Ingineria Mediului

2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 1
INGINERIA MEDIULUI
Asistent univ. dr. ing.
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
O CHESTIUNE DE TIMP?
Daniel LEPADATU
Absolvent Facultatea de Constructii IASI
Sectia cu predare in limba franceza
1998
MASTER Studii aprofundate
Protectia si reabilitara cladirilor
1999
DOCTORAT - FRANTA
Universit dAngers
2006
CURS de Specializare CADASTRU, GEODEZIE, CARTOGRAFIE
Facultatea de Hidrotehnica Iasi
2007
Catedra de Constructii Civile si Industriale
Facultatea de Constructii IASI
2006
Adresa de contact
daniel.lepadatu@gmail.com
TOPIREA GHETARILOR
INGINERIA MEDIULUI
NUMARUL DE CREDITE = 3 ECT
FORMA DE EXAMINARE
SCRIS DE TIP GRILA
NOTA FINALA
NOTA DE LA EXAMEN 50%
NOTA DE LA PROIECT 50%
Determinarea impactului asupra mediului a
incalzirii unei cladiri de locuit.
TOPIREA GHETARILOR
NOTIUNI INTRODUCTIVE
MEDIUL INCONJURATOR
Ansamblu de factori naturali si artificiali
Fizici, biologici si sociali
PROTECTIA MEDIULUI
Ansamblul de masuri intreprinse cu scopul de a
pastra echilibrul ecologic:
- prevenirea poluarii
- mentinerea factorilor naturali
- garantarea conditiilor de viata si de
munca pentru generatiile viitoare
TOPIREA GHETARILOR
STIINTA MEDIULUI INCONJURATOR
Ansamblu de notiuni necesare studierii impactului
OMULUI asupra MEDIULUI.
Stiintele care servesc stiinta mediului:
Agricultura, Filosofia, Geografia, Informatica,
Biologia, Legislatia, Sociologia, Economia
Fizica si Chimia
POLUANT
SUBSTANTA (solida, lichida sau gazoasa)
prezenta in NATURA cu efecte negative asupra
SANATATII si MEDIULUI
TOPIREA GHETARILOR
DESEU
Orice reziduu rezultat din procedeele
industriale, Orice BUN abandonat de OM
ECOLOGIE
Stiinta care studiaza ecosistemul
Relatiile dintre VIATA si MEDIU
Influenta MEDIULUI asupra dezvoltarii
VIETII
TOPIREA GHETARILOR
ECOSISTEM
Ansamblu de factori fizici (sol, apa aer,
lumina, temperatura) numit HABITAT sau
BIOTOP si ORGANISMELE VII
NIVEL DE POLUARE
Concentratia probabila dintr-un factor de
mediu inconjurator masurata intr-o zona
sau intr-un punct si comparata cu cea
admisa de norme (CMA)
TOPIREA GHETARILOR
INVENTAR DE POLUANTI
Ansamblul de factori poluanti exixtenti intr-o
anumita zona
POTENTIAL POLUANT
Nivel posibil de poluare datorat unui factor poluant
existent intr-o anumita zona
CMA
Concentratia Maxim Admisa produsa de n
factor poluant si care daca nu este depasita nu are
efecte negative asupra sanatatii.
TOPIREA GHETARILOR
DEZVOLTARE DURABILA
Dezvoltarea care SATISFACE NEVOILE
PREZENTULUI fara a COMPROMITE
(DIMINUA) NEVOILE VIITORULUI
STRATEGIE
Ansamblul de METODE si MIJLOACE
combinate cu scopul de a atinge un SCOP
precis.
TOPIREA GHETARILOR
DEZVOLTARE DURABILA
Factori implicati:
Magnitudinea populatiei Pamantului
Reducerea resurselor naturale
Lipsa acordurilor Internationale in domeniu
Decalajul prelungit dintre procesele din
ecosistem
Relatia MEDIU ECONOMIE
Implicarea OMULUI
TOPIREA GHETARILOR
DEZVOLTARE DURABILA
GRIJA pentru MEDIU este ESENTIALA
DEZVOLTAREA COMPORTAMENT ECOLOGIC
POLITICI DE MEDIU pe termen LUNG
IMBUNATATIREA mediului SOCIO-ECONOMIC
NOI INSTRUMENTE in DEZVOLTAREA
TEHNOLOGICA
COOPERARE INTERNATIONALA
TOPIREA GHETARILOR
ROMANIA - INFORMATII
Romnia este o tara de dimensiuni
medii, cu o suprafata de 238391 kmP
(a treisprezecea tara din Europa)
si o populatie de 21733556 locuitori.

TOPIREA GHETARILOR
ROMANIA - INFORMATII
Pentru atingerea obiectivelor de
baza ale politicii de dezvoltare
regionala, Legea nr. 151/1998 a
permis constituirea a 8 regiuni
de dezvoltare, prin asocierea
voluntara a judetelor.
REGIUNILE DE
DEZVOLTARE
1) Nord-Vest, 2) Nord-Est
3) Sud-Vest, 4) Sud-Est,
5) Sud, Vest, 6) Centru, 7) Bucureti i Ilfov
TOPIREA GHETARILOR
RESURSELE NATURALE ALE ROMANIEI
Prin resurse naturale se ntelege totalitatea
elementelor naturale ale mediului nconjurator
ce pot fi folosite n activitatea umana:
resurse neregenerabile
minerale combustibili fosili;
resurse regenerabile
apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
resurse permanente
energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor
TOPIREA GHETARILOR
RESURSELE NATURALE NEREGENERABILE
Extractia si folosirea combustibililor fosili
(carbuni, petrol),
exploatarile miniere, industria siderurgica si
metalurgica, industria energetica,
industria chimica si petrochimica,
industria celulozei si hrtiei,
industria materialelor de constructii si altele,

contribuie substantial la poluarea
factorilor de mediu cu poluanti comuni :
(dioxid de sulf, dioxid de carbon,
oxizi de azot, amoniac),
cu metale grele, pulberi sedimentabile si
pulberi n suspensie alti poluanti specifici
(formaldehide, hidrogen sulfurat, sulfura
de carbon, clor, cloruri )
TOPIREA GHETARILOR
RESURSELE NATURALE REGENERABILE
Apa
Solul
aerul,
lemnul,
biodiversitatea
stocurile de peste

Canal Dunare
Marea Neagra
Litoral
Marea Neagra
Dunarea
TOPIREA GHETARILOR
RESURSELE NATURALE PERMANENTE
ENERGIA
EOLIANA
ENERGIA
SOLARA
TOPIREA GHETARILOR
DESEURI
ARUNCATE
LA INTIMPLARE !
TOPIREA GHETARILOR
RECICLAREA DESEURILOR
TOPIREA GHETARILOR
ECHILIBRUL ECOLOGIC

BIOSFERA NATURA VIE
Plante si animale
Sistem complex
Legi specifice de dezvoltare si existenta
RATA MORTII ~ RATA NASTERILOR
ECHILIBRU FRAGIL
DEZECHILIBRUL SISTEMULUI
TOPIREA GHETARILOR
ECHILIBRELE BIOSFEREI
Echilibre CHIMICE
Procesele metabolice
Echilibre ENZIMATICE
Dezvoltarea organismelor
Procesele fiziologice
Echilibrul intre EXIGENTELE INDIVIZILOR
(cerinte de hrana, apa, climat, etc.)
ACCESIBILITATILE EXTERIOARE (posibilitatile
oferite de MEDIU)
CONSERVAREA ECHILIBRELOR ASIGURA
Continuitatea biosferei si a populatiei
TOPIREA GHETARILOR
LEGILE EVOLUTIEI
COMUNITATILOR ECOLOGICE
DEZECHILIBRE
INTERVENTIA OMULUI
MODIFICAREA FACTORILOR LOCALI
Apa, sol, aer
Agricultura si irigatii
POPULATIE
SPECIE
SPECIE
POPULATIE
Comunitate
ecologica
BIOM
Marin,
Padure tropicala
Campie
TOPIREA GHETARILOR
LEGILE EVOLUTIEI
COMUNITATILOR ECOLOGICE
LEGILE FUNDAMENTALE
ALE VIETII
RECICLAREA MATERIALELOR
SURSE EPUIZABILE
ECONOMIA DE ENERGIE
REDUCE POLUAREA
TOPIREA GHETARILOR
FACTORII DE MEDIU
FIZICI
AER, APA
LUMINA, SOL
BIOLOGICI
HRANA, POPULATIA
BOLILE
TOPIREA GHETARILOR
AER
Poluarea aerului
GRAVA PROBLEMA - EFECTE
Termen MEDIU si LUNG
SANATATE
RESURSELE
BIOLOGICE SI
ECOSISTEMELE
PAGUBE ECONOMICE
EFECTUL DE SERA
DISTRUGEREA
STRATULUI DE
OZON
TOPIREA GHETARILOR
AER
Problemele actuale de mediu
efectul de sera;
distrugerea stratului de ozon;
acidifierea;
micropoluantii;
producerea ozonului troposferic
particulele n suspensie.
TOPIREA GHETARILOR
AER - POLUANTI
Sursele principale emitente de poluanti sunt:
sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe
mari platforme industriale, dar si intercalate cu
zone de locuit intens populate (dezvoltate
preponderent pe verticala);
circulatia auto, n special de-a lungul marilor
artere incluznd si traficul greu;
santiere de constructie si betoniere;
centralele electrotermice;
surse difuze de combustie;
TOPIREA GHETARILOR
EFECTUL DE SERA
Radiatia incidenta de la SOARE
mic, strabate usor ATMOSFERA
Radiatia reflectata sau emisa de
PAMANTUL incalzit
Se elimina excesul termic terestru
Este ABSORBITA partial de
Dioxidul de carbon si de
Vaporii de apa din Atmosfera
TOPIREA GHETARILOR
Schimbari climatice.
Protocolul de la Kyoto
Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra
schimbarilor climatice, adoptata n 1992, atrage
atentia asupra cresterii emisiilor n atmosfera a
gazelor cu efect de sera ca urmare a
activitatilor umane.
Efectul de sera
ncalzire suplimentara a scoartei terestre,
efecte negative - ecosistemelor si a starii de
sanatate a oamenilor.
TOPIREA GHETARILOR
In ultimii 100 de ani temperatura medie
globala a crescut cu 0,6 C si n Europa cu
1,2 C, iar deceniul 90 a fost cel mai calduros
din ultimii 150 ani.
Se preconizeaza ca temperaturile vor creste
cu 1,4 - 5,8 C pna n 2010, cresterile cele
mai mari nregistrndu-se n Europa de Est si
Sud
TOPIREA GHETARILOR
Protocolul de la Kyoto, din decembrie
1997,
Conventia privind schimbarile climatice
Protocolul de la Montreal referitor la
substantele care epuizeaza stratul de ozon
si s-a desfasurat pe tema limitarii
cuantificate a emisiilor de gaze cu efect de
sera si angajamentul reducerii acestora.
TOPIREA GHETARILOR
ANGAJAMENTUL ROMANIEI
Prin Legea 3/2001, Romnia a ratificat
Protocolul de la Kyoto Conventia Cadru a
Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera n perioada
2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii nregistrate n
anul 1989;
realizarea pana in 2007 a unui sistem national de estimare a
emisiilor de gaze cu efect de sera;
elaborarea si implementarea politicilor n vederea
promovarii dezvoltarii durabile;
realizarea nainte anul 2008, a Registrului National de emisii
de gaze cu efect de sera.
TOPIREA GHETARILOR
Gazele cu efect de sera
Protocolul de la Kyoto nominalizeaza gazele cu efect
de sera ca fiind:
dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot,
hidroflorocarburile, perflorocarburile si hexafluorurile de
sulf.
TOPIREA GHETARILOR
Deteriorarea stratului de ozon
In stare naturala, ozonul se gaseste n
stratosfera n proportie de 90%, la circa
10-50 km altitudine, cu un maxim ntre
20 si 35 km, prezent n atmosfera n
concentratie de 0,04 ppm (parti pe
milion).
TOPIREA GHETARILOR
Concentratia ozonului stratosferic este
afectata de:
distrugerea chimica de catre halogeni,
variatiile radiatiei solare (n particular ale radiatiei
UV).
Invers, ozonul stratosferic are un rol activ n
determinarea structurii termice, dinamice si
chimice a stratosferei si troposferei si deci,
exercita un impact direct asupra climatului.
TOPIREA GHETARILOR
Halogenii eliberati de la sol,
clorofluorcarboni (CFCs), hidrocloro-fluorcarboni
(HCFCs) si hidrocarburi de brom
Sunt convertiti n forme active, n stratosfera
medie si superioara unde contribuie la cresterea
nivelelor naturale de clor, distrugnd ozonul.
Reciproc, modificarea ozonului poate afecta
temperaturile stratosferice si troposferice prin
procesele radiative de unda lunga si scurta.
Ozonul troposferic este influentat, de asemenea,
prin schimbul stratosfera-troposfera si prin
procesele chimice.
TOPIREA GHETARILOR
Bibliografie

Protectia Mediului Curs bilingv (Fr, Ro)
Conf. dr. ing. Maricica Vasilache si Gh. Ionescu
Vasilache, 1998.
RAPORT privind STAREA MEDIULUI N
ROMNIA N ANUL 2004
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII
APELOR, AGENTIA NATIONALA PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI
Bucuresti 2005
INGINERIA MEDIULUI
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
APA PAMANT
Total in oceane: 1370*10
6
km
3

Pacific, Atlantic, Indian, Inghetat 97,2%
Ghetari 90%, Antartica 2%, Groenlanda
2.15%
Apa in atmosfera 10
14
tone
Apa continentala 0.635%
Ploi marine 5*10
14
tone
TOPIREA GHETARILOR
APA PAMANT
NEVOIA DE APA LA OM
800 litri apa potabila
Consum zilnic apa 300-400 litri
Desalinizarea apei (1.1*10
6
tone apa
dulce devine sarata)
Prin tehnica conventionala
Prin energie nucleara
Prin reciclarea apelor uzate
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Reteaua hidrografica a Romniei are aproape
ntreaga suprafata (97,8%) cuprinsa n bazinul
fluviului Dunarea, cu exceptia unei parti din rurile
din Dobrogea, care se varsa direct n Marea Neagra.

Resursele de apa ale Romniei
apele de suprafata ruri interioare,
lacuri naturale si artificiale,
Dunarea
respectiv 10%, din apele subterane.
Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa
lungimea de 2850 km
din care 1075 km pe teritoriul Romniei

TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
SURSELE DE APA
Apele de suprafata constituie
sursa majora pentru
necesitatile umane, inclusiv
pentru apa potabila.
Lacuri naturale si artificiale
cursuri de apa
naturale, modificate artificial
(regularizate) sau
construite artificial (canale).
Apele de suprafata se clasifica:
ape statatoare
(balti, lacuri, mari i oceane),
ape curgatoare
(izvoare, pruri, ruri, fluvii).
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Reteaua de ruri
forma radiala,
98% dintre ruri izvornd din Muntii Carpati
varsndu-se, direct sau prin intermediul altor
ruri, n Dunare.
Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa,
din care 1075 km pe teritoriul Romniei, se varsa
n Marea Neagra prin trei brate :
(Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe)
care formeaza o delta.
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Principalele ruri sunt:
Mures (761 km pe teritoriul Romniei),
Prut (742 km pe teritoriul Romniei),
Olt (615 km),
Siret (559 km pe teritoriul Romniei),
Ialomita (417km),
Somes (376 km pe teritoriul Romniei),
Arges (350 km).
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Pentru evaluarea calitatii globale a apei,
au fost stabilite 5 clase de calitate ce cuprind
urmatoarele 5 grupe:
grupa regim de oxigen ce cuprinde:
oxigenul, oxigenul dizolvat
grupa nutrienti ce cuprinde:
amoniu, azotiti, azotati, azot total, ortofosfati, fosfor
total, clorofila a;
grupa ioni generali, salinitate ce cuprinde:
reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total,
mangan total, cloruri, sulfati;
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Grupele claselor de calitate
grupa metale ce cuprinde:
zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu,
mercur, nichel au fost ncadrate la grupa de substante
prioritare;
grupa micropoluanti organici si anorganici
cuprinde:
fenoli, detergenti, hidrocarburi petroliere. Alte substante
precum, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan,
tetracloretan si altele au fost ncadrate la grupa
substantelor prioritare.
TOPIREA GHETARILOR
CLASELE DE CALITATE
In cursul anului 2004, calitatea globala a apelor
curgatoare de suprafata, evaluata n functie de
situatia din cele 633 sectiuni de supraveghere, avut
urmatoarea distributie:
categoria I 7,9%; (foarte buna)
categoria a II-a 35,2%; (buna)
categoria a III-a 33,2%; (moderata)
categoria a IV-a 16,4%; (nesatisfacatoare)
categoria a V-a 7,3%. (rea)
TOPIREA GHETARILOR
CLASELE DE CALITATE
In raport cu ponderea
sectiunilor cu apa
degradata, situatiile
cele mai defavorabile s-
au nregistrat n bazinele:
Prut (17,1%),
Somes (14,9)
Vedea (13,4).
TOPIREA GHETARILOR
APA - ROMANIA
Romnia este o tara de
dimensiuni medii, cu o
suprafata de 238391 km
2

(a treisprezecea tara din
Europa) si o populatie de
21733556 locuitori.

TOPIREA GHETARILOR
RAURILE - ROMANIA
TOPIREA GHETARILOR
LACURILE NATURALE ALE ROMANIEI
In Romnia exista circa 3500 de
lacuri, doar 0,9% dintre ele avnd
o suprafata ce depaseste 1 km
2

Cele mai importante sunt lacurile
provenite din fostele lagune de pe
malul Marii Negre (Sinoe - 171 km
2

) si lacurile Razim - 415 km
2

formate de-a lungul malurilor
Dunarii (Oltina 22

km
2,
Brate - 21
km
2
).
Lacurile glaciare se ntlnesc n
Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o
suprafata de 10.8 ha este cel mai
mare
Lacuri artficiale,
cele mai importante fiind cele de
pe Dunare:
1) Portile de Fier II - 40000 ha
2) Portile de Fier I - 10000 ha,
dar cu un volum de apa de 3 ori mai mare
3) Stnca-Costesti
de pe rul Prut.
TOPIREA GHETARILOR
LACURILE - ROMANIA
TOPIREA GHETARILOR
DUNAREA
Fluviul Dunarea este al
doilea fluviu ca marime din
Europa cu o lungime de
2850 km
2
.
Izvoraste din muntii Padurea
Neagra si se varsa n Marea
Neagra prin trei brate:
Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe,
formnd Delta Dunarii.
Canal Dunare
Marea Neagra
Dunarea
TOPIREA GHETARILOR
DUNAREA

Traseul fluviului trece prin 10
tari:
Germania,Austria, Slovacia,
Ungaria, Croatia, Serbia,
Romnia, Bulgaria,
Republica Moldova, Ucraina,
Traverseaza patru capitale:
Viena, Bratislava,
Budapesta, Belgrad
TOPIREA GHETARILOR
DUNAREA
Analiza fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele:
din cei 1075 km monitorizati pe teritoriul romnesc,
522 km (48,6%) s-au ncadrat n clasa a II-a de calitate
stare ecologica buna;
412 km (38,3%) s-au ncadrat n clasa a III-a de calitate
stare ecologica moderata;
2 km (0,2%) s-au ncadrat n clasa a IV-a de calitate
stare ecologica nesatisfacatoare,
139 km (12,9%) s-au ncadrat n clasa a V-a de calitate
stare ecologica rea.
Valorile cele mai scazute ale indicelui de saprobitate pe fluviul
Dunarea s-au nregistrat pe un tronson de 139 km cuprins ntre Calarasi si
Grindul Reni (aval Galati).
TOPIREA GHETARILOR
DELTA DUNARII
TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Apele uzate din mediul urban (orasenesti) provin din
gospodarii, restaurante, hoteluri, institutii, intreprinderi mici si
mijlocii, toate colectate de sistemul de canalizare orasenesc.
Apele uzate din mediul rural, provin din gospodarii si sunt
deversate in mod dezorganizat, individual.
Apele uzate industrial, provin din apele folosite in procesul
tehnologic si au in principiu caracteristicile substantelor
chimice sau fizice utilizate.
Apele uzate de la ferme au in mare masura caracteristicile
apelor uzate orasenesti.

TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Apele uzate, rezultate in urma irigarii terenurilor
agricole sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide.
Apele uzate de la statiuni turistice, cabane sunt
asemanatoare cu apele uzate orasenesti.
Apele uzate provenite de la transportul fluvial datorita
evacuarii de reziduri menajere, pierderi de combustibil,
lubrifianti, substante nocive transportate.
Apele uzate radioactiv provin de la extragerea si
prelucrarea minereurilor radioactive, obtinerea de
combustibili nucleari.
TOPIREA GHETARILOR
POLUANTI
Substante organice de origine naturala sunt:
titeiul, taninii, lignina, hidratii de carbon,
terpentinele.
Substante organice de origine artificiala
provin din rafinarii, industria chimica, industria
petrochimica: benzina, motorina, uleiuri, solventi
organici, bitum, produse medicinale, hidrocarburi
(benzen, eter, acetona), pesticide, detergenti,
vopsele de anilina.
TOPIREA GHETARILOR
POLUANTI
Substante anorganice in apele uzate
industrial sunt: metalele grele (Pb, Cu,
Zn, Cr), cloruri, sulfat de magneziu, fier,
etc.
Substante in suspensie pot fi organice si
anorganice si se gasesc in apele uzate
menajer si industrial.
Substante toxice idem ca mai sus.
TOPIREA GHETARILOR
POLUANTI
Substante radioactive cei mai periculosi
radionuclizii sunt: Ba
140
, I
131
, Cs
137
, Cs
144
etc.
Substante cu aciditate si alcalinitate
prominenta sunt deosebit de nocive.
Culoarea provenita de la fabricile de textile si
hartie. Deseori este o caracteristica a apelor uzate.
Apele cu temperaturi ridicate provenite de la
termocentrale.
Microorganismele sunt prezente in general in
ape afectate de factorii antropici.
TOPIREA GHETARILOR
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Substantele organice de natura vegetala (in viata
sau moarte) consuma oxigenul din apa, care, pentru a
asigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scada
sub 4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, mor
pestii. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o pelicula
care impiedica respiratia organismelor si asimilatia
clorofiliana. Fenolii in cantitati mari in produsele
petroliere sunt deosebit de toxici pentru pesti.
Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii.
Substantele anorganice conduc la marirea salinitatii
si cresterea duritatii. Fac impropie apa pentru
alimentarea cu apa potabila, industriala, irigatii.
TOPIREA GHETARILOR
Substantele in suspensie dau apei un gust si miros
neplacut, impiedica absorbtia oxigenului de la suprafata
si autoepurarea se depune pe instalatii, colmateaza
filtrele sunt toxice pentru flora si fauna.
Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si
fauna afecteaza metabolismul.
Substantele radioactive sunt deosebit de
periculoase pentru organism, in functie de tipul iradierii.
Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata
distrug flora si fauna, degradeaza constructiile
hidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosirea
apei pentru agrement, apa potabila, etc.
TOPIREA GHETARILOR
Apa calda impiedica dezvoltarea normala a
pestilor.
Microorganismele deregleaza dezvoltarea
normala a altor microorganisme,
organisme.
Eutrofizarea apei conduce la reducerea
posibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele
si apa subterana.
Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa,
fotosinteza, autoepurarea, agrementul.
TOPIREA GHETARILOR
MASURI DE REDUCERE A POLUARII
Epurarea mecanica consta in trecerea apei prin
gratare, site, deznisipatoare avand rolul de a
retine: frunze, carpe, ambalaje, lemne, plastice,
nisipul, suspensiile.
Epurarea mecano chimica se face dupa
epurarea mecanica si consta in prepararea apei cu
sulfat de aluminiu necesar maririi eficientei de
decantare.
Epurarea biologica consta in trecerea apei prin
filtre biologice si bazine de namol activ urmate de
decantoare.
TOPIREA GHETARILOR
Filtrele biologice sunt bazine umplute cu
material filtrant (piatra sparta, cocs, caramida),
care datorita membranei biologice si cu un aport
de oxigen conduce la o epurare eficienta.
Bazinele de namol activ sunt bazine prin care
apa primeste un aport suplimentar de oxigen si au
o viteza de curgere foarte mica formand ,,namolul
activ cu rol de epurare /degradare a substantei
organice.
Fosele septice sunt bazine care asigura
decantarea primara si stopeaza ajungerea apei in
emisar. Sunt folosite pentru gospodarii izolate,
cabane.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 3
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
SOLUL FACTOR DE MEDIU
SUPRAFATA PAMANTULUI
1.49*10
8
km
2
- 1/3 din S
PAMANTULUI

8.9*10
107
km
2
- 60%
SUPRAFATA ARIDA
200 milioane de locuitori
6*10
7
km
2
- 40%
SUPRAFATA FERTILA
Restul populatiei
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
FONDUL FUNCIAR
Fondul funciar cuprinde
totalitatea terenurilor
(inclusiv suprafetele ocupate
cu ape) indiferent de
destinatie, de titlul pe baza
caruia sunt detinute sau de
domeniul public sau privat
din care fac parte
Structura de proprietate a fondului funciar
n anul 2003
TOPIREA GHETARILOR
REPARTITIA TERENURILOR
Comparativ cu tarile Uniunii
Europene si tarile Europei Centrale
si de Est, Romnia se situeaza:
pe locul 7 dupa suprafata agricola,
pe locul 5 dupa suprafata arabila
pe locul 7 dupa suprafata ocupata
de pasuni si fnete.
Supafata agricola 62% S
total
Locul I din tarile UE
Primele 6 Tari UE cu:
0,65 ha teren agricol/locuitor.
TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA SOLULUI
DIRECT
Prin deversari de deseuri
Prin ingrasaminte si pesticide
INDIRECT
Prin sedimentarea agntilor poluanti din atmosfera
Prin apa ploilor contaminate cu agenti poluanti
Prin transportul agntilor poluanti de catre vant
Prin infiltrarea in sol a apelor poluante
TOPIREA GHETARILOR
POLUARE
PARTICULARITATI
Solurile poluate se gasesc in apropierea Surselor
de Poluare (SP)
Daca inaltimea SP creste
Contaminarea se reduce
Regiunea contaminata se extinde
Contaminarea depinde de regimul ploilor
Favorizeaza contaminarea in adancime
Poluarea solului influentata de:
Vegetatie, natura solului,
Umiditate distruge poluantii prin hidroliza
Temperatura reduce persistenta agentilor poluanti
Favorizeaza evaporarea
TOPIREA GHETARILOR
POLUARE
NATURALA A SOLULUI
Prezenta excesiva in SOL a unor
MICROELEMENTE (seleniu) ce dau
intoxicatii la animale
Prezenta plantelor toxice
Introduse in lantul alimentar
Dau efecte nocive la animale

TOPIREA GHETARILOR
EROZIUNEA SOLULUI
TOPIREA GHETARILOR
EROZIUNEA SOLULUI
Eroziunea solului
este o consecinta a actiunii apei,
vantului, schimbarilor fizice, chimice si
biologice determinate de:
pasunatul excesiv, defrisarea padurilor, activitati
agricole.
Dezertificarea rezultat al eroziunii,
afecteaza suprafete agricole mari.
Saraturile afecteaza pe suprafete mari
fertilitatea solului.
TOPIREA GHETARILOR
EROZIUNEA SOLULUI
Caile de transport rutier si benzi
transportoare modifica morfologia
terenului.

Carierele, haldele modifica radical
morfologia terenului, circulatia apelor
de suprafata si subteran.
TOPIREA GHETARILOR
MASURI DE COMBATERE
In functie de tipul de
degradare, se impune
luarea unor masuri
pentru reconstructia
ecologica a terenurilor
degradate si pentru
ameliorarea starii de
calitate a solurilor.
Zid de sprijin
Refacerea starii terenului
REIMPADURIRE
TOPIREA GHETARILOR
RECONSTRUCTIE ECOLOGICA
Prin lucrarile de ecologizare
se urmareste refacerea
terenurilor degradate
si repunerea lor n circuitul
agricol si, dupa caz, silvic,
refacerea cadrului peisagistic
al zonelor si aducerea suprafetelor afectate la
starea naturala initiala, care sa corespunda si
din punct de vedere al calitatii mediului.
TOPIREA GHETARILOR
Depozit
zgura
si cenusa

Placare cu
Pamant
Inerbat
TOPIREA GHETARILOR
SE TRADUCE PRIN:
Amenajari antieroziune
Modernizare a lucrarilor de aparare-
ndiguire si desecari
Modernizare a lucrarilor de ameliorare a
terenurilor saraturate, a nisipurilor si a
solurilor nisipoase;
TOPIREA GHETARILOR
Refacerea starii fizice a solurilor prin
afnarea adnca
Refacerea rezervei de materie organica
Prevenirea si reducerea poluarii
chimice a solurilor cu metale grele,
Definitivarea tehnologiilor de
reconstructie a terenurilor afectate;
TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA CHIMICA
Poluarea chimica a solului
afecteaza circa 0,9 milioane ha,
din care poluarea excesiva circa
0,2 milioane ha.
Poluarea cu metale grele (mai
ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de
sulf sau cu produse petroliere
produce efecte agresive deosebit de
puternice asupra solului.
A fost identificata n special n
zonele critice:
Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.
MAREE NEAGRA
TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
SURSE DE POLUARE ale solului
Haldele cu reziduri menajere si
industriale raspandite pe sol in mod
neorganizat, provin din localitati si
intreprinderi.
Industria (fabrici chimice, termocentrale,
fabrici de celuloza, turnatorii, etc.) produce o
serie de emisii nocive:
plumb, cadmiu, cupru, zinc, flor, dioxid de
sulf, dioxid de azot, pulberi sedimentabile.
TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Sondele, conductele de transport si
rafinariile de petrol
reprezinta o sursa de poluare importanta
pentru sol, apa de suprafata si subteran.
Agricultura care foloseste in exces
pesticide. Irigatiile.
TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Este posibila aparitia urmatoarelor fenomene:
modificarea texturii solurilor, n masura n care
apa contine aluviuni n suspensie;
marirea continutului de saruri si modificarea
reactiei de la acid la alcalin prin irigarea cu ape
care contin saruri;
levigarea sarurilor
In functie de calitatea apei folosita la
irigatii:
TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POLUARE
Dejectiile provenite de la ferme si
namolul statiilor de epurare raspandite pe
sol fara a fi tratate prejudiciaza exploatarea
acestuia datorita poluarii biologice.
Haldele cu deseuri radioactive (steril)
provenite in urma exploatarilor miniere,
contin substante radioactive: Kaliu, Toriu,
Uraniu, Cesiu, Strontiu cu o perioada de
fisiune de 25 50 ani.
TOPIREA GHETARILOR
Eroziunea solului
duce la dezertificarea si pierderea terenurilor
agricole.
Saraturarea
diminueaza apreciabil productia agricola.
Caile de transport rutier si benzi
transportoare
poate avea un impact negativ asupra peisajului.
TOPIREA GHETARILOR
Carierele, haldele
modifica peisajul radical, schimba circulatia de
apa de suprafata si subteran, distrug
pesterile, depozitele fosilifere, paleontologice,
speogenetice, restrange suprafata impadurita
si implicit habitatul.
Rezidurile menajere si industriale
afecteaza solul si apele subterane prin poluare
biologica si fizica.
TOPIREA GHETARILOR
Sondele, conductele de transport si
rafinariile de petrol
degradeaza solul devenind inutilizabil.
Agricultura prin folosirea excesiva
a pesticidelor sau a irigarii cu ape
uzate
creeaza o mineralizare excesiva a solului,
afecteaza apele subterane, consecinta fiind
diminuarea productivitatii.
TOPIREA GHETARILOR
Industria in urma depunerii pulberilor
sedimentabile
afecteaza in primul rand flora dar si fauna.
Dejectiile provenite de la ferme si
namolul statiilor de epurare in urma
descompunerii substantelor organice
conduc la poluarea biologica si degradarea
accentuata a solului si culturilor.

TOPIREA GHETARILOR
Activitatea industriala
depozitarea inadecvata a
deseurilor
solide
depunerilor acide
degradarea solului prin lucrarile
de exploatare a resurselor de
materii prime necesare industriei
Exploatarile geologice metale
neferoase

TOPIREA GHETARILOR
Apele din mina si cele din statiile de
spalare a carbunelui:
Contin cantitati mari de saruri de magneziu,
nichel, mangan, praf de carbune,
Utilizeaza cantitati mari de apa care pleaca
ncarcate cu steril zinc, cupru, fier si chiar
cianuri.
Evacuari de ape ncarcate cu reziduuri se fac
si de la combinatele siderurgice,
termocentrale, centrale atomo-electrice
Care neepurare, pot contamina apele rurilor cu
germeni, degaja un miros dezagreabil si pun n
pericol fauna piscicola.
TOPIREA GHETARILOR
In Caras - Severin activitatea
din sectorul industrial a
determinat
scoaterea temporara din circuitul
economic a circa 57,3 ha terenuri
care reprezinta cele patru halde de
zgura situate n Resita si Otelu
Rosu.
Haldele de steril rezultate din
exploatarile miniere ocupa o
suprafata de circa 620 ha.
TOPIREA GHETARILOR
Impaduririle si exploatarea rationala
combat eroziunea solului si dezertificare
Sisteme de desecare drenaj si irigatii de
spalare
previn saraturile.
Carbunele activ incorporat in sol sau
administrarea de adjuvanti,
reduc efectul negativ al pesticidelor.
TOPIREA GHETARILOR
Depozite de reziduri controlate (haldele)
sunt locuri special amenajate, pe suprafete
orizontale avand straturi succesive de reziduri
si pamant, cu radier impermeabil, sistem de
colectare a apei pluviale si statie de epurare,
imprejmuire.
Tratarea chimica a solului folosind
instalatii speciale, prin excavarea solului
poluat / degradat.
TOPIREA GHETARILOR
SECETA SI CONSECINTELE EI
Seceta si fenomenele asociate acesteia,
respectiv aridizarea si desertificarea,
reprezinta dupa poluare, cea de-a doua mare
problema cu care se confrunta omenirea, n
ultima jumatate de secol.
Desertificarea nseamna degradarea
terenului n zonele aride, semiaride, cauzata
de diversi factori, care includ variatiile
climatice si activitatile umane.
TOPIREA GHETARILOR
Aproximativ o treime din suprafata
globului revine terenurilor aride.
Dintre terenurile aride cu folosinta agricola,
70% sunt moderat pna la puternic
afectate de degradare.
Aproximativ o treime din suprafata
agricola a Romniei este afectata de o
seceta foarte severa, ceea ce nseamna ca
din 100 de ani, n peste 40 de ani se
manifesta acest fenomen.
TOPIREA GHETARILOR
Factorii care au dus la degradarea
solului la nivel global sunt:
despaduririle (29,5% din terenuri)
suprapasunatul (34,5%),
managementul agricol defectuos (28%),
supraexploatarea (6,8%),
activitatile bioindustriale (1,2%).
TOPIREA GHETARILOR
MASURI DE PREVENIRE A SECETEI

Protectia factorilor de mediu n conditii de
seceta si desertificare;
Reabilitarea si dezvoltarea sistemelor de
irigatii;
Crearea de perdele si cordoane forestiere;
Imbunatatirea regimului hidrologic n zonele
ndiguite ale rurilor;
Terasarea terenurilor n panta pentru
retinerea apei pe versanti;
TOPIREA GHETARILOR
MASURI DE PREVENIRE A SECETEI
Promovarea de culturi agricole alternative
rezistente la seceta si a masurilor
agrotehnice speciale;
Reconstructia ecologica a padurilor afectate
de uscare;
Gestiunea resurselor de apa n conditii de
seceta;
Monitorizarea zonelor de risc de desertificare
si seceta.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 4
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
FACTORII BIOLOGICI
HRANA
Vector de poluare
Factor limitativ al dezvoltarii
sistemelor ecologice

CARBONUL
Are o mare importanta in structura
organismelor

TOPIREA GHETARILOR
RISCURILE DE PERTURBARE
Mineralizarea CO
2
de catre rocile alcaline si
apa marina
Reducerea fluxului de carbon reciclat prin
fotosinteza datorita defrisarii padurilor
Prezenta C in natura:
99% in plante si 1% in animale
Raportul intre UMANITATE si MEDIU
UMANITATEA poate fi concentrata in 1/10 Km
3

Importanta ACTIVITATII UMANE in
DEZECHILIBRUL ECOLOGIC este FOARTE MARE
ale ciclului natural al C
TOPIREA GHETARILOR
SURSE LATENTE DE POLUARE
SURSELE NATURALE DE POLUARE
PE PAMANT SUNT:
VULCANII
GAZELE CALDE SI RECI
Mofete si Fumarole
FURTUNILE DE PRAF
TOPIREA GHETARILOR
AGENTII POLUANTI
OZONUL
PRAFUL
APELE SUBTERANE ACIDE SI
SALINE
GAZELE (Mofete si Fumarole)
CARE INSOTESC VULCANII
POTENTIAL NATURALI
TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
SUBST. FOARTE PERICULOASA
PENTRU OM
CHIAR IN CONCENTRATII REDUSE
Daca se geseste in aerul respirabil
STRATUL DE OZON ESTE UN STRAT PROTECTOR
ECRAN DE PROTECTIE IMPOTRIVA RADIATIILOR
SOLARE ULTRAVIOLETE
RADIATIA ULTRAVIOLETA
FUNCTIE DE LUNGIMEA DE UNDA, RADIATIA
ESTE ABSORBITA SAU TRECE PRIN STRATUL
< 242.2 nm este absorbita total de OXIGEN
= 242.2 290 nm este absorbita total de OZON
= 290 320 nm patrunde partial in atmosfera
Functie de concentratia de OZON
Anotimp, altitudine, latitudine

TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
CMA aerul respirabil este de:
0.01 ppm
0.008 ppm SUA Asmaticilor
CANTITATE MAI MARE
Reduce capacitatea vitala
Efecte tragice asupra pasagerilor si
echipajelor de zbor
Concentratiile masurate in timpul unor zboruri
era de: 0.5, 0.6 ppm.

TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
MASURI PRECONIZATE
DIMINUAREA INALTIMII DE ZBOR
FILTRAREA AERULUI
ALEGEREA ALTITUDINII DE ZBOR
CONCENTRATIA ESTE DIFERITA FUNCTIE DE
ALTITUDINE
TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
GAURA DE OZON descoperita in
1985
Diminuarea dramatica a cantitatii de ozon
in stratosfera in timpul primaverii australe
(octombrie)
Descoperita de o echipa britanica
1996 masurata prin teledetectie (satelit)
de catre americani are o dimensiune
egala cu cea a continentului nord-american
TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
LIPSA de ozon determina
Aparitia poluarii radiante
Cresterea fluxului de RU de la soare care
ajunge pe PAMANT si are efet
sterilizant asupra organismelor
Implicit asupra OMULUI producand
debutul cancerului de piele
TOPIREA GHETARILOR
OZONUL
Difuzia ozonului spre TROPOSFERA este
FRANATA de urmatorii factori:
Distrugerea OZONULUI de radiatia solara
Reactia cu UMIDITATEA din TROPOSFERA
reduce OZONUL din straturile de aer in
contact cu biosfera
ZBORURILE in STRATOSFERA
Substantele gazoase chimice care distrug
OZONUL
TOPIREA GHETARILOR
APELE SUBTERANE
ACIDE sau SALINE
Potabile sau Medicinale

APELE SUBTERANE
Contact prelungit cu
Masivele de sare sau alte minerale
Se pot INFESTA cu substante TOXICE

TOPIREA GHETARILOR
APELE SUBTERANE
MASURI
PURIFICAREA APELOR ACIDE
PRIN RETINEREA IN LAGUNE DE DEPUNERE
CER INVESTITII FOARTE MARI
INTERCEPTAREA STRATULUI ACVIFER
INAINTE DE A AJUNGE LA STRATURILE DE
MINERALIZARE
CER FORAJE SUPLIMENTARE
20% DIN COSTUL STATIILOR DE TRATARE CHIMICA

TOPIREA GHETARILOR
PRAFUL
Impiedica vederea
Ingreuneaza respiratia
Prin depunere formeaza rocile eoliene
In fiecare an Atmosfera transporta 30
milioane de tone de praf
Invazia prafului se produce prin:
Depunere lenta
Actiune dramatica Furtunile de praf
In desert sau preerii
TOPIREA GHETARILOR
FUMUL
Fumul este inrudit cu PRAFUL
Sursele de fum sunt:
Arderea deseurilor agricole
Focuri declansate instantaneu in PADURI
VOLUM
34*10
6
tone de fum + cenusa
34*10
4
tone de HIDROCARBURI
SUNT FOARTE PERICULOASE IN AER SI IN APA
TOPIREA GHETARILOR
PLANTELE
Agent Poluant POLENUL
FACTOR ALERGEN
FEBRA DE FAN MEDICINA
POT PROVOCA CRIZE de ASTM
IN SUA
12 milioane persoane alergice
Cheltuielile de imunizare in perioada de
raspandire a polenului sunt de 300 mil $
TOPIREA GHETARILOR
SURSE DE POUARE
CARACTERISTICE NISEI UMANE
TOTALITATEA LOCUINTELOR PE GLOB
DESEURILE
REZULTATE DIN ACTIVITATEA
INDUSTRIALA
DETERGENTI, COSMETICE, APARATE CASNICE,
AMBALAJE
PROPRII EXISTENTEI UMANE
DEJECTII, CADAVRE, etc.
TOPIREA GHETARILOR
POLUARE NISA UMANA
CLASIFICAREA
DESEURI SOLIDE - UMIDITATE VARIABILA
HARTIE
ZIARE 12%, CARTOANE 11%, ALTE DESEURI 32%
METALICE
FEROASE 7.5%, NEFEROASE 1.5%
ALIMENTARE 14%, TEXTILE 5%, LEMN 4%, STICLA 9%,
DESEURI DIVERSE 3%
TOTAL 100%
DESEURI LICHIDE APELE UZATE
NECESARA DIMENSIONARII INSTALATIILOE DE
TRATAMENT
TOPIREA GHETARILOR
POLUARE NISA UMANA
PRODUCE EFECTE IN CONTINUA
CRESTERE DATORITA:
Diversificarii deseurilor produse
Cresterii nivelului de trai
Cresterea cantitatii de deseuri pe cap de
locuitor
Aglomerarea locuintelor individuale in
marile orase
Autoepurarea este limitata
TOPIREA GHETARILOR
POLUARE NISA UMANA
PARTICULARITATI
DESEURILE NU SUNT BIODEGRADABILE
SUNT TOXICE
IARNA INCALZIREA
CARBUNE, PETROL SAU GAZE SI LEMN
DESEURI SOLIDE
CENUSA, FUM, ZGURA
CARACTERIZATI PRIN DISPERSIE TERITORIALA SI
CANTITATE
TOPIREA GHETARILOR
POLUARE NISA UMANA
MASURA DE PROTECTIE
IZOLATIA TERMICA
REDUCE CONSUMUL DE ENERGIE REDUCE
POLUAREA
FOLOSIREA COMBUSTIBILILOR SUPERIORI SI
INVESTITII IMPORTANTE PENTRU
REDUCEREA CONSUMULUI DE
COMBUSTIBILI
CENTRALE DE INCALZIRE CU RANDAMENT
RIDICAT 90%
TOPIREA GHETARILOR
POLUARE NISA UMANA
POLUAREA UMANA este direct
proportionala cu densitatea populatiei

