eilor a fost biruitor în luptă ci
datorită puterii date lui de 1ristos /umneeu. 5i debrăcându+se de însemnele militare şi nobiliare
în faţa împăratului, l+a sfidat pe acela ca şi Ecaterina, fapte care i+au pecetluit viaţa în mod martiric.
Era înalt, frumos la faţă şi bărbat în toată firea. =dică un alt frumos al !isericii, ca şi Ecaterina.
5i, pentru că mărturisise că e creştin $doar pentru acest fapt şi nu pentru că ar fi fost infractor) e
întemniţat. E întărit de către 3nger în temniţă, care i se arată în mod e#tatic. /upă ce e judecat în
mod public de către împăratul roman /ecius, a fost pedepsit de acesta cu faptul de a+i fi tăiat trupul
cu săbii şi cuţite şi de a+i fi ars cu foc trupul pe dedesubt.
5i sângele ivora din el!S
E aruncat, de unul singur şi plin de răni, într+o casă. 3nsă 3ngerul /omnului vine şi îi vindecă rănile!
;ăându+l întreg, împăratul porunceşte să fie bătut şi ars cu foc. 3nsă în loc să miroase a trup arsS
din el ieşea bună mireasmă.
:+a strigat, n+a suspinat, n+a oftat! =dică a fost un adevărat bărbat şi un Mucenic prea răbdător al
!isericii.
8+au spânurat cu capul în jos, atârnându+i de gât o piatră mare. =poi l+au bătut cu bice cu vârfuri de
aramă. 2ământul de sub el s+a înroşit de sângeSşi păgânul împărat nu avea nici o milă, ca şi al2i
fanatici ai istoriei, care pentru o ideologie nenorocită au omorât milioane de oameni.
6+au pus trupul pe un animal şi astfel l+au cărat de la 7oma până în -apadocia. Sadism, demonism,
bestii de oameni! 5i după ce /omnul i S+a arătat în vedenie şi i+a spus că i+a venit timpul odi0nirii
sale, dumneeiescului Mercurie i s+a tăiat capul, ca şi Sfintei Ecaterina. = doua i după moartea sa
martirică, trupul său a fost găsit alb ca ăpada şi ieşind din el mireasmă preţioasă şi tămâie. Mulţi au
creut în 1ristos văând această transformare dumneeiască a trupului său mucenicit.
=cest Sfânt Mercurie, după martiriarea sa, adică post mortem, a fost cel care l+a ucis pe câmpul de
luptă pe împăratul 6ulian apostatul, după mărturia Sfântului ;asile cel mare, care a văut cum trupul
Sfântului, din icoana la care Sfântul ;asile se ruga, a plecat pentru un timpSşi când s+a întorsS
avea suliţa însângerată.
/oi Mari Mucenici ai !isericii, Ecaterina şi Mercurie, Mercurie şi Ecaterina. 5i Mucenic eşti când
eşti c0inuit până la sânge şi eşti omorât pentru 1ristos. 3nsă Marii Mucenici sunt cei care au fost
c0inuiţi şi mai mult, şi mai demonic de către persecutorii lor, îndelung şi mai apoi au fost omorâţi în
vreun fel anume.
=mbii le+au spus împăraţilor că înc0inarea la ei sau idoli e o înc0inare la demoni.
Sfânta Ecaterina, când sunt aduşi păgânii erudiţi ca să o convingă că creştinismul nu e o alegere
bună, le spune acestora că mitologia, oricare ar fi ea, greacă, romană, egipteană, 0indusă sau
persană, sunt ticluiri mincinoase, vrednice de râs, şi că eii, potrivit lui 1omer sunt plini de vicii.
=dică trebuie să fim erudiţi, prea erudiţi tocmai pentru ca să fim şi mai ortodocşi, şi mai persuasivi
în orice discuţie teologică, culturală, filosofică, ştiinţifică, arătând nu numai că ştim toate acestea şi
că le folosim creativ, ci că le şi putem întoarce oricând împotriva acelora, care se sprijină pe
pseudo+argumente de tot felul ca să 0ulească pe /umneeu şi dreapta învăţătură a !isericii
"rtodo#e.
Erudiţia te face profund, convingător, sensibil, acaparant.
-a om al credinţei însă, erudiţia, poliglosia şi capabilităţile de tot felul sunt tot atâtea canale de
comunicare imediată a adevărurilor şi profunimilor credinţei ambalate în numeroase limbaje şi
formate compre0ensive. 2oţi e#plica, pas cu pas, în diverse feluri, moduri, situaţiiSlucruri care ţin
de dinamismul şi de atenţia selectivă a contemporaneităţii.
3nsă numai credinţa şi iubirea autentice, nădejdea pusă cu totul în /umneeu, pot să facă dintr+o
mare de virtuţi sufleteşti şi trupeşti şi de orientare ale unui om o tulburătoare manifestare de
frumuseţe divino+umană.
5i, iată, cum cei prea tineriSumilesc vieţile lungi şi lipsite de fructe ale frumuseţii!
=şa că, ideea de baă din vieţile celor doi părinţi ai noştri, Ecaterina şi Mercurie, e că nu vârsta te
face frumos sau nu eşti frumos pentru că eşti tânărSci o râvnă plină de cunoaştere şi de evlavie te
face să fii frumosul unei întregi !iserici, omul care scoate la lumină şi frumosul din alţii, dacă te
văd, pe tine, unul, doi, trei sau pe mai mulţi, că vă umpleţi de frumuseţea slavei lui /umneeu, prin
fapte bune şi prin multă trudă a cunoaşterii şi printr+o elegantă şi convingătoare condiţie e#istenţială.
=min!
S'!nta ,caterina şi S'!ntul $ercurie
Sfânta Mare Muceni!, Ecaterina
6ar despre Sfânta Ecaterina, oare ce+am putea spune> 4oarte puţine ştim despre ea, până şi numele ei
este o enigmă. /upă unii, numele ei ar fi fost /amianU, în vreme ce scriitorul bisericesc 7ufin
pretinde că era /orot0ea. 8a un moment dat, s+a făcut cunoscută drept Tat0erina, nume ce ar putea
proveni fie de la grecescul 1ecate, fie de la VWXWYZ[ $Pat0aros), care înseamnă curat, pur.
S'!nta ,caterina, 'rescă >iserica S'!ntului 7icolae din )endeli, 5ttica, 12%%
:umele ei rămas nouă în limba greacă este \4VW]^Y_`W, aşa că e imposibil ca el să provină de la
1ecate, pentru că =iPaterina nu începe cu 1, precum în 1ecate. 8a fel, nu poate proveni din
GPat0arosD, pentru că grecii fac mare diferenţă între NtD şi Nt0D, dar şi pentru că, astfel, Pat0arina nu
ar avea nici un sens. /acă ar vrut să+i spună NcuratăD, ar fi fost Tat0arU, dacă ar fi vrut să+i spună
NcurăţităD, ar fi fost TePat0armani. -eea ce urmăresc să susţin e faptul că Ecaterina era numele ei,
nu un supranume cu etimologie inventată şi neplauibilă. 8a fel şi cele cu privire la ;iaţa ei.
2ovestea tradiţională spune că Ecaterina era frumoasa fiică a păgânilor pe nume -ostus $sau -estus)
şi Sabinella, guvernatori ai =le#andriei. 3n acest oraş eclectic, ea a studiat artele şi ştiinţele,
îndeosebi filosofia. =tunci când i+a venit vremea a se căsători, a căutat pe cineva care să fie mai
presus de ea în frumuseţe, înţelepciune şi bogăţie, dar devenind creştină, a înţeles că 1ristos este
=cel Mire, N4rumuseţea lui străluceşte mai tare ca soarele, înţelepciunea 8ui rânduieşte întreaga
făptură, iar bogăţia 8ui este împrăştiată pe tot pământulD.
3n vârstă de numai B( ani, atunci când Ma#enţiu, cel care avea să fie învins de -onstantin cel mare
la 2odul Milvius, s+a aflat în viită în =le#andria, Sfânta Ecaterina i+a stat împotrivă, luând
apărarea creştinilor. 3mpăratului i+a plăcut de ea şi a vrut să o ia în suita lui de concubine, lucru pe
care Ecaterina l+a refuat, scrie istoricul Eusebiu.
Ma#enţiu însă i+a pregătit o confruntare cu cei mai buni filosofi şi oratori din oraş, sperând ca
aceştia să+i înfrângă argumentele, dar Ecaterina a fost cea care a câştigat debaterea, iar câţiva dintre
adversari, cuceriţi de elocvenţa ei, s+au declarat pe urmă creştini, fiind osândiţi la moarte.
Sfânta Ecaterina a fost înc0isă, iar Ma#enţiu a plecat să+şi inspectee trupele. 8a întoarcere, a fost
neplăcut surprins să+şi găsească casnicii deveniţi creştini. Ecaterina a fost dată spre c0inuire, însă
tortura cu roata nu a biruit+o, aşa că i s+a tăiat capul. Era anul JK&.
S'!nta $are $uceni#ă ,caterina, mo2aic de la $ănăstirea +uviosului 3uca din Steiri, 9oLida,
secolul al N1-lea
:imic dintre cele relatate până acum nu pare să fie nelalocul lui. 3ntr+adevăr, în acea vreme,
Ma#enţiu era co+regent şi avea o puternică susţinere în =frica de nord $după ce a fost învins de
-onstantin, capul i+a fost trimis acolo spre luare aminte), unde creştinii erau persecutaţi sistematic.
3n acelaşi an, în 9esalonic fusese martiriat Sfântul /imitrie, iar cu doi ani în urmă, la :icomidia
pătimise Sfântul C0eorg0e. Mai ştim, de asemenea, că =le#andria era un important centru de cultură
şi că aici avea să moară în anul *B&, ucisă de creştini, ice+se, 1bpatia, o femeie cu mari daruri
intelectuale.
/eşi doveile despre e#istenţa 1bpatiei nu sunt mai convingătoare decât cele despre e#istenţa
Sfintei Ecaterina, cu toate acestea, 1bpatia a ajuns astăi foarte la modă, recent fiind făcut un film
despre ea $=gora, rolul ei fiind jucat de actriţa 7ac0el ceis). Sfânta Ecaterina, însă, este sistematic
trecută cu vederea. 3n 90e 2enguin !ooP of Saints, /onald =ttdater consideră GlegendaD Sfintei
Ecaterina drept Ncea mai ridicolă dintre toateD. =sta desigur, dacă aderi la toate adăugirile făcute
legendei de+a lungul vremii, dar ele nu invalideaă mieul adevărat.
S'!nta $are $uceni#ă ,caterina, mo2aic, San $arco, =ene#ia, secolul al N11-lea
3n acelaşi du0, -0ristine cals0 scrie în 90e -ult of St Tat0erine of =le#andria în Earlb Medieval
Europe $=s0gate %KKO), G-ultul Sfintei Ecaterina îşi are probabil originile în tradiţiile orale din
secolul al 6;+lea ale persecuţiilor lui /iocleţian asupra creştinilor din =le#andria. :u e#istă nici o
evidenţă că Ecaterina a fost o figură istorică şi ar putea fi o creaţie compoită despre femei care au
suferit pentru credinţa lor. Multe aspecte ale ;ieţii şi pătimirii ei sunt complet legendare şi conforme
toposurilor ag0iografice bine cunoscuteD. /ar ce înseamnă asta>
/esigur că tradiţia orală a precedat cultului Sfintei Ecaterina. :imeni nu a fost de faţă cu un telefon
mobil, ca să filmee. N=r putea fi o creaţie compoităD sau ar putea să nu fie aşa deloc. NMulte
aspecte ale ;ieţii şi pătimirii ei sunt complet legendare şi conforme toposurilor ag0iografice bine
cunoscuteD. =sta înseamnă cumva că mulţi mucenici au fost torturaţi şi au murit pentru credinţă>
-itiţi viaţa -uviosului 2aisie =g0ioritul, o figură sfântă a ilelor noastre şi veţi vedea că poate fi
foarte uşor redată într+un fel care să sune foarte Nag0iograficD, S+a născut din părinţi bine+
credincioşi şi a fost boteat de -uviosul =rsenie, care i+a preis că va deveni mona0. 5i cu toate
astea, evenimentele descrise astfel sunt reale.
$!na S'intei
$uceni#e ,caterina
<n alt aspect vrednic de atenţie este faptul că oamenii se e#primă diferit în epoci diferite. 3ntr+una
din versiunile pătimirii Sfintei Ecaterina se spune că atunci când a fost torturată cu roata, din trupul
ei nu curgea sânge, ci lapte. S+ar putea ca unii inocenţi să fi creut asta literal, dar cred că cei mai
mulţi oameni din epocă înţelegeau prin asta faptul că era nepătată. 2oate că sună e#agerat, dar o altă
Nicoană modernăD, 6oana de=rc, menţioneaă faptul că Sfânta Ecaterina i s+a arătat şi a întărit+o, asta
la o mie de ani după martiriul ei.
3n articolul 90e /ragon t0at Sdalloded Saint Ceorge, c0ittall 2errb noteaă, G/upă standardele
noastre, autorităţile bisericii primare ar putea fi fprimitivee, dar ei nu erau nişte nebuniD. =utorităţile
bisericii primare erau scrupuloase în a elimina informaţiile false care dăunau credinţei. /in anumite
motive, =frica de nord a fost leagănul a multe ereii şi sc0isme, dar povestea tinerei femei care a
îndrănit să se opună împăratului şi slujitorilor lui prin educaţie, tărie de caracter şi credinţă, ba
c0iar să+i şi biruiască, a fost primită ca adevărată.
