OBOSEALA IN MUNCA

Stresul i oboseala profesional, numite i bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncionaliti care apar n munca de birou. Din aceast cauz a aprut necesitatea organizrii ergonomice a muncii n birouri. Stresul reprezint o dimensiune constant a vieii noastre cotidiene. Dac pn n 1989 factorii stresani ineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii comuniste, n prezent societatea de tranziie aduce pe scena vieii noi tipuri de situaii stresante cum ar fi: incertitudinea, schimbrile rapide i adesea imprevizibile, concurena, omajul, necesitatea reorientrii i recalilificrii rapide i, nu n ultimul rnd, scderea nivelului de trai. Reacia la stres se instaleaz treptat atunci cnd individul este supus un timp ndelungat unor condiii de tensiune psihic, mai ales atunci cnd este atins imaginea sa, situaia marital, profesional sau material. De obicei individul i revine cnd situaia stresant a fost nlturat, dei uneori pot rmne unele sechele sau o vulnerabilitate crescut fa de anumii factori de stres. Exist i stresori de natur psihosocial cum ar fi: situaiile conflictuale, presiunea social prea mare, factori care pun n pericol situaia material sau statutul social al individului, care sunt percepui ca o ameninare pentru individ. Stresul nu este influenat numai de situaiile externe ci i de vulnerabilitatea, de tolerana la stres a individului sau de unele trsturi ale personalitii acestuia. Stresul este considerat factorul cu cel mai nalt potenial patogen, fiind incriminat n producerea a numeroase tulburri somatice, psihice i relaionale. Conceptul de stres a fost introdus de H. Selye n legtur cu teoria sa asupra sindromului general de adaptare", care presupune trei faze: 1) faza de alarm, n care organismul ncearc s se apere mpotriva aciunii unui factor nociv printr-o puternic reacie endocrin (secreie de adrenalin i de steroizi); 2) faza de revenire sau de rezisten specific, n care organismul pare c ,se adapteaz la situaia tensional, comportndu-se relativ normal; 3) faza de epuizare, care apare dup o aciune mai ndelungat a stimulului nociv, timp n care au loc importante modificri hormonale care pun organismul ntr-o situaie fiziologic i psihic precar i vulnerabil, care se accentueaz dac n aceast perioad mai intervin i ali factori nocivi.

Oboseala reprezint o reacie a organismului de readaptare, de refacere a funciilor sale. Ea reprezint un fenomen fiziologic normal care apare n urma solicitrilor prezente n activitatea uman. n general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dac este urmat de o perioad de odihn sau de somn, organismul i reface plenitudinea funciilor sale. Ea nu este o boal, dar poate avea consecine temporare asupra organismului precum slbirea ateniei fa de munca ndeplinit i fa de mediu. Specialitii clasific oboseala n urmtoarele grupe: - Oboseala muscular (dinamic i static) determinat de efortul muscular i de contractarea muscular fix. - Oboseala neurosenzorial cauzat de tensiunea nervoas a simurilor (ochi, urechi). - Oboseala psihic determinat de factori de natur psihic. Oboseala poate fi provocat de o mulime de cauze, dintre care cele mai des ntlnite sunt: - intensitatea i durata muncii fizice i intelectuale; - factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul); - factorii de natur psihic (responsabiliti, griji, conflicte); - monotonia sau rutina muncii; boli i Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple: - scderea ateniei; - ncetinirea i inhibarea percepiei; - inhibarea capacitii de gndire; scderea randamentului activitii fizice i intelectuale dureri.

Cele mai multe joburi genereaz cel puin un pic de stres. Totui, ntr-un anumit fel, unii indivizii reuesc s se adapteze acestui stres; ei continu s
2

funcioneze eficient n ciuda ciocnirii zilnice cu diverii stresori. Alii n schimb nu sunt la fel de norocoi. n timp ei par a fi istoviti, nvini de stresul prelungit. Eecul n faa stresului este fenomenul de burn-out, adic sindromul de epuizare emoional, fizic i mental. Persoanele afectate de acest sindrom sunt, n general, cele implicate n activiti profesionale ce presupun un contact prelungit cu alte persoane. Burn-outul apare ca i consecin a unui nivel ridicat de stres la locul de munc combinat cu modaliti inadecvate de a face fa acestui stres. Burn-out presupune trei dimensiuni : - epuizarea emoional care este rezultatul cerinelor psihologice excesive ale sarcinilor de munc. Aceast epuizare emoional se traduce prin sentimente de neajutorare, disperare, depresie, aplatizare afectiv, detaare etc. Este cea mai pregnant dimensiune a sindromului burn-out. - epuizarea fizic presupune o lips de energie, apariia oboselii, senzaii de grea, senzaie de plictis; n plus pot interveni schimbri de apetit alimentar, dureri de cap, insomnii, apatie etc - epuizarea mental nseamn modificarea atitudinii fa de munc, fa de sine (se consider incapabil, incompetent), fa de via n general. n acelai timp cei care sunt afectai de sindromul burn-out au un sentiment de competen profesional diminuat cu efect demotivator. Adic atunci cnd eforturile repetate nu duc la rezultatele ateptate se ajunge la convingerea c toate aceste eforturi sunt zadarnice. Stresul In Munca Stresul legat de locul de munca poate fi cauzat de numeroase evenimente. De exemplu, o persoana ar putea sa se simta sub presiune mare daca cererile din partea serviciului (numarul de ore, tot ce inseamna responsabilitate) sunt mai mari decat capacitatile persoanei.
3