EVOLUTIA POPULATIEI PAMANTULUI
1950-1825 500 mil 1 miliard 175 ani
1825-1930 1 miliard 2 miliarde 105 ani
1930-1976 - 2 miliarde 4 miliarde 46 ani
1976-2007 4 miliarde - 6,5 miliarde 30 ani
TOPIREA GHETARILOR
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
CLASIFICARE
DUPA MODUL DE TRANSPORT
TERESTRU, NAVAL, AERIAN
DUPA MIJLOACELE DE PROPULSIE
CU ABURI,
MOTOARE CU ARDERE INTERNA, ELECTRICE,
CU REACTIE
TRACTIUNE ANIMALA
TOPIREA GHETARILOR
DUPA LOCUL SPECIFIC AL
TRANSPORTULUI
TRANSPORT URBAN
RUTIER SAU PE SINE
TRANSPORT INTERURBAN
RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL
TRANSPORT INTERNATIONAL
RUTIER, PE SINE, AERIAN, NAVAL
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
TOPIREA GHETARILOR
MASINILE CU ABURI CARBUNELE
VAPORI CU APA, OXIZI DE CARBON,
FUMUL, CENUSA SI ZGURA
MOTOARELE CU EXPLOZIE PETROL
ARDEREA ESTE INCOMPLETA
MONOXID DE CARBON, OXIZI DE AZOT,
HIDROCARBURI NEARSE FOARTE TOXICE

TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
TOPIREA GHETARILOR
DIOXIDUL DE CARBON SI VAPORII DE APA
AMPLIFICA EFECTUL DE SERA
OXIZII DE AZOT
ACTIUNE IRITANTA
POTENTIAL TOXIC RIDICAT
HIDROCARBURILE NEARSE
FAVORIZEAZA APARITIA NEOPLASMULUI
PLUMBUL IMBUNATATIREA CIFREI
OCTANICE
AGENT POLUANT FOARTE PERICULOS
TRANSPORTURILE
SURSA DE POLUARE
TOPIREA GHETARILOR
BIOSECURITATEA
Biotehnologia moderna
este un domeniu relativ nou la nivel global
si a fost promovata de rezultatele
semnificative nregistrate n special n
ultimii zece ani de cercetare fundamentala
si aplicativa.
are ca obiect de studiu modificarea
genetica, respectiv
Organismele Modificate Genetic
(OMG).
TOPIREA GHETARILOR
BIOSECURITATEA
Biosecuritatea
este reprezentata de un spectru larg de
masuri sau politici de biosecuritate,
aplicate ntr-un cadru organizat, necesar
minimalizarii sau eliminarii riscurilor
potentiale pe care biotehnologia
moderna, prin OMG si produsele derivate
le poate aduce asupra echilibrului natural
al mediului nconjurator si asupra
sanatatii umane.
TOPIREA GHETARILOR
Romnia
se afla, din acest punct de vedere, pe
ultimele locuri din tarile din Sud-Estul
Europei, devenind astfel un simplu
CONSUMATOR al produselor
biotehnologiei moderne.
TOPIREA GHETARILOR
Beneficiile utilizarii plantelor
modificate genetic (transgenice) se
concretizeaza n:
productivitate sporita, prin combaterea
eficienta a buruienilor, a bolilor si a
daunatorilor;
profituri mai mari pentru producatori,
prin reducerea costurilor de productie
preturi mai scazute pentru consumatori;
TOPIREA GHETARILOR
Beneficiile
reducerea globala a cantitatilor de pesticide,
cu impact pozitiv asupra biodiversitatii,
contribuind n acest fel la protectia
mediului;
reducerea dependentei de pesticidele
conventionale, care au efecte nefaste
asupra sanatatii cultivatorilor si a
consumatorilor;
mbunatatirea calitatii apelor freatice si de
suprafata, prin reducerea reziduurilor de
pesticide.
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
OMG - ROMANIA
Suprafata cultivata cu PORUMB
modificat genetic.
2004 de 2000 m
2
- Arad, Tecuci, Dlga,
Rmnicu Sarat, cu hibrizi de porumb marca
Pioneer cu toleranta la anumite erbicide.
TOPIREA GHETARILOR
OMG
IMPACTUL ASUPRA OMULUI SI MEDIULUI
HRANA modificata genetic reprezinta un
produs nou, cu proteine noi pe care nu
le-am mai consumat niciodata pna acum.
OMG sunt capabile de raspndire si
reproducere, transferindu-si genele catre
organismele salbatice fapt care poate
determina potentiale efecte negative ale
organismelor modificate
TOPIREA GHETARILOR
mbolnaviri ale oamenilor, incluznd efecte de
alergenicitate sau toxicitate la noile substante
continute de OMG-uri;
mbolnaviri ale animalelor si plantelor,
incluznd efecte de toxicitate
efecte asupra dinamicii populatiilor speciilor
aflate n mediul receptor si asupra diversitatii
genetice a fiecareia dintre aceste populatii;
OMG
POTENTIALE EFECTE NEGATIVE
TOPIREA GHETARILOR
contaminarea speciilor salbatice de polenul
plantelor modificate genetic;
rezistenta ce se poate dezvolta printre
daunatori si boli;
afectarea negativa a organismelor din sol de
catre culturile de plante modificate genetic,
descoperit ca toxina Bt (Bacillus thurigiensis)
persista n sol mai multe luni, cauznd astfel
potentiale distrugeri lantului trofic din sol;
OMG
TOPIREA GHETARILOR
OMG
posibila modificare a unor agenti patogeni care ar
putea facilita transmiterea bolilor infectioase
compromiterea actiunii profilactice sau terapeutice a
unor tratamente
genele rezistente la antibiotice, adesea folosite n
ingineria genetica, ar putea fi transferate agentilor
patogeni din intestine;
efecte asupra circuitului carbonului si azotului in
natura, prin modificarea capacitatii solului de a
descompune materia organica.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 5
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
AGRICULTURA
PRINCIPALII FACTORI DE
POLUARE

EROZIUNEA SOLULUI
ANIMALELE
EXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA
TOPIREA GHETARILOR
EROZIUNEA SOLULUI
EROZIUNEA SOLULUI
Ape
Influentata
Exploatarea nerationala a padurilor
Actiunea torentilor
Aduc prejudicii iremediabile
TOPIREA GHETARILOR
ANIMALELE
ANIMALELE
DISTRUG IREMEDIABIL VEGETATIA
IMPIEDICA REGENERAREA
IN PADURILE TROPICALE
ELEFANTII DISTRUG CULTURILE SI
ARBORII
FAVORIZAND DEZVOLTAREA DESERTULUI
TOPIREA GHETARILOR
EXPLOATAREA AGRICOLA
EXPLOATAREA AGRICOLA EXCESIVA
- MONOCULTURA
DETERMINA PERTURBAREA MEDIULUI
Terenul devine sarac in
Fosfor, calciu, azot, oligoelemente
INFERTIL
Ingrasamintele (LIEIBIB) ameliorarea
solurilor
SURSA DE POLUARE
TOPIREA GHETARILOR
EXPLOATAREA AGRICOLA
INSECTICIDELE, PESTICIDELE
DISTRUG
FLORA SI FAUNA
NECESARE IN METABOLISMUL ECOSISTEMULUI
ALDRIN, ENDRIN, DDT, ETC.
IERBICIDELE AU ACELEASI EFECTE
ZOOTEHNIA
SUBSTANTELOR CARE STIMULEAZA CRESTEREA
SURSA DE POLUARE PENTRU OM
TOPIREA GHETARILOR
AGRICULTURA MODERNA
AGRICULTURA MODERNA
AMENAJAREA TERENULUI
BARAJE SI CANALE IRIGATII
EFECTE POZITIVE
DEZVOLTAREA CIVILIZATIILOR
EGIPT, MEXIC, CHINA
EFECTE NEGATIVE
SOLIDIFICAREA TERENULUI
SUDUL IRAKULUI NU EXISTA UN DRENAJ NATURAL SAU
ARTIFICIAL RIDICAREA NIVELULUI DE APA FREATIC
LACUL ARAL 1993 - RUSIA
A DISPARUT DATORITA IRIGATIILOR AGRICOLE
TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA INDUSTRIALA
CEA MAI IMPORTANTA SURSA DE
PULUARE
POLUAREA LA LOCUL DE MUNCA
POLUAREA INDUSTRIALA GLOBALA
POLUAREA AERULUI
PULBERILE INDUSTRIALE
TOPIREA GHETARILOR
PREZENTA SUBSTANTELOR SAU
FACTORILOR NOCIVI DIRECT LA LOCUL
DE MUNCA
EFECT
BOLOLE PROFESIONALE
Alergiilor, Afectarea vazului, auzului, mirosului

TOPIREA GHETARILOR
FACTORI NOCIVI
FRIZERIE, COAFURA
COSMETICELE
MOARA
PRAFUL DE FAINA
CONSTRUCTII FABRICILE DE MATERIALE
PRAF DE AZBEST, IPSOS, CIMENT
CHIMISTII SI ANALISTII DE LABORATOR
SUBSTANTELE UTILIZATE
TOPIREA GHETARILOR
POLUAREA INDUSTRIALA GLOBALA
Este dependenta de activitatea industriala
Depinde de consumul energetic
Poluarea industriala se propaga prin
Aer si apa
Poluarea aerului este afectata de
INDUSRIE producatoare ENERGIE
Gazele evacuate de centralele termice
Alte ramuri industriale
Metalurgia, INDUSTRIA CIMENTULUI
TOPIREA GHETARILOR
IN 1968 IN SUA AU FOST ARUNCATE IN AER
SUBSTANTE NOCIVE (F TRANS)
ARDEREA CARBUNILOR
Hc NEARSE 0.2*10
6
TONE/AN
CO
X
- 0.8*10
6
TONE/AN
NO
X
- 4.1*10
6
TONE/AN
ARDEREA PETROLULUI
Hc NEARSE 0.1*10
6
TONE/AN
CO
X
- 0.1*10
6
TONE/AN
NO
X
- 1.1*10
6
TONE/AN
TOPIREA GHETARILOR
ARDEREA GAZELOR NATRALE
NO
X
- 4.7*10
6
TONE/AN
ARDEREA LEMNULUI
Hc NEARSE 0.4*10
6
TONE/AN
CO
X
- 1*10
6
TONE/AN
NO
X
- 0.2*10
6
TONE/AN
ARDEREA DESEURILOR (PRIN INCINERARE)
Hc NEARSE 1.6*10
6
TONE/AN
CO
X
- 7.8*10
6
TONE/AN
NO
X
- 0.6*10
6
TONE/AN
TOPIREA GHETARILOR
ADAUGA
PROCESELE INDUSTRIALE SPECIFICE
MIJLOACELE DE TRANSPORT
Hc NEARSE 32*10
6
TONE/AN
CO
X
- 100*10
6
TONE/AN
NO
X
- 20.4*10
6
TONE/AN
REPREZINTA SUBSTANTE TOXICE
PENTRU ORGANISMELE VII
TOPIREA GHETARILOR
IN 2003, deseuri
Minerit si Industrie, de 370
milioane tone
(90%) sunt deseuri rezultate
din activitatile de extractie
(minerit) 331 milioane tone,
30,5 milioane tone deseuri
din industrie si agricultura.
ROMANIA
TOPIREA GHETARILOR
Cea mai mare cantitate de deseuri din
activitatiile extractive s-a generat n
Regiunea 4 Sud-Vest
310 milioane tone, reprezentnd 93,51%.
Cantitatea reciclata/valorificata de
deseuri industriale, inclusiv deseurile
din minerit a fost
24,783 milioane tone, reprezentnd 6,85%
ROMANIA
TOPIREA GHETARILOR
ROMANIA
TOPIREA GHETARILOR
ROMANIA
CEL mai MARE impact
potential asupra
MEDIULUI nconjurator
SANATATII populatiei.
Proprietati specifice:
inflamabilitate,
corozivitate, toxicitate.
TOPIREA GHETARILOR
NAMOLURILE
Namolurile provin
tratarea apelor uzate orasenesti,
industriale si de la potabilizarea apei.
Principala sursa de producere a
namolurilor o reprezinta
statiile de epurare urbane.
TOPIREA GHETARILOR
NAMOLURILE
Apele uzate tratate n
statiile de epurare
provin
Zonele populate
Intreprinderi industriale,
racordate la canalizare
sau apele sunt
transportate cu vidanja
la unitatile neracordate.
TOPIREA GHETARILOR
NAMOLURILE
TOPIREA GHETARILOR
NAMOLURILE
TOPIREA GHETARILOR
Fabricile de ciment - ROMANIA
Mare producatoare de poluare
Grija fata de mediu este esentiala
Protectia Mediului inconjurator este o
prioritate in Uniune Europeana
Firmele au inceput sa investeasca
protectia mediului, in combustibili
alternativi si materii prime.
TOPIREA GHETARILOR
A aparut si in Romania conceptul de
statii ecologice de betoane
Exista aproximativ 13 statii ecologice
NOUTATEA
Tehnologia utilizata permite
reducerea la zero a emisiilor de praf si a
zgomotului
reciclarea reziduurilor de ciment proaspat
TOPIREA GHETARILOR
EMISIILE DE PRAF AU SCAZUT
CONSIDERABIL
Noi tipuri de filtre
Modernizarii celor existente
Implementat un standard global pentru
masurarea
emisiilor de praf, dioxid de sulf (SO2), oxizilor
de azot (Nox), a compusilor organici volatili,
precum si pentru monitorizarea altor emisii,
cum ar fi metalele grele
TOPIREA GHETARILOR
O N U
RAPORT al ONU
400 de specialisti si
citat de cotidianul
The Times

Ritmul - omul a utilizat
resursele planetei
in ultimii 20 de ani
pune in pericol
supravietuirea omenirii
TOPIREA GHETARILOR
Deseuri si depozitarea lor
Deseuri periculoase
Deseuri municipale
TOPIREA GHETARILOR
Impactul asupra mediului
Impactul generat de deseurile
produse si depozitate necontrolat
consta n
Afectarea calitatii factorilor de
mediu
afectarea solului si subsolului prin
infiltrarea levigatului.
TOPIREA GHETARILOR
Aportul de substante organice si
minerale poluante provenite din
descompunerea deseurilor
modifica caracteristicile chimice ale solului
respectiv concentratiile de azotati, azotiti,
metale grele si substante organice
nebiodegradabile
TOPIREA GHETARILOR
Infiltratiile din depozitele de deseuri afecteaza
apele subterane si apele de suprafata prin
antrenarea substantelor solubile existente n
deseuri sau provenite din procesul de
descompunere a acestora;
poluarea atmosferei prin:
antrenarea de zgura si cenusa rezultate de la
termocentrale;
antrenarea de catre curentii de aer a deseurilor usoare
si a particulelor de praf produse n cursul operatiilor de
descarcare, nivelare si compactare a de eurilor;
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea atmosferei prin:
emisia n atmosfera a gazului de
fermentare rezultat din procesul de
descompunere a de eurilor;
gazele de esapament evacuate de
vehiculele care asigura transportul
deseurilor.

TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
Potrivit studiului, fiecare locuitor al
planetei consuma, in acest moment, o
cantitate de resurse cu o treime mai mare
decat poate suporta planeta.
Expertii au calculat ca fiecare persoana are
nevoie de 21,9 hectare de pamant pentru
a-si acoperi necesitatile
In conditiile in care capacitatea planetei
este de doar 15,7 hectare de persoana.
TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
Unul dintre motive este acela ca
populatia planetei a crescut,
In ultimii 20 de ani, cu 34 de
procente
De la 5 miliarde de locuitori, in
1987,
La 6,7 miliarde, in prezent - 2007.
TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
30% dintre amfibiene,
23% dintre mamifere
12% dintre pasari
sunt amenintate cu disparitia,
In timp ce unul din 10 rauri
importante ale planetei seaca in
fiecare an.
TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
Verdictul dat de specialistii Programului
de Mediu al Natiunilor Unite
Apel urgent la actiune
Expertii atragand atentia ca nu mai este
mult pana cand situatia va deveni
una fara cale de intoarcere
TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
Marion Cheatle,
unul dintre specialistii implicati in program,
spune ca deterioarea progresiva a mediului
este strans legata de
dezvoltarea economica,
care va continua sa afecteze fara oprire starea
planetei.
Raportul ONU analizeaza schimbarile
intervenite asupra mediului incepand din anul
1987.

TOPIREA GHETARILOR
RAPORT al ONU
CONCLUZIILE
Schimbarile climatice
reprezinta una dintre cele mai presante
probleme in acest moment,
la fel de ingrijoratoare fiind considerate
problema surselor de apa potabila,
a terenurilor agricole sau
biodiversitatea.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 6
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
Proiect Ingineria Mediului
CONTINUTUL PROIECTULUI
PIESE SCRISE
PIESE DESENATE
BIBLIOGRAFIE
TOPIREA GHETARILOR
PIESE SCRISE:
Cuprins
Tema proiectului
Memoriu tehnic justificativ:
Obiectivele proiectului
Consolidarea notiunilor de elemente de arhitectura
Fazele de executie a planului parter
Functiuni ale diferitelor spatii de locuit
Dimensiunile golurilor de usi si ferestre
Insusirea notiunilor necesare calcului termic (reziztenta termica
specifica, punte termica, reziztenta termica globala)
TOPIREA GHETARILOR
PIESE SCRISE:
Solutia adoptata si justificarea ei
Probleme generale
Functiuni ale diferitelor spatii de locuit
Suprafete optime ale incaperilor
Intcmirea schitei functionale
Tipuri de pereti
Pereti exteriori portanti
Pereti interiori autoportati sau despartirori
Fazele de executie a planului parter
Dimensiunile golurilor de usi si ferestre pentru cladiri de
locuit
Semne conventionale uzuale
TOPIREA GHETARILOR
PIESE SCRISE:
Note de calcul
PIESE DESENATE:
Plan parter, sc.1:50

TOPIREA GHETARILOR
PLANUL PARTER
TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Determinarea rezistentelor termice
specifice unidirectiona
SCHITE Perete exterior, planseu
peste subsol, planseu peste parter.
TABEL Perete exterior, planseu
peste subsol, planseu peste parter.
TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Detaliu - Perete EXTERIOR
Detaliu de izolare a peretilor exteriori:
1.perete exterior din zidarie de
caramida d=30 cm
2.izolatie termica montata pe
pereti prin exterior d=10 cm
3.tencuiala 1
2
3
10.00 30.00 2.00 1.00
DESEN REALIZAT: drd.ing Razvan Ilie
TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Detaliu - Planseu peste SUBSOL
2
1
3
4
5
Planseu inferior:
1.tencuiala
2.termoizolatie
3.planseu b.a.
4.sapa egalizare
5.mozaic
TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Detaliu - Planseu peste PARTER
2
1
3
4
5
6
Planseu superior:
1.tencuiala
2.planseu b.a.
3.sapa de egalizare
4.termoizolatie
5.sapa slab armata
6.pardoseala
TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
DETERMINAREA REZISTENTELOR
TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR
TABELAR
Element Nr strat Denumirea sratului de MATERIAL Grosimea stratului d (m) Conductivitatea termica Rezistenta termica specifica
Rezistenta
totala a
elementului
Suprafata interioara 0.125
1 Tencuiala interioara 0.01 0.84 0.01190476
2 Zidarie 0.24 0.7 0.34285714
3 Termoizolatie 0.1 0.04 2,58
4 Tencuiala exterioara 0.05 0.84 0.05952381
Suprafata exterioara 0.04 3,58 E
l
e
m
e
n
t
u
l

1
REZISTENTE TERMICE SPECIFICE
TOPIREA GHETARILOR
Etapele Proiectului
Determinarea caracteristicilor
geometrice ale cladirii
Aria planseului peste subsol (A
1
)
A planseului de la nivel curent (A
2
)
A planseului de sub pod(A
3
).
A
1
=

A
2
Perimetrul cladirii (P)
TOPIREA GHETARILOR
Caracteristici Geometrice
0.00
Inaltimea libera
a parterului
H
INCALZIT
Inaltimea
parterului
3.00
Schita cladirii cu determinarea
inaltimii libere a parterului.
Inaltimea libera a parterului
masurata intre fata superioara
a pardoselii si tavan.
Regimul de inaltime al
parterului
este determinat
intre fata superioara
a pardoselii si fata
superioara a tavanului.

