Sunteți pe pagina 1din 3

Copita umana - Bullying si Cyberbullying In data de 7 septembrie 2012, Amanda Todd a postat in filmulet de 9 minute pe YouTube intitulat Povestea

mea: Lupta, intimidare, sinucidere i autoagresiune, n care ea a folosit o serie de carduri flash dezvaluindu-si experiena ei de a fi agresata. Mesajul video a devenit viral, cu peste 1,600,000 vizualizri pn n octombrie 13, 2012, multe ziare online din ntreaga lume mentionandu-l. n timpul videoclip-ului Amanda spune c, n timpul clasa a aptea, ea a folosit videochat-ul pentru a ntlni oameni noi, pe internet, primind complimente pentru look-ul ei. Un strin a convins-o pe Amanda Todd s-si arate sni goi iar mai tarziu individul a santajat-o si amanintat-o ca expune fotografia pe internet daca nu face si un show. Amanda Todd mai spune c n timpul vacantei urmatoare de Crciun , poliia a informat-o c fotografia deja circula pe internet. Vestea i-a provocat Amandei Todd o imensa anxietate iar ulterior la scurt timp a fost diagnosticata cu depresie majora si tulburare de panica. Familia ei sa mutat ntr-o cas nou, dar ea a inceput sa ia droguri i sa consume alcool. Anxietatea sa s-a agravat pana la un punctul n cazul n care i-a fost aa de ru c nu a putut prsi casa. Un an mai trziu a reaprut individul agresor ce-si creease un profil pe Facebook cu fotografia ei topless ca imagine de profil. Din nou, Amanda Todd a fost tachinata pana cand i-a schimbat n cele din urm coala pentru a doua oar. La acest punct ea declara mai incantata c a nceput s chat-uiasca cu "un prieten vechi", care prea c o place. Prietenul i-a cerut Amandei s vin la el acasa ,iar aceasta s-a dus si au facut sex intr-o zi cand prietena individului era plecata in vacanta. In sptmna urmtoare, prietena individului impreuna cu grupul acesteia au atacat-o pe Amanda Todd la coal, strigandu-i insulte i trantind-o la pmnt. n urma incidentului Amanda Todd ncercat s se sinucid band clor, dar a fost dusa de urgenta la spital pentru a i se face spalaturi stomacale. Dup ce sa ntors acas, Amanda a descoperit postate pe Facebook mesaje abuzive despre incidentul petrecut. Familia ei s-a mutat de data aceasta ntr-un alt ora pentru a ncepe o viata nou, dar Amanda nu a reuit s scape de trecut. ase luni mai trziu, alte mesaje postate pe retelele sociale au reinceput abuzul. Ea a inceput sa se taie i anxietatea ei a inceput iar sa creasca alarmant. n ciuda prescrierii de antidepresive i a consilierii psihiatrice (??), intr-un moment de cadere psihica a luat o supradoz urmand o internare de dou zile n spital. Amanda Todd a fost in continuare umilita de ctre ali elevi din noua ei coala pentru notele sale mici (ea avea dizabiliti de nvare) dar i pentru timpul petrecut n spital pentru tratarea depresiei ei severe. http://www.youtube.com/watch?v=ej7afkypUsc http://www.youtube.com/watch?v=_smLYQo3TuA&feature=related http://www.calgaryherald.com/news/Amanda+Todd+Alberta+brings+tough+anti+bullying+Education/73 94562/story.html http://communities.washingtontimes.com/neighborhood/heart-without-compromise-children-andchildren-wit/2012/oct/17/bullied-death-tragic-story-amanda-todd/ Pe 10 octombrie 2012 la ora 06:00 (PDT), Amanda Todd a fost gsit moart n propria casa, moarte survenita prin sinucidere spanzurare aleasa ca punct final al sirului interminabil de agresiuni, posibil si cu ajutorul antidepresivelor puternice recomandate, clar insa din cauza neputintei ei si a familiei de a face fata situatiei deja scapate de sub control si ignorata mai mult sau mai mai putin de cei din jur. Exemple similare sunt multe si din colturi diferite ale lumii, din pacate insa tot mai dese ! Pare o epidemie careia inca nu i s-a gasit vaccin si care te loveste pe neasteptate... Asa sa fie oare ??? Octombrie este luna contientizarii si prevenirii agresiunii la nivel national in SUA . Mai multe exemple recente, extrem de mediatizate, de copii agresati - inclusiv cazul tragic al adolescentei din Canada, Amanda Todd, care a facut publice pe YouTube experienele ei cu agresorii i antajul la care a fost supusa chiar cu o lun nainte de a fi gsita moarta - precum si proiectul editorialistului Dan Savage, It gets better au atras atentia ntregii lumi asupra agresiunii denumita bullying. n mod evident , aceasta rmne o problem important n coli. n timp ce profesorii pot fi mai atenti la comportamentele agresive, colile au gsit interesanta ideea de a institui politici pentru reducerea i prevenirea hr uirii.