4ie ca rugăciunile ei să fie alături de noi! =min!
-u înţelepciunea ca şi cu raele soarelui ai luminat pe filosofii păgâni şi ca o lună prea luminoasă,
care strălucea în noaptea necredinţei, întunericul l+ai gonit. iar pe împărăteasa o ai încredinţat,
dimpreună şi pe prigonitorul l+ai mustrat, mireasă de /umneeu c0emată, fericită Ecaterina! -u
bucurie ai alergat la cămara cea cerească, către 1ristos, Mirele cel preafrumos şi de la /ânsul te+ai
încununat cu cunună împărătească. 3naintea -ăruia împreună cu îngerii stând, roagă+te pentru noi,
cei ce cinstim sfântă pomenirea ta!
!E.@. 7illie"
5,caşuri Ortodo+e - Scenarii deschise6 Sfânta Mare Muceni!, Ecaterina - un
su7et 8ertf, pentru dragostea .a

-a una dintre cele mai iubite şi cinstite Sfinte fecioare ale lumii creştine, Sfânta Mare Muceniţă
Ecaterina, i+a marcat puternic pe credincioşi, de+a lungul timpului.
6storia mântuitoare, 3n viaţă, cunoscută drept fiică a guvernatorului -ostas, pe vremea domniei
3mpăratului Ma#imin $JK&+JBJ), Ecaterina fusese binecuvântată cu daruri de seamă, frumuseţe
aparte, o rară înţelepciune, bogăţie şi nobleţe.
:umai că Neu ştiu un tânăr minunat, care fără asemănare te întrece pe tine în toate darurile pe care ai
is că le aiD, aveau să fie cuvintele unui preot, ce urmărea să o scoată din întunericul idolatriei, către
dragostea lui 1ristos, pe cea care nu primise încă 0aina Sfântului !ote.
N2entru că frumuseţea 8ui întrece strălucirea soarelui, înţelepciunea 8ui îndrepteaă toate făpturile,
şi pe cele simţite, şi pe cele gândite, ;istieria bogăţiei 8ui se împarte în toată lumea şi niciodată nu
se împuţineaă, ci cu cât este mai împărţită, tot mai mult se înmulţeşte, iar neamul 8ui cel bun este
negrăit, neajuns şi neştiut.D
<rmarea>
8a scurt timp, fecioara Ecaterina avea să se bucure de cel mai de preţ dar, un inel de logodnă dăruit
într+o vedenie, de însuşi Mântuitorul lumii.
-u toate acestea, simbolurile Sfintei Ecaterina, surprinse de asemenea în iconografia biantină
aveau să rămână,
 roata cu &epuşe F pe care s/a încercat uciderea ei'
 sabia F cu care a fost decapitată !GHIA"'
 inelul F primit de la $ântuitorul 4ristos şi
 frunza de palmier F simbol al re#alită&ii !fiind de vi&ă împărătească".
5i rugăciunea acesteia înainte de moarteS N6isuse 1ristoase, /umneeul meu, îţi mulţumesc că ai
pus pe piatra răbdării picioarele mele şi că ai îndreptat paşii mei.9inde+ţi acum prea cinstitele 9ale
palme, pe care pe -ruce le+ai întins, şi primeşte /oamne sufletul meu, căci l+am adus @ie, ca jertfă
pentru dragostea 9a.D
S adică, o mutare la ;iaţă.
Este iubită şi considerată ocrotitoare, a fetelor tinere, a elevilor, studenţilor, apologeţilor $apărători
ai credinţei), a olarilor, filatorilor şi a tuturor meşteşugarilor care muncesc cu roata, a ar0ivarilor, a
juriştilor, avocaţilor, bibliotecarilor, librarilor, servitorilor, mecanicilor, morarilor, asistentelor
medicale, filoofilor, cărturarilor, tăbăcarilor,
secretarilor, a stenografilor, a profesorilor şi
teologilor.


"dată, iua sărbătoririi Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina fusese %* noiembrie, alături de Sfântul
Mare Mucenic Mercurie, aşa după cum se reflectă încă în sina#arele ruse, valabile în preent.
6nversarea datelor de prănuire din calendar, %* M %& noiembrie, a ţinut însă cont de o solicitare
venită din partea Mănăstirii Sinai, care emitea pretenţia că sărbătoarea sfintei ocrotitoare să coincidă
cu "dovania pranicului 6ntrării Maicii /omnului în !iserică.
Moaştele sale sfinte su fost luate şi ele de 3ngeri, imediat după moartea sa, şi duse în Muntele Sinai.
/escoperite ulterior, în perioada sec. 6Q+Q, au fost duse în biserica mănăstirii de pe Muntele Sinai.
Este vorba despre o Mănăstire ridicată de 3mpăratul 6ustinian cel Mare, în sec. ;6.
3n tot acest răstimp, de la moartea sa până la descoperirea moaştelor, părul continuase să îi crească,
iar trupul ivora mir tămăduitor.
3ncercase Ma#imin să o tortureeS dar roţile de tortură, special pregătite, s+au spart ca prin minune.
/e aici, multe inimi ale apropiaţilor împăratului necredincios aveau să se înc0ine lui 1ristos. Soţia
împăratului, filosofii curţii şi mulţi soldaţi s+au numărat printre cei martiriaţi împreună cu
Ecaterina.
5i aminteşte Sfânta, N-ăci l+am adus @ie, ca jertfă pentru dragostea 9aD
9nelul Sfntei Ecaterina
=m cunoscut o tânără care avea mare evlavie la Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina. Ea mi+a povestit
că, odată, stând de vorbă cu soacra doamnei la care lucra, i+a is că ar dori să meargă şi ea la Sinai,
la moaştele Sfintei Ecaterina.
=tunci acea doamnă a început să râdă şi i+a is,
M -um poţi să mergi tu acolo, deoarece nu ai nici bani, nici acte. =sta ar fi imposibil !
M /acă vrea Maica /omnului şi Sfânta Ecaterina, mă ia pe sus şi ajung acolo fără bani şi fără acte.
-ine merge acolo primeşte ca binecuvântare un inel şi dacă o să vrea sfânta, o să mă ajute şi pe
mine, a is ea.
3n iua următoare era %& noiembrie, iua Sfintei Ecaterina. 9ânăra s+a dus la biserică împreună cu
soacra doamnei. 8a sfârşitul Sfintei 8iturg0ii, vede că se apropie de ea o femeie tânără, îmbrăcată
simplu şi modest, o priveşte cu blândeţe şi+i ice,
M 5tiu dorinţa ta şi ştiu că doreşti să ai acest inel, şi /umneeu vreaS
:u a mai continuat, ci i+a pus pe deget un inel şi a dispărut fără urmă, deoarece venise şi doamna
respectivă să vadă ce se întâmplă.
4ata, luând inelul, simţea că pluteşte de bucurie. =poi ridicându+şi privirea şi vrând să+i
mulţumească femeii necunoscute, nu a mai văut+o. dispăruse. = căutat+o prin toată biserica, dar nu
a găsit+o. =tunci şi+a dat seama că a fost Sfânta Ecaterina.
Soacra doamnei, văând aceasta, a rămas fără grai, ne mai îndrănind să ică ceva. 2e inel scria,
N/oamne 6isuse 1ristoase, miluieşte+mă!D.
Sfânta Ecaterina' muceni!a' #mp,r,teasa şi rug,toarea pentru creştini
Mărita şi slăvita Muceniţă Ecaterina din =le#andria a fost fiica guvernatorului =le#andriei Egiptene,
-ontas, în timpul domniei împăratului Ma#iminus $JK&+JBJ) şi a pătimit pentru /omnul în anul
JK&. 2rănuirea ei în !iserica ortodo#ă se face în %* noiembrie $slavii) sau în %& noiembrie $grecii,
românii, arabii).
;ieţuind în capitală + centrul cunoaşterii elenistice + şi posesoare a unei frumuseţi şi inteligenţe
neobişnuite, Ecaterina a primit o educaţie deosebit de aleasă, studiind lucrările celor mai mari
filoofi şi dascăli ai antic0ităţii.
9ineri din cele mai bogate familii ale imperiului cereau mâna frumoasei Ecaterina, dar nici unul nu a
fost ales.
8e+a spus părinţilor că nu se va căsători decât cu cineva care o va depăşi în frumuseţe şi
înţelepciune, ODe voi#i să mă mărit, aoi a'la#i-mi un t!năr care să 'ie asemenea mie, cu atru
daruri, cum sunt eu, recum sin"uri mărturisi#i că întrec e toate celelalte 'ecioare şi atunci îl voi
lua de bărbat* entru că mai nevrednic şi mai rost dec!t mine nu voiesc a lua. +erceta#i dar
retutindeni şi de se va a'la vreunul asemenea mie, bun cu neamul, cu bo"ă#ia, cu 'rumuse#ea şi
cu în#eleciunea, atunci mă mărit. 1ar dacă îi va lisi vreunul din aceste daruri, aoi nu-i vrednic
de mineO.
2ărinţii Sfintei, văând că nu este cu putinţă a se afla vreun tânăr aşa, îi spuneau că feciorii de
împăraţi şi alţii de domni mari pot să fie de bun neam şi mai bogaţi decât dânsa, dar în frumuseţe şi
în înţelepciune nu se va asemăna nimeni cu dânsa.
6ar Ecaterina icea, O,u bărbat necărturar nu voiesc a avea<K
Mama Ecaterinei, creştină în ascuns, a trimis+o la propriul ei du0ovnic M un Sfânt 2ărinte care se
îndeletnicea cu rugăciunea în singurătate într+o peşteră, nu prea departe de oraş.
/upă ce a ascultat+o pe Ecaterina, părintele i+a spus că el cunoaşte un tânăr care o depăşeşte în toate,
adică J*rumuse&ea lui este mai strălucitoare decât strălucirea soarelui, toată crea&ia se supune
în&elepciunii lui, bo#ă&iile lui sunt răspândite în întrea#a lume, F ceea ce nu diminuează ci,
dimpotrivă, sporeşte nespusa sa noble&eK. 6maginea cerescului Mire a născut în mintea tinerei
fecioare o dorinţă arătoare de a+l vedea.
S'!nta $uceni#ă ,caterina are două vi2iuni:
în prima o vede pe Maica /omnului cu 2runcul în braţe. /in caua faptului că nu era creştină,
nu reuşeşte să vadă faţa Mântuitorului. =cest lucru îi descoperă deşertăciunea cunoştinţelor ei
şi alege să primească Sfântul !ote.
3n a doua vedenie i se descoperă 1ristos, care îi dăruieşte un inel de logodnă, spunându+i,
O1ată, astă2i te rimesc e tine mireasa $ie nestricată şi veşnică, deci să ă2eşti tocmeala
aceasta cu dinadinsul şi să nu mai rimeşti nicidecum alt mire ăm!ntescK.
3n următoarea i, Ecaterina rămâne uimită când vede inelul de logodnă pe degetul său. Este
momentul în care viaţa să se sc0imbă radical. /e acum înainte începe să condamne cultul şi miturile
păgâne, înfruntă în discuţii publice pe înţelepţii vremii şi c0iar reuşeşte să+i aducă la adevărata
credinţă.
Este silită de împăratul Ma#imian să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgâni. /atorită iubirii sale
faţă de 1ristos şi a înţelepciunii cu care a fost împodobită, S'!nta $uceni#ă a 'ăcut ca to#i 'iloso'ii
re2en#i să creadă în 6ristos şi să-3 mărturisească ca 'iind Dumne2eu adevărat.
Sfânta Ecaterina i+a întărit cu semnul crucii, iar ei au acceptat cu curaj moartea pentru 1ristos fiind
arşi din porunca împăratului.
Sfânta, umplându+se de bucurie, a is către dânşii, O+u adevărat sunte#i 'erici#i, căci lăs!nd
întunericul, a#i cunoscut lumina cea adevărată şi, trec!nd cu vederea e acest îmărat stricăcios
de e ăm!nt, v-a#i aroiat de +el ceresc. Deci, să nădă?dui#i 'ără îndoială sre mila 3ui şi să
crede#i că 'ocul cu care vă în'ricoşea2ă ă"!nii vă va 'i vouă bote2 şi scară care vă înal#ă la cer.
:n acest 'oc cură#indu-vă de toată necură#ia truului şi a du4ului, vă ve#i a'la ca nişte stele
luminate şi curate înaintea slavei :măratului şi ve#i 'i iubi#ii 3ui rieteniO.
2entru lupta sa împotriva cinstirii eilor, Sfintei Ecaterina i s+a tăiat capul.
)otrivit S'intei 8radi#ii, la tăierea caului său nu a curs s!n"e, ci late, iar în"erii au dus truul
S'intei ,caterina în $untele Sinai, în locul în care $oise vă2use Cu"ul 5rins. 5ici s-a ridicat o
mănăstire cu numele S'intei $uceni#e, $anăstirea S'!nta ,caterina, care adăosteşte !nă
astă2i moaştele S'intei.
$ănăstirea S'!nta ,caterina şi OdarurileK sale
3n biblioteca mănăstirii au fost păstrate numeroase manuscrise antice, această bibliotecă 'iind a
doua în lume duă cea a =aticanului ca număr de manuscrise.