TOPIREA GHETARILOR
Caracteristici Geometrice
Aria tamplariei exterioare (A
4
).
Aria peretilor exteriori (A
5
).
A
5
=P*H- A
4

Anvelopa cladirii (A).
A=A
1
+A
2
+A
3
+A
4
+ A
5

Volumul nclzit al cladirii (V).
V= A
1
*H

TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE
PUNTE TERMICA
Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri in
care fluxul termic - UNIDIRECTIONAL
Este sensibil modificat prin
Penetrare partiala sau totala a elementelor de
constructie cu conductivitate termica diferita
O schimbare de grosime a elementului de
constructie
O schimbare intre ariile suprafetelor interioare
si exterioare
Ex: Colturile de pereti
Colturile dintre pereti si plansee
TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE VERTICALE
+
1

R.V. - COLT IESIND
+
2

INTERIOR
EXTERIOR
+
1
= +
2
1. Punte de colt iesind
Rost Vertical Colt iesind (PUNTE SIMETRICA)
+
1
= +
2
= 0.05 W

/m
Lungimea Puntilor = H
INCALZIT
TOPIREA GHETARILOR
+
1

R.V. - COLT INTRAND
+
2

INTERIOR
INTERIOR
+
1
= +
2
= 0.01 W

/m

2. Punte de colt intrand
Rost Vertical Colt intrand (PUNTE SIMETRICA)
INCALZIT
TOPIREA GHETARILOR
+
1

ROST VERTICAL CURENT (T)
+
2

INTERIOR
EXTERIOR
INTERIOR
+
1
= +
2
= 0.02 W

/m

3. Punte Curenta
Rost Vertical Curent (T)
INCALZIT
TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE ORIZONTALE
+
1

ROST ORIZONTAL STREASINA
+
2

INTERIOR
EXTERIOR
EXTERIOR
4. R. O. STREASINA
+
1
= 0.14 W

/m

+
2
= 0.24 W

/m

NESIMETRICA
Lungimea Puntilor = P
PLANSEU
P
PLANSEU

Perimetrul planseului
La fata int a peretilor

TOPIREA GHETARILOR
+
2

+
1

5. R. O. SOCLU
T
i
= 20
0
C
T
s
= +5
0
C
+
1
= 0.225 W

/m

+
2
= 0.30 W

/m

PLANSEU
ROST ORIZONTAL SOCLU
SUBSOL TEHNIC NEINCALZIT
TERMOIZOLATIE
H
TERMOIZOLATIE
= MIN 70
CM
H
T
E
R
M
O
I
Z
O
L
A
T
I
E

EXTERIOR
NESIMETRICA
TOPIREA GHETARILOR
+
2
+
1

6. R. O. PERETI INTERIORI
T
i
= 20
0
C
T
s
= +5
0
C
+
1
= 0.2 W

/m

+
2
= 0.2W

/m

Lungimea Puntilor = L
PERETE
INTERIOR
NESIMETRICA
T
s
= +5
0
C
INTERIOR
T
i
= 20
0
C
TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE TAMPLARIE
+
1

7. PUNTE TERMICA PE CONTURUL TAMPLARIEI
Lungimea Puntii = P
TAMPLARIE
P
TAMPLARIE
= 2(L+H)

H
L
EXTERIOR
INTERIOR
+
1
= 0.25 W

/m

TOPIREA GHETARILOR
IDENTIFICAREA PUNTILOR
PUNTI TERMICE
COLT IESIND
PUNTI TERMICE
COLT INTRAND
PUNTI TERMICE
IN T
TOPIREA GHETARILOR
ETAPELE PROIECTULUI
Determinarea rezistentelor termice specifice
corectate (R`)
[m
2
K/W]
' U
1
' R =
A A
l
R
U
+
+ =
_ ) ( 1
'
R rezistena termic specific unidirecional n cmp curent,
n zona fr puni, unde elementul este alctuit din unul sau
mai multe straturi din materiale considerate omogene,
fr puni termice, inclusiv straturi de aer neventilat,
toate dispuse perpendicular pe direcia fluxului termic:
TOPIREA GHETARILOR
ETAPELE PROIECTULUI
R = R
si
+R
s
+ R
a
+ R
se
[m
2
K/W]
+ coeficieni specifici liniari de
transfer termic [W/mK] in zona puntilor
termice;
l lungimea puntilor termice
_ - coeficieni specifici punctuali de
transfer termic, [W/K];
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 7
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
Adresa de contact: daniel.lepadatu@gmail.com
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea Industriala
PULBERI INDUSTRIALE CLASIFICARE
Agenti poluanti importanti
Pulberea sau praful
Clasificarea se poate face dupa:
Natura substantelor care compun pulberea
Dimensiunile particolelor
Actiunea asupra organismului
Gradul de patrundere si retinere a particolelor
in plamani

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa natura particolelor
Pulberi Anorganice
Metalice (Zn, Pb, Fe, Cu, Mn, etc.)
Minerale (SiO
2
, silicati, etc)
Sintetice (coloranti sintetici anorganici, anumite
pesticide)
Pulberi Organice
Vegetale (lana, par oase, coarne)
Animale
Sintetice (coloranti sintetici organici, anumite pesticide)
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Clasificare dupa Dimensiuni
Praful Dimensiunea particolelor
10 m
Norul - Dimensiunea particolelor
10-0.1m
Fumul - Dimensiunea particolelor
sub 0.1m

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Clasificare dupa Dimensiuni Zangelerg
Pulberi cu D
mediu
= 10 m
Nu sunt periculoase pentru organism nu pot
patrunde in alveolele pulmonare
Pulberi cu D
mediu
= 0.2 - 10 m
Actiunea cea mai toxica o au particolele de 0.2-
2 m
Pulberi cu D sub 0.1 m
Nu au actiune nociva pentru organism
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa actiunea asupra organismului
Pulb cu actiune toxica generala pot sau
nu produce leziuni ale plamanilor (Pb, As,
Be)
Pulb iritante sau corozive (var, arsenic)
Pulb care produc reactii alergice astm,
rinite, urticarie, etc.
Pulb care produc cancer (materiale
radioactive, combinatii ale Cr cu Arsenic)
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Dupa actiunea asupra organismului
Pulberi infectate care vehiculeaza diferiti
microbi sau virusi (praf de carpe, lana,
deseuri, etc.)
Pulberi anorganice netoxice, pulberi inerte
sau neproliferative (carbuni, Fe, Al, etc.) si
pulberi neproliferative (SiO
2
, Be, etc.)
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Surse industriale de poluare cu praf si
fum
INDUSTRIA
Otelarii
Sursa de poluare
Furnale, masini de sintetizat
Agent poluant
Oxid de Fe, Praf, Fum

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Surse industriale de poluare
INDUSTRIA
Metalurgia neferoasa
Sursa de poluare
Furnale si topitorii
Agent poluant
Fum, fumuri de ulei si metale
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Rafinarii de petrol
Sursa de poluare
Regeneratorii si catalizatorii, incineratorii de
namoluri
Agent poluant
Praf de catalizatori, cenusa de namol
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Cimentului Portland
Sursa de poluare
Cuptor, Uscator, Sistem de manipulare
Agent poluant
Praf de ciment si alcalin
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Fabrici de hartie
Sursa de poluare
Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de
calcar
Agent poluant
Prafuri de substante chimice

TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Fabrici de acizi (sulfuric, fosforic)
Sursa de poluare
Procese termice, acidularea rocii fosfatice,
Sisteme de manipulare
Agent poluant
Praf, ceata acida
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Cocserii
Sursa de poluare
Incarcare descarcare celulele cuptorului, racire
manipulare
Agent poluant
Praf de cocs, gudroane de carbon
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
INDUSTRIA
Fabrici de sticla si a fibrei de sticla
Sursa de poluare
Manipulare materii prime, cuptoare de sticla,
tragerea firelor
Agent poluant
Praf de materiale, ceata de acid sulfuric, oxizi,
alcaline, aerosoli de rasini.
TOPIREA GHETARILOR
PULBERI INDUSTRIALE
Emisia de substante Pulverulente
necontrolate
SIDERURGIE 10 KG/Tona de otel
FONTERII - 8 KG/Tona de otel
PROCESAREA ALUMINIULUI
450 KG/Tona de otel
TOPITORII - DE BRONZ SI ALAMA
10 KG/Tona de otel
TOPIREA GHETARILOR
FUMUL: contiennent
Des gaz acides toxiques qui
retombent avec la pluie (ex:
SO, oxyde de soufre).
On parle alors de pluies
acides qui sont nfastes pour
la vgtation et les tres
vivants.
A cela s'ajoutent les missions
de CO (dioxyde de carbone)
et de CO (monoxyde de
carbone), trs toxique.
TOPIREA GHETARILOR
AERUL:
Les usines utilisent trs frquemment des
systmes d'aspiration de poussires dans
leur process de fabrication.
Cet air doit tre filtr avant d'tre rejet
l'extrieur, tout comme celui des gaines de
ventilation ou de conditionnement sous
haute temprature.

TOPIREA GHETARILOR
APA:
Une usine qui utilise, puis rejette de l'eau pour son process
doit tre quipe d'une station d'puration (STEP).
Un traitement primaire limine les matires en suspension
(ex: rsidus de lavage, corps gras, huile),
puis un traitement secondaire limine les matires en
solution (ex: produits chimiques, mtaux lourds).
En ralit, seulement 65% des eaux uses passent en
station d'puration et le traitement secondaire n'est
gnralement pas mis en application (bien souvent pour des
raisons de cot).
TOPIREA GHETARILOR
DESEURI:
Une usine doit aussi trier ses dchets et
favoriser le recyclage (on parle alors de
valorisation des dchets).
Les dchets contenant des lments nocifs
doivent tre rcuprs et traits par des
socits spcialises (huiles, solvants,
acides, piles, composants lectroniques,
tubes non, ...).
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
18 mars 1967
Ptrolier librien
Torrey Canyon
Charg de 119 000
tonnes de brut,
Schoue entre les
les Sorlingues et la
Cte britannique.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
15 dcembre 1976
ARGO MERCHANT une
zone de pche
(Buzzards Bay,
Massachusetts)
21 dcembre
s'est coup en deux
morceaux et a perdu en
mer
29.14 millions de litres de
ptrole
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
16 mars 1978
ptrolier librien Amoco
Cadiz
transportant vers
Rotterdam 220 000
tonnes de ptrole brut du
Golfe Persique, drive
vers la cte bretonne
(Finistre - France) dans
une forte tempte.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
3 juin 1979
Dans le golfe du Mexique
Une ruption de ptrole
souffle la plate-forme de
forage offshore Ixtoc 1
C'est un accident rare, mais
pas exceptionnel.
De telles ruptions ont affect
en particulier
la plate-forme Ekofiske bravo
en mer de Norvge en 1977,
le puits de l'le Laban (Iran) en
1971,
le puits 21 de Santa Barbara
(Californie) en 1969.
Cette ruption va durer
elle ne sera stoppe que le 23 mars 1980,
aprs 295 jours d'efforts
quantit totale de ptrole dverse ne sera
jamais exactement connue :
- 470 000 tonnes selon les plus prudentes
- 1 500 000 tonnes.

TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
19 juillet 1979
Deux super-ptroliers
en charge, lAtlantic
Empress (276 000
tonnes) et lAegean
Captain (200 000
tonnes de brut) entrent
en collision en mer des
Carabes, au large de
lle de Tobago.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
1 novembre 1979
Le BURMAH AGATE est
entr en collision avec le
cargo MIMOSA au sud de
Galveston (Golfe du
Mexique). Environ 9.84
millions de litres ont t
dverss dans
l'environnement et 29.5
millions de litres ont t
bruls bord.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
7 mars 1980
Le ptrolier malgache
Tanio, charg de 26 000
t ptrole
se casse en deux par le
milieu, au nord de l'le de
Batz (Finistre)
une forte tempte et des
creux de 7 mtres.
cet accident fait huit
victimes et au moins
6 000 t de ptrole sont
rpandues la mer.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
5 dcembre 1987
Le cargo "Cason", transportant 1
100 tonnes de produits chimiques,
s'choue sur les ctes espagnoles
prs du Cap Finisterre.
Le navire prend feu suite un
contact entre l'eau de mer et du
sodium charg en ponte dans des
conteneurs.
Dans l'incendie, 23 des 31
membres d'quipage prissent.
Nuit de 10 au 11 dcembre, une
srie d'explosions secouent le
navire
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
24 mars 1989
Le ptrolier Exxon Valdez
schoue en baie du prince
William (Alaska) avec 180 000
tonnes de brut bord.
Quarante mille tonnes partent
la mer, venant toucher plus
de 1700 km de ctes.
Avec prs de 10 milliards de
francs pays ce jour et une
facture finale qui pourrait
dpasser 25 milliards de francs,
cest de loin la pollution
ptrolire la plus chre de
lhistoire.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
6 mars 1990
Le CIBRO SAVANNAH a
explos et a pris feu en
quittant la jete de
Linden ( New Jersey).
Environ 481 000 litres
de ptrole ont t
perdus, personne ne
connait la proportion
brle et dverse.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
8 juin 1990
Le MEGA BORG a
dvers 19.3 millions de
litres de ptrole la suite
d'une explosion et d'un
incendie. L'incident s'est
produit proximit des
cotes texanes
(Galveston).
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
16 septembre
1990
Le JUPITER
dchargeait du
mazout dans la baie
City (Michigan)
quand un feu a
dbut bord du
bateau.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
10 avril 1991
Le ptrolier Agip Abruzzo, ancr devant
Livourne, est heurt dans le brouillard
par le ferry Moby Prince
un gigantesque incendie se dclare. Il
durera 7 jours et fera 143 morts, 130
km de ctes sont pollues.
Le lendemain, le 11 avril, le ptrolier
chypriote Haven, mouill au large de
Gnes, charg de 144 000 tonnes de
brut, prend feu, explose et se brise en
trois parties.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
3 dcembre 1992
En voulant entrer dans le
port de La Corogne
avant laube, par trs
mauvais temps, le
ptrolier-minralier grec
Aegean Sea, charg de
80 000 tonnes de brut,
schoue, se brise et
brle pendant 24 heures.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
5 janvier 1993
Le ptrolier librien Braer,
en route de la Norvge
vers le Canada, schoue
la pointe sud des les
Shetland suite une
avarie de machine dans
une forte tempte et se
disloque, librant toute sa
cargaison de brut dans la
Mer du Nord.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
10 aout 1993
Une collison entre 3 bateaux
s'est produitedans la baie de
Tampa (Floride): la barge
BOUCHARD B155, le cargo
BALSA 37, et la barge OCEAN
255. Le BOUCHARD B155 a
perdu environ 1.3 million de
litres de ptrole dans la baie.
Ci dessus la photo de l'OCEAN
255 aprs la collison.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
15 fvrier 1996
Le ptrolier librien Sea
Empress, charg de
130 000 tonnes de brut,
schoue sur des rcifs aux
approches du port de
Milford Haven (pays de
Galles).
Il ne peut tre libr que 5
jours plus tard, aprs avoir
perdu un peu plus de la
moiti de sa cargaison.
TOPIREA GHETARILOR
CATASTROFE MARITIME
2 janvier 1997
En route de Changa vers le
Kamchatka avec 19 000 tonnes
de fuel intermdiaire bord, le
ptrolier russe Nakhodtka chavire
dans une tempte l'ouest de
l'le japonaise de Honshu et se
brise en deux. Les 31 membres
de l'quipage peuvent tre
sauvs, mais pas le capitaine.
300 km de ctes
C'est la plus grande mare noire
jamais vcue par le Japon.
TOPIREA GHETARILOR
La pollution par le ptrole
Rcupration du ptrole sur les ctes
Les dchets sont collects manuellement
mis dans des sacs plastiques puis rassembls
en arrire cte.
Nettoyage est mcanique
les bennes de sable et de fuel ramasss sont
directement diriges par camions vers les
centres de stockage provisoires.
TOPIREA GHETARILOR
Le stokage
Stocks selon les rgles de scurit en
vigueur :
aire de stockage impermable ;
collecte des eaux de ruissellement,
systmes de drainage...
TOPIREA GHETARILOR
Traitement actuellement envisages
Le traitement thermique: il s'agit de brler le
fuel par incinration ou de le vaporiser pour traiter
ensuite l'effluent gazeux (dsorption) et obtenir in
fine un sable propre.
Les techniques existent : incinrateurs,
cimenteries, fours chaux, four lit fluidis mais
il faut tudier la possibilit de les adapter aux
types de dchets rcolts sur le littoral.
TOPIREA GHETARILOR
Le traitement physico-chimique :
l'objectif est de sparer le dchet en diffrentes
phases (fuel, eau, solide) par des procds physiques
(gravit, centrifugation) ou chimiques (utilisation
de tensio-actifs, solvants biodgradables).
Les premiers tests raliss notamment au CERT sont
encourageants mais ils doivent tre affins par des
essais sur pilotes en vraie grandeur.
Les phases spares pourraient ensuite devoir subir
un traitement de finition.
TOPIREA GHETARILOR
La stabilisation la chaux :
l'objectif est de transformer les dchets
pteux en poudre sche plus facilement
manipulable.
Le produit obtenu pourrait alors tre utilis
en couche intermdiaire dans les
dcharges de classe 2 voire 3, en sous
couche routire ou tre incinr.
TOPIREA GHETARILOR
Le biotraitement :
l'objectif est d'aider les bactries dj prsentes
dans les dchets " dgrader " plus rapidement
les polluants.
Des tests de faisabilit sont en cours au GRL (Elf),
au Musum d'histoire naturelle et l'Universit de
Marseille.
Ce procd pourrait ventuellement tre utilis
pour certains dchets comme le sable, dans le
cadre d'un post-traitement, pour dgrader les
dernires traces de pollution.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 8
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea Industriala
Substante nocive poluarea industriala
Efect grav emisiile cu caracter toxic
ARSENUL provine din minereuri care contin
arsen
Pana in 1950 era folosit in medicina
Tonic si pentru afectiunile pielii
In 1980 Pacientii care l-au folosit au fost depistati cu
TUMORI CANCEROASE
Urmare a acestui incident
A fost retras de pe piata medicamentelor
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
BARIUL
Este ingerat in cantitati mari sub forma
insolubila
Examenelor radiologice
Este toxic pentru organism daca patrunde
in forma solubila
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
BORUL
Dezinfectant Acid boric
In cantitate mare devine periculos pentru
sistemul nervos central
La un timp indelungat de folosire se
produce boala numita BOROISM
Intoxicatie cronica

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
CADMIUL
Factor de intoxicare in masa in Japonia
Se gaseste in cantitati mari in apele uzate
eliminate prin instalatiile de galvanizare
CLORUL
Subst. Toxica. Folosit in Purificara Apei
Folosita in Primul Razboi Mondial (Arma Chimica)
Dar nu trebuie sa depaseasca 250 ppm
Apa capata miros neplacut
Prezent in AER produce INTOXICATII si chiar
MOARTE
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
CROMUL
Actiune toxica numai in stare de valenta
superioara (Cr
64
)
Produce mutilarea celor care intra in contact
Boala Eroziunea septului nazal
CIANURILE
Snt folosite in galvanosteghie
Actiune toxica rapida
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
CUPRUL
In cantitati reduse este asimilat in
metabolismul uman
Folosit in industrie
In procente mari afecteaza ficatul
SULFATII
Influienteaza negativ gustul apei
Produc efecte laxative
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
PLUMBUL
Este generator de saturnism
Efecte la a doua generatie
Se gaseste in cantitati mari in vopsele, in bateriile de
acumulatori, Substante antidetonante
ZINCUL
Oligoelememt folositor omului
Sarurile de zinc prezente in apa ii dau acesteia un
aspect laptos
In cantitate mai mare (40 ppm) produce alterarea
gustului
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
ARGINTUL
Metal nobil cu efect toxic asupra
microorganismelor
In cantitati mari (peste 0.05 ppm) produce
colorarea in albastru gri
A pielii
Ochilor
Membranelor mucoaselor

TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
MERCURUL
Metal greu, toxic
Utilizat in fabricarea termometrelor, aparate de
masura, productia de mase plastice
In Japonia (Golful Minamat) fabrica deversa
deseuri cu continut de mercur
Efectele asupra omului
Aparitia maladiilor la sistemul nervos (peste 10 ppm)
La submarinele folosite in cele 2 razboaie
mondiale s-a flosit tesarea cu mercur
In timp, la submarinele scufundate rezervoarele s-au
corodat si s-a produs deversarea mercurului in mare si
apoi la OM.
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
MONOXIDUL DE CARBON
Este cel mai cunoscut si cel mai raspandit poluant
din aer
Emisiile totale de CO depasesc emisiile tuturor
celorlalti poluanti la un loc
Efectul toxic asupra OMULUI depinde de procentul
din AER. Poate produce moartea.
Sursele de poluare cu CO
Gazele de esapament ale vehicolelor
Surse industriale
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
DIOXIDUL DE CARBON
Se gaseste in atmosfera in proportie de
0.03%
Intoxicarea apare daca procentul de CO
2

depaseste 20%
Intre 8 20% posibilitatea de supravietuire
este limitata
Intre 3 8% apar tulburari respiratorii
Cianoza, tulburari de circulatie
TOPIREA GHETARILOR
Substante toxice
OXIZII DE AZOT
Provin din arderea combustibililor si din surse
industriale (acid azotic, procese de nitrare,
fabricarea combustibililor pe baza de NO
2
lichid
de propulse al rachetelor cosmice)
La o expunere de 1 ora la 25 ppm de NO
2

se
produce caderea frunzelor la copaci
Pentru animale NO
2

este de 4 ori mai mare
Manifestare reducerea vizibilitatii
TOPIREA GHETARILOR
Dezastru ecologic n Marea Neagr
Un adevrat dezastru ecologic n Marea Neagr.
Un fenomen care se produce o dat ntr-un secol.
Asta spun specialitii despre furtuna produs
duminic n strmtoarea Kerci.
Autoritile ruse au anunat c n total
13 nave au fost afectate de vntul extrem de
puternic
cinci s-au scufundat - toate erau rusesti
iar opt au euat.
10, 11, noiembrie 2007
TOPIREA GHETARILOR
Strmtoarea Kerci
TOPIREA GHETARILOR
Furtuna din zona Stramtorii Kerci a dus la
avarierea:
5 nave sub pavilion rusesc:
Doua cargouri incarcate cu sulf s-au scufundat,
Carena unui petrolier, Volganeft 123, s-a rupt.
Un alt petrolier rusesc Petrolierul Volganeft 139
- s-a rupt in doua
De asemenea, un cargobot sub pavilion Georgian,
cu 17 persoane la bord si care transporta 5.600 de
tone de fier vechi, s-a scufundat in Marea Neagra in
apropiere de Crimeea (Ucraina).
TOPIREA GHETARILOR
Circa 1.300 de tone de pacura au fost
deversate, in Marea Neagra dupa ce:
Petrolierul rusesc Volganeft 139, apartinand
firmei Volganeft, era incarcat cu 4.000 de tone de
titei brut - s-a rupt in doua
Accidentul s-a produs in Stramtoarea Kerci, care
leaga Marea Neagra de Marea Azov, in timp ce
nava se afla in zona de stationare a Portului
Kavkaz
TOPIREA GHETARILOR
Marinarii rui au ignorat avertismentele de
furtun pe care le-am emis n mod repetat.
Le-am spus c vntul va ajunge i la 35-38 de
metri pe secund.
Dar au decis s-i continue drumul, creznd c
navele lor vor rezista
spune Elima Nogai, director Cpitnia postului Kerci
Potrivit oficialilor rusi, accidentul s-a produs din
cauza valurilor de peste cinci metri inaltime si a
vantului care sufla cu circa 100 km/h.
TOPIREA GHETARILOR
Dou mii de tone de petrol au ajuns n Marea
Neagr, iar dimensiunile catastrofei ecologice
ncep s capete contur.
30 de mii de psri au murit,
Cteva mii de pasari se zbat ntre reziduuri.
Peste 9.000 de peti au murit
Agenia rus de mediu nu exclude nici formarea de ploi
acide n regiunea Krasnodar n urma deversrii
cantitii mari de sulf n Marea Neagr.
TOPIREA GHETARILOR
Pagubele provocate de poluarea Mrii Negre, dup
furtuna de duminica trecut, se ridic la 8,5
miliarde de euro, potrivit unei estimri difuzate
joi de autoritile ruse.
Suma include
Costul lucrrilor de curire, pentru care vor fi necesari
cel puin 10 ani,
Refacerii mediului natural din nordul Mrii Negre.
Din fericire pentru noi, autoritile de la Moscova -
susin c pata de petrol se ndreapt spre Marea Azov i
nu spre litoralul romnesc.
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
n regiunea dezastrului ecologic din
Marea Neagr continu operaiunile
de curare a apelor poluate, dar i
cele de cutare a persoanelor
disprute.
Peste 200 de oameni, 3 elicoptere i 11
nave s-au aflat n zona unde s-au
deversat duminic 1.300 de tone de
iei.
Cel puin cinci marinari au murit i
20 sunt dai disprui n urma
furtunii de duminic.
CEL MAI GRAV ACCIDENT
TOPIREA GHETARILOR
Romania, pe locul 13 in topul
34,5 mil de tone de CO
2

poluatorilor din Europa
MONDIAL
I - SUA - 2,79 miliarde de tone
II - China - 2,68 milioane de tone
III - Rusia - 661 milioane de
tone

Emisiile din sectorul energetic reprezinta
25% din totalul emisiilor de dioxid de
carbon la nivel global, reprezentand
principala cauza a incalzirii globale.
EUROPA
I - Germania - 356 de milioane de tone
II - Marea Britanie - 212 milioane de tone
III - Polonia - 166 milioane tone

TOPIREA GHETARILOR
Intre 2000 si 2006 cele mai
ucigatoare dezastre din ultimii 20 de ani
Sapte dintre cele mai ucigatoare zece
dezastre din ultimii 20 de ani s-au
petrecut intre 2000 si 2006
Avertizeaza comisarului UE pentru
Dezvoltare si Ajutor Umanitar, Louis Michel
Intr-un mesaj destinat cetatenilor celor 27
de state membre ale Uniunii, cu prilejul
Zilelor Dezvoltarii Europene
TOPIREA GHETARILOR
Dezastre din ultimii 6 de ani
A villager runs from a forest fire in Miranda Do Corvo in Portugal
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR

An aerial view shows flooding in Berne, Switzerland

TOPIREA GHETARILOR
The water levels in much of Switzerland have stabilized. Here in Lucerne,
residents and tourists keep their feet dry on wooden boardwalks.
TOPIREA GHETARILOR
The Regensburg city center is threatened by the raging waters of the Danube.
TOPIREA GHETARILOR
In much of the Alpine region, the waters have now subsided,
leaving behind mountains of mud and devastation.
TOPIREA GHETARILOR
A man passes a street hit by floods from the Loisach river in Eschenlohe, southern Germany.
TOPIREA GHETARILOR
A rescuer fixes cables to the car of a 72-year-old woman stranded in her car in a river near St. Leonhard, Austria.
The woman suffered shock but no injuries and her car was saved.

TOPIREA GHETARILOR
Much of Ulm-Wiblingen lies under water
TOPIREA GHETARILOR
Soldiers carry sandbags to reinforce a dam near Freising, southern Germany, where floods were expected Wednesday.

TOPIREA GHETARILOR
Villagers walk on a road damaged when a river burst its banks in Villard-Bonnot, southeastern France.
TOPIREA GHETARILOR
Firefighters move residents to safety in Cesky Tesin in the Czech Republic.
TOPIREA GHETARILOR
An empty railway track after a train was derailed by floods in Austria.
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
Intre 2000 si 2006 cele mai ucigatoare
dezastre din ultimii 20 de ani
In ultimii ani, a devenit foarte clara
legatura dintre schimbarea climatica
si frecventa plus intensitatea
fenomenelor naturale extreme.
UE vrea sa traga un semnal de alarma
ca simplele discursuri ingrijorate
fata de incalzirea climei nu mai sunt de
niciun folos.
TOPIREA GHETARILOR
Schimbarile Climatice in UE
Statele UE sunt pe cale sa cale sa-si
reduca emisiile cu efect de sera cu 20 la
suta pana in 2020.
Statele membre contribuie cu numai 14
la suta la totalul emisiilor nocive
dispersate anual in atmosfera.
TOPIREA GHETARILOR
UE este cel mai mare furnizor de ajutor
pentru dezvoltare oferind,
in urmatorii sase ani:
23 miliarde euro catre 78 de state din Africa,
Pacific si Caraibe
dar eforturile europene ar putea sa ramana fara
efect.
Incalzirea climei
cauza a saraciei si foametei
TOPIREA GHETARILOR
Desi contribuie cel mai putin la incalzirea
planetei pentru ca, adesea, nici nu dispun de
industrie:
Statele care beneficiaza de ajutorul UE sunt
si cele mai vulnerabile in fata incalzirii globale.
Mii de kilometri de coasta sunt in pericol de a fi
inundate
Terenurile agricole devin neproductive din cauza
secetei
Comunitati intregi nu se mai bucura de nicio
protectie naturala in calea intemperiilor din cauza
despaduririlor.
TOPIREA GHETARILOR
Toate acestea vor provoca sute de
milioane de refugiati climatici pana
in 2050, dintre care multi ar putea bate
la portile Europei.
Asadar Uniunea se afla deopotriva in
fata unui imperativ moral
a reduce saracia, respectiv incaplzirea
climei, o cauza directa a acesteia
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 9
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
Binecuvntarea UE pentru centrala
nuclear Belene - Bulgaria
Jurnalul Naional
Dezvluia n august c la 100 de kilometri de Bucureti
ar urma s fie construit o central nuclear exclusiv pe
piese ruseti scoase din uz.
ntre timp, subiectul a ajuns i n presa internaional,
care anun, citnd presa bulgar, c zilele viitoare UE
va da aviz favorabil proiectului Belene, care poate
deveni
O adevrat bomb nuclear,
Un al doilea Cernobl.
TOPIREA GHETARILOR
Centrala nuclear Belene - Bulgaria
The Guardian spune c, n caz de accident, centrala ar
putea elibera radioactivitatea a
100 de bombe tip Hiroshima.
O afacere n spatele creia st Gazpromul.
Proiectul dateaz din anii 80, cnd guvernul comunist al lui Todor
Jidkov a luat hotrrea s construiasc centrala.
De atunci au aprut i criticile, care atrgeau atenia c ridicarea
unei centrale ntr-o zon cu mare grad seismic este o bomb cu
ceas.
The Guardian atrage atenia c, n urma cutremurului din 1977,
zona a fost grav afectat, 120 de persoane murind la doar 14 km de
unde ar urma s fie amplasat centrala.
Totui, n 1985 a nceput construirea celor dou reactoare ale
centralei de la Belene.
n 1990 s-a renunat ns la planuri.
TOPIREA GHETARILOR
PUTERE CT 100 DE BOMBE HIROSHIMA.
The Guardian spune c s-a hotrt acest lucru dup ce
Academia Bulgar de tiine a dat publicitii n 1990 un studiu de 421
de pagini, care avertiza n privina riscurilor pe care le comport
construirea unei centrale nucleare ntr-o zon activ seismic, Zimnicea
fiind numai la 13 km de Belene.
Acum, la 17 ani dup acele evenimente, temerile noastre au reaprut.
Actualul guvern de la Sofia dorete s finalizeze acest proiect tiinific
nebunesc nceput de comuniti, oferindu-i companiei ruseti
Atomstroiexport un contract pentru construirea a dou reactoare de un tip
care nu s-a mai construit pn acum n lume.
Pentru preul de 7 miliarde de euro, Bulgaria are privilegiul de a deveni un
cmp de testare a industriei nucleare ruseti, scrie The Guardian.
Cotidianul britanic mai noteaz c centrala ar putea elibera o radioactivi-
tate ct 100 de bombe de la Hiroshima n caz de accident.
La doar 100 de kilometri de Bucureti.

TOPIREA GHETARILOR
TEHNIC I OBICEIURI SOVIETICE.
Jurnalul Naional dezvluia n august i alte multe puncte negre
ale proiectului Belene.
Daniel Meijers, director al Organizaiei ecologiste Friends of the
Earth Europe declara:
La construcia centralei nucleare de la Belene se vor folosi
componente care au fost construite pentru proiectul anterior.
Este un model rusesc, care s-a folosit pn acum numai n India i
China.
Nu este foarte clar cum va funciona i nici dac este sigur pentru
populaie, fiindc reprezint o combinaie de tehnologie ruseasc,
avnd cteva componente vestice.
Nu este centrala cea mai sigur din cte s-au fcut pn acum.
Meijers vorbea i de neregulariti la licitaie:
TOPIREA GHETARILOR
TEHNIC I OBICEIURI SOVIETICE.
A fost i o companie canadian care a vrut s construiasc la
Belene,
Au renunat din cauza fraudei svrite la licitaia public.
Bulgarii i-au vrut pe rui, i nu pe canadieni.
Este o ntreag afacere ilegal n Bulgaria cu achiziiile publice.
Iniial, proiectul spera s fie susinut de bnci din Germania i din
Italia. Acestea au renunat, spune The Guardian, dup ce zeci de
mii de ceteni germani au scris bncilor lor, i organizaiile
ecologiste au protestat n Italia.
Instituii bancare din Elveia i Statele Unite au refuzat s se
implice.

TOPIREA GHETARILOR
PE BANII UE.
Acum, dac UE binecuvnteaz proiectul, vor veni i bani de la UE.
Dac comisia d o evaluare pozitiv proiectului, mprumuturile din
banii contribuabililor din UE de la ageniile de mprumut ale UE,
Euratom i Banca European de Investiii, sunt asigurate, afirm The
Guardian.
Ar fi pentru prima dat, dac UE avizeaz proiectul, aa cum se spune,
cnd Bruxellesul aprob construirea de noi reactoare ruseti pe teritoriul
UE.
Impactul acestei decizii trece cu mult dincolo de Bulgaria, deoarece
aceasta presupune mai mult sau mai puin s fie dat und verde industriei
nucleare ruseti pentru a merge mai departe cu planurile pentru reactoare
similare n Serbia, Slovenia, Slovacia i Ungaria.
TOPIREA GHETARILOR
PE BANII UE.
Toate acestea vor face din Europa un loc mult mai puin sigur,
subliniaz The Guardian.
Ziarul britanic afirm c dac UE vrea s garanteze sntatea i
sigurana cetenilor si, ea nu trebuie s se declare de acord cu
un proiect pe care oamenii de tiin sovietici, guvernele bulgare i
numeroase bnci comerciale l-au considerat nefezabil.
Mai mult, se atrage atenia c n timp ce Cernoblul a fost posibil
n afara UE
Belene se va folosi de banii contribuabililor europeni pentru un
proiect care va expune riscului un mare numr de bulgari i de
locuitori ai rilor din jur.

TOPIREA GHETARILOR
Implicarea Gazprom
Gazprombank deine 51% din aciunile
Atomstroiexport, firma ruseasc care face proiectul
i care va utiliza ca subcontractor compania francez
Framatome.
Proiectul noii centrale nucleare prevede construcia a
dou reactoare VVER de concepie ruseasc de cte
1.000 de megawai, identice cu cele de la Unitile 5 i
6 de la centrala nuclear bulgar de la Kozlodui.
Belene este un model rusesc, care s-a folosit pn
acum numai n India i n China.
Sursa: Jurnalul
TOPIREA GHETARILOR
Combustibili din sandvisuri si conserve
Cantitati imense de sandvisuri,
Resturi din farfuriile clientilor
O multime de alimente expirate,
Retrase din magazinele londoneze,
Vor fi livrate de-acum incolo unei uzine ce
va produce biogaz.
Compania Terra Firma spune ca metropola
britanica poate alimenta singura o uzina de gaz
metan obtinut din biomasa.

TOPIREA GHETARILOR
Compania care va pune la punct sistemul vine
de peste Ocean, unde a dezvoltat deja o
intreaga industrie a biogazului.
In Statele Unite, goana dupa materiale
biodegradabile, care ar putea fi adunate in
containere si lasate la putrezit pentru a produce
gaz metan, ia forme spectaculoase.
Pe langa resturile alimentare, chiar si lemnele ce
provin din locuintele zdrobite de uraganul Katrina
vor fi maruntite si adaugate in containerele de
biomasa.
TOPIREA GHETARILOR
Infinis, una dintre companiile ce produc
biogaz in SUA
Este deja racordata la reteaua producatorilor
americani de energie electrica.
Ea are 80 de statii de producere a biogazului
si tot atatea minicentrale
Cu ajutorul carora livreaza
agent termic pentru locuinte,
umple butelii si pulseaza energie electrica in
sistemul national.
TOPIREA GHETARILOR
Dupa modelul american, in jurul Londrei vor
aparea multe containere de biogaz, unde vor
fi puse la produs toate resturile
alimentare.
Alan Lovell, directorul executiv de la Infinis,
spune ca, daca se vor aduna la un loc
alimentele expirate si resturile biodegradabile
din casele metropolitanilor, s-ar putea depasi
cantitatea de 200.000 de tone de
biomasa.
TOPIREA GHETARILOR
Numai supermarketurile vor trimite 100.000 de
tone.
Daca adaugam particularii, restaurantele si
localurile fast-food, cu siguranta vom depasi
200.000 de tone, spune Lovell.
Specialistii au calculat ca energia electrica
produsa prin arderea biogazului obtinut din
alimentele expirate dintr-un singur supermarket,
care pana acum se aruncau, va fi de 5 megawati,
adica necesarul uzual pentru 10.000 de familii.
TOPIREA GHETARILOR
Intentionam sa adunam si resturile vegetale
din fermele agricole din jurul Londrei.
Cu ajutorul acestui surplus, probabil vom
acoperi necesarul de curent electric al Londrei,
precizeaza Lovell.
Dupa lansarea a doua astfel de centrale, Infinis
produce deja aproximativ 11% din intreaga
cantitate de energie regenerabila a Marii
Britanii.
TOPIREA GHETARILOR
Discutiile despre biogaz au dezvaluit cat de
multe alimente se arunca in Londra.
Presa a luat la analizat fiecare raport oferit cu
generozitate de supermarketuri si a dezvaluit ca
londonezii arunca
300 de grame de carne pentru fiecare kilogram
consumat
la fiecare kilogram de cartofi prajiti si consumati, se
arunca aproape 400 de grame de cartofi risipiti.
Daca se adauga si verdeturile, fructele si legumele
proaspete, atunci risipa devine chiar ingrijoratoare.

TOPIREA GHETARILOR
Unul dintre oficialii primariei metropolitane, privind
socoteala cu alimentele expirate sau aruncate pur si
simplu la gunoi, a exclamat:
Mai bine facem un pic de economie.
Ar trebui sa incepem sa folosim tot ce
ne ramane in farfurii si sa consumam
a doua zi.
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea radioactiva
Substantele radioactive
emit radiatii ionizante F periculoase
RADIATIILE NATURALE
Radiatia cosmica
Radiatia telurica
Radiatia cosmica
Inunda tot spatiul universal interstelar si
intergalactic
O parte este de origine stelara
TOPIREA GHETARILOR
Radiatia cosmica
Iradierea pamantului cu radiatii cosmice
depind de:
Campul magnetic
Care este un selector si un depozit de particole
de radiatii cosmice

TOPIREA GHETARILOR
Radiatia telurica
Este data de prezenta in litosfera a
numeroase elemente radioactive care emit
in permanenta radiatii ionizante (izotopi)
Te
206,207,208,209,210
, Pb
209,211,212,214

Bi
210,211,212,213,214
sau toti izotopii elementelor
Po, At, Fr, Ra, Ac, Th
Mineralele de U contin urme de Np si Pl.
Cercetarile au dovedit si existenta altor izotopi
radioactivi: K
40
, Rb
87
, In
115
, La
138
, Nd
144
, Lu
176

TOPIREA GHETARILOR
OMUL este supus in acelasi timp la
Iradierea externa
Prin radiatia cosmica si telurica
Contaminarea cu substante radioactive
Care se gasesc in mediul sau de existenta
Cantitate de iradiatii asupra OMULUI depinde:
Organism, altitudine,
Amplasamentul locuintei,
Particularitatile solului
TOPIREA GHETARILOR
Radiatia telurica depinde de:
Natura rocilor subsolului
Rocile cristaline acide (granitul) contin mai
mult U decat
Rocile sedimentare
Natura mediului de propagare
In apa U este mai scazut decat in Sol
TOPIREA GHETARILOR
Tehnica moderna
Radiografii, radioscopii
Tratamente radiologice
Cadrele luminoase ale ceasurilor
Ecranele televizoarelor si calculatoarelor
Cresterea radiatiei terestre revine
Experientelor cu bombe nucleare
Deseurile Radioactive Obtinerea energiei
nucleare
TOPIREA GHETARILOR
Surse controlate
Instalatii controlate (acceleratoare de particule,
Surse utilizate in laborator si uzine (mijloace
specifice cercetarii, reactii nucleare)
Surse necontrolate
Deseuri radioactive Experiente nucleare
Deseuri radioactive - Rezultate din activitatea
economica
TOPIREA GHETARILOR
Functie de radioactivitate
Deseuri cu radioactivitate foarte mare
90
Sr,
210
Pb,
210
Po,
226
Ra,
Deseuri cu radioactivitate mare
35
Ca,
59
Fe,
144
Ce
Deseuri cu radioactivitate medie
24
Na,
35
Pb,
55
Fe,
144
Ag,
137
Cs
Deseuri cu radioactivitate redusa
3
H,
14
C,
51
Cr.
TOPIREA GHETARILOR
Productia de deseuri radioactive functie
de etapele tehnologice
Exploatarea miniera ape slab radioactive
Uzine de preparare a elementelor
combustibile 400m
3
ape reziduale/tona
Centrale electro-nucleare 10
4
-20
4
m
3
/tona
Centrale de cercetari nucleare
Incidentele si accidentele sau avariile
produse in Instalatii nucleare
TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
Ian 1961, Idaho-Falls Explodat 1 reactor
Nici un martor nu a ramas viu
Cauza presupusa eroare de manipulare
Contaminarea foarte puternica
Capetele victimelor au fost ingropate in cutii de
plumb
Decontaminarea a costat milioane de $ si a
durat mai multi ani
TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
Reactorul Fermi situat la 50 km de Detroit
Topirea partiala a miezului reactorului
Urmata de contaminarea puternica a
regiunii
Decontaminarea a durat 1 an

TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
Reactorul Rocky Flats, aproape de denver
Mai multe incidente de contaminare si
incendii cu situatii critice
1976 in primele 4 luni au fost inregistrate
56 de cazuri de eliminari accidentale de
substante radioactive

TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
26 Aprilie 1986 Cernobil
Un reactor a inregistrat o explozie ora 1.23
Incendiul a produs distrugerea reactorului
La ora 5 incendiul a fost stins
In 27 aprilie 1986 cca 40.000 loc au fost evacuati
In total au fost evacuati ccca 116.000 loc
In mai Reactorul distrus a fost acolperit (Pb)
reducand nivelul de radiatie de 5 ori
Bilant 31 decese, 237 pers spitalizate cu diagn
de Boala de iradiere.