Alte surse ale acestui tip de stres includ conflicte cu colegii/sefii, schimbari frecvente, amenintari referitoare la securitatea (siguranta) slujbei cum ar fi posibilele reduceri de personal. Cu toate acestea, ceea ce o persoana poate percepe ce fiind stresant o alta o poate considera ca pe o provocare. Ceea ce face diferenta de perceptie depinde de serviciul respectiv, de trasaturile psihologice ale persoanei, dar si de alti factorii: sanatatea fizica sau sanatatea in general. O serie de simptome ale acestui tip de stres pot fi: - Depresie - Anxietate - Sentimentul de a fi coplesit si incapabil sa mai faci fata - O scadere a performantelor profesionale - O crestere a nr de zile in care esti bolnav, nu te simti bine si lipsesti de la seviciu - Dificultati de somn (insomnia) - Dificultati cognitive (reducerea abilitatilor de concentrare sau de a lua decizii) - Oboseala - Dureri de cap - Palpitatii - Probleme gastrointestinale - O crestere a agresivitatii Posibile consecinte ale stresului la locul de munca: - O scadere a productivitatii - Cresterea riscului de a avea un accident de munca - Deteriorarea relatiilor personale
4

- Un risc crescut de a avea probleme de sanatate (o boala cardio-vasculara, probleme digestive, dureri cervicale, etc.) O serie de factori care pot genera acest tip de stres: - Prelungirea programului de lucru - Schimbari care au loc in organizatie - Termene limita - Munca plictisitoare - Incompatibilitatea cu locul de munca - Hartuire si discriminare la locul de munca - Lipsa oportunitatii de a promova Promovarea sanatatii la locul de munca creste productivitatea angajatului Promovarea sanatatii la locul de munca duce la cresterea productivitatii si la imbunatatirea starii de bine Promovarea sanatatii la locul de munca (PSLM) duce la imbunatatirea sanatatii, reducerea absenteismului, stimularea motivatiei si cresterea productivitatii: acesta este mesajul proiectului de promovare a sanatatii la locul de munca al Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca (EUOSHA). Angajatorii joaca un rol important in ceea ce priveste incurajarea lucratorilor de a adopta stiluri de viata sanatoase. Pe langa beneficiile pentru sanatatea lucratorilor, fiecare euro investit in PSLM aduce un beneficiu de 2,54,8 euro in ceea ce priveste reducerea costurilor asociate absenteismului. Asa cum afirma directorul EU-OSHA, domnul Jukka Takala, prin promovarea unui stil de viata sanatos toata lumea are de castigat: beneficiaza nu doar angajatorii si angajatii lor, ci si intreaga societate, prin reducerea poverii asupra sistemelor de sanatate. Iar odata cu imbatranirea populatiei active, importanta unor programe de promovare a sanatatii la locul de munca nu va face decat sa creasca: trebuie sa-i ajutam pe oameni sa ramana sanatosi mai mult timp,

iar pentru aceasta angajatorii si angajatii trebuie sa depuna eforturi comune pentru crearea unei culturi a muncii sanatoase. Masurile de promovare a sanatatii ajuta la prevenirea riscurilor la locul de munca, dar nu inlocuiesc gestionarea corespunzatoare a sanatatii si securitatii. Punerea in aplicare a unui program PSLM fara a asigura totodata un mediu de munca sigur si sanatos este inutila. PSLM se bazeaza pe o cultura sanatoasa asigurand in primul rand indeplinirea tuturor cerintelor juridice. Pentru desfasurarea activitatilor de PSLM trebuie luati in considerare factori atat de la nivel organizational, cat si de la nivel individual.Numeroase societati desfasoara programe de PSLM, incepand cu incurajarea lucratorilor sa-si imbunatateasca dieta alimentara (de exemplu, prin includerea de alimente cu continut scazut de grasimi in cantinele de la locul de munca) si pana la oferirea de cursuri pentru manageri pentru recunoasterea simptomelor stresului la angajatii lor si luarea masurilor corespunzatoare. Consiliul municipal din Dundee, Regatul Unit, de exemplu, desfasoara activitati pentru a imbunatati sanatatea fizica si psihica a angajatilor sai din Departamentul de asistenta sociala. Printre initiative se numara masuri la nivel organizational, precum politici compatibile cu viata de familie, precum si la nivel individual, precum servicii de consiliere confidentiala a angajatilor si subventionarea inscrierii la un club pentru persoane care doresc sa slabeasca. Programul a dus deja la imbunatatirea sanatatii angajatilor, prin reducerea stresului, anxietatii si afectiunilor musculo-scheletice fiind economisita anual o suma estimata la 165 000 euro asociata costurilor cu absentele din motive de boala. EU-OSHA lanseaza un nou portal web privind PSLM si publica doua noi fise informative care ofera o prezentare generala si sfaturi angajatorilor si angajatilor. Acestea prezinta moduri de a crea un mediu de lucru antrenant si ofera diferite informatii, idei si sprijin pe teme de sanatate, precum renuntarea la fumat.