-olecţia constă din J&KK de volume în greacă, coptă, arabă, armeană, ebraică, siriacă, georgiană şi
alte limbi. " GpiesăD e#trem de rară este -ode# Sinaiticus , unul din cele mai vec0i şi preţioase
codice ale !ibliei, împreună cu -ode# =le#andrinus de la !ritis0 Museum, -ode# ;aticanus de la
7oma, şi -ode# Ep0raem de la 2aris. Este singura copie cunoscută a :oului 9estament grecesc în
scrierea originară.
3n BEO& într+un id s+au descoperit mai multe manuscrise siriace şi slavone, printre care şi câteva
pagini despre care ulterior s+a aflat că fac parte din -ode# Sinaiticus. =cesta este alcătuit din &J de
pagini păstrate la 8eipig, J*F păgâni la !ritis0 Museum şi cele BK+B& pagini descoperite recent în
Mânăstirea Sfânta Ecaterina.
3ntre obiectele de mare preţ de care se bucură vieţuitorii mănăstirii, dar şi pelerinii, se numără şi
două icoane cu totul deosebite.
6mpresionantă este repreentarea !unei ;estiri, în care 4ecioara Maria ţine în mâna dreaptă, în
poală, un medalion care are gravat un embrion, iar în dreptul inimii sale, nevăut decât sub
fascicolul de lumină al lanternei, este desenat fin, cu o culoare fosforescentă, un prunc, 2runcul
6isus, pe care tânăra 4ecioară Maria 3l purta deja în inima sa în momentul în care =r0ang0elul
Cavriil îi aduce vestea.
/eosebită este şi icoana Mântuitorului 6isus 1ristos 2antocrator !foto", datând din secolul al ;6+lea,
care uimeşte prin forţa sa ine#plicabilă dată de figura asimetrică. 2artea stângă este e#presia iubirii
lui 1ristos, iar partea dreaptă 3l repreintă pe 6isus ?udecător.
9ot aici este păstrată şi icoana care înfăţişeaă Scara dumneeiescului urcuş $sec. al Q66+lea), o
repreentare iconică a cărţii cu acelaşi nume a Sfântului 6oan Scărarul.
" altă comoară de care se bucură mănăstirea este 7ugul =prins prin care /omnul i+a vorbit lui
Moise, JDescal#ă-te, căci locul e care te a'li este s'!nt<K $6eşirea J, &)
Motivul rugului este întipărit pe stâncile din Sinai, atât la suprafaţă, cât şi în interiorul lor. 7ugul
învereşte în fiecare an şi este unicul din necuprinsul pustiu arab, deşi aici e#istă numeroase plante
spinoase.
3n tradiţia creştină Muntele Sinai este acelaşi cu Muntele 1oreb, locul în care Moise a primit 9ablele
8egii. -ea mai folosită cărare ce duce spre vârf este cunoscută sub numele de SiPPet Sabidna Musa
M Ncărarea stăpânului nostru MoiseG. 2orneşte c0iar din spatele mănăstirii şi duce spre sud, către
poalele muntelui. Majoritatea viitatorilor urcă muntele înainte de ori, pentru a prinde răsăritul pe
vârful muntelui sfânt. =ici se găsesc o capelă ortodo#ă şi o mosc0ee.
Sfânta Muceniţă Ecaterina şi Muntele Sinai
M,n,stirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai
/e la 6erusalim pe drumul care trece prin !etania, satul Mariei şi al Martei, surorile lui 8aăr, cel
mort de patru ile şi înviat de /omnul $1anul Samarineanului milostiv ), istorisire făcută de Sfântul
8uca, în cap. BK, înainte de a ajunge în 6eri0on, spre dreapta, se ajunge la Marea Moartă, o mare
sărată în care nu e#istă vietăţi.
@inând drumul drept la Masada, ultima fortăreaţă a evreilor, cucerită de romani, la =rad este un
popas, unde pelerinii care trec pe aici pot să se odi0nească, să se refacă fiic, după ce mai întâi au
avut de înfruntat greutăţile pustiului 6udeii. 3n continuare se ajunge la localităţile Sodoma şi
Comora, unde a locuit 8ot, nepotul lui =vraam, care a fost vestit de îngeri să fugă din acel loc în
Sigor, deoarece /umneeu 0otărâse să piardă aceste cetăţi, fiindcă în ele se înmulţise fărădelegea.
<n sfat important pe care l+au dat îngerii lui 8ot, a fost acela ca nimeni din cei ce vor fugi cu el, să
nu se uite înapoi, că, cel ce se va uita, va muri. Soţia lui 8ot, Sara, curioasă, aşa cum sunt de obicei
femeile, n+a putut să rabde ca să nu privească înapoi şi când a întors capul ca să vadă cele două
cetăţi sortite pierii s+a făcut din femeie stană de sare.
8ăsând în urmă Marea Moartă, se poate merge spre Marea 7oşie, care aminteşte de trecerea
poporului israelit $6eşire ,B*). /espărţită în două de Moise, după ce a însemnat+o cu toiagul,
formând un id, de+o parte şi de alta, a trecut poporul evreu, cu picioarele neudate, iar carele lui
faraon au pierit în valuri. 9oiagul lui Moise cu care a despărţit în două Marea 7oşie, simbolieaă
Sfânta -ruce, obiectul pe care a fost răstignit 4iul lui /umneeu, devenit simbolul creştinătăţii.
5oseaua se vede ca o panglică cenuşie, paralel cu Marea 7oşie situată în stânga drumului. 3n partea
dreaptă a direcţiei de mers, munţii din deşertul Sinai, îşi scaldă poalele în apele golfului Eliot. Este
drumul pe care acum două mii de ani, 4amilia Sfântă a trecut pentru a scăpa de prigoana lui 6rod.
3naintând prin nisipurile din pustiul Egiptului, fără pic de vegetaţie, se ajunge la mănăstirea de la
poalele muntelui 1oreb. -uloarea nisipurilor este diferită de la un loc la altul, când roşie, când
cenuşie, când albă ca sarea.
Munţii arată ca nişte cetăţi părăsite, cu ar0itecturi variate şi curioase. 2e drum se întâlnesc aşeări de
beduini, un fel de sate de ţigani, aşeaţi pe văile dintre munţi, care nu aveau altceva decât câteva
oiţe, sau capre, sau o cămilă+două. Se ajunge la graniţa cu Egiptul şi, de la punctul de vamă, până la
Sfânta Mănăstire Ecaterina mai sunt (K de Pm. 3nainte de a se ajunge la mănăstire, se trece prin
locul de tabără, unde =ron, fratele lui Moise, a rămas cu israeliţii, în timp ce Moise s+a suit pe
muntele 1oreb ca să primească 9ablele 8egii.
3n aşteptarea lui Moise care a stat patrueci de ile şi tot atâtea nopţi pe munte, în tabăra evreilor s+a
adunat aurul şi toate bijuteriile şi au turnat viţelul de aur, făcându+şi un idol. -ând Moise a venit şi a
văut ce au făcut ei, s+a supărat foarte tare, aruncând 9ablele, pedepsind cu moartea pe cei ce au
făcut această nelegiuire. 8ocul este marcat cu o bisericuţă.
$ănăstirea S'!nta ,caterina din $untele Sinai
=ceastă mănăstire este un unicat în felul ei. = fost şi este mănăstirea unde se adună toţi pustnicii şi
si0aştrii care trăiesc prin crăpăturile munţilor din împrejurimi. Ei vin aici în duminici şi sărbători, la
pranice mari, ca să participe la Sfânta 8iturg0ie şi să primească Sfânta 3mpărtăşanie. /e la distanţă
mănăstirea nu+şi devăluie silueta din pricina idurilor de incintă, foarte înalte, ci doar turlele se
văd, cu cât depăşesc înălţimea idurilor.
6ntrarea în mănăstire se face pe o poartă îngustă şi joasă, bine ferecată, apoi o altă poartă, tot aşa de
ferecată ca prima, şi numai la anumite ore. !iserica este aşeată în poiţie centrală a idurilor. /e
jur+împrejur sunt c0iliile, cu două şi trei nivele, unde locuiesc călugării. 9erenul fiind în pantă se
urcă şi se coboară mai multe trepte, de la o latură la alta a idurilor de apărare, depinde de direcţia în
care vrei să mergi. =ltarul sfintei biserici este aşeat pe rugul pe care l+a văut Moise arând, dar nu
se mistuia. =cel rug veg0eaă şi acum. 7amurile lui sunt pe idul din spatele bisericii, iar rădăcina
în Sfântul =ltar.
3n Sfântul =ltar se află Sfintele Moaşte ale Sfintei Ecaterina. !iserica Sfântă Ecaterina este
împodobită cu picturi murale, de mare valoare, cu foarte multe candele agăţate de tavan, aproape că
nu se poate vedea partea de sus pictată a bisericii.
-ine sărută sfintele moaşte ale Sfintei Ecaterina primeşte un inel simbol ce are următoarea istorie ,
Ecaterina a fost fiica de mare demnitar roman. = crescut într+un lu# despre care nu se poate vorbi în
cuvinte. Era foarte inteligentă şi de o frumuseţe nemaiîntâlnită. 8a anii căsătoriei, cunoştea toată
înţelepciunea vremii respective. Starea materială, înţelepciunea şi frumuseţea fiică a făcut+o să fie
stăpânită de o mândrie diabolică.
Mulţi tineri de rangul ei au voit să o ia de soţie dar Ecaterina îi umilea pe toţi. =şa procedând nu a
găsit, din cei mulţi câţi s+au preentat ca să o peţească, pe nici unul demn de a fi logodnicul ei şi
deci, soţ de viaţă. Sistemul pe care l+a adoptat, a eliminat pe toţi candidaţii la căsătorie, iar păcatul
mândriei a stăpânit+o şi mai mult.
=şa stând lucrurile, ea se gândea la un logodnic ideal dar modelul acestuia nu l+a întâlnit încă printre
cei care s+au preentat ca să o peţească. /umneeu care pe toate le plineşte şi dă mână de ajutor
păcătoşilor, nu o lasă pradă vicleanului diavol nici pe frumoasa, înţeleapta şi îndestulata Ecaterina,
că într+o noapte ea are o vedenie. 3n această descoperire se făcea, că la ea a venit o /oamnă, cu c0ip
ceresc, îmbrăcată cu voal de mătase, în culori pe care încă nu le mai văuse până atunci, cu 4iul ei
de mână, un 9ânăr strălucitor, care se apropie de ea cu o eleganţă nemaipomenită, cu paşi lini, parcă
burând, purtaţi de o adiere de vânt şi se apropie de patul în care dormea, îngropată în puf.
S'!ntul &te'an Sinaitul
" clipă se e#amineaă reciproc, apoi superba /oamnă, o întreabă cu o voce angelică, arătând spre
4iul ei, I 3ţi place de El>I Ecaterina vedea în acel tânăr, c0ipul desăvârşit al logodnicului ei şi fără ca
să stea pe gânduri, ise Slăvitei /oamne, I/a îmi place!I Maica cea frumoasă se întoarse către 4iul
ei, -ăruia îi pune aceeaşi întrebare, I/ragul Meu ţie îţi place de această copilă>I 8a care 4iul
răspunse, I:u!I şi 4iul se întoarce cu spatele către tânăra fecioară cu degust, adăugând şi aceste
cuvinte I-ă este mândră! Este plină de mândrie!I şi îndată peţitorii au dispărut.
Ecaterina s+a deşteptat din somn, foarte mâ0nită, rănită în orgoliul ei, că până atunci n+a înfruntat+o,
n+a umilit+o nimeni aşa cum a umilit+o =cest tânăr şi s+a pus pe plâns toată noaptea cât a mai rămas
după vedenia ei. = doua i , cu oc0ii umflaţi de plâns, s+a sculat din pat şi mult s+a gândit şi s+a
frământat, Ice va să însemne aceastaI. 5i pentru că nu putea să delege singură visul, nici pe -el ce
o peţise nu l+a cunoscut, îşi aduse aminte de un pustnic, ca fiind foarte înţelept, şi deci numai acela
putea să+i delege enigma.
4ără să mai aştepte răspunsul altora, s+a ec0ipat corespunător pentru o asemenea viită şi a plecat
cu paşi grăbiţi spre c0ilia acelui om al lui /umneeu, care nu locuia prea departe de palatul în care
locuia Ecaterina cu părinţii ei. Era distanţă de circa o oră de la ea până la acel bătrân, care locuia
într+o pădure, lângă un ivoraş cu apă limpede şi rece. =junsă la c0ilia bătrânelului, îi spuse
înlăcrimată ceea ce visase cerând de la el delegarea visului, deoarece nu avea linişte, de când o
viitase acea /oamnă cu 4iul ei. !ătrânelul cunoştea orgoliul tinerei şi o linişteşte cu cuvinte
potrivite, îndemnându+o să asculte sfatul lui şi dacă va asculta, totul va fi bine, ISă te rogi la
/umneeu + îi spune creştinul + şi să lepei mândria care te stăpâneşte, că -el care a venit la tine,
este împotriva celor mândrii. Să te socoteşti cea mai nevrednică, cea mai de pe urmă fiinţă şi atunci
El are să te iubească.I
4ata îl dorea pe =cel tânăr ideal, nu cu patima unei tinere de seama ei, ci cu totul altfel. Ea nu prea
ştia cum 3l dorea şi tocmai acest lucru o împingea şi mai mult, să+8 dorească, să facă orice, pentru a
intra în graţia 8ui, că în nici un c0ip nu+8 mai putea scoate de la inima ei.= plecat de la bătrân
0otărâtă să+i respecte sfatul, deşi nu se prea potrivea cu gândirea ei. Ecaterina a realiat că
înţelepciunea bătrânului se datora faptului că era creştin.