TOPIREA GHETARILOR
Accidente nucleare
7 aprilie 1993 TOMSK CSI
Incendiu la un reactor in timpul unei reactii
chimice
Contaminare puternica a zonei
Gradul de gravitate al accidentului - 3
POLUARE Radioactiva
determinata de nerespectarea
CONDITIILOR SEVERE DE TRANSPORT AL
DESEURILOR Radioactive
TOPIREA GHETARILOR
Exigene de locuire
Exigentele OBLIGATORII pentru o
cladire de locuit
SIGURANTA
DURABILITATE
ECONOMIE
TOPIREA GHETARILOR
Exigene de locuire
Criterii de
performan privind
confortul termic al
locuinelor
Confortul termic
confort acustic
Concentraii
maxime de ageni
poluani
TOPIREA GHETARILOR
Exigene de locuire
Confortul termic
To temperatura prii opace a peretelui
exterior,
Tpl temperatura planeului
Tmed temperatura medie a peretelui
exterior,
Vaer viteza curenilor de aer,
i = 30...50 % - umiditatea aerului
TOPIREA GHETARILOR
Exigene de locuire
Confort acustic (Norme UE)
Nivel maxim de zgomot - confort
acustic (Norme UE):
Dormitor L < 28 dB
Buctrie L < 55 dB
Baie L < 35 dB
Trafic L < 30 dB
Suportabilitate -
TOPIREA GHETARILOR
Exigene de locuire
Concentraii maxime de ageni
poluani (Norme UE):
CO < 0,5 ppm
CO2 < 800 ppm
Formaldehide < 0,4 ppm
Emisie Radon < 70 Bq/m3
Rata ventilrii > 0,5 vol/h aer exterior
curat
TOPIREA GHETARILOR
Substane poluante prezente n
locuin /A. Miller
Environmental Science
Sustaining the Earth Belmont,
California , USA,
Wads Worth Publ.
Co. 1991

TOPIREA GHETARILOR
Substane poluante prezente n locuin
1. Cloroform
surs: ap clorinat, duuri cu ap fierbinte
risc: cancer
2. Paradiclorbenzen
surs: deodorant de camer
risc: cancer
3. Tetracloretilen
surs: metod de curare uscat a hainelor
risc: afeciuni nervoase, hepatice, renale
Surse i riscuri
TOPIREA GHETARILOR
4. Formaldehid
surs: materiale de construcii, lemn aglomerat,
mobilier
risc: iritaii oftalmice, ale pielii, ale gtului,
plmni, grea
5. Benzipiren
surs: fum de igar, surs de cldur
risc: cancer pulmonar
6. Stiren
surs: carpete, produse din materiale plastice
risc: afeciuni renale, hepatice
Surse i riscuri
TOPIREA GHETARILOR
7. Radon 222
surs: elemente radioactive (ap, teren)
risc: cancer pulmonar
8. Fum de igar
surs: igri
risc: cancer pulmonar, afeciuni cardiace
9. Clormetilen
surs: lacuri, vopsele
risc: diabet zaharat, afeciuni nervoase

Surse i riscuri
TOPIREA GHETARILOR
10. Azbest
surs: pardoseli PVC, izolaii
planee, nvelitori azbociment
risc: afeciuni pulmonare, cancer pulmonar
12. Oxizi de azot
surs: aragaz cu gaz metan fr hot,
surse de nclzire
risc: iritare pulmonar, dureri de cap
Surse i riscuri
TOPIREA GHETARILOR
13. Monoxid de carbon
surs: sistem de nclzire cu gaze,
motorin sau lemne
risc: dureri de cap, aritmii cardiace, ameeal
14. Tricloretan
surs: spray cu aerosoli
risc: ameeli, respiraie neregulat
15. Hiperfrecvene
surs: cuptor cu microunde, computer, TV, telefon
celular, antene radio etc.
risc: boli cardiace, anemie, cancer
Surse i riscuri
TOPIREA GHETARILOR
Surse principale de poluare
caracteristice locuinei
Nr.
crt.
Tip Procese cu
degajri de noxe
Substane
toxice
Ageni
poluani

1

Poluare
exterioar
(surse
externe)
trafic urban
nclzire spaii
incinerare
deeuri
evacuare ap
industrie
activitate
urban
plante
oxizi de carbon
oxizi de azot
oxizi de sulf
Plumb
hidrocarburi
nearse
ozon
fum
zgur
cenu
polen
Particule
solide:
- praf
d > 10m
- nor
d = 0,1..10m
- fum
d < 0,1m

TOPIREA GHETARILOR
Nr.
crt.
Tip Procese cu
degajri de noxe
Substane
toxice
Ageni
poluani

2

Poluare
datorit
materialelor
de
construcii
i
mobilierului
(surse
interne)

radioactivitatea
materialelor de
construcii
finisaje mobilier
lemn aglomerat

Radon
formaldehid
fibre de azbest
fibre minerale
lacuri, vopsele
solveni
Stiren

Lichide
APE UZATE
Gaze
Zgomot
aerian
de impact
din instalaii
din vecini
din exterior
TOPIREA GHETARILOR
Nr.
crt.
Tip Procese cu
degajri de noxe
Substane
toxice
Ageni
poluani

3

Poluare
rezultat din
funcionare
locuire
(surse
interne)
prepararea hranei
cu hot
fr hot
cuptor cu
microunde
nclzirea
locuinei
central termic
(de ora, de cartier,
de bloc, de apartament)
- sobe

vapori de ap
oxizi de carbon
oxizi de azot
oxizi de sulf
paradiclor benzen
tetraclor stiren
tricloretan

Vibraii

Spori

TOPIREA GHETARILOR
Nr.
crt.
Tip Procese cu
degajri de noxe
Substane
toxice
Ageni
poluani

3

Poluare
rezultat din
funcionare
locuire
(surse
interne)

nclzire locuinei
central termic
aer condiionat
ventilare
fumat
TV, calculator
curenie
splat rufe
accidente

ozon
fum
clor
solveni
detergeni,
substane de
curare
insecticide
ape uzate

Bacterii

Virusi

TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 10
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
Technologies propres:
la preuve donner par UE
Sur quelque 1200 projets LIFE-Environnement mis en
oeuvre depuis 1992, environ 17% se rapportaient
une vingtaine de secteurs industriels
Environ 10% de l'ensemble des projets avaient
trait aux technologies propres.
Plus d'une trentaine taient directement lis
l'application de la Directive Europenne, c'est--dire
qu'ils concernaient explicitement le dveloppement
des MTD - "meilleures techniques disponibles
Directive UE sur la prvention et la rduction
intgres de la pollution.
TOPIREA GHETARILOR
La preuve en 10 exemples
En Belgique (p. 1), un centre de recherche a
russi viter l'usage d'acide sulfurique dans la
fabrication des semi-conducteurs et rduire
de 90% la consommation d'eau dionise.
En Espagne (p. 2), un fabricant de margarine
a tenu le pari d'exclure du processus de
production tout traitement chimique, rejet de
dchets ou mission polluante.
TOPIREA GHETARILOR
En Italie (p. 3), une PME textile arduit de
100% les surplus d'encre et de 60% les eaux
uses en dveloppant au niveau industriel les
techniques numriques d'impression sur tissu.
En Autriche (p. 4), un des plus gros
producteurs mondiaux de diodes a rduit de
faon drastique le taux de molybdne dans
les eaux rsiduaires qui rejoignent le Danube
et a transfr sur un site hongrois le procd
utilis.
TOPIREA GHETARILOR
En Allemagne (p. 5), une PME a mis au point,
au grand bnfice de l'environnement et de la
sant des travailleurs, une technique de sciage
sec des tubes et profils mtalliques qui est
susceptible d'tre reconnue comme MTD.
En France (p. 6), une usine d'un grand groupe
pharmaceutique a largement amlior sa gestion
des ressources en eau grce au dveloppement
d'une srie de techniques innovantes applicables
de nombreux autres secteurs.
MTD - "meilleures techniques disponibles
TOPIREA GHETARILOR
Aux Pays-Bas (p. 7), un important fa-bricant
d'amortisseurs et une socit spcialise en enduits
industriels ont conu une laque ne contenant presque
plus de solvants volatils, ce qui a du mme coup mis
fin un conflit avec la population locale.
En Italie (p. 8), les premiers rsultats d'un projet en
cours dans une raffinerie d'un grand groupe ptrolier
ont dj montr la bonne performance d'un procd
destin rduire fortement l'mission de dioxyde
desoufre grce l'amlioration d'une MTD.
TOPIREA GHETARILOR
En Russie (p. 9), un projet LIFE Pays tiers a permis
l'adoption d'une loi sur les autorisations d'exploitation
fonde sur les MTD, tout en appliquant dj ce principe
4 entreprises pilotes de Saint-Ptersbourg et de sa
rgion.
En Sude (p. 10), un des principaux sidrurgistes
europens a dvelopp dans une acirie riveraine d'un
grand lac un procd prometteur une future MTD de
dsacidification des eaux uses par lectrodyalise.
TOPIREA GHETARILOR
Energia solara combustibil pentru avioane
Americanul Paul Mac Cready si-a dedicat toata
viata proiectarii unor avioane prietenoase cu
mediul.
Cu toate ca a contribuit la dezvoltarea industriei
aviatice prin inventarea unor modele noi de
avioane, Gossamer Condor si Gossamer
Albatros, recunoscute ca eficiente in toata
lumea
Mac Cready a fost convins ca expansiunea
omului in mediul aerian provoaca daune
grave mediului.
TOPIREA GHETARILOR
Paul Mac Cready a infiintat o firma
numita AeroVironment, unde a reusit sa
stranga cei mai buni profesionisti in
design aviatic si ecologic.
Sub coordonarea lui, echipa de cercetatori
in aviatie a proiectat o masina electrica ce
a devenit cel mai folosit model pentru
General Motors.
TOPIREA GHETARILOR
Specialistii condusi de pilotul american au
incercat sa gaseasca surse alternative de
energie, inclusiv sa construiasca turboreactoare
care sa foloseasca puterea vantului.
Tot echipa Mac Cready a construit o serie de
avione fara motor, dotate cu aripi lungi, care
nu fac zgomot atunci cand zboara.
Avioanele silentioase sunt proiectate astfel incat
sa zboare in straturile cele mai inalte din
atmosfera.
TOPIREA GHETARILOR
In 2005, inginerii de la Aero Vironment au
lansat pe piata primul avion propulsat cu
hidrogen, Global Observer, care a avut mare
succes printre cercetatori.
Vehiculul a fost proiectat astfel incat sa poata
zbura cateva zile fara oprire, si nu cateva
ore, cat zboara avioanele obisnuite.
Vehiculul zburator poate fi folosit de catre
soldatii aflati in misiuni de recunoastere.
TOPIREA GHETARILOR
Paul Mac Cready nu s-a multumit numai cu
construirea unui avion ecologic, ci a contribuit si la
proiectarea unor autovehicule mai putin zgmotoase.
In 1987, el a construit un autovehicul pe baza
energiei solare, Sun raycer, pentru a participa
la o competitie de gen din Australia.
Avionul solar a ajuns la 3.000 de metri altitudine.
In 1990, in colaborare cu General Motors, a construit
o masina electrica ce putea ajunge la o viteza de 60
km in opt secunde.
Inventiile lui Paul Mac Cready au fost recunoscute in
1990, cand a fost pus in Hala aviatorilor.
TOPIREA GHETARILOR
In 1995, pilotul si colaboratorii lui au construit un alt
vehicul zburator, care ajunge pana la o altitudine de
15.000 metri.
Pe langa construirea de avioane ecologice, Mac
Cready a scris sute de articole prin care arata ca
Pamantul va pierde foarte multe specii daca va
mai fi poluat in continuare.
Pilotul milita pentru ca toti cercetatorii sa-si uneasca
eforturile astfel incat sa descopere lucruri care sa
polueze cat mai putin.
Una dintre dorintele lui Mac Cready era ca masinile
sa fie proiectate astfel incat sa nu mai polueze nici
fonic si nici prin gazele de esapament.
TOPIREA GHETARILOR
Paul Mac Cready - Bibliografie
Paul Mac Cready s-a nascut in localitatea
americana New Heaven.
La 16 ani a proiectat primul avion fara motor.
Dupa razboi, Mac Cready a obtinut licenta in fizica
la Universitatea Yale si un doctorat la
Institutul de Tehnologie din Pasadena.
In acelasi timp a construit mai multe modele de
avioane propulsate fara motor.
TOPIREA GHETARILOR
Paul Mac Cready - Bibliografie
Pilotul american a creat primul aeroplan
propulsat in intregime de puterea solara si
cunoscut ca Gossamer Penguin.
De asemenea, a mai proiectat Solar
Challenger care, spre deosebire de modelele
anterioare, nu a fost creat pentru competitii, ci
pentru constientizarea publicului ca poate
folosi energia solara.
In 1981, Solar Challenger-ul a zburat 163 de mile
la o altitudine de peste 3.300 de metri. Zborul a
avut loc de la Paris spre Anglia.
Sursa: Adevarul
TOPIREA GHETARILOR
Vulcanii Sursa de poluare
Stromboli
Actuellement en ruption, le Stromboli est un volcan
toujours aussi actif en Italie. Les explosions de lave
incandescente qui ont lieu rgulirement depuis le
cratre sommital ont valu au Stromboli le nom de
"phare de la Mditerrane".
En ralit, le Stromboli est en ruption quasi-
constante depuis plus de 2000 ans.
Les Italiens ont appris vivre avec les volcans. Le
Stromboli est en ruption quasi constante et le
Vulcano, bien que moins actif, nest quen
sommeil.
TOPIREA GHETARILOR
Tourisme sur le Stromboli.
La faune comprend 40
espces doiseaux, surtout
des migrateurs. On trouve
galement 7 espces de
chauves-souris et le lzard
des Eoliennes (Podarcis
raffonei) qui vit
exclusivement sur Vulcano.
TOPIREA GHETARILOR
Volcan toujours actif en Italie Stromboli.
Il est actif depuis au moins 2 500 ans.
Ce volcan a donn son nom lun
des principaux types druption
les ruptions stromboliennes .
Ces ruptions sont des successions
dexplosion spasmodiques bien
distinctes, de quelques secondes,
projetant des matriaux pyroclastiques
dans lair, une distance relativement
courte.

TOPIREA GHETARILOR
Vido ruption du Stromboli
L'activit strombolienne
se manifeste quand le gaz
contenu dans le magma
s'accumule jusqu' faire
sauter le "bouchon" qui
obstrue son orifice.
En priode dactivit
intense, on assiste des
ruptions prolonges sous
forme de fontaines et
djections de grosses
bombes.
Le Stromboli slve 924
m au-dessus de la mer.
(fvrier 2007)
TOPIREA GHETARILOR
Eruptie de vulcan
La pression gazeuse leve
fragmente le magma dans
la chemine.
Cependant, comme des gaz
schappent souvent, aucun
nuage ruptif important ne
se dveloppe.
Son activit se limite de
brves jections explosives
de fragments de lave
incandescente, rarement
plus de 150 m.
TOPIREA GHETARILOR
Village de San Vincenzo au pied du Stromboli.
TOPIREA GHETARILOR
Les les Eoliennes
Dorigine volcanique, les les Eoliennes en Italie
comprennent sept les :
Lipari, Panarea, Vulcano, Stromboli, Alicudi,
Filicudi et Salina.
Important centre dchanges entre lOccident et
lOrient
Ces les constituaient une prcieuse rserve
dobsidienne, une roche volcanique qui, servait dans
lAntiquit la fabrication darmes et dustensiles.
Les premires civilisations tablies sur les hauts
plateaux du Lipari prosprrent grce cette
ressource.
TOPIREA GHETARILOR
L'le de Panarea.
Vers 580 avant notre re,
les sept les furent
conquises par les Grecs. Ils
les consacrrent Eole, le
dieu du Vent.
La lgende dit que Ulysse
y accosta. Eole lui proposa
les vents pour lui
permettre de regagner son
pays.
Mais, les marins ouvrirent
les outres dans lesquelles
se trouvaient les vents.

TOPIREA GHETARILOR
L'le Vulcano.
Cette lgende est
rvlatrice de limportance
de cet archipel dans
lhistoire de la
Mditerrane antique.
Les Romains pensaient
que lle Vulcano, le dont
drive le mot volcan ,
abritait les forges de
Vulcain, dieu du Feu et du
Travail des mtaux.

TOPIREA GHETARILOR
Fossa di Vulcano
Fossa di Vulcano comporte
deux cratres: Fossa I et
Fossa II qui est le cratre
actuel d'un diamtre de 500
m sur 200 m de profondeur.
Emission de type explosif, qui
projette dans latmosphre des
fragments de lave.
Ces fragments ne prennent
pas une forme arrondie au
cours de leur trajectoire parce
quils sont dj partiellement
refroidis.
Les ruptions vulcaniennes
peuvent tre violentes et
jecter scories et cendres. La
colonne ruptive peut monter
10 ou 20 km de haut ; les
cendres sont rpandues sur de
vastes zones.
TOPIREA GHETARILOR
L'le Lipari.
Lactivit volcanique sur cette le
est due la subduction de la
plaque africaine sous la plaque
eurasienne.
On peut voir des poches de
magma profondes qui produisent
de nombreuses fumerolles. Les
sondages indiquent des
tempratures allant de 200C
650C.
Cela saccompagne dun afflux
croissant de gaz et dune
expansion thermale crant de
nouvelles fissures.
On craint que lactivit volcanique
ne stende vers le nord partir
de lle de Vulcano et nentrane
une ruption proche de Lipari.
TOPIREA GHETARILOR
Geyser et source chaude
Les volcans sont dnormes sources de chaleur qui peuvent
perdurer des milliers dannes aprs larrt de leur activit
ruptive. Cette chaleur peut se manifester sous forme de
fumerolles, de sources chaudes ou de geysers.
Phnomnes spectaculaires, les geysers sont de vritables
volcans deau qui projettent, de faon continue ou
intermittente, dimmenses jets de vapeur et deau trs
chaude. La plupart des geysers sont situs dans des
rgions volcaniques o le magma est relativement proche
de la surface terrestre.
On les trouve notamment en Islande, en Nouvelle-
Zlande et aux tats-Unis, dans le clbre parc de
Yellowstone qui en compte lui seul plus de 250.
Le nom de geyser vient de Geysir jaillir en islandais.

TOPIREA GHETARILOR
La formation des geysers
Trois conditions sont ncessaires
la formation des geysers:
La prsence dun circuit souterrain
o leau qui sinfiltre dans le sol
peut circuler puis remonter la
surface
Un rservoir, o cette eau peut
saccumuler
La proximit dune poche de
magma (roche en fusion) qui
rchauffe leau emprisonne
Leau sinfiltre dabord dans le sol et
saccumule dans des cavits,
proximit dune poche de magma.
TOPIREA GHETARILOR
Ainsi chauffe, leau se transforme
peu peu en vapeur.
La pression saccrot et propulse
vers la surface un puissant jet
deau et de vapeur.
La dure du phnomne varie de
quelques minutes quelques
heures.
Le jet deau saffaisse lorsque la
cavit ne contient plus deau ni de
vapeur.

TOPIREA GHETARILOR
Les jets de vapeur et deau qui
jaillissent du sol atteignent parfois
plus de 100 m de hauteur.
Le plus haut geyser encore en
activit se trouve dans le parc
national de Yellowstone: il
sagit du Steamboat, dont le jet
dpasse 110 m de hauteur.
Entre 1899 et 1904, en Nouvelle-
Zlande, le geyser Waimangu
produisait rgulirement un jet
deau de plus de 450 m de
hauteur, et celui-ci ne cessait que
lorsque le niveau de la nappe
deau souterraine baissait la
suite de la rupture dun barrage
naturel.
TOPIREA GHETARILOR
Les sources deau chaude
Outre les geysers, lactivit volcanique
engendre plusieurs phnomnes
gothermiques.
Chauffs par les roches volcaniques, leau et
les gaz prsents dans le sol composent des
paysages surprenants o jaillissent de la
boue, de leau ou des fumes.
Des gaz remontent la surface et forment
des mares de boue o des particules de
roches volcaniques dcomposes se mlent
leau.
TOPIREA GHETARILOR
Geysers et sources chaudes clbres dans le monde
Les sources chaudes et les fumerolles
de Yamanouchi, prs de Nagano au
Japon, sont connues pour leurs
occupants peu ordinaires. En effet, les
macaques japonais prennent des bains
dans une eau plus de 45C pour
oublier les rigueurs de lhiver.
Aprs 1960, les macaques ont
dcouvert les bienfaits des bains dont
leau est riche en minraux. Depuis, ils
ont pris lhabitude de prendre des bains
en famille.
Les Japonais ont creus deux bassins
spcialement pour eux. Les hommes se
baignent dans dautres bassins.
TOPIREA GHETARILOR
Dans le Nevada, dans le Black
Rock Desert, un triple geyser est
entour de bassins deau
chaude qui sont retenus par des
terrasses de travertin
(carbonate de calcium).
Au cours du temps, les dpts
de minraux ont difis trois
sommets rocheux. Situ 1 300
m daltitude, la rgion du Fly
Geyser constitue un spectacle
magnifique.

