Sunteți pe pagina 1din 21

Ochiul

Vederea furnizeaz peste 90% din informaiile asupra mediului nconjurtor, de aceea are importan fiziologic deosebit, nu numai n diferenierea luminozitii, formei i culorii obiectelor, dar i n orientarea n spaiu, meninerea echilibrului i a tonusului cortical (atenia).

Analizatorul vizual este constituit din retin, la nivelul creia se gsesc receptori sensibili la radiaiile luminoase, cile de conducere i zonele de proiecie cortical, unde se face analiza i sinteza informaiilor.

Culoarea ochilor depinde de fapt de cantitatea de melanina (un pigment organic care se gaseste si in piele si par, determinand nuanta de culoare) prezenta in iris, zona colorata a ochiului care inconjoara pupila.

Heterocromie
n medicin heterocromia face referire la diferena culorii irisului, prului sau a pielii. Heterocromia este rezultatul excesului sau carenei relative a melaninei. Poate fi motenit genetic, datorat mozaicismului genetic sau n urma unor boli sau rniri

Heterocromia ochiului (heterochromia iridis sau heterochromia iridum n limbajul medical sau ceacr n limbajul popular) este de dou tipuri. n heterocromia complet, un iris are o culoare diferit de cellalt. n heterocromia parial sau heterocromia sectorial, o parte a irisului este de o culoare diferit fa de restul irisului.

Personaliti care sufer de heterocromie


Mila Kunis Dan Aykroyd Demi Moore Christopher Walken Tobey Maguire Elizabeth Taylor

Stratul exterior al ochiului include cornea, i o zona numit albul ochiului (sclerotica), o structur fibroas, tare, care protejeaz zonele mai delicate din interiorul ochiului. Stratul din mijloc include vasele de sange i muchii care mica cristalinul. Acesta are rolul de a focaliza lumina in profunzimea globului ocular, pe cel de al treilea strat numit retin.

Retina conine peste 125 de milioane de fotoreceptori i neuroni afereni acestora. Axonii unei anumite pri din neuroni formeaz nervul optic, care are rolul de a transporta impulsurile utilizate de creier si formarea imaginii.

Focalizarea imaginii
Modificri rapide in forma i poziia cristalinului (lentila ochiului) pot focaliza cu mare precizie stimuli vizuali pe retina. Cristalinul este inconjurat de un muchi cilindric, de care se ataeaz cu ajutorul unor ligamente. Daca lumina este focalizat iniial in spatele retinei, muchiul se contract in aa fel incat cristalinul se curbeaz spre exterior iar punctul focal se deplaseaz mai in fa. Dac lumina este focalizat prea in fa,muchiul se relaxeaz, iar punctul focal se deplaseaz mai in spate. Aceste ajustri sunt cunoscute sub numele de acomodare vizual.

Cei doi ochi lucreaza in mod conjugat sub controlul creierului, luand aceeasi directie pentru a fixa un obiect cu scopul de a se forma o imagine clara pe fiecare dintre retine. Ei realizeaza punerea la punct in functie de distanta fata de obiectul privit, multumita procesului de acomodare.

Suprapunerea cmpurilor vizuale Lumina este inversat n momentul n care trece prin lentile, deci semnalul de la cmpul vizual din dreapta este detectat de partea stng a retinei si vice-versa. Cele doua cmpuri vizuale se suprapun aproape n totalitate. Sigurul unghi mort este o suprafaa mic, acoperit de nas.

Iluziile optice
Se d imaginea de mai jos i dou interpretri posibile: un potir sau dou fee vzute din profil. Creierul poate comuta ntre aceste dou imagini. Dedesubt, dreptunghiurile contrastante produc semnale vizuale de intensiti diferite. Liniile dintre ele sunt paralele, dar efortul creierului de a interpreta contrastele le face s apar n zig-zag.

Structura retinei vizuale

Procesarea vizuala
Vzul este un proces complex care necesit existena unor reacii biochimice care transform lumina in impulsuri nervoase. Procesul incepe in celulele cu conuri i bastonae, unde fotopigmenii intercepteaz lumina focalizat de cristalin pe retin.

Energia transportat de lumin reconfigureaz temporar aceste proteine colorate, rezultand astfelnoi forme. Modificri dispar rapid, dar nu inainte ca neuronii aflai in apropierea fotoreceptorilor s le preia. Semnalele vizuale generate converg spre o aglomerare de neuroni, denumii celule ganglionare. Celulele ganglionare realizeaz o procesare complex a semnalelor generate de fotoreceptori. In cele din urm, ele trimit impulsurile nervoase rezultate de-a lungul axonilor care conflueaz, formand nervul optic. Semnalele ajung prima data in cortexul vizual primar, dar foarte repede sunt trimise ctre centrul asociativ, unde datele vizuale brute sunt procesate pentru a forma percepia noastr referitoare la o anumit imagine.

Pigmenti vizuali
Fr pigmenii vizuali din conuri i bastonae, ochiul uman nu ar avea posibilitatea de a transmite impulsuri nervoase de-a lungul nervului optic. Fiecare con conine unul dintre cei trei pigmeni sensibili la una dintre culorile primare: albastru, verde i rou aprins; in timp ce bastonaele conin pigmentul rodopsin care absoarbe lungimea de und albastr-verde, specific unui ambient mai intunecat. Molecula de rodopsin este o combinaie intre proteinele de opsin i cis-retinal, un compus format din vitamina A.

Defecte de vedere
Miopia este cel mai des ntlnit defect de vedere, aceasta avnd un caracter patologic(apare la natere) i ia loc atunci cnd globul ocular al ochiului miop este mai mare dect cel al ochiului normal, imaginea formndu-se n faa retinei. Miopia este corectat cu ajutorul lentilelor divergente. Hipermetropia este de asemenea un defect patologic, aceasta ns lund loc mai rar dect miopia. Globul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic dect cel al ochiului normal, n consecin imaginea formndu-se n spatele retinei. Hipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente.
.

Diferenele dintre defectele principale de vedere


Prezbitismul este un defect de vedere care apare de obicei la btrnee, acesta comportndu-se n acelai mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticitii cristalinului. Prezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile convergente

Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ochi http://www.litera.ro/carti/pdf/908.pdf www.mikof.md/ro/anatomy-of-eye.shtml http://ro.wikipedia.org/wiki/Heterocromie http://www.superbebe.ro/articol_769/culoarea_o chilor__trasatura_de_familie.html http://www.desprecopii.com/info-id-1507-nm-Ceculoare-vor-avea-ochii-bebelusului.htm http://www.sfatulmedicului.ro/dictionarmedical/ochi_4331