/e când i+a dat sfaturile acelea, Ecaterina le+a păit cu multă râvnă, a devenit o bună creştină şi nu
mai era mândră, nu mai avea gândul acela diabolic care o ţinea departe de /umneeu, se modelase
după modelul sfinţilor şi era fericită. -e mai încoace şi încolo, devenise o bună creştină şi în această
postură se simţea aşa cum niciodată nu se simţise. 3n fiecare seară înainte de culcare, îşi făcea
rugăciunea în taină, să n+o vadă nimeni. 9oţi ai ei erau împotriva creştinilor. 3n perioada aceea
creştinii erau prigoniţi de păgâni. -ei care refuau să se lepede de credinţă erau omorâţi în c0inuri
groanice.
Era conştientă Ecaterina de ce o aşteaptă dacă ea devine creştină dar şi 0otărâtă în ceea ce făcea, de
aceea se şi ruga şi implora pe =cela, să vină că nu mai poate răbda întârierea 8ui. 5i aşa aştepta cu
ardoare pe mirele ei. /umneeu care cunoaşte toate, nu S+a lăsat mult timp aşteptat. 3ntr+o noapte se
arată Mărita /oamnă, cu 4iul ei, dar de această dată totul era mai strălucitor, decât cum fusese prima
dată şi Ecaterina, ca arsă a sărit din pat, cu mult curaj, înflăcărată pentru a+8 întâmpina. 4iul o plăcu
de astă dată, şi dovada că aşa a fost, îi dădu o verig0etă pe care El, cu mâna 8ui, o puse în degetul
ei.

-e fericită a fost Ecaterina atunci, este greu a spune în cuvinte, dar a jurat lui 1ristos, legătură
sfântă, pe viaţă şi pe moarte. -ând s+a deşteptat din acest vis, uimirea ei a fost şi mai mare, era mai
fericită acum decât în vis, văând că în deget avea o verig0etă. I/eci a fost adevărat !:u a fost vis
ci a fost adevărat! 4iul lui /umneeu este 8ogodnicul meu şi acum fac acest legământ înaintea 8ui,
că nu mă voi mai despărţi de El, c0iar dacă va fi să mor!I
Mai spusese cineva aceste cuvinte şi când a văut prin ce suferinţe trece 6isus, înainte de cântatul
cocoşului, cum îi spusese s+a lepădat cu jurământ, Ică nu+8 cunoaşte pe "mul acesta.I
-a să scurtăm povestirea noastră adevărată,+ că este cale lungă şi frumoasă + cu Ecaterina nu s+a
petrecut aşa. Ea a fost 0otărâtă şi ceea ce a spus aceea a şi făcut, primeşte pentru Mirele 1ristos,
moarte de martir. 3ngerii îi ridică firavul ei trup, în văul c0inuitorilor şi îl duc la Sinai, aşeat de
cuvioşii de aici într+o raclă.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai
8radi#ia sune că în %%. îmărăteasa ,lena, la cererea asce#ilor, a ordonat construc#ia unei mici
biserici înc4inate 9ecioarei $aria e locul unde se a'la Cu"ul 5rins revelat lui $oise.
3mpăratul ?ustinian 6 $&%O+&F&) este cel care în secolul al ;6+lea întăreşte fortificaţia şi devoltă
acest comple# monastic, înc0inat începând cu secolul al Q66+lea, Sfintei Ecaterina din =le#andria,
ale cărei moaşte se află aici.
$ănăstirea "reco-ortodoIă din $untele Sinai este locali2ată în unctul în care Dumne2eu i s-a
revelat lui $oise sub 'orma Cu"ului 5rins, la oalele $untelui 8ablelor 3e"ii. ,ste cea mai
vec4e mănăstire creştină în care via#a monastică nu a 'ost întrerută, av!nd o istorie de 1.
secole.
Mănăstirea se află în ona triung0iulară, formată de deşertul El+9i0, Colful de Sue şi Colful
=guaba, într+un mic defileu în munţii Sinai. Este o onă sălbatică, cu munţi accidentaţi, din granit,
care la prima vedere par inaccesibili. !eduinii sunt printre puţinii vieţuitori ai acestor one aride
care reuşesc să îi traversee.
4ortificaţia lui ?ustinian a fost construită pentru a include structurile timpurii realiate de călugării
din Sinai. 2anta înclinată a locului a repreentat o provocare pentru constructorii care au fost nevoiţi
să nivelee o onă e#tinsă pentru a realia fundaţia bailicii. Mănăstirea nu dispune de acea curte
centrală specifică timpului. Materialele de construcţie sunt cele locale, granit, lemn, papură etc.
=coperişurile sunt drepte iar desc0iderile sunt mici. !ailica, ctitorie a lui ?ustinian, aparţine acestui
comple#, fiind construită din granit. 6nscripţiile descoperite la nivelul şarpantei originale a bailicii
atestă realiarea construcţiei între anii &*(+&F& de către ar0itectul Step0anos din =ila. =ripa de sud a
comple#ului a fost construită în secolul al Q66+lea pentru a situa biblioteca mănăstirii şi pentru a
depoita icoanele şi a oferi un spaţiu pentru c0ilii.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina dispune de o foarte bună fortificaţie, cu iduri de granit înalte, de la ( la
J& de m înălţime, înconjurată de grădini şi c0iparoşi. 2ână în secolul al Q66+lea unica intrare în
mănăstire era o poartă prin care proviiile şi oamenii erau ridicaţi cu un sistem de scripeţi şi prin
care mâncarea era coborâtă pentru a fi dată nomailor.
6nfluenţa crescândă a 6slamului în regiune a determinat călugării să trimită o delegaţie la Medina, în
F%&, pentru a asigura protecţia mănăstirii. 2rofetul musulman a semnat un document care asigura
protecţia lăcaşului creştin din partea 6slamului.
" copie a documentului e#istă şi astăi în ar0ivele mănăstirii şi poartă conturul mâinii lui Mo0amed.
Este documentul care a permis călugărilor mănăstirii să călătorească liber pe teritoriile islamice fără
a fi atacaţi.
Mănăstirea include o mosc0ee din secolul al Q+lea, construită, probabil, pentru a linişti spiritele
autorităţilor islamice din acele timpuri. -ruciadele $BKEE+B%OK) au deblocat rutele maritime şi au
permis accesul locuitorilor mănăstirii în afara 6mperiului "toman.
<n regiment de cruciaţi din Sinai şi+a luat angajamentul de a proteja mănăstirea militar şi financiar,
fapt demonstrabil prin inscripţiile în latină care apar pe idurile locuinţelor şi ale altor proprietăţi.
3n momentul venirii otomanilor în Egipt şi Sinai, în B&BO, sub sultanul Selim 6, mănăstirea a fost
protejată din respectul sultanului pentru ar0iepiscopul locului.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina este un lăcaş care adăposteşte valoroase opere de artă, moaicuri arabe,
icoane greceşti şi ruseşti, picturi în ulei, pe ceară, ornamente sacerdotale, relicvarii, incluând unul
donat de ţarul =le#andru al 66+lea în secolul al Q6Q+lea şi altul donat de împărăteasa Elena din 7usia
în secolul al Q;66+lea.
Cacla din marmură care con#ine moaştele s'intei ,caterina se a'lă în artea de sud a bisericii.
$oaştele au 'ost dăruite de 1meriul Cus şi rere2intă caul şi m!na st!n"ă a martirei.
4iecare pelerin care sărută moaştele primeşte în dar un inel cu monograma sfintei, în cinstea inelului
pe care mirele 6isus l+a dăruit sfintei Ecaterina.
5cest inel cu nomo"rama resectivă l-a rimit S'!nta ,caterina ca inel de lo"odnă sirituală de
la 6ristos Domnul. Se sune că oric!te anali2e c4imice i s-au 'ăcut, tot nu s-a descoerit
como2i#ia c4imică a metalului din care este con'ec#ionat, acest metal neeIist!nd e ăm!nt.
9iecare elerin care sărută moaştele S'intei rimeşte în dar un inel cu mono"rama s'intei, în
cinstea inelului e care mirele 6ristos l-a dăruit s'intei ,caterina.
=ici se păstreaă a doua colecţie ca dimensiuni din lume de manuscrise cu miniaturi, după ;atican,
conţinând J&KK de volume în greacă, coptă, arabă, armeniană, ebraică, slavă, siriană, georgiană şi
alte limbi.
3n jurul anului B(&K a fost descoperit -ode# Sinaiticus, datat în jurul secolului al 6;+lea. +odeI
Sinaiticus este varianta cea mai vec4e cunoscută a manuscrisului >ibliei. = fost copiat de patru
scribi între anii J%& şi JFK, te#tul fiind integral în greacă. = fost descoperit în B(** de germanul
-onstantin von 9isc0endorf. 3n momentul de faţă code#ul este împărţit în patru, !ritis0 8ibrarb $J*O
de pagini), !iblioteca <niversităţii din 8eipig $*J de pagini), Mănăstirea Sfânta Ecaterina $B%
pagini şi B* de fragmente), !iblioteca :aţională a 7usiei din St. 2etersburg $J pagini).
!iblioteca mai conţine numeroase ediţii ale !ibliei, te#telor patristice şi cărţi de cult ortodo#. E#istă
primele ediţii 0omerice, B*((, şi ale lui 2laton, B&BJ, -omediile lui =ristop0anes, B*E(, Marele
le#icon etimologic de limbă greacă, B*EE. 2rimele lucrări în greacă ale lui =ldo Manutius sunt de
asemenea repreentate. 9oate aceste volume atestă erudiţia călugărilor din Sinai.
:adu %le+andru - 9coane din M,n,stirea Sfânta Ecaterina

Mănăstirea Sfântă Ecaterina din Muntele Sinai, cea mai vec0e mănăstire ortodo#ă cu viaţă
mona0ală neîntreruptă până în ilele noastre, adăposteşte una dintre cele mai importante colecţii de
icoane din întreaga lume creştină. =cestea numără peste %KKK de e#emplare create între secolele ;6+
Q6Q ce sunt răspândite în întreg comple#ul mona0al $catolicon, paraclise, mueul mănăstirii, c0iliile
mona0ilor).
1coane encaustice
Mănăstirea Sfânta Ecaterina posedă un număr important de icoane encaustice. 9e0nica encaustică
foloseşte ceară caldă şi pigmenţi vegetali. =stăi, datorită condiţiilor pretenţioase, nu mai este
întrebuinţată. /upă unele studii s+a ajuns la concluia că suportul folosit trebuia să fie cald. -ulorile
amestecate cu ceară, de asemenea se menţineau ca o pastă tot cu ajutorul căldurii. -0iar şi
încăperea, unde se lucra, trebuia să aibă o temperatură ridicată constant, iar culoarea se aplică cu
spatule sau pensule aspre Idin primaI fără reveniri. =stfel, mi#tura pătrundea în porii materialului.
-ând acesta se răcea culorile deveneau aproape imposibil de şters.
2rimele icoane au fost create folosind te0nica encaustică, care a fost întrebuinţată până în secolul al
;66 +lea d.1r, când a fost înlocuită de pictura în tempera.
-ele mai cunoscute icoane realiate în te0nica encaustică ce se păstreaă în Mănăstirea Sfânta
Ecaterina sunt, 1ristos 2antocrator, Maica /omnului cu 2runcul pe tron, ?ertfirea lui 6saac, Sfântul
=postol 2etru şi 3nălţarea la cer a /omnului.
1coane ictate între secolele =11-1N
6coanele ce aparţin acestui grup aparţin unei tradiţii iconografice locale întâlnit în mănăstirile din
7ăsărit, în particular în Egipt, 2alestina, Siria şi -apadocia. -eea ce este specific acestor icoane este
faptul că ele provin dintr+o perioadă când cucerirea arabă a îngreunat mult legătura dintre regiunile
răsăritene şi centrele creştine predominant greceşti.
=ceste icoane întrebuinţeaă un realism popular, ce dă e#presie tradiţiei locale a artei copte şi
bisericilor siriene. 3n orice ca, trebuie amintit că aceste icoane rare au fost unele din sursele
principale care au contribuit la definirea artei iconografice creştine în secolele următoare.
-ea mai repreentativă icoană din acest grup înfăţişeaă :aşterea /omnului.
1coane ictate între secolele 1N-N11
/ouă caracteristici definesc devoltarea icoanelor în această perioadă. 2rima, aceste icoane
ilustreaă continuarea picturii iconografice pre+iconoclaste în perioada de după persecuţia icoanelor.
/oi, icoanele arată o turnură către conceptul clasic al artei, reflecat în delicateţea desenelor şi în
frumuseţea formelor.
Multe din aceste icoane provin din atelierele imperiale din !ianţ. " astfel de icoană include scene
din viaţa regelui =bgar, unde întâlnim, de latfle, cea mai timpurie repreentare a Sfintei Ma0rame.
3n alte icoane din această perioadă sunt înfăţişaţi Mântuitorul 1ristos, Sfinţii =r0ang0eli, Sfinţi
6erar0i şi -uvioşi. Manuscrise miniate de mare valoare artistică au fost realiate în număr mare în
această perioadă, incluând Evang0eliare şi Sina#are. -u acest prilej arta picturii miniaturale va
avea o influenţă mai pronunţată asupra iconografiei.