TOPIREA GHETARILOR
Le Stokkur est lun des plus clbres
geysers islandais.
Entr en activit en 1789 la suite dun
sisme, il a jailli rgulirement jusqu ce
quun autre sisme lobstrue en 1896.
Le cycle se rpte toutes les 8 minutes.
Cette rgularit est due lintervention de
lhomme qui a dblay le conduit en 1963.
Avec le Geysir, le Strokkur est lune des
principales attractions touristiques de
lIslande.
TOPIREA GHETARILOR
Cest le Geysir, dcrit pour la premire fois
en 1294, qui a donn son nom au mot
geyser.
Bien que lactivit volcanique ait cess depuis
10 000 ans, la temprature peut atteindre
240C en profondeur.
Le Geysir (sud-ouest de lIslande) jaillit
toutes les 8 10 heures depuis le
tremblement de terre de juin 2000.
TOPIREA GHETARILOR
Les sources deau claire les merveilles de la
nature
Les sources deau claire
contiennent un grand nombre
de minraux dissous, surtout
des silices, qui se dposent
autour des sources deau quand
leau refroidit.
Certaines forment des
terrasses de tuf dun blanc
blouissant, comme celles
du parc national de
Yellowstone et de
Pamukkale en Turquie.
TOPIREA GHETARILOR
Les fumerolles
Ce sont des gaz brlants
dont la composition est
variable. Lun des gaz les
plus frquemment mis
est le dioxyde de carbone.
On trouve galement
autour des fumerolles du
soufre pur.
Vapeur soufre qui
s'chappe du volcan
Kilauea Hawa
TOPIREA GHETARILOR
Des ressources inexploites
Lnergie gothermique fournit moins de
0,02% des besoins annuels dnergie. La
plupart des producteurs sont situs sur la
ceinture de feu du Pacifique, o lactivit
volcanique est intense.
Pourtant, les roches sches chaudes sont
beaucoup plus rpandues que les rservoirs
naturels deau chaude.
Si lon trouvait le moyen dextraire leur
chaleur, la production dnergie
gothermique pourrait se dvelopper.
TOPIREA GHETARILOR
Des ressources inexploites
Les roches sches chaudes se trouvent 2 km de profondeur
ou plus.
Il faut donc forer cette profondeur puis recueillir lnergie
calorifique pour lacheminer la surface.
Dans des puits exprimentaux, on utilise de leau pour
fracturer la roche, crant des fissures qui se remplissent de
vapeur.
La vapeur gagne alors la surface o lon peut utiliser son
nergie.
Cette source dnergie, non polluante, est prometteuse. Mais,
ce jour, son exploitation nest pas rentable. Cependant, le
pompage de l'eau dans le sol des rgions o l'on trouve une
roche chaude sche afin de produire de la vapeur d'eau
artificiellement est une technique qui pourrait bien se rvler
une source d'nergie prcieuse dans le futur.
Bibliographie principale
Plante Terre ditions Gallimard 2004
TOPIREA GHETARILOR
Lnergie gothermique
La chaleur interne de la Terre offre une
source dnergie abondante et presque
inpuisable.
Pourtant, on lexploite trs peu.
Lnergie gothermique rsulte surtout de
la dsintgration radioactive naturelle
duranium, de thorium et de potassium.
A la diffrence de lnergie issue de
combustibles fossiles, elle produit peu
de dioxyde de carbone et ne contribue
donc pas au rchauffement de la plante.
TOPIREA GHETARILOR
Les rservoirs naturels dnergie
Les limites entre les
gigantesques plaques qui
composent la crote terrestre
sont souvent le thtre de
phnomnes lis la prsence
de magma proximit de la
surface.
Les geysers se rencontrent
surtout dans louest des
tats-Unis, en Islande, en
Nouvelle-Zlande, dans les
Andes et dans lHimalaya.
Ces mmes rgions ont permis
linstallation de centrales
gothermiques, des usines
produisant de lnergie
partir de la chaleur du sol.
TOPIREA GHETARILOR
La gothermie
Ce sont dans ces rgions o lnergie calorique de la Terre est
concentre ainsi que dans les zones volcaniques actives que lon
peut exploiter lnergie gothermique.
A lpoque romaine, il y a 2 000 ans, on utilisait les sources chaudes
pour chauffer les maisons.
Cela se pratique toujours en Islande et au Japon.
Cependant, les sources chaudes dgagent souvent des gaz sulfureux.
De plus, la temprature de leau baisse rapidement si on lachemine loin
de la source.
Par contre, le moyen le plus souple est dutiliser lnergie gothermique
pour produire de llectricit.
On a cr la premire centrale lectrique gothermique en 1904
Larderello, en Italie.
Il en existe aujourdhui dans une vingtaine de pays. L'eau chaude,
dont la temprature atteint 350C, peut tre canalise et transforme
en vapeur pour faire fonctionner des turbines qui produisent l'lectricit.
TOPIREA GHETARILOR
La gothermie
La plus grande centrale
se trouve en Californie et
fournit plus de 1 700
mgawatts dlectricit
ce qui permet dalimenter
un demi-million de
foyers.
La gothermie permet
galement de cultiver, en
Islande, des tomates sous
serre bien que lon ne soit
pas loin du cercle polaire.
A Reykjavik, en Islande,
l'eau chaude naturelle est
canalise depuis 1925 et
distribue dans toutes les
maisons.
TOPIREA GHETARILOR
La gothermie
On peut galement utiliser la gothermie
pour conomiser lnergie. En effet, laide
de canalisations souterraines en circuit ferm,
une pompe chaleur permet de faire circuler
la chaleur gothermique entre une maison et
le sol.
Une telle pompe peut rduire la
consommation dlectricit ou de fuel de
50%.
A Reykjavik, en Islande, l'eau chaude
naturelle est canalise depuis 1925 et
distribue dans toutes les maisons.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 11
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE
PUNTE TERMICA
Reprezinta o zona a anvelopei unei cadiri in
care fluxul termic - UNIDIRECTIONAL
Este sensibil modificat prin
Penetrare partiala sau totala a elementelor de
constructie cu conductivitate termica diferita
O schimbare de grosime a elementului de
constructie
O schimbare intre ariile suprafetelor interioare
si exterioare
Ex: Colturile de pereti
Colturile dintre pereti si plansee
TOPIREA GHETARILOR
+
1

R.V. - COLT IESIND
+
2

INTERIOR
EXTERIOR
+
1
= +
2
1. Punte de colt iesind
Rost Vertical Colt iesind (PUNTE SIMETRICA)
+
1
= +
2
= 0.05 W

/m
INCALZIT
TOPIREA GHETARILOR
+
1

R.V. - COLT INTRAND
+
2

INTERIOR
INTERIOR
+
1
= +
2
= 0.01 W

/m

2. Punte de colt intrand
Rost Vertical Colt intrand (PUNTE SIMETRICA)
INCALZIT
TOPIREA GHETARILOR
+
1

ROST VERTICAL CURENT (T)
+
2

INTERIOR
EXTERIOR
INTERIOR
+
1
= +
2
= 0.02 W

/m

3. Punte Curenta
Rost Vertical Curent (T)
INCALZIT
TOPIREA GHETARILOR
+
1

ROST ORIZONTAL STREASINA
+
2

INTERIOR
EXTERIOR
EXTERIOR
4. R. O. STREASINA
+
1
= 0.14 W

/m

+
2
= 0.24 W

/m

NESIMETRICA
PLANSEU
P
PLANSEU

Perimetrul planseului
La fata int a peretilor

TOPIREA GHETARILOR
+
2

+
1

5. R. O. SOCLU
T
i
= 20
0
C
T
s
= +5
0
C
+
1
= 0.225 W

/m

+
2
= 0.30 W

/m

PLANSEU
ROST ORIZONTAL SOCLU
TERMOIZOLATIE
H
TERMOIZOLATIE
= MIN 70
CM
H
T
E
R
M
O
I
Z
O
L
A
T
I
E

EXTERIOR
NESIMETRICA
TOPIREA GHETARILOR
+
2
+
1

6. R. O. PERETI INTERIORI
T
i
= 20
0
C
T
s
= +5
0
C
+
1
= 0.2 W

/m

+
2
= 0.2W

/m

Lungimea Puntilor = L
PERETE
INTERIOR
NESIMETRICA
T
s
= +5
0
C
INTERIOR
T
i
= 20
0
C
TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE TAMPLARIE
+
1

7. PUNTE TERMICA PE CONTURUL TAMPLARIEI
Lungimea Puntii = P
TAMPLARIE
P
TAMPLARIE
= 2(L+H)

H
L
EXTERIOR
INTERIOR
+
1
= 0.25 W

/m

TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE
COLT IESIND
PUNTI TERMICE
COLT INTRAND
PUNTI TERMICE
IN T
TOPIREA GHETARILOR
ETAPELE PROIECTULUI
Determinarea rezistentelor termice specifice
corectate (R`)
[m
2
K/W]
' U
1
' R =
A A
l
R
U
+
+ =
_ ) ( 1
'
R rezistena termic specific unidirecional n cmp curent,
n zona fr puni, unde elementul este alctuit din unul sau
mai multe straturi din materiale considerate omogene,
fr puni termice, inclusiv straturi de aer neventilat,
toate dispuse perpendicular pe direcia fluxului termic:
TOPIREA GHETARILOR
ETAPELE PROIECTULUI
R = R
si
+R
s
+ R
a
+ R
se
[m
2
K/W]
+ coeficieni specifici liniari de
transfer termic [W/mK] in zona puntilor
termice;
l lungimea puntilor termice
_ - coeficieni specifici punctuali de
transfer termic, [W/K];
TOPIREA GHETARILOR
PUNTI TERMICE
COLT IESIND
PUNTI TERMICE
COLT INTRAND
PUNTI TERMICE
IN T - CURENTA
TOPIREA GHETARILOR
Calcul preliminar pentru determinarea
Rezistentelor Termice Corectate R' pe ansamblul cladirii
Calcul preliminar pentru determinarea
Rezistentelor Termice Corectate R' pe ansamblul cladirii
Element de
constructie
Tipul puntii Coef
Lungimea puntii -
l
- l Arie
R U'
Colt iesind 2x0.05 6 x 2.85 1.71
Colt intrand 2x0.01 2 x 2.85 0.114
R O soclu 1 x 0.225
1 x Perimetru
cladirii

R O streasina 1 x 0.24
1 x Perimetru
cladirii

Punte curenta (T) 2 x 0.02
Nr Puntilor x HI

Pereti ext
TOTAL

R O streasina 1 x 0.14
Perimetru
cladirii

TOTAL

Planseu pod
R O soclu
R O pereti interiori 2 x 0.2
Nr puntilor x
Lungimea
Peretilor structurali
interiori
1 x 0.3

TOTAL
Perimetru
cladirii

Planseu
subsol

TOPIREA GHETARILOR
Determinarea Coeficientului
Global de izolare termica - G
n
R
A
V
G +
|
.
|
\
|
= 34 . 0
1
'
t
' '
in f _
in f _
'
sup _
sup _
'
_
_
'
Tamplarie
Tamplarie
planseu
planseu
planseu
planseu
ext pereti
ext pereti
R
A
R
A
R
A
R
A
R
A
t t t t
t
=
|
.
|
\
|
Este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia si are

semnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldura directe) prin
suprafata anvelopei cladirii pentru o diferenta de temperatura de 1 Grad raportata
la VOLUMUL cladirii la care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului interior.
TOPIREA GHETARILOR
Determinarea Coeficientului
Global de izolare termica - G
V Volumul interior incalzit al cladirii
V = A
1
* H
i

n = Viteza de ventilare naturala a cladirii,
numarul de schimburi de aer pe ora
n = 1
t - Factor de corectie a temperaturilor
exterioare
t = 1

TOPIREA GHETARILOR
Necesarul annual de caldura = Q
an

Q necesarul anual de cadura pe metru cub de volum incalzit
[kWh/m
3
*an]
C coeficient de corectie
G coeficientul global de izolare termica a cladirii
N
u
12 = numarul de grade zile de calcul corespunzator localitatii unde este
amplasata cladirea
Q
i
= aportul util de caldura rezultat din locuirea cladirii
Q
s
= aportul util de caldura provenit din radiatia solara
Q
i
+

Q
s
= aporturi gratuite de caldura
[kWh/m
3
*an]
TOPIREA GHETARILOR
Necesarul annual de caldura = Q
an
Q
an
= Q*V
inc

N
u
12 = N
20
12-(20-u)*D
12

TOPIREA GHETARILOR
Numarul de grade zile de calcul
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
Coeficient de corectie - C
TOPIREA GHETARILOR
Aporturi gratuite de caldura Q
i
+

Q
s

Q
i
= aportul util de caldura rezultat din
locuirea cladirii
Q
s
= aportul util de caldura provenit din
radiatia solara
Q
i
= 7, pentru cladirile de locuit
Provine din:
fluxul termic al celor care locuiesc in cladire,
utilizarea apei calde, prepararea hranei, utilizarea
energiei electrice pentru diferitele activitati,
iluminatul general, functionarea diferitelor aparate
electrice, etc..
TOPIREA GHETARILOR
Aportul util de caldura provenit
din radiatia solara

- Q
s
Aportul util de caldura provenit din
radiatia solara
Se considera ca provine NUMAI prin
suprafetele vitrate (ferestre si usi
exterioare prevazute cu geamuri)
Nu se tine seama de aportul provenit din
radiatia solara prin suprafetele opace
TOPIREA GHETARILOR
din radiatia solara

Q
s
TOPIREA GHETARILOR
din radiatia solara

Q
s
I
gj
= Radiatia solara globala
TOPIREA GHETARILOR
TOPIREA GHETARILOR
Intensitatea radiatiei solare totale
TOPIREA GHETARILOR
Intensitatea radiatiei solare totale
TOPIREA GHETARILOR
Necesarul anual de combustibil
si Emisia anuala de CO
2

Pe baza necesarului anual de caldura,
Q
an
= Q*V
inc
,determinat se pot calcula:

Necesarul annual de combustibil
Emisiile anuale de CO
2
, SO
2
, CO, NO
2
, etc
TOPIREA GHETARILOR
Necesarul anual de combustibil si
Emisia anuala de CO
2
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 12
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
Influena urbanizrii asupra condiiilor de
amplasament i a mediului nconjurtor
ndesirea construciilor,
realizarea de noi zone rezideniale
cldiri cu alte destinaii
industriale, comerciale, administrative,
culturale etc.,
industria i transporturile
TOPIREA GHETARILOR
Influena urbanizrii asupra condiiilor de
amplasament i a mediului nconjurtor
Au avut ca efecte:
modificarea codiiilor climatice prin accentuarea
diferenelor ntre temperaturile extreme
(T
med
= -12
o
C - 21
o
C, 4 zone climatice);
modificarea regimului apelor subterane i
ridicarea nivelului pnzei de freatice;
creterea presiunii exercitate de cldiri asupra
terenului;
poluarea chimic, fonic, radioactiv.
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea urban. Tipuri, surse, vectori,
efecte
Poluarea urban este determinat de
funcionarea continu a unor surse de
poluare specifice:
poluarea industrial,
care determin contaminare chimic, fizic,
termic i fonic, transmis prin atmosfer, ape
reziduale sau prin deversare pe sol;
TOPIREA GHETARILOR
efecte
Poluarea din zona rezidenial (nia
uman),
caracterizat de o serie de ageni poluani cu
spectru larg de influen;
Poluarea din transporturi, din care
transportul rutier deine ponderea cea mai
important din punct de vedere al
potenialului poluant,
caracterizat prin contaminare chimic, fonic,
termic i transmiterea de vibraii la teren.

TOPIREA GHETARILOR
efecte
Vectorii (transportorii) de poluare sunt
factorii fiziografici naturali
apa, aerul, solul i fractorii biologici.
Circulaia atmosferic global i
curgerea continu a maselor de ap
determin dispersia agenilor poluani
pe zone foarte importante, detreminnd
o serie de efecte globale.

TOPIREA GHETARILOR
Agenti poluanti - efecte globale
Agenii poluani deversai n timp n
mediul nconjurtor au determinat o
serie de efecte globale sau locale, ca
de exemplu:
efectul de ser (determinat de dioxidul
de carbon i vaporii de ap n exces)
efect global;
TOPIREA GHETARILOR
insula de cldur sau calota termic
efect local manifestat n zonele urbane cu
consumuri energetice importante i n care se
produce poluarea termic a atmosferei;
modificarea strii de sntate a populaiei
din zonele urbane;
coroziunea materialelor i reducerea
durabilitii construciilor etc.
TOPIREA GHETARILOR
Combustibil Poluant
[10
-4
g/kcal] Lichid Crbune Lemn Gaze
Particule 1,198 16,208 40,714 0,374
SO
x
(SO
2
) 4,29734,376 84,287 4,857 -
CO
x
0,594 145,870 3,243 0,397
HC 0,350 4,052 3,243 0,159
NO
x
(NO
2
) 1,495 4,855 16,214 1,587
Aldehide 0,294 - - -

Substane rezultate la arderea combustibililor pentru 1 kcal
TOPIREA GHETARILOR
Combustibil Emisie specific de CO
2

[kg CO
2
/kWh]
Huil 0,360
Lignit 0,420
Gaze naturale 0,220
Pcur 0,300
Lemn 0,380
Curent electric 0,610

Emisii specifice de CO
2
TOPIREA GHETARILOR
Factorii de influen ai durabilitii
materialelor de construcie
Factori externi
Cauzele interne
care determin modioficri structurale n
masa materialului.
INFLUIENTA MEDIULUI ASUPRA
DURABILITATII CONSTRUCTIILOR
TOPIREA GHETARILOR
Factorii externi sunt:
fizici, chimici, mecanici i biologici.
Agenii distructivi poteniali sunt:
aciuni erosive i corosive ale mediului
exterior;
temperaturi extreme i cicluri repetate de
nghe-dezghe;
TOPIREA GHETARILOR
Agenii distructivi poteniali sunt:
variaii periodice de umiditate;
Incrcri repetate (oboseal dinamic) sau
ncrcri care depesc valoarea pentru
care a fost proiectat cldirea (oboseal
static);
apa ptruns prin ascensiune capilar
TOPIREA GHETARILOR
Cauzele interne de reducere a
durabilitii sunt:
Reacii ntre alcalii i agregate;
Variaii de volum determinate de
proprietile termice ale agregatelor i
pastei de ciment, expansiunii unor
componeni aflai n exces sau capilaritii;
Coroziunea armturii.
TOPIREA GHETARILOR
Fenomenele corosive se grupeaz n funcie
de cauzele care le produc n:
coroziune prin dizolvare levigare;
coroziune acid;
coroziune carbonic;
coroziune sulfatic;
coroziune alcalin;
incompatibilitatea agregat - ciment;
coroziune biochimic.
TOPIREA GHETARILOR
Reguli empirice de proiectare a
cosurilor de fum
Inaltimea recomandata
Cel putin 2.5 ori mai inalt decit cladirile
invecinate sau formele de relief apropiate
Pentru a nu introduce o turbulenta
importanta in cos
Viteza gazelor la iesirea din cos trebuie sa
fie de peste 20 m/s jetul de gaze sa iasa
din zona de turbulenta
Viteze optime 30-35 m/s
TOPIREA GHETARILOR
cosurilor de fum
Gazele evacuate din cosuri cu diametre mai
mici de 2 m si inaltime sub 60 m lovesc solul
pe o distanta mai apropiata de maximum
calculat
Concentratiile la sol devin excesive
In general
Concentratia maxima la sol, pentru gazele emise
de cosurile de fum supuse difuziei atmosferice se
gasesc la o distanta cuprinsa intre
D = 5-10*Hcos
TOPIREA GHETARILOR
cosurilor de fum
Pentru un cos bine proiectat
cind se considera ca turbulenta din
vecinatate este neglijabila concentratiile la
sol sunt:
0.001% - 0.1%
Concentratiile la sol pot fi reduse prin
cresterea inaltimii cosului de fum (variatie
invers proportionala cu inaltimea)
TOPIREA GHETARILOR
cosurilor de fum
Inaltimea
cosului h(m)
Distanta de la
baza cosului D(m)
C
max
(mg/m
3
)
0 0 Poluant pur
10 158 1.54
25 439 0.375
50 1124 0.094
75 2350 0.042
100 4070 0.023
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
ZGOMOTUL
Unul din cei mai important factor de disconfort
pentru OM
FACTOR DE STRES
ZGOMOTUL
Suprapunerea accidentala a sunetelor
Cu intensitati si frecvente diferite
Provenite din activitatea UMANA sau
NATURALE
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Cresterea intensitatii ZGOMOTULUI
In marile aglomerari urbane
POLUARE SONORA
Cresterea intensitatii ZGOMOTULUI
In marile aglomerari urbane
POLUARE SONORA
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
ZGOMOTUL
INTENSITATE
DURATA
FRECVENTA SUNETULUI (LOR)
Intensitati sonore obisnuite:
Frrigider 20 dB, Aspirator 50 dB
Avion cu reactie la decolare 106 dB
Motocicleta in demaraj 110 dB
Orchestra de jazz 112 dB
In acelasi timp OMUL poate suporta pana la
650 dB
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
DURATA
Efectul nociv al sunetului este direct proportional
cu durata acestuia
Poate produce o psihoza periculoasa
FRECVENTA
Sunetelor componente este FOARTE IMP
Referinta Semnalul Sonor 1000 Hz
Definirea efectului DAUNATOR
Ultrasunetele pot fi daunatoare daca au intensitate
mare
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Pentru zgomotul urban se pot distinge
Efectele directe ale mesajelor sonore
Soneria, alarma atrage atentia
Plansul unui copil
Zgomotul ca deseu al activitatii generale
Este o sursa mult mai importanta de POLUARE
SONORA decat efectul direct al mesajelor
sonore.
Mesaje care depasesc un anumit prag devin
neplacute chiar insuportabile
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Fenomene sonore nedorite
Motoarele masinilor si instalatiilor
Trepidatiile introduse de Unitati mari de
forta sau de Masinile de tonaj -
TRAFICUL RUTIER INTENS
Deranjeaza activitatea umana
Ameninta siguranta constructiilor (tasari ale
terenului)
Introduc erori de masurare ale Aparatelor
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Bolile provocate de ZGOMOT
Surmenajul auditiv
Traumatismul sonor
Surditatea profesionala
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Surmenajul auditiv
Fenomen fiziologic aparut dupa actiunea
zgomotului cu o anumita intensitate
asupra aparatului auditiv
Modificarile auditive sunt reversibile
Acuitatea auditiva revine la forma
initiala la cateva ore dupa indepartarea
sursei care a provocat aparita acestuia.
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Traumatismul sonor
Apare la un zgomot cu inensitate mai mare
de 130 dB (limita senzatiei dureroase)
Chiar daca timpul de expunere este foarte
scurt
Fenomene fiziologice aparute
Senzatia de ameteala, zgomote si dureri in
urechi
Diminuarea acuitatii auditive, posibila rupere a
timpanului si lezarea urechii interne
TOPIREA GHETARILOR
Poluarea SONORA
Surditatea profesionala
Este un fenomen patologic cu frecventa
mare de aparitie
La persoanele care lucreaza in medii cu
zgomote cu intensitate mare (130 dB)
Urechea interna este lezata ireversibil