Prin evaluarea frecventei si a severitatii agresiunii, precum si stabilirea strategiilor de intervenie, colile in colaborare cu parintii copiilor pot lua msuri semnificative, oprind fenomenul nainte de escaladarea si iesirea de sub control. Ce reprezinta de fapt bullying-ul ? Bull in lb.engleza inseamna taur. Bullies ( in aceeasi limba) inseamna agresori, iar Bullying este actiunea agresiva (verbal, actional si implicit emotional) desfasurata intre doua sau mai multe persoane si incepe prin intimidarea unuia de catre celalat. Poate nu intamplator radacina termenului este taur, cu trimitere la brutalitate, luat in coarne, forta conflictuala si comportament agresiv. Intimidarea si amenintarea este o ncercare agresiva , de obicei sistematic si continua in scopul subminarii i ranirii cuiva pe baza unor slbiciuni percepute la acesta. Dei frecvent asociate cu copii, agresiunile pot aparea la orice varsta, iar membrii grupurilor minoritare sunt mult mai susceptibile de a fi hruii la varsta adulta ( in limbaj de specialitate mobbing-ul). Un exemplu de bullying Intimidarea agresiva a elevilor este probabil, forma cea mai bine-cunoscuta de bullying. Copiii pot intimida fizic pe alti copii de lovindu-i, lund in posesie cu forta obiectele acestora, deteriorandu-le sau nu. Intimidarea poate fi, de asemenea, verbala i poate include tactici de excludere, poreclire i ameninarea cu bataia. O problem n cretere este cyber-bulling constand in utilizarea internetului i a altor tehnologii de comunicare pentru a face ru n mod deliberat unei alte persoane. Unele studii indica faptul ca baietii sunt mult mai probabil s se angajeze n agresiuni fizice n timp ce fetele sunt mai inclinate spre a participa la agresiuni verbale. Din acest motiv, agresiunile fetelor pot fi subestimate i pot dura mai mult nainte de a fi observate. Atacurile pot aprea, de asemenea si la varsta adulta. n ultimii ani, la locul de munc agresiunile au primit o atenie semnificativ (si un nume mobbing-ul). Aceste agresiuni pot lua forma de hruire sexual, ncearcarea de a smulge favoruri, excluderea unor oameni din sedinte sau activitati, brfe sau alte forme de ostilitate fi. Unele forme de intimidare si hruire la locul de munc n special cele din punct de vedere sexual, sunt de atacabile in justitie si penalizate legal. Efectele bullying-ului Intimidarea agresiva poate scdea dramatic stima de sine a victimei. Atunci cnd apare n copilrie, aceasta poate interfera cu dezvoltarea de aptitudini sociale i rela ii normale. Victimele agresiunii simt de multe ori frica de a mearge la locul unde s-a petrecut agresiunea, fapt deosebit de problematic atunci cnd agresiunea se produce la locul de munc sau la coal. n cazuri extreme, intimidarea si agresarea victimelor poate avea drept consecinta tentativa de sinucidere. n ultimii ani, au existat mai multe sinucideri intens mediatizate, cazuri provocate cel puin n parte de cel putin un tip de agresiune. Psihologii definesc agresiunea de tip bullying ca un model constand in urmtoarele comportamente (nu neaparat toate simultan): - Excluderea social - Calomnie (transmisa din gur n gur, prin social media, etc) - Abuz direct verbal - Alte forme de violen psihologic de tip "rzboi" (serialul "Mean Girls" e un exemplu pentru a obine o idee) - Altercatii fizice neprovocate de victima, ca ex: impingeri, inghiontiri mai ales daca sunt severe si cu greu pot fi catalogate ca rezonabile