1coane din eoca dinastiei +omnenilor (1A/A-12AA)
3n timpul dinastiei -omnenilor, pictura icoanelor a continuat urmând marii tradiţii a şcolii
Macedonene, cu lucrări de tendinţă clasică, de caracter provincial sau inspiraţie monastică, în
funcţie de locul şi mediul de provenienţă.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina are în posesie o mare colecţie de icoane din această perioadă
repreentând toate aceste tendinţe. -aracteristicile acestor icoane includ un simţ bine ec0ilibrat al
compoiţiilor, e#presia puternică a c0ipurilor, armonia sc0emelor coloristice şi tendinţa spre
dematerialiare combinată cu un simţ rafinat al nobleţii.
1coane de e eistilul iconostasului
6coane precum acestea, datând din secolele Q6+Q6;, sunt pictate asemenea unei frie de+a lungul
întregii părţi superioare $epistil) a catapetesmei. -ele din colecţia mănăstirii, în mare parte, provin
din paraclisele din cadrul mănăstirii. -ea mai cunoscută dintre aceste icoane are şapte scene
înfăţişând viaţa Sfântului Eustratie.
/e obicei, subiectele întâlnite în aceste panouri sunt /eisis, scene ale 2ranicelor 3mpărăteşti, scene
din viaţa Maicii /omnului şi minuni ale Sfinţilor. =ceste picturi sunt lucrate minuţios.
6coanele ce aparţin acestui grup posedă o înaltă valoare artistică ce marc0eaă urmele unei vec0i
tradiţii în pictarea icoanelor.
$inolo"iile
2ictarea minologiilor îşi are originea în ilustraţiile miniaturală ale manuscriselor şi, în special, în
cele din secolele Q6+Q66. =ceste icoane înfăţişeaă sfinţii prănuiţi în fiecare i a anului bisericesc,
formând o altă categorie importantă de icoane aflate în colecţia mănăstirii.
6coanele se preintă într+o varietate de forme, incluând douăspreece icoane mari compuse din
portrete întregi ale sfinţilor din fiecare lună, două mari icoane în formă de diptic, cuprinând toţi
sfinţii din anul bisericesc etc.
Subiectele acestor icoane sunt inspirate în principal din mineiele Sfântului Simeon Metafrastul $sec.
Q6) ce provin din -onstantinopol. <nele din aceste minologii au dublă inscripţie, atât în greacă, cât
şi în iberă, fapt care arată relaţiile strânse dintre Mănăstirea Sfânta Ecaterina şi !iserica Ceorgiei.
1coanele DsinaiticeK
-olecţia de icoane a Mănăstirii Sfânta Ecaterina include un mare grup specific mănăstirii,
majoritatea lucrărilor datând din secolele Q66+Q;. =cestea constau în portrete ale unor importante
personalităţi asociate mănăstirii, mona0i, stareţi şi patriar0i. 9ot în acest grup de icoane se află
repreentări deosebit de frumoase ale Sfântului 2roroc Moise, Sfintei Ecaterina, Sfântului 6oan
Scărarul etc..
Multe din aceste icoane au fost în mod sigur pictate în mănăstire variind ca stil, te0nică, calitate. 2e
lângă valoarea du0ovnicească, importanţa acestor icoane reidă şi în faptul că repreintă o sursă de
informare cu privire la istoria şi arta mănăstirii, ca de altfel şi cu privire la activitatea mona0ilor care
au vieţuit în această comunitate mona0ală.
1coane din secolul al N111 -lea şi din eoca )aleolo"ilor
-olecţia mănăstirii Sfânta Ecaterina cuprinde un număr considerabil de icoane datând din secolul al
Q666+lea şi din perioada dintre secolele Q6;+Q;, cunoscută sub numele Iepoca 2aleologilorD.
=ceasta a repreentat o perioadă de afirmare a noi direcţii artistice care îşi fac pentru prima dată
apariţia în secolul al Q666+lea. 3n fapt, secolul al Q666+lea a pregătit calea pentru artă aşa numitei
7enaşteri 2aleologiene.
-aracteristică acestei perioade este varietatea stilului. 6coane importante datând din această epocă
provin din si0ăstriile din sudul 6taliei şi din insulele controlate de veneţieni aflate în marea =gee. /e
asemenea, stiluri iconografice diferite au fost repreentate şi asimilate la Mănăstirea Sfânta
Ecaterina, de la te0nica delicată a artiştilor din -onstantinopol până la caracterul decorativ al
picturii cipriote.
Spre sfârşitul perioadei biantine iconografia a încetat să adere întru totul la standardele tradiţionale
stabilite. -ei care au pictat icoane au ales să urmee noilor curente dominate de o abordare mai
realistă a portretelor şi scenelor. 8ucrările acestora sunt caracteriate de libertatea e#presiei şi
varietatea tipurilor. =ceste lucrări au dat naştere artei perioadei post+biantine, în special în secolul
al Q;6+lea, îmbogăţind ciclurile iconografice, dar rămânând desc0isă influenţelor venite din partea
picturii renascentiste din =pus.
1coane cretane ost-bi2antine
Mănăstirea Sfânta Ecaterina este cunoscută pentru faptul că a menţinut o strânsă legătură de durată
cu -reta, mai ales prin !iserica Sfânta Ecaterina din 1eraPleion şi, mai târiu, în anii ocupaţiei
turceşti, prin mica biserică Sfântul Matei din -andia.
/e altfel, colecţia iconografică a mănăstirii în care sunt preente lucrări ale unor vestiţi pictori ai
I5colii -retaneD este surprinător de bogată.
:adu %le+andru - Stânca Sfntei Ecaterina
Stânca Sfintei Ecaterina este situată în vârful muntelui omonim $Cebel Tatrin), la altitudinea de
%*KK m, în sudul 2eninsulei Sinai. 7epreintă un important loc de pelerinaj deoarece, potrivit
tradiţiei, aici au fost descoperite moaştele Sfintei Ecaterina.
2rovenind dintr+o familie de rang înalt din oraşul =le#andria Egiptului, Sfânta Ecaterina a primit o
educaţie aleasă. -ând avea doar B( ani, Sfânta Ecaterina l+a înfruntat pe împăratul roman
Ma#imianus, cunoscut drept unul dintre cei mai violenţi persecutori ai creştinilor. :u doar împăratul
a primit mustrarea tinerei Ecaterina, ci şi filosofii păgâni de la curtea lui, aceştia convertindu+se
până la urmă la creştinism.
Sfânta Ecaterina a fost trasă pe roată, simbol care apare şi în icoanele ce o repreintă, iar pe %&
noiembrie JK&, a fost decapitată. -institele ei moaşte le+au luat în acel ceas sfinţii îngeri, Iprecum s+
a văut de credincioşii cei vredniciD şi le+au dus cu cinste în Muntele Sinai.
3n secolul al 6Q+lea, la cinci sute de ani de la martiriul Sfintei Muceniţe Ecaterina, un călugăr a avut
o vedenie în care se făcea că trupul plin de lumină al Sfintei Ecaterina era ridicat de îngeri pe un
vârf în apropiere de Muntele Sinai, unde a rămas neatins.
<rmând sfatul acestui văător cu du0ul, călugării de pe Sinai au urcat pe vârful respectiv şi aici, au
dat peste moaştele sfintei. /e atunci vârful poartă numele Sfintei Ecaterina. =ceastă tradiţie este
confirmată în multe însemnări de călătorie ale pelerinilor, cel mai timpuriu datând din secolul al
Q666+lea. = fost de asemenea repreentat în multe lucrări de artă.
9rupul sfintei a fost aşeat într+o raclă aurită în Mănăstirea ce avea să fie cunoscută începând cu
secolul al Q6+lea, ca Mănăstirea Sfânta Ecaterina.
<lterior, stânca a fost încorporată în bema unei capele, înc0inate Sfintei Ecaterina. /ata e#actă a
construcţiei este necunoscută. -lădirea este menţionată în unele însemnări de călătorie ale
pelerinilor, începând cu sec. al Q;6+lea.
-apela actuală este formată dintr+o singură navă , cu bema înspre răsărit. Aidurile sunt realiate din
piatră fiind tencuite pe interior. /estul de recent, capela a fost restaurată.
Sfânta mare muceni!, Ecaterina din %le+andria şi muntele Sinai
3n cinstea ei a fost ridicată mânăstirea care îi poartă numele, din muntele Sinai M locul unde
/umneeu i+a vorbit proorocului Moise şi i+a descoperit poruncile /ecalogului. Este unul dintre
cele mai importante centre ale mona0ismului răsăritean.
$ănăstirea S'!nta ,caterina din $untele Sinai este un unicat în 'elul ei. 5 'ost şi este
mănăstirea unde se adună to#i ustnicii şi si4aştrii care trăiesc rin crăăturile mun#ilor din
îmre?urimi. Ei vin aici în duminici şi sărbători, la pranice mari, ca să participe la Sfânta 8iturg0ie
şi să primească Sfânta 3mpărtăşanie.
/e la distanţă mănăstirea nu+şi devăluie silueta din pricina idurilor de incintă, foarte înalte, ci doar
turlele se văd, cu cât depăşesc înălţimea idurilor. 6ntrarea în mănăstire se face pe o poartă îngustă şi
joasă, bine ferecată, apoi o altă poartă, tot aşa de ferecată ca prima, şi numai la anumite ore.
>iserica este aşe2ată în o2i#ie centrală a 2idurilor. De ?ur-îmre?ur sunt c4iliile, cu două şi trei
nivele, unde locuiesc călu"ării. 9erenul fiind în pantă se urcă şi se coboară mai multe trepte, de la o
latură la alta a idurilor de apărare, depinde de direcţia în care vrei să mergi.
5ltarul s'intei biserici este aşe2at e ru"ul e care l-a vă2ut $oise ar2!nd, dar nu se mistuia. 5cel
ru" ve"4ea2ă şi acum. Camurile lui sunt e 2idul din satele bisericii, iar rădăcina în S'!ntul
5ltar.
:n S'!ntul 5ltar se a'lă S'intele $oaşte ale S'intei ,caterina. >iserica S'!nta ,caterina este
îmodobită cu icturi murale, de mare valoare, cu 'oarte multe candele a"ă#ate de tavan, aroae
că nu se oate vedea artea de sus ictată a bisericii.
+ine sărută s'intele moaşte ale S'intei ,caterina rimeşte un inel simbol amintire a inelului
dăruit S'intei de către 6ristos Domnul.
$4iecare pelerin care ajunge la Mănăstirea sfintei mari muceniţe Ecaterina din Sinai primeşte drept
evlog0ie $blagoslovenie sau binecuvântare) un inel inscripţionat =gia =ePaterini, în amintirea
minunii pe care a săvârşit+o Mântuitorul 6isus 1ristos cu Sfânta Ecaterina) şi o bucată de piatră de
pe Muntele Sinai, care păstreaă ca o pecete imaginea rugului celui nears,
3ntre obiectele de mare preţ de care se bucură vieţuitorii mănăstirii, dar şi pelerinii, se numără şi
două icoane cu totul deosebite.
6mpresionantă este repreentarea !unei ;estiri, în care 4ecioara Maria ţine în mâna dreaptă, în
poală, un medalion care are gravat un embrion, iar în dreptul inimii sale, nevăut decât sub
fascicolul de lumină al lanternei, este desenat fin, cu o culoare fosforescentă, un prunc, 2runcul
6isus, pe care tânăra 4ecioară Maria 3l purta deja în inima sa în momentul în care =r0ang0elul
Cavriil îi aduce vestea.
/eosebită este şi icoana Mântuitorului 6isus 1ristos 2antocrator, datând din secolul al ;6+lea, care
uimeşte prin forţa sa ine#plicabilă dată de figura asimetrică. 2artea stângă este e#presia iubirii lui
1ristos, iar partea dreaptă 3l repreintă pe 6isus ?udecător.
" altă comoară de care se bucură mănăstirea este 7ugul =prins prin care /omnul i+a vorbit lui
Moise, JDescal#ă-te, căci locul e care te a'li este s'!nt<K $6eşirea J, &)
Motivul rugului este întipărit pe stâncile din Sinai, atât la suprafaţă, cât şi în interiorul lor. 7ugul
învereşte în fiecare an şi este unicul din necuprinsul pustiu arab, deşi aici e#istă numeroase plante
spinoase.
Maria ;hirculescu - Pelerin la M,n,stirea Sfânta Ecaterina din Sinai

7ar se se află în lume persoane care să fie dăruite cu atâtea daruri lumeşti ca şi Ecaterina, născută în
=le#andria în familie de împărat, bogată, frumoasă şi mai ales e#traordinar de înţeleaptă $1omer,
=ristotel, 2laton, ;irgiliu, 1ipocrat sunt doar câţiva din cei a căror meşteşug Ecaterina îl deprinsese
şi îl stăpânea deja la vârsta B( ani ).
-0iar împăratul pe care îl sfideaă public recunoaşte că ei i se cade să împărăţească alături de el,
cerând+o de soţie. 5i totuşi, Ecaterina renunţă la nume şi bogăţie, acceptând să fie întemniţată şi
c0inuită public, renunţă la frumuseţea sa $ Oeu sunt ăm!nt şi cenuşă şi toată 'rumuse#ea ca o
'loare se veşte?eşte şi ca visul iere rin boală sau bătr!ne#e* iar duă moarte cu totul
utre2eşteK), renunţă la înţelepciunea lumească (Oam învă#at tot meşteşu"ul căr#ilor ritoriceşti,
'iloso'ice şi măsurării ăm!ntului şi alte în#eleciuni, dar e toate acestea le-am trecut cu
vederea căci sunt deşarte şi ne'olositoare şi am voit a mă 'ace mireasa Stă!nului 6ristos, care
"răieşte rin roorocul său acestea: )ierde-voi în#eleciunea în#ele#ilor şi ştiin#a ştiutorilor o voi
leădaK).
