Sunteți pe pagina 1din 11

Gherghin Irina clasa a XI-C

Liceul:I.C.VISSARION

Desfasurarea spectaculoasa a fenomenelor electrice din atmosfera a fost privita cu spaima si inconjurata de mister, pana la inceputul secolului al XVIII-lea, chiar pentru filozofi si invatati. Din lipsa de alte cunostinte, a fost data o explicatie mistica si astfel fiecare religie sau mitologie avea cate un zeu, ce stapanea fulgerul si-l folosea ca arma de lupta, sau ca mijloc de intimidare, impotriva dusmanilor. S-a constatat, in secolul nostru, ca fiecare centrimetu de aer contine 500-600 de ioni. Ionii atmosferici sunt in continua prefacere. O parte din ei se recombina si se neutralizeaza reciproc, iar altii sunt captati de pamant sau de corpurile electrizate. Ionii atmosferici sunt in continua prefacere. O parte din ei se recombina si se neutralizeaza reciproc, iar altii sunt captati de pamant sau de corpurile electrizate.

Aa cum se poate observa privind acul unei busole, cmpul magnetic al Pmntului este aliniat pe direcia nord-sud. Cmpul magnetic poate fi neles ca "emannd" din polul sud, traversnd suprafaa planetei aproape paralel cu suprafaa terestr, pentru a se arcui deasupra polului nord. Cmpul magnetic al Pmntului acioneaz ca o umbrel care ne protejeaz de radiaiile cosmice nocive, cum ar fi cele solare. Fr acest cmp, ar fi afectate proteinele i acizii nucleici, care poart n structura lor ntregul mesaj referitor la fiecare dintre noi, i ntreaga lume, aa cum o cunoatem acum, ar disprea sau s-ar modifica genetic.Magnetismul menine echilibrul n galaxie

Norii se formeaz cnd vaporii invizibili de ap din aer se condenseaz n picturi de ap vizibile sau n cristale de ghea. Acest fenomen se produce n trei modaliti distincte

1. )Aerul este rcit sub punctul de saturaie. 2) Norii se pot forma atunci cnd se amestec dou mase de aer care sunt ambele sub punctul de saturaie. 3) Aerul rmne la aceeai temperatur dar absoarbe mai muli vapori de ap, pn cnd ajunge la saturaie.

Fulgerul este un arc luminos rezultat n urma unui proces de Fulgerul electric (trsnet) rezultat n diferen proces de descrcareeste un arc luminoscauzat de ourma unui de descrcare electric Acest fenomen meteorologic are potenial electrostatic.(trsnet) cauzat de o diferen de loc n potenial nori ncrcai cu sarcini electrice diferite sau ntre natur ntreelectrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc n natur ntre nor i pmnt.nori ncrcai cu sarcini electrice diferite sau ntre nor i pmnt. In Mitologie In Mitologie Etruscii considerau fulgerele ca oracol care le prezicea viitorul. Etruscii considerau fulgerele ca oracol care le prezicea viitorul. Aa numitele libri fungurales descriu indicaiile (informaiile) Aa numitele libri fungurales descriu indicaiile (informaiile) transmise prin fulgere. Deja ntre anii 800600 .e.n. au fost transmise prin fulgere. Deja ntre Vechii germani fulgerele observate i categorizate.anii 800600 .e.n. au fost fulgerele fulgerele i semn al zeului Thor germani considerau observateca categorizate. Vechiicare arunc considerau fulgerele ca Slavii aveau zeul Perun arunc ciocanul su spre pmnt.semn al zeului Thor careca zeu al ciocanul fel spre i Jupiter sunt reprezentai nsoii de furtunii. Lasu Zeuspmnt. Slavii aveau zeul Perun ca zeu al furtunii. perioada Renaterii. sunt reprezentai nsoii de fulgere n La fel Zeus i Jupiter Zeii furtunii sunt Zeus, Jupiter i fulgereiar perioada Renaterii. Zeii furtunii sunt Zeus, Jupiter Donar n saxonii nainte de cretinism considerau stejarul i Donar iar saxonii nainte de cretinism considerau stejarul ca arbore sfnt sau zeu al furtunii. ca arbore sfnt sau zeu al furtunii. In biblie fulgerele i tunetele sunt o solie, folosite pentru exprimarea mniei lui tunetele sunt o solie,9,24; 2.Samuel In biblie fulgerele i Dumnezeu (2.Moise folosite pentru exprimarea mniei lui Dumnezeu (2.Moise 9,24; 2.Samuel 22,15; Hiob 37; Psalm 18), i pedeapsa Domnului (Sach 9,14) 22,15; Hiob 37; Psalm 18), a lui satan (Lukas 10,18), sau de exemplu izgonirea din raii pedeapsa Domnului (Sach 9,14) de exemplu izgonirea din rai a lui satan (Lukas 10,18), nvierea n prezena ngerului (Hes 1,14; Daniel 10,6; sau nvierea n prezena ngerului Matthus 28,3). ryzuxd