TOPIREA GHETARILOR
Masuri de protectie - Zgomot
Controlul surselor de zgomot in locuinte
Controlul tehnic al masinilor si instalatiilor
MASURI TEHNICE
Ecrane (fonoabsorbante) pentru sursele de
zgomot
Tratamentul acustic al drumurilor (TRAFICUL
RUTIER)
Protejarea Cartierelor de locuit prin SPATII
VERZI

TOPIREA GHETARILOR
In proiectele tehnice obiectivele
principale:
Amplasarea corecta a surselor de zgomot
Tratarea fonica a incaperilor unde se
gasesc aceste surse
Obligatia de a introduce in aceste proiecte
o IZOLARE A SURSEI de zgomot
TOPIREA GHETARILOR
LOCUINTELE
Izolate la zgomot prin utilizarea materialelor
fonoabsorbante Grosimea planseului de min 13 cm
Amplasarea corecta a camerelor cu surse de zgomot
(ateliere, bucatarii, bai)
ATOSTRAZILE TRAFICUL RUTIER
ECRANE DE PROTECTIE care sa protejeze zonele
locuibile (pamant sau nisip, beton, materiale speciale)
Alterarea peisajului cresterea monotoniei pe traseu
Autostrazi
Garduri verzi, perdele vegetale si arbori
masuri insuficiente
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!
VACANTA PLACUTA!
SARBATORI FERICITE!
INGINERIA MEDIULUI

Curs 13
DANIEL LEPADATU
TOPIREA GHETARILOR
TE INTERESEAZA ?
TOPIREA GHETARILOR
Impactul poluarii asupra constructiilor
Coroziunea constructiilor metalice
Pierderi anuale de 10-12 %
Coroziunea constructiilor metalice
Coroziune electrochimica
Coroziune atmosferica

TOPIREA GHETARILOR
Impactul poluarii asupra constructiilor
Coroziune electrochimica
De suprafata Ruginirea
Contactul cu agenti corozivi
Perforarea Otelurilor inoxidabile
In medii agresive continand ioni de Cl
Coroziunea galvanica de contact
Contactul a doua metale cu comportare
electrochimica diferita Ex. Otel - Cupru
TOPIREA GHETARILOR
Metode de protectie a constructiilor metalice
Depuneri:
metalice
nemetalice
Micsorarea caracterului
agresiv al mediului
REDUCEREA POLUARII

TOPIREA GHETARILOR
Depuneri metalice
Galvanice, termice
De placare, de pulverizare
Depuneri nemetalice
Pelicule anorganice
Oxizi, fosfati, cromati
Pelicule organice
Lacuri, vopsele, mase plastice
Straturi de silicati - emailuri
TOPIREA GHETARILOR
Micsorarea caracterului agresiv al
mediului
Indepartarea O
2
din medii neutre
Utilizarea inhibitorilor de coroziune
Utilizarea inhibitorilor volatili in medii acide
Introducerea protectiei anodice a metalelor
si aliajelor
Elaborarea de materiale stabile

TOPIREA GHETARILOR
Eficacitatea sistemului de
protectie
Natura si concentratia agentului
agresiv
Caracteristicile otelului folosit
Alcatuirea constructiva a
elementelor structurale
TOPIREA GHETARILOR
RECOMANDARI
Nu se folosesc oteluri patinabile (ORCA,
ORCB) Zone cu agresivitate chimica
scazuta
Se vor evita CONCENTRARILE DE
EFORTURI cauzate de:
Reduceri bruste de sectiune
Suduri punctiforme

TOPIREA GHETARILOR
RECOMANDARI
Evitarea utilizarii a profilelor cu pereti subtiri -
Zone cu agresivitate Chimica mare
In proiectarea acestor structuri se va tine
seama de:
Destinatia si durata de serviciu a cladirii
Zona climatica
Alcatuirea constructiva si realizarea imbinarilor
Natura si tipul agresivitatii atmosferice
TOPIREA GHETARILOR
Metode de protectie a constructiilor din beton
Factorii care favorizeaza coroziunea
betonului (pietrei de ciment)
Factori fizici
Temperatura, contractia, fenomene mecanice
cauzate de variatia de temperatura
Factori chimici
Reactii intre diferitii agenti agresivi si piatra de
ciment
Factori biochimici
Bacterii, muschi, alge si ciuperci
TOPIREA GHETARILOR
Metode de protectie a constructiilor din beton
Recomandari
La punerea in opera sa fie respectate toate
prescriptiile tehnice referitoare la:
Temperatura de turnare
Modul de vibrare
Tipul elementului, tipurile de aditivi utilizati (intirzietor sau
accelerator de priza, aditivi pentru betoane de inalta
rezistenta sau pentru cele rezistente la coroziune
Decofrarea sa se faca conform normelor referitoare la
timpul minim de intarire uscare (7,15,28 zile)
Dupa decofrare
Sa se ACOPERE toate zonele unde betonul a fost
indepartat accidental produs descoperirea armaturii
TOPIREA GHETARILOR
Deseurile de santier si protectia mediului
Protectia mediului apare ca
una din cerintele esentiale
ale Directivei europene
privind produsele de
constructie,
Obiectivul sau global
constnd n evaluarea si
controlul impactului
constructiilor asupra
mediului interior si exterior
si n evaluarea modului n
care acestea influenteaza
sanatatea fiintelor umane.
TOPIREA GHETARILOR
Cele mai recente studii care vizeaza
optimizarea protectiei mediului
promoveaza o abordare sinergica
a unor demersuri pna n prezent
disociate n mod artificial.

Astfel, protectia mediului nconjurator, protectia mediului construit, protectia
mediului natural sau a biodiversitatii, protectia mediului interior etc. sunt notiuni
care desemneaza domeniile de interventie n vederea protectiei mediului la scara
globala:
ameliorarea cadrului de viata exterior si a peisajului construit,
ameliorarea confortului la interiorul constructiilor (prin abordarea sanatatii si igienei
cladirilor si calitatii ambiantelor),
utilizarea rationala a materialelor si produselor de constructii si controlul elementelor
care intra n componenta acestora,
TOPIREA GHETARILOR

Gestiunea deseurilor de constructie si organizarea
santierelor,
adaptarea cladirilor la necesitatile utilizatorilor,
utilizarea rationala si gestionarea energiei n sensul
reducerii poluarii aeriene,
utilizarea rationala a apei (prin integrarea aspectelor
de economie si tratare a apei), toate aceste domenii
de interventie induc notiunile managementului
mediului si impactului constructiilor si produselor de
constructii asupra mediului nconjurator, asupra
mediului interior si asupra utilizatorilor acestora.
TOPIREA GHETARILOR
Totodata, conceptul recent al
"Calitatii ecologice a unei cladiri"
tradusa prin aptitudinea cladirii de a
proteja resursele naturale si de a satisface
exigentele de confort, de sanatate si
de calitate a vietii ocupantilor pe
durata ntegului ciclu de viata al acesteia-
este o ilustrare perfecta a caracterului
global al protectiei mediului.
TOPIREA GHETARILOR
Exigentele de calitate a mediului carora trebuie sa li
se supuna o cladire se grupeaza n jurul a mai multor
obiective care fac referinta la mediu ca la un cadru
global:
relatie armonioasa cu mediul de proximitate,
optiune integrata privind procedeele si produsele de
constructie, "santier ecologic" sau "verde" (al carui impact
asupra mediului este minimal sub toate aspectele),
gestiunea deseurilor de constructie,
gestiunea energiei, gestiunea apei,
mentinerea n stare de functionare,
confortul higrotermic, confortul acustic, confortul vizual,
confortul olfactiv,
conditii sanitare, calitatea aerului, calitatea apei.
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Solutia pentru eficienta energetica
CASA PASIVA
este o casa foarte bine izolata termic,
cu ferestre cu trei foi pe geam si
protectie solara.
pentru incalzirea ei se utilizeaza, daca
este posibil, surse regenerabile, adica
instalatii solare, fotovoltaice, pompe de
caldura.
consum de circa 10 ori mai putina
energie
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Sotii Crutescu,
autorii si proprietarii primei locuinte
ecologice din Romania
proiectarea si producerea caselor cu
consum redus de energie
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
O casa pasiva gaseste si asigura un mediu
sanatos de viata in ea,
nu sunt diferente de temperatura in acelasi spatiu
- cum este intr-o casa obisnuita,
de exemplu, unde te trage frigul de jos si ai
caldura in partea de sus a camerei.
Exista o temperatura omogena in casa pasiva,
extrem de placuta si confortabila si, in acelasi
timp, un aer proaspat in permanenta, asigurat de
o instalatie de ventilatie controlata, care nu
trebuie confundata cu aerul conditionat.
TOPIREA GHETARILOR
La Atena s-a inaugurat un imobil care
isi produce singur necesarul de energie
Prima cladire eficienta din punct de vedere
energetic din Grecia a fost inaugurata in
sudul Atenei, transmite Associated Press.
Imobilul este atat de economic din acest
punct de vedere incat proprietarii se asteapta
sa vanda inapoi statului grec o parte din
energia generata de imobil.

TOPIREA GHETARILOR
Imobilul are cinci etaje si este situat in Faliron
(sudul Atenei).
El nu are nevoie sa fie aprovizionat cu
combustibili fosili, nu degaja emisii de gaze
cu efect de sera si este dotat cu un sistem
ultramodern care capteaza surse de energie
atat solare cat si geotermale si respecta
standardele in ceea ce priveste sistemele de
racire si incalzire.
De asemenea, produce chiar energie proprie.
TOPIREA GHETARILOR
In decurs de zece ani
odata ce costurile de instalare se vor fi
amortizat - se estimeaza ca nevoile
energetice ale imobilului vor fi asigurate
gratuit.
Designerii proiectului afirma ca sistemul
energetic integrat al cladirii este primul
din Europa.

TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Instalatia de ventilatie consta intr-o pompa
de caldura aer-aer,
care ia aerul curat din afara, il baga intr-un
schimbator de caldura, unde se intalneste cu aerul
viciat care iese, mai ia cateva grade, dupa care
este comprimat in compresorul pompei de caldura
si intra cu temperatura pe care proprietarul casei
vrea sa o introduca. 25-27 de grade.
Avem si aer proaspat, si caldura. Fara aer nu poti
rezista decat cinci minute. Aceasta instalatie e
indispensabila pentru casa pasiva.

TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Casa normala
de 5-10 centimetri de polistiren pe anvelopa,
Casa pasiva
30 de centimetri de polistiren pe anvelopa.
Diferenta aceasta de izolatie la nivelul intregii
case este cifrata la cateva mii de euro
4 6 mii de euro.
Apoi sunt instalatiile, care trebuie sa fie
performante.
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Instalatia de incalzire din pardoseala, care te
costa o diferenta de 1.000-2.000 de euro,
Instalatia solara pentru apa calda menajera,
care costa o diferenta de la 3.000 - 5.000
de euro
Sistemul de ventilatie, pentru care cheltuiesti
5.000 - 8.000 mii de euro.
In total, o diferenta de pret de
20.000-40.000 de euro.
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Structura de lemn, pe cadre si caramida.
Ideal e sa o construiesti din cofraje termoizolante din
polistiren in care se toarna beton - AMVIC, si in
cazul asta ai deja peretii izolati termic uniform, n-ai
pierderi de caldura pe colt, deoarece pe colt izolatia
este dubla si nu se fac punti termice,
Anvelopa casei sa fie izolata cu un minim de 30
centimetri de polistiren.
La mansarda sunt necesari minim 40 de centimetri,
iar sub casa, minim 20 de centimetri.
Ferestrele trebuie sa fie cu trei randuri speciale de foi
de geam.
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
Prima casa pasiva din Romania
Sotii Crutescu
Se afla in localitatea Burlusi, comuna Ciofrangeni,
judetul Arges - 2004.
Izolatia s-a facut cu 30 cm de polistiren peste
caramida de 38 cm,
In interior s-a pus structura de rigips de 5 cm in care
s-a bagat vata minerala de 5 cm - Perete 80 cm.
Sub casa s-au pus 20 cm de polistiren, la subsol - 25
cm de polistiren
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
TOPIREA GHETARILOR
CASA PASIVA
La a 11-a conferinta internationala privind
casele pasive de la Bregenz, din aprilie 2007,
ministrul energiei a spus ca, in Austria, casa
pasiva e politica de stat.
E standardul viitorului.
In 2015 va fi obligatorie constructia ei
si la noi.
Trebuie sa intelegem ca maine va fi mai rau
cu energia din cauza costurilor si trebuie sa
invatam sa gandim ecologic.
Sursa: Adevarul
TOPIREA GHETARILOR
Constructiile ecologice, mai ieftine
decat s-ar crede
Investitorii majori in industria imobiliara
si marii constructori supraevalueaza
preturile constructiilor verzi cu 300%,
se arata intr-un studiu efectuat de
Consiliul Mondial de Afaceri pentru
Dezvoltare Durabila (WBCSD).
Sondajul, aplicat pe un esantion de 1.400
de experti din domeniul constructiilor si
imobiliar, releva o diferenta considerabila
intre costul real implicat de ridicarea unei
case sustenabile si costul estimat de
constructori.
TOPIREA GHETARILOR
Constructiile ecologice, mai ieftine
decat s-ar crede
Desi, in realitate, construirea unei case
ecologice costa cu 5% mai mult decat a uneia
conventionale, expertii chestionati estimeaza
diferenta de cost la 17%, adica de mai mult
de trei ori mai mare.
Autorii studiului sunt de parere ca aceas ta
diferenta intre perceptia constructorilor si
statusul real de pret va inhiba dezvoltarea
unei piete a constructiilor eficiente energetic.
TOPIREA GHETARILOR
Constructiile ecologice, mai
ieftine decat s-ar crede
Daca, in ceea ce priveste costurile, respondentii au fost
pesimisti, nu acelasi lucru se poate spune despre
estimarea impactului mondial pe care l-ar avea emisiile
de CO2 care provin din sectorul constructiilor.
Cei intervievati au raspuns ca, in opinia lor, sectorul
constructiilor ar fi responsabil pentru 19% din emisiile
totale de CO2. Realitatea este insa alta.
Nu mai putin de 40% din totalul emisiilor de dioxid de
carbon provine din constructii.
TOPIREA GHETARILOR
Realizatorii studiului spun ca acest procent nu este unul static si
ca se asteapta ca variatia lui sa fie ascendenta, mai ales din
cauza industriilor poluante ale Indiei si Chinei.
Studiul arata, de asemenea, ca doar una din sapte persoane
dintre cele intervievate au participat la vreun proiect de
realizare a unei cladiri sustenabile din punct de vedere
energetic.
Tara cu cea mai mare implicare in acest domeniu este
Germania, unde 45% dintre respondenti au declarat ca au
contribuit la construirea unei case ecologice, in timp ce China
se afla pe ultimul loc, cu doar 5%.
TOPIREA GHETARILOR
Sondajul realizat de WBCSD este o
etapa de inceput a proiectului EEB,
Energy Efficiency in Buildings, al
carui scop anuntat este de a ajunge la
performanta de a avea zero emisii
nete de CO2 in procesul de constructie
si utilizarea caselor.
TOPIREA GHETARILOR
Casa ecologica pentru Al Gore
Fostul vicepresedinte american Al Gore si-a transformat
resedinta din Missouri intr-o casa ecologica.
El si-a dotat locuinta cu panouri solare pentru producerea
electricitatii, sistem geotermal de incalzire, izolatori noi si un
mecanism de stringere a apei de ploaie.
De asemenea, toate neoanele din imobil au fost inlocuite cu
diode de mic voltaj, iar beculetele din bradul de Craciun au fost
alese astfel incit sa consume cit mai putina electricitate.
Al Gore a luat aceste masuri dupa ce mai multe grupuri
ecologiste l-au criticat pentru facturile la curent electric, mult
prea mari.
TOPIREA GHETARILOR
Casa ecologica pentru Al Gore
Dupa modificarile suferite, casa fostului politician a
devenit una dintre cele mai putin daunatoare
mediului din intreaga tara.
Consumul de electricitate s-a redus cu 11% . In plus,
US Green Building, o organizatie care evalueaza
imobilele din punct de vedere ecologic, s-a declarat
complet satisfacuta de schimbarile facute.
"Gore a facut schimbari majore, mai avea putin si
demola casa, ca sa o ridice din nou.
I-am acordat aproape punctaj maxim. Nu vad ce
altceva mai putea face", a declarat Kim Shinn, o
reprezentanta a US Green Building.

Sursa:Cotidianul
TOPIREA GHETARILOR
Bezded, cartierul locuintelor verzi
Beddington Zero Energy Development sau
Bezded, cel mai mare cartier ecologic din
Marea Britanie, a carui constructie a
inceput in 2002, cuprinde 82 de proprietati
rezidentiale si 100 de spatii destinate
birourilor.
Casele din Bezded au niveluri inalte de
izolare, panouri fotovoltaice, care genereaza
electricitate de la soare, sisteme pasive de
incalzire si sisteme de ventilatie si beneficiaza
de multa lumina naturala.
TOPIREA GHETARILOR
Locuintele isi asigura energia termica si electrica de
la o centrala mixta care foloseste deseuri de lemn.
Locuintele din Marea Britanie sunt responsabile
pentru un sfert din emisiile de dioxid de carbon
inregistrate in aceasta tara.
In 2006, guvernul britanic a promis ca, pana in 2016,
toate constructiile noi vor fi "verzi".
Cu noua ani inainte de termenul la care fiecare
resedinta britanica trebuie sa atinga punctul zero in
ceea ce priveste poluarea prin dioxid de carbon doar
cateva proiecte se apropie de acest obiectiv.
TOPIREA GHETARILOR
Casele ecologice reprezinta o tinta greu
de atins, dar consultantul independent
in sustenabilitate, BioRegional
Development, isi propune, impreuna cu
trustul Peabody si firma de arhitectura
Zedfactory, sa faca din Bezded sau alte
constructii "verzi" o optiune viabila
pentru viitorii cumparatori.
TOPIREA GHETARILOR
Cladirile, cheia unei politici de
scadere a carbonului

Dr David Strong, membru in conducerea
Consiliuilui pentru Constructii Ecologice din
Marea Britanie, a declarat ca "impactul
mediului construit este urias.
Aproape 50% din emisiile de CO2 deriva
din energia pe care o folosim pentru incalzit,
iluminat si racit cladirile, cu un plus de 10%
generat de productia materialelor de
constructii."

TOPIREA GHETARILOR
Strong a adaugat ca "daca vrem sa inaintam rapid
spre o economie bazata pe un nivel scazut al
carbonului, sectorul constructiilor e cheia.
Alta cheie ar fi cea a deseurilor 35% din deseurile
din Marea Britanie provin din acest sector si aproape
20% din deseurile de constructii sunt materiale noi".
Una dintre declaratiile spectaculoase facute in cadrul
conferintei de catre David Strong a fost cea conform
careia "am putea construi 80 de piramide, de
marimea celei din Giza, in fiecare an, numai din
deseurile rezultate din constructiile din Marea
Britanie."
TOPIREA GHETARILOR
Membrul Consiliului pentru Costructii
Ecologice a mai evidentiat faptul ca, din punct
de vedere economic, constructiile sunt un
sector urias, responsabil petnru 10-12% din
produsul intern brut al Marii Britanii, adica
aproximativ 90 de miliarde de lire anual.
"Nu ar fi nevoie decat de 10% din aceasta
suma pentru a asigura o reducere cu 60% a
emisiilor de CO2" a mai spus David Strong.
TOPIREA GHETARILOR
CONCLUZII
Intre 1950 si 1970, America a construit masini
puternice. Automobilele aveau ca unic criteriu de
performanta puterea motorului.
Criza petrolului din 1973, primul semnal de alarma,
au facut ca industria auto americana sa se gandeasca
nu doar la putere, ci si la consum.
In 2007, Romania construieste case mari. Case care
au ca unic criteriu de performanta dimensiunea.
Cu cat e mai mare, cu atat e mai buna.
Nu are importanta cati ani vor trece pana cand istoria
ne va dovedi cat si cum am gresit.
Important este sa realizam din timp ce facem si, daca
putem, sa indreptam lucrurile.
TOPIREA GHETARILOR
VA MULTUMESC!

Ingineria Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingineria Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 1

Este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia si are

S-ar putea să vă placă și