-e anume poate fi caua unei asemenea radicale întoarceri de la lumesc la du0ovnicesc> -e anume
poate determina o tânără fată, conştientă de calităţile sale neasemuite şi care este îndreptăţită să
ceară orice favoruri lumeşti, să renunţe la ele, dându+şi în final drept jertfă supremă, c0iar propriul
trup> -e anume a înţeles tânăra Ecaterina, cea care cu mintea ei strălucită a atins limitele ştiinţelor
vremii ei, de a oferit totul pentru nimic din cele văute>
OC!vni#i însă la darurile cele mai bune. &i vă arăt încă o cale care le întrece e toate: dra"ostea
şi bunurile eiK sune 5ostolul<
/oar puterea dragostei dumneeieşti, doar /u0ul Sfânt pogorât prin !ote, doar atingerea lui
/umneeu care este iubire puteau să o transforme pe Ecaterina în Mireasa veşnică a /omnului
6isus.
O,u ştiu un t!năr minunat, care 'ără asemănare te întrece e tine în darurile care ai 2is că le ai*
entru că 'rumuse#ea 3ui întrece strălucirea soarelui, iar în#eleciunea 3ui îndretea2ă toate
'ăturile şi e cele sim#ite şi e cele "!ndite. 5oi vistieria bo"ă#iei 3ui se îmarte în toată lumea
şi niciodată nu se îmu#inea2ă, ci cu c!t este îmăr#ită, tot mai mult se înmul#eşte* iar neamul
3ui cel bun este ne"răit, nea?uns, neştiutK îi sune bătr!nul cel în#elet la care ea a 'ost dusă de
mama creştină, entru alinarea su'letului ei.
/in momentul în care cunoaşte, cu mintea şi cu inima, învăţătura 4iului lui /umneeu, Ecaterina
devine una dintre cele mai frumoase şi mai patetice propovăduitoare a creştinismului într+o epocă de
mare prigoană, dar şi plină dovei minunate ale preenţei adevăratului /umneeu alături de fiii Săi.
2articipând la confruntarea publică cu primii &K de înţelepţi ai imperiului, c0emaţi de împărat să+i
combată argumentele pro+creştine, torturată apoi fiic de către cei care pot ucide doar trupul, Sfânta
Ecaterina reuşeşte prin strălucita sa pledoarie şi prin e#emplul său să+i aducă la 1ristos pe toţi
cărturarii cu care discută, pe soţia împăratului Ma#imin M prigonitorul său, pe bunul şi viteaul
dregător 2orfirie împreună cu %KK de ostaşi, precum şi mare parte din poporul care o urma, jelind+o.
Moare bucurându+se că 3l vede pe iubitul său Mire c0emând+o la El Gca să împărăţească împreună
cu /ânsul şi să se veselească în veacul cel fără de sfârşit.
3n ultima sa rugăciune, Sfânta Ecaterina spune, O Doamne 1isuse 6ristoaseM rimeşte su'letul
meu, e care l-am adus ;ie ca ?ert'ă entru dra"ostea 8a. 5du-;i aminte, Doamne, căci tru şi
s!n"e sunt, şi nu lăsa "reşelile mele cele 'ăcute din neştiin#ă, ca să 'ie arătate de cumli#ii
isititori la în'ricoşata 8a ?udecată, ci sală-le cu s!n"ele e care-l vărs entru 8ine şi r!nduieşte
ca truul acesta, care rănindu-se se taie cu sabia, să 'ie nevă2ut de vră?maşii 8ăi cei ce mă
ri"onesc. +aută dintru înăl#imea 8a, Doamne, şi asura oorului acestuia care stă înainte şi-l
ovă#uieşte la lumina cunoştin#ei 8ale. &i acelora care vor c4ema rin mine numele 8ău cel
reas'!nt, dă-le toate cererile cele sre 'olos, entru ca de to#i să se laude măririle 8ale în veciK
$Sina#ar)
3n %& noiembrie JK&, la tăierea capului său nu a curs sânge ci lapte, iar îngerii au ridicat trupul
sfintei Ecaterina şi l+au dus în Muntele Sinai, în locul în care Moise văuse 7ugul =prins.
Marii sale iubiri pentru Mirele 6isus, =cesta i+a răspuns cu măsură dumneeiască! = proslăvit+o
peste veacuri, dedicându+i cea mai vec0e $actualmente) mănăstire activă din lume, situată la poalele
muntelui sfânt în care Moise a primit de la /umneeu 9ablele 8egii, înălţată c0iar pe locul în care a
Moise a văut 7ugul =prins.
2reentând+o, actualul =r0iepiscop al Sinaiului, /amianos, spune, K$ănăstirea (t :caterina este un
centru monastic creştin #rec/ortodo9 de rit bizantin, a cărui via&ă mona.ală se derulează
neîntrerupt de şaptesprezece secole. De 1BII ani în inima deşertului (inai, aceasta şi/a păstrat
caracteristicile ini&iale din vremea ,mpăratului @ustinian ! 2AL/AMA d...". De la $a.omed,
fondatorul islamului, până la califii musulmani şi sultanii turci, trecând prin epoca lui )apoleon,
to&i au preluat mănăstirea sub protec&ia lor, ferind/o inclusiv de 3afuri. ,n lun#a sa istorie,
$ănăstirea (fânta :caterina nu a fost niciodată cucerită, pă#ubită sau distrusă. %raversând toate
epocile, şi/a păstrat intactă ima#inea de loc sacru al Bibliei, aşezându/şi lumina asupra
evenimentelor <ec.iului %estament precum şi asupra continuită&ii proslăvirii (fintei *ecioare $aria
şi a Domnului nostru -isus 4ristos.K
Mănăstirea Sfânta Ecaterina a traversat istoria ca oaă de creştinism, mănăstire liberă, independentă,
autocefală, nesubordonată nici unei patriar0ii ortodo#e şi nici unui sinod. Este, practic, cea mai mică
patriar0ie ortodo#ă din lume, conducătorul ei fiind în acelaşi timp şi egumenul mănăstirii de
călugări.
-u iduri de fortăreaţă de BK+%K m înălţime, de aceeaşi culoare cu rocă aridă din onă, mănăstirea
ridicată în sec F pe locul unei biserici construită de Sfânta Elena, mama Sfântului 3mpărat
-onstantin, cuprinde inestimabile valori de artă creştină, dar cele mai impresionante dintre
comorile sale sunt moaştele Sfintei Ecaterina.
:i s+a spus că pentru toţi pelerinii ortodocşi ajunşi aici se obţine aprobarea de înc0inare la sfintele
moaşte, care sunt astfel scoase din altar. :e+am aşeat şi noi, pioşi, la rândul format de către cele
două grupe de români care ne+am întâlnit în dimineaţa de noiembrie la mănăstirea din Sinai.
!iserică ortodo#ă, cum nu mai văusem de ceva vreme, de când ne preumblăm prin Egipt căutând
vestigii creştine $ toate celelalte biserici şi mănăstiri ale pustiului egiptean preluând masiv influenţe
arabe în ar0itectură şi ornament), biserica mănăstirii Sfintei Ecaterina este plină de candele mari,
care atârnă ca şi ciorc0inii din înaltul tavanului plat, ataşat în sec B( construcţiei care dateaă din
anul &&B !
3n dreapta altarului se află, pe iconostas, mare, cunoscuta icoană a Sfintei Ecaterina cu roc0ie roşie,
iar în faţa ei preotul care ne binecuvânteaă îmbrăcat în veşmintele cunoscute de noi $ în sfârşit!
preoţii bisericii copte au cu totul alt tip de veşminte!) ţine în mâini o pungă din care scoate şi
dăruieşte fiecărui pelerin care sărută sfintele moaşte, câte un inel.
=cesta aminteşte de inelul pe care Ecaterina l+a găsit pe deget dimineaţa, treindu+se din visul în
care, după primirea !oteului creştin, Stăpânul 1ristos i+a spus K 1ată, astă2i te rimesc e tine
mireasa $ea veşnică* deci să ă2eşti arvuna acesta cu dinadinsul şi să nu mai rimeşti
nicidecum arvună de la alt mire ăm!ntescK.
Emoţionaţi, înaintăm în tăcere, dar surpria vine când ajungi să vei sfintele moaşte, într+o raclă
mică de argint şi sticlă, mâna stângă a Sfintei Ecaterina esteS ca vie! Craţioasă ca a unei balerine,
fină, delicată, mâna este plină de inele subţiri, care parcă plutesc pe degetele uşor răsfirateS nici
urmă de trecere a timpului $ BOKK de ani!), este o mână perfectă, care te duce cu gândul la
neasemuită frumuseţe a sfintei S frumuseţe trupească, frumuseţe sufletească, frumuseţe a
spirituluiS
7ămân uimită, dar trebuie să+mi revin repede, pentru că rândul înainteaă, sărut racla cu mâna, sărut
racla cu capul sfintei şi abia ulterior aflu că la moartea sa, îndeplinindu+i o ultimă dorinţă, Mirele
său a trimis îngerii ca să+i ia corpul martiriat, care a dispărut pur şi simplu şi a fost descoperit
datorită unei viiuni a unui călugăr, trei secole mai târiu în muntele Sinai. =tunci, mănăstirea care
deja e#istă şi era înc0inată Sfintei 4ecioare Maria a fost redenumită Mănăstirea Sfânta Ecaterina!
5tiam că 6coana 6isus 2antocrator $ sec ;6) se află în galeria de icoane a Mănăstirii Sinai,
repreentarea este foarte cunoscută şi şoc0eaă prin forţa sa ine#plicabilă, dată poate de figura
asimetrică a Mântuitorului $orice icoană atrage în primul rând prin simetria şi ec0ilibrul compoiţiei,
ori aici este e#act contrariul. şi totuşiS).
8a sfârşitul viitei noastre în Mănăstirea Sinai am căutat Mueul, special pentru această icoană care
mă fascineaă de mulţi ani şi la care voiam să mă înc0in. Este uşor de găsit, se află c0iar la intrarea
în galeria care cuprinde comori de artă creştină $ icoane vec0i, obiecte de cult în metale preţioase,
veşminte ar0iereşti etc).
;ăând că stau mai mult în faţa icoanei Mântuitorului, călugărul mueograf s+a apropiat şi, din
vorbă în vorbă, ne+a descoperit secretul acestei repreentări asimetrice, partea stângă este e#presia
6<!6766 lui 1ristos, partea dreaptă 3l repreintă pe 6isus ?udecător! Cenial iconarul anonim al sec
;6, plin de 0arul /u0ului Sfânt + unică repreentare traversând veacurile creştine!
2ărintele mueograf a luat o lanternă şi ne+a mai pus în valoare o altă icoană din sec B%, foarte rară
ca model, !unavestire, în care 4ecioara Maria ţine în mâna dreaptă, în poală, un medallion care are
gravat un embrion, iar în dreptul inimii sale, nevăut decât sub fascicolul de lumină al lanternei, este
desenat fin, cu o culoare fosforescenţă, un prunc, 2runcul 6isus, pe care tânăra 4ecioara Maria îl
purta deja în inima sa în momentul în care =r0ang0elul Cavriil îi aduce vestea!
Este o minune, într+adevăr, un arbust ca o cascadă, verde mereu, cu frune dar fără flori şi fructe,
traversând secoleleS =cesta este 7ugul =prins, prin care /omnul i+a vorbit lui Moise prin foc.
ODescal#ă-te, căci locul e care te a'li este s'!nt<K $ E#odul, J,&) =cesta este locul cel mai
binecuvântat din mănăstirea Sfânta EcaterinaS -u rădăcina sub altarul capelei, afinul înălţat spre
-er sfideaă legile firii. Este uimitor, ca şi minunea GgravăriiD pe orice piatră de pe muntele Sinai a
desenului acestui rug, căci indiferent cum ai secţiona granitul dur, roşiatic, tot profilul rugului îl vei
găsi.
J Bucură/te, piatră scumpă a Bisericii creştineşti'
Bucură/te, #rabnică izbăvire a celor cuprinşi de supărări'
Bucură/te, vindecătoare tare a celor plini de răni şi dureri'
Bucură/te :caterina, mare muceni&ă a lui 4ristos5K
Monica 0umitrescu - %cas, la Sfânta #n!elepciunii
Mănăstirea Sfintei Ecaterina este fără nici o îndoială cea mai iolată aşeare mona0ală din lume,
fiind situată în peninsula Sinai, în mijlocul deşertului, la apro#imativ J&K Pm de graniţa cu 6srael şi
aproape FKK Pm de -airo. I%* de mii de mile de nimicI a fost adesea descrierea peninsulei. /eşi
aparent uitat de lume, acest punct geografic adăposteşte una dintre cele mai maiestuoase comori ale
"rtodo#iei.
Aidurile mănăstirii se ridică solemn între munţii ce o înconjoară. E o privelişte de vis. 5i, deşi par
mărunte, comparativ cu măreţia rocilor ciudat aruncate până spre înaltul cerului, idurile cetăţii
Sfintei Ecaterina domină desăvârşit tabloul, întregindu+i armonia.