si neintentionate. O astfel de actiune trebuie amendata imediat de la prima intentie. - Agresiuni sexuale neprovocate de victima ca de ex : atingeri nepotrivite pe anumite zone intime. O aciune imediat ar trebui s apar dup prima intentie sau n cazul n care astfel de acte sunt folosite ca ameninri. Victimele pot fi inte din cauza unei calitati unice sau a unui set de caliti ce diferentiaza tanarul de ceilalti colegi ai sai. Caliti sau caracteristici, cum ar fi inteligenta, atractivitatea, o dizabilitate de nvare, precum i depresia sau anxietatea specifica pot seta un tanar ca fiind o potentiala victim. Nu intotdeauna se intampla asa, dar in experienta mea s-a intamplat mai des asa. Agresorii nu se potrivesc de obicei stereotipului de bruta. De multe ori, agresorii sunt carismatici, arata o empatie mare fa de cei n

"cerc", i au alte calit i dezirabile, care fac colegii sa graviteze in jurul lor. Aceste calit i, la rndul lor, mprumut o form de acceptabilitate a comportamentului lor, fie printr-o teama pe care altii o au de a nu fi acceptati sau de a fi vizati, ori din cauza convingerii c un "copil bun" nu ar aciona n acest fel fa de altul decat daca acela ar merita agresiunea. O forma caracteristica si foarte actuala de bullying este cyber-bullying-ul, respectiv atacurile pe internet si telefonie mobila, atacuri cu intentie de subminare a stimei de sine, a umilirii, batjocoririi, amenintarii si calcarii in picioare a unei alte fiinte presupusa victima. Preventie si solutii salvatoare Dac bnuii sau tii c cineva este agresat, este foarte important sa-i oferiti sprijin. Asigurai victima agresiunii ca totul se va ncheia n cele din urm, i ajutati-o sa identifice strategii pentru rezolvarea problemei. O mrime nu se potrivete tuturor, astfel nct o varietate de strategii i interven ii ar trebui s fie luate n considerare, n funcie de situaia specific. Sfaturi anti-agresiune pot fi gasite atat pe internet cat si in cabinetele specializate in managementul conflictului si comunicare. De multe ori, obinerea de sfaturi de la un terapeut sau un consilier psihologic a putut ajuta prevenirea sau stoparea unei terorizari si cercul vicios agresor-victima. Fetele agresor pot de asemenea beneficia de consiliere, unde pot nva s-i asume responsabilitatea pentru comportamentul lor i s identifice sursa si supapele adecvate de defulare a furiei i nevoii lor de control. Prevenirea este esenial, i trebuie s vin att din familie cat i din societate ( ex: scoala). Prinii pot s discute cu copiii lor despre agresiune, chiar nainte de a se produce. Explicarea fetelor cum s reacioneze n situaii cu potenial dificil nainte de a se dezvolta este esentiala ajutand astfel fetele tinere sa-i mbunt easc stima de sine prin dezvoltarea unor puternice interese scolare, sportive sau extracolare, sa-i gseasca prieteni care mprtesc interese similare (astfel nct statutul lor social sa nu fie la fel de critic), si ar putea reduce vulnerabilitatea acestora in a se ncadra in categoria victime. colile ar trebui s ofere iniiative anti-intimidare, inclusiv formarea personalului, programe pentru elevi, precum i servicii de consiliere atunci cnd este necesar. Cnd prin ii, colile i comunitatea promoveaza un mediu n care agresiunea este inacceptabila, e mai probabil ca si mai puine fete (i biei) vor trebui sa se confrunte cu bullying-ul. Nu asteptati sa vedeti taurul.... De cele mai multe ori este prea tarziu!