Fulgerele imbogatesc solul cu minarale rare care ar fi putut hrani microbii antici. De aceea, ramasitele descarcarilor electrice ar putea contine una dintre cheile originii vietii pe Pamant. Planeta noastra se afla in mod constant sub electricitate : in medie, fulgerele lovesc suprafata Pamantului de 44 ori pe secunda, lasand in urma coloane cornoase de nisip si sol topite, denumite fulgerite. Potrivit unui nou studiu, aceste depozite contin in cantitati mari forme rare de fosfor ce ar fi putut avea un rol crucial in pornirea vietii cu miliarde de ani in urma.

Trsnetul este o descrcare electric disruptiv, care se produce n atmosfer, de obicei, dar nu totdeauna, n timpul furtunilor. Majoritatea trsnetelor au loc la altitudine (n interiorul aceluiai nor sau ntre diferii nori) i, de obicei, nu sunt observate. Trsnetele care se produc ntre nor i pmnt sunt numite negative sau pozitive.Descrcari electrice de mare amploare au loc de asemenea n straturile nalte ale atmosferei.. Prin frecarea straturilor norului se formeaz spaii cu ncrctur (ionic) electrostatic negativ i pozitiv. Zona de trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive i negative au loc la nlime mare i temperaturi ntre 10C i 15C, aici picturile de ap din nor transformndu-se n cristale de ghea. Stratul superior (de sus) al norului este n mod normal ncrcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rndul lor sarcini de semn opus la suprafaa pmantului Descrcarea electric Trsnetul este o descrcare electric care restabileste echilibrul electric ntre straturile norului de furtun sau ntre nor i pmnt

Primele date despre teoria formarii tunetului sunt din secolul III i.e.n si apartin filosofului grec Aristotel. Aceasta teorie sustine faptul ca un tunet se formeaza din cauza lovirii norilor. Ulterior au aparut numeroase alte teorii. .Tunetul este sunetul produs n urma unui proces de descrcare electric. n momentul descrcrii electrice, aerul prin care trece curentul electric se nclzete i se dilat brusc, trecnd n faza de plasm. In apropierea tunelului sau canalului trsnetului aerul atinge temperaturi de 30.000 C (de 5 ori mai mare ca temperatura de suprafa a soarelui). Aceast dilatare brusc produce o und sonor de oc care ncepe s se ndeprteze de locul descrcrii (asemenea unei explozii cu un zgomot puternic), fiind perceput ca sunetul unui tunet n zonele n care ajunge

Aurora polar este un fenomen optic ce const ntr-o strlucire intens observat pe cerul nocturn n regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vnt solar n cmpul magnetic terestru. Cnd apare n emisfera nordic, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreal, termen folosit iniial de Galileo Galilei, cu referire la zeia roman a zorilor, Aurora, i la titanul care reprezenta vnturile, Boreas. Apare n mod normal n intervalele septembrie-octombrie i martie-aprilie. n emisfera sudic, fenomenul poart numele de auror austral, dup James Cook, o referin direct la faptul c apare n sud.

Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind observat i pe alte planete din sistemul solar, precum Jupiter, Saturn, Marte i Venus. Totodat, fenomenul este de origine natural, dei poate fi reprodus artificial prin explozii nucleare sau n laborator.

Magnetosfera terestr este o regiune din spaiu dominat de cmp magnetic. Ea se constituie ca un obstacol n drumul vntului solar, cauznd dispersarea sa pe sensul de ntoarcere. Limea sa este de aproximativ 190 000 Km, iar n timpul nopilor o lung coad magnetic se extinde pe distane chiar i mai mari.

Bibliografie

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5109/4664997/1/fulg ere.jpg http://ro.wikipedia.org/fulgere