=m visat ani de+a rândul să pun piciorul în Muntele Sinai. -ând visul a fost pe punctul de a se
împlini, m+am simţit ca prinsă într+un iureş. -u greu şi lupte a fost călătoria spre Sinai. S+a
întâmplat în vara lui %KBB. Mă aflam într+un pelerinaj pe cont propriu la 6erusalim, împreună cu
câţiva prieteni. Mai întâi am fost copleşiţi cu preţuri e#orbitante în ceea ce priveşte transportul până
la mănăstire. ;aria între B&K şi %KK de euro de persoană. :i s+a mai pus în vedere şi pericolul unei
astfel de călătorii pe cont propriu. 3n toată dearmarea, am refuat să cred că nu voi avea şansa de a
săruta moaştele Sfintei Ecaterina şi a privi aievea icoana Mântuitorului + !lândul ?udecător. = venit
salvarea de la părintele Serafim 2aşca, superiorul =şeământului românesc din 6erusalim, I5tiţi
engleă, mergeţi cu transportul în comun, nu mai căutaţi e#cursii. =veţi binecuvântarea meaI.
Drumul sre Sinai
-âteva ile mai târiu s+a împlinit şi am pornit cu un autocar în străbaterea celor J&K Pm până la
Eilat, oraşul de graniţă cu Egiptul. 3n ajunul plecării, una dintre fetele din grup a făcut to#iinfecţie
alimentară.
S+a lăsat cu îngrijiri până spre dimineaţă, neştiind dacă vom găsi puterea fiică pentru o călătorie de
OKK Pm. Să mai spun că aproape tot grupul nostru de şase persoane a fost pe punctul de a rămâne în
deşertul :eg0ev> :e+a păit Sfânta Ecaterina. Era ora prânului, mijlocul lunii august, în onă
semideşertică. :+am verificat nici un termometru, dar mi+a rămas imprimată căldura care ne+a ibit
în Eilat. =ici am sc0imbat mijlocul de transport cu un autobu local până în 9aba, la graniţă cu
Egiptul. =m trecut cu emoţie graniţa şi filtrele iudaice, pentru a sări în sus de bucurie când am pus
piciorul în Egipt. =ici ne aşteptau mulţi I"da0I. =ranjasem încă din 6srael să fim aşteptaţi în 9aba
de către un beduin cu un microbu, care să ne ducă la mănăstire. 5tiam doar că îl c0eamă "da0, iar
beduinul + că vorbise cu Monica pentru transport. -ând am întrebat unul dintre beduinii în aşteptare
de clienţi, am făcut greşeala de a spune cine sunt şi pe cine aştept. 3n câteva minute, toţi erau "da0
şi, evident, mă aşteptau.
-ălătoria prin deşertul Sinaiului a fost mirifică. " şosea e#celentă, străjuită de Marea 7oşie şi munţi
deşertici. Crămei de bolovani. 2e întinderea a mai bine de &K Pm am tot văut staţiuni părăsite.
<rme ale revoluţiei egiptene devăluiau colapsul turismului. 4erestre dispărute, palmieri uscaţi,
clădiri deafectate. /eşert uman. ;ăând cum ne sclipesc oc0ii privind spre Marea 7oşie, "da0 ne+a
invitat să ne scăldăm într+una dintre cele mai frumoase one. :e+am aruncat papucii şi am tăbărât în
mare. Aece minute a ţinut bucuria, căci drumul era lung. S+au uscat 0ainele pe noi rapid şi, cu toate
acestea, n+am simţit deloc greul năduşelii. 2arcă era o i frumoasă de vară + nici prea cald, dar nici
răcoare. 3n plin deşert.
)rotectoratul S'intei ,caterina
/upă câteva ore de călătorie am intrat în 2rotectoratul Sfintei Ecaterina + declarat parc naţional al
Egiptului +, o onă de câţiva eci de Pilometri, care cuprinde printre altele mănăstirea, dar şi oraşul
de beduini Sfânta Ecaterina. =u săltat inimile în noi la propriu. 2oarta mănăstirii însă era înc0isă.
!eduinul care era de paă ne+a vorbit dinăuntru, I:u desc0idem până la *I, ceea ce era doar o oră
de aşteptat. -onfuia ne+a învăluit însă când "da0 şi+a sunat prietenul aflat în mănăstire. =veam să
primim informaţii cum că abia a doua i, la ( dimineaţa, vom putea intra pe poarta mănăstirii. 3n
câteva secunde ne+a cuprins denădejdea, noi trebuia să pornim înapoi spre 6srael a doua i, la O
dimineaţa, pentru a prinde ultimul autocar spre 6erusalim, înainte de Sabat. =m speriat bietul beduin
bătând cu pumnii în poarta solidă a mănăstirii. I;rem să vorbim cu părintele Crigorie.I /upă multe
insistenţe, beduinul a desc0is poarta şi ne+a înmânat un telefon. ;ocea caldă a părintelui ne+a
asigurat că la * va începe ;ecernia şi că ne vom înc0ina şi la moaştele Sfintei Ecaterina. I=veţi unde
dormi> =ţi mâncat>I + ne+a cercetat părintele. -um să te încrei în cuvântul unui beduin> Mai târiu
aveam să aflu că de fapt sunt angajaţi ai mănăstirii şi că prin tradiţie o păesc.
1nterior din $ănăstirea JS'!nta ,caterinaO
$area înt!lnire
=u trecut cele FK de minute de aşteptare de parcă ar fi fost doar F. 8a ora *, când beduinul a desc0is
âmbitor poarta, am alergat la propriu, uitând de greutatea rucsacurilor şi că mi se rupseseră şi
sandalele. 3n biserică, răsfiraţi, erau câţiva părinţi. " atmosferă caldă, de linişte. =m uitat cu totul de
noi. ;ecernia a burat şi ne+am demeticit abia când părintele Crigorie ne+a predat unui alt părinte
bătrân. ;orbitor de engleă, părintele ne+a c0emat să ne înc0inăm moaştelor Sfintei Ecaterina. 8e+au
scos din altar. =m făcut o plecăciune şi am sărutat capul şi apoi mâna sfintei. <na dintre fete a simţit
o mireasmă nemaipomenită. Eu mărturisesc sincer că am fost atât de copleşită de întâlnirea cu
sfânta, că n+am mai avut putere să înţeleg ce e cu mine. -red că ni s+a descoperit fiecăruia după
puterea noastră de înţelegere. =m primit fiecare în dar câte un inel, care s+a potrivit perfect pe
degetele noastre. Mai primisem de la prieteni două inele de la sfânta, însă amândouă erau mari.
=cum însă, deşi părintele nu ne+a cercetat mâinile, ne+a oferit inele fi# pe măsura fiecăruia dintre
noi. E de ştiut că toţi pelerinii primesc în dar un inel pe care e inscripţionat însemnul sfintei şi
numele acesteia, în amintirea inelului primit de Muceniţa Ecaterina de la /omnul 6isus 1ristos.
9oate inelele sunt ţinute spre binecuvântare pe degetele moaştelor. =şadar, am primit darul c0iar din
mâna sfintei.
+omori
<imirea a continuat, căci părintele ne+a dus să ne înc0inăm în -apela 7ugului =prins. 9radiţia
spune că altarul acesteia a fost ridicat peste rădăcinile rugului din care /omnul i+a vorbit lui Moise.
<imitor este că rugul creşte din altar şi iese afară prin acoperişul capelei, învăluindu+l. =ici se intră
desculţ, asemeni 2roorocului Moise care şi+a scos sandalele păşind pe pământul sfânt. -apela care
dateaă din secolul al 6;+lea are 0ramul !unei ;estiri.
Cu"ul care creşte din S'!ntul 5ltar !nă deasura caelei
3n fiecare sâmbătă, Sfânta 8iturg0ie se oficiaă în capelă. :e+am continuat drumul spre mueul
mănăstirii, care cuprinde nenumărate icoane şi obiecte de cult, multe fiind cele mai vec0i relicve ale
"rtodo#iei. /in cele %.KKK de icoane aflate în patrimoniul mănăstirii, doar B&K sunt e#puse, multe
datând din secolele ;6+Q. 6coane siriene, georgiene, biantine şi c0iar copte. =mprenta mâinii lui
Mo0ammed atestă faptul că după reidirea de către împăratul 6ustinian, adică din secolul al ;6+lea,
mănăstirea nu a mai fost niciodată cucerită. 2ractic, prin acest document, Mo0ammed asigura
protectoratul direct al aşeământului.
2entru mine însă, timpul s+a oprit parcă în loc atunci când m+am găsit înaintea icoanei Mântuitorului
+ !lândul ?udecător. -u un oc0i judecând aspru şi celălalt senin, plin de compasiune, c0ipul
/omnului 6isus 1ristos în această icoană inspiră o mare adâncime. :u se ştie cine a fost iconarul.
:e+am plimbat apoi paşii pe aleile înguste ale mănăstirii, acolo pe unde cine ştie câţi cuvioşi or fi
călcat şi pe unde o fi trecând cu secole în urmă însuşi Sfântul 6oan Scărarul, iar mai spre ilele
noastre, părintele 2aisie =g0ioritul. !ăieţii au fost caaţi între idurile mănăstirii, iar noi, fetele, am
primit o cameră în clădirea de dinafară. =m mers apoi să ne înc0inăm la osuar. " clădire mică, de
demisol, aflată în afara mănăstirii. =ici, smeriţi, îşi odi0nesc oasele călugării care de+a rândul
veacurilor au vieţuit în Sinai. =m cântat I1ristos a înviatI Sfântului 5tefan Sinaitul, aflat de secole
în scaunul de spovedanie. =m fi rămas acolo. " mireasmă dulce, asemeni mierii, ne+a pătruns
plămânii. = doua i, mirosea până afară.
=m gustat apoi din 0rana simplă a mănăstirii şi ne+am odi0nit vreo jumătate de oră, plănuind să
mergem spre muntele 1oreb. =m pornit la &,JK. 3n BK minute, /omnul a stins lumina pe Sinai şi
soarele a asfinţit brusc. :e+am întors înapoi cu gândul că vom reveni să urcăm Muntele lui Moise. =
doua i, pe la *, a început <trenia. 2orţile mănăstirii s+au desc0is pentru noi, fetele, la &,JK şi am
participat la Sfânta 8iturg0ie în cea mai iolată mănăstire din lume. /imineaţa, când soarele
mângâia doar stâncile pustii ale munţilor, am băut cea mai bună cafea. :u+mi amintesc gustul, însă
mi se umple sufletul şi astăi când retrăiesc clipele de bucurie amestecate cu pace, e#altare, linişte.
Mi+e cu neputinţă să descriu desăvârşit în cuvinte. :e+am luat rămas+bun de la părinţi şi am urcat în
microbu. E#trem de punctual, "da0 aştepta. 8a ora O fi# ne+am reînceput călătoria prin deşertul
Sinaiului. /upă OKK Pm ne găseam iar în 6erusalim.
$untele Sinai, locul unde a 'ost dată 3e"ea lui $oise
S'!ntă ,caterina din $untele Sinai,
Din Cai, o dulce ra2ă de ace să ne dai<
Silviu ;luci - .e<aurul m,n,stirii Sfânta Ecaterina din Sinai
$o2aicul Sc4imbării la 9a#ă de la $ănăstirea S'!nta ,caterina eIecutat din ordinul şi cu
c4eltuiala :măratului 1ustinian
=cesta este motivul pentru care aici s+a păstrat o colecţie unică de icoane, care acoperă întreaga
istorie a !isericii. Se pot admira icoane pe lemn pictate în culori topite în ceară, care sunt într+o
stare de conservare remarcabilă, dar şi moaicul repreentând Sc0imbarea la 4aţă M e#ecutat din
ordinul şi pe c0eltuiala Sfântului 3mpărat 6ustinian.
3n ultimele decenii, la Mănăstirea Sfânta Ecaterina s+a amenajat un mueu în care să fie e#puse B&K
de icoane, din cele peste %KKK de icoane ale mănăstirii de o valoare spirituală, istorică şi artistică
inestimabilă + colecţii ce aparţin perioadei biantine timpurii $sec. ;6+Q) în stilul elenistic, georgian,
sirian şi copt.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina are trei icoane celebre pictate în encaustic $culori topite în ceară),
repreentându+i pe 1ristos, pe Maica /omnului cu 2runcul însoţită de sfinţi şi îngeri şi pe Sfântul
=postol 2etru.
6ristos - c4iul care sur!de, c4iul care ?udecă
:u în ultimul rând, Mănăstirea Sfânta Ecaterina adăposteşte a doua cea mai mare colecţie de
manuscrise creştine din lume, după !iblioteca ;aticanului, însumând J.KKK de manuscrise, dintre
care două treimi în greacă şi restul în arabă, slavonă, siriană, coptă, georgiană, armeană şi etiopiană.
-ele mai multe au conţinut creştin, dar e#istă şi documente cu valoare istorică despre împăraţi,
patriar0i, ar0ierei, egumeni şi sultani.
$aica Domnului cu S'in#ii 8eodosie şi G4eor"4e - icoană la $ănăstirea S'!nta ,caterina
=ceastă colecţie este în curs de digitaliare şi va fi disponibilă online în curând.
Silviu ;luci - Osuarul M,n,stirii Sfânta Ecaterina

2araclisul a fost construit în B(((. Se distinge prin simplitate şi prin stilul ar0itectural neoclasic.
Aidăria este încercuită de o cornişă oriontală şi parapet, în timp ce capetele de apus şi răsărit
preintă proptele decorative.
Sub paraclis se află osuarul mănăstirii. -ă peste tot în lumea mona0ală răsăriteană, când călugării
mor, mai întâi sunt înmormântaţi în cimitir, apoi, după descompunerea trupului, la şapte ani, sunt
degropaţi şi osemintele sunt depuse într+o criptă, aflată sub -apela Sfântului 9rifon. "semintele
stareţilor care sunt şi ar0iereii locului sunt păstrate în nişte nişe speciale. 3n e#terior se găsesc numai
şase morminte.
3ntr+o raclă de lemn cu vitrine se păstreaă moaştele întregi ale Sfântului 5tefan Sinaitul, aşeat şi
astăi pe scaunul spovedaniei.
3n timpul vieţii, acest sfânt stătea la poarta de intrare către vârful Muntelui Sinai, unde asculta
spovedaniile pelerinilor, astfel încât cei care urcau pe munte să fie pregătiţi din punct de vedere
du0ovnicesc. Este amintit de Sfântul 6oan Scărarul. 2rănuirea se face la sărbătoarea tuturor
Sfinţilor Sinaiţi.
Silviu ;luci - Paraclisul :ugului %prins
/upă tradiţie, paraclisul este ridicat c0iar pe locul în care /umneeu i+a vorbit lui Moise dintr+un
rug cuprins de o flacără nepământeană.
Sfânta Scriptură ne spune că, pe când păştea oile socrului său, Moise s+a apropiat de muntele 1oreb.
=tunci a văut un rug care ardea cu o flacără stranie + Nrugul ardea, dar nu se mistuiaD $6eşirea 666 +
%). Scriptura ne spune că din acel rug i+a vorbit /umneeu 3nsuşi, care l+a povăţuit să se întoarcă în
Egipt, să îi strângă pe bătrânii poporului său şi să le spună că /omnul a 0otărât să îi scoată din robie
şi să îi ducă în @ara -anaanului, Nîn pământul unde curge miere şi lapteD. 2entru a fi ascultat, Moise
a primit şi puterea de a face minuni.
3n amintirea poruncii /omnului către Moise, Nscoate+ţi încălţămintea din picioarele tale, că locul pe
care calci este pământ sfânt!D $6eşire J, &), pelerinul poate intra în numai descălţat în 2araclisul
7ugului =prins.
2este milenii, Sfinţii 2ărinţi ai bisericii au văut în acest rug o tipologie a Maicii /omnului. /e
aceea, în iconografia ortodo#ă, Moise este repreentat în faţa unui tufiş care e cuprins de flăcări, în
mijlocul lor fiind repreentată Maica /omnului cu 2runcul. -a şi crengile care ardeau, dar nu se
consumau, la fel şi trupul 2rea Sfintei 4ecioare a primit focul dumneeirii, care nu a mistuit+o.
;edenia lui Moise este, aşadar, o prefigurare a 3ntrupării Mântuitorului 1ristos.
2araclisul 7ugului =prins are pentru aceasta 0ramul !unei ;estiri a Maicii /omnului. Sfânta Masă,
aşeată pe rădăcinile 7ugului =prins, are aşeată în partea stângă o icoană ce o preintă pe Maica
/omnului stând în mijlocul 7ugului =prins, cu 4iul ei în braţe şi pe Moise desculţ, înc0inându+se,
în stânga. 3n absidă e#istă o cruce din moaic din secolul al Q+lea.
Sfânta 8iturg0ie se săvârşeşte în acest paraclis în fiecare sâmbătă.
Augăciune către Sfânta Ecaterina
", Sfântă Muceniţă frumoasă şi+nţeleaptă,
6nelul de logodnă l+ai luat pe mâna dreaptă,
=i vrut să ai drept Mire pe /omnul 6isus,
<itat+ai bogăţia, căci 8+ai iubit nespus!
9u n+ai ştiut ce+i frica de regi, de împăraţi,
:u te+ai uitat la dânşii, că sunt încoronaţi,
:u ţi+ai lăsat credinţa, ci mult ai înmulţit+o,
3ntărind şi pe alţii, fecioară mult+iubită!
:u te+a+nfricoşat moartea ori c0inul, ori durerea,
2entru 1ristos, bătaia, ţi s+a părut ca mierea!
/eci tu, cu rugăciunea, ne umpli de nădejdi,
3n dragostea ta mare, tu, să ne ocroteşti!
Se(nificaţia nu(elui Ecaterina
+ vine de la EPaterine, derivat de la adjectivul Pat0aros care în limba greacă înseamnă Ipur, inocent,
curatI. nume derivate, -aterina, -ătălina, -ătălin, -atinca, -atrina.
Istorioară 0 ine'i drept *naintea =o(nuluiB
/emult, un om l+a întrebat pe un bătrân călugăr,
+ 2ărinte, cine+i drept înaintea lui /umneeu> =m auit povestindu+se despre o mare minune, un om
care putea să boare, să se înalţe singur în vădu0. Este acesta semn că+i drept înaintea lui
/umneeu, asemenea sfinţilor>
+ :u, fiule, nici vorbă!
+ /ar am auit povestindu+se şi despre un om ce putea să meargă pe apă. Este acesta drept înaintea
lui /umneeu>
+ :ici acesta!
+ /ar atunci, cine este drept>
+ Este cel ce+şi duce viaţa liniştit, în credinţă şi în frică de /umneeu. /acă /umneeu ar fi vrut ca
noi să burăm, atunci ne+ar fi dat aripi.
Costul nostru este de a 'i buni creştini. )entru a 'i s'!nt nu trebuie să te înal#i în vă2du4 cu
truul* doar su'letul să #i se înal#e sre cer rin ru"ăciuni şi 'ate bune. 7ici nu trebuie să mer"i
e ae* dar su'letul tău să răm!nă mereu deasura ăcatelor şi să nu se a'unde în ele. Doar aşa,
cu un su'let curat o#i avea o via#ă curată. Doar aşa te o#i c4ema bun creştin şi o#i sera în
m!ntuire.
-el drept se va cunoaşte, astfel, după viaţa sa liniştită şi după traiul cumpătat. 5i el
va fi drept şi înaintea oamenilor şi înaintea lui /umneeu.
O:i cinstim e s'in#i, imit!ndu-i.K (S'!ntul 1oan Gură de 5ur)
ristina Svet ' 7agiografia icoanei Sfintei Ecaterina

<na dintre cele mai cunoscute icoane ale Sfintei Ecaterina este din secolul al Q666+lea şi se află în
Mănăstirea Sfintei Ecaterina din Sinai. =ici, Sfânta Ecaterina este înfăţişată cu veşminte împărăteşti,
întrucât era de viţă regală, fiica domnitorului din -ipru. 2e cap are o coroană cu pietre preţioase, iar
în partea de jos a veşmântului se află o bucată de material în formă de scut, ceea ce semnifică rolul
sfintei + protectoare a credinţei. 3n mâna dreaptă, Sfânta Ecaterina ţine crucea, arma împotriva
vrăjmaşilor, iar cealaltă mână e desc0isă într+un gest de rugăciune şi de acceptare a 0arului.
3n jurul Sfintei Ecaterina sunt ugrăvite scene din viaţa ei. 7ândul de sus, din prima scenă, relateaă
arătarea îngerului către Sfânta Ecaterina, după care este înfăţişată înaintea 3mpăratului Ma#imian.
<rmătoarea compoiţie cuprinde discuţia cu filosofii păgâni, pe care sfânta i+a învins cu
înţelepciunea sa. 3n partea de jos a icoanei sunt scenele de martiriu, arderea pe rug şi tragerea pe
roată. 3n stânga şi în dreapta e convorbirea sfintei din temniţă cu împăratul. <na dintre cele mai
importante scene este aceea în care este repreentat finalul său tragic, de tăiere a capului.
=ceastă icoană însumeaă evenimentele importante din viaţa sfintei, care dau mărturie de trăirea şi
viaţa sa în 1ristos /omnul. 3n faţa ei s+au făcut multe minuni şi vindecări sufleteşti şi trupeşti.
Mihai'Alex 2lteanu ' Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina *n iconografie
Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina este ugrăvită conform Erminiei picturii biantine a lui /ionisie
din 4urna, sub c0ipul unei tinere, înveşmântată ca o împărăteasă, având pe cap o coroană, iar în
mâini ţinând o -ruce şi o ramură de finic.
=semenea celorlalţi mucenici, Sfânta Ecaterina este înveşmântată cu o tunică rosie, prevăută cu
mâneci lungi, strânse cu mânecuţe. =ceasta este împodobită la gât, talie, poale şi mânecuţe cu un tiv
de aur şi pietre preţioase. -uloarea roşie a tunicii repreintă culoarea sângelui, a jertfei lui 1ristos şi
simbolieaă moartea martirică.
3n unele icoane ale Sfintei, alături de ea se mai ugrăveşte şi o roată cu ţepi mari de fier la e#terior,
ca mărturie a c0inurilor la care a fost supusă pentru credinţa în 1ristos.
/ionisie din 4urna se opreşte şi asupra anumitor momente importante din viaţa Sfintei Muceniţe
Ecaterina, povăţuindu+l pe iconar în realiarea acestora.
=stfel, putem întâlni icoane ale Sfintei care o înfăţişeaă pe aceasta primind învăţături de la
du0ovnic, boteându+se, arătând îndrăneală înaintea împăratului, contraicându+se cu cei &K de
ritori, fiind în temniţă, fiind pusă pe roată de ostaşi, tăierea capului Sfintei Ecaterina, mutarea
Sfintelor sale Moaşte de către îngeri în Muntele Sinai şi îngroparea.
Icoane
/ionisie din 4urna arată că Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina se ugrăveşte tânără, înveşmântată ca o
împărăteasă, având coroană pe cap, iar în mâini ţinând o cruce şi o ramură de finic. <neori se
ugrăveşte alături de ea şi roata pe care a fost c0inuită, cu ţepi, cu ţepi mari de fier la e#terior.
/ionisie mai arată şi cum se ugrăveşte viaţa Sfintei Ecaterina şi minunile săvârşite de aceasta.
9acerilor de bine ale tale nu suntem vrednici a mul#umi, ,caterina, entru că nici o s!r"uin#ă n-
am us care să ne aroie de dra"ostea lui Dumne2eu şi nici un bine n-am lucrat entru
aroaele nostru, care să ne aducă îndurare, ci tu, ca bună şi bl!ndă ce eşti, roa"ă-te lui
Dumne2eu să ne ierte nesocotin#a şi ăcatele noastre şi să rimească acest cuv!nt de smerenie:
5liluia<
=indecă rănile su'letelor noastre, $are $uceni#ă, că "reu ătimim, şi te roa"ă entru noi
)reas'intei 7ăscătoare de Dumne2eu, să ne i2băvească de isitele şi de rime?diile cu care
vră?maşul ne în"ro2eşte* entru aceasta, ştiindu-te e tine "rabnică aărătoare de vra?maşi #ie ne
ru"ăm.
9rescă - +atedrala $itroolitană din 8imişoara
1coana S'intei ,caterina >iserica din )odul-D!mbovi#ei, 5r"eş
9rescă - $ănăstirea )!n"ăra#i, 7eam#
9rescă - $ănăstirea S'!ntul 7ectarie, ,"4ina, Grecia
1coană - $ănăstirea S'!nta ,caterina, ,"4ina, Grecia
1coană -
$ănăstirea S'!nta ,caterina, ,"4ina, Grecia
1coana S'intei $are $uceni#e ,caterina de la >iserica 8oma +o2ma din 1aşi
1coană cu S'!nta $are $uceni#ă ,caterina de la >iserica >una =estire din >ucureşti, cartierul
+r!n"aşi
1coană cu S'!nta $are $uceni#ă ,caterina de la >iserica >una =estire din >ucureşti, cartierul
+r!n"aşi
1coană cu S'!nta $are $uceni#ă ,caterina de la >iserica >una =estire din >ucureşti, cartierul
+r!n"aşi
1coană - $ănăstirea S'!nta ,caterina, ,"ina, Grecia
1coană - $ănăstirea S'!ntul ,'rem Sirul, Grecia
9rescă - $ănăstirea S'!ntul ,'rem Sirul, Grecia
1coană - $ănăstirea
S'!nta ,caterina, ,"ina, Grecia
1coană - +atedrala S'!ntul $i4ail, Piev
S'!ntă $are $uceni#ă ,caterina, roa"ă-te lui Dumne2eu entru noi<
+!ntare de mul#umire î#i aducem #ie noi, smeri#ii, căci cu mare dar ne-ai învrednicit e noi
?ert'indu-te e tine însă#i entru dra"ostea dretei credin#e. )rimeşte dar, $uceni#ă, această
ru"ăciune şi ne dă vindecare neutin#elor în tot cursul vie#ii noastre, entru ca dimreună cu
tine să binecuv!ntăm e Dumne2eu şi să-3 slăvim. 5min.
:n#eleată şi 'rumoasă ,caterina, vrednică $uceni#ă a lui 6ristos, rimeşte această u#ină
ru"ăciune a noastră şi te roa"ă entru noi să ne dăruiască >unul Dumne2eu iertare ăcatelor,
ace, sănătate şi a?utor în toate cele bune, c!nt!nd lui Dumne2eu: 5liluia<

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->