P. 1
Pacala Vinde Vaca Unui Copac

Pacala Vinde Vaca Unui Copac

5.0

|Views: 2,912|Likes:
hazlie
hazlie

More info:

Published by: Elena-Andreea Boitan on Dec 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/31/2015

pdf

text

original

PACALA VINDE VACA UNUI COPAC de Iosif Nadejde

POVESTITORUL 1
Mare bătaie de cap acuma şi pe Păcală. Trebuia să se scoale de dimineaţă, să ducă vaca la păşune, să-i poarte de grijă, ba pe deasupra, câte necazuri toate, că dobitocu-i dobitoc. Păcală al nostru nu prea avea fire de om cu rostul lui ; de aceea, ca să scape de griji, îşi puse în gând să vândă vaca. Ar fi putut s-o vândă fraţilor lui, care ar fi fost buni bucuroşi s-o ia, dar el îşi zise că cu străinii se poate face treabă mai bună. Într-o dimineaţă, luă vaca de funie şi hai la târg. POVESTITORUL 2 Drumul târgului ducea printr-o pădure şi tocmai când se apropia Păcală de pădure, numai ce se porneşte un vânt care la iuţeală se schimbă într-o curată furtună. Păcală se socoti că nu e bine să umble pe drum pe o asemenea vreme, şi că e bine să se oprească. Legă vaca de un copac, lăsând-o să pască, iar el se culcă la rădăcina copacului să se mai odihnească. Cum puse capul jos, cum adormi. PACALA --- Pffff ! Hai să ne adăpostim aici sub copacul acesta până trece vijelia. Asa , asa , pe tine te leg de el să nu te ia vântul si eu mă lungesc sub tine.( cască de câteva ori ) --- Hei,Joiana , dacă mă ia somnul să ai tu grijă să nu mă fure cineva ! ( cască ) POVESTITORUL 1 Vântul înteţindu-se mai tare, îndoia crengile copacului şi-i clătina şi trunchiul, făcându-l să scârţâie. Acum, cum i s-o fi părut lui Păcală, care abia aţipise, că copacul vorbeşte şi că-l întreabă dacă are vacă de vânzare. PACALA --- Mi se pare c-am atipit si am visat că vorbeste cu mine copacul acesta sub care stăm. COPACUL — N-ai visat,eu vreau sa vorbesc cu tine ! PACALA — Cum , dumneata ? Nu stiam că si copacii vorbesc ca oamenii! COPACUL — Nu toti ,eu sunt fermecat.

PACALA — Aaa! Si ce vrei să vorbesti cu mine? COPACUL — Am auzit ca vrei să vinzi vaca! PACALA — Da ! COPACUL — Spune cât vrei pe ea ? că as cumpăra-o eu. PACALA — Păi ,cât să vreau ,ti-o dau ieftin , patruzeci de lei…..Zici că e scumpă? Nu e scumpă defel, ca e vacă bună de prăsilă si dă lapte mult si gras. COPACUL — Iti dau treizeci de lei! PACALA — Numai treizeci de lei ? Nici un ban mai mult ? Fie si treizeci atunci , tine-o sănătos.Adu banii! COPACUL — Bine mă Păcală, văd că esti un băiat cinstit ,deci iti cumpăr vaca ,da banii ti-i dau numai marti! PACALA — Fie si marti , numai vezi să nu mă amâni , că am si eu nevoile mele, iar vaca ti-o las dacă tot e aicea si ai cumpărat-o! POVESTITORUL 2 — Si Pacală , vesel de târgul incheiat , isi luă ciomagul si plecă acasă , lăsand vaca legată, cu gândul să le spună si fratilor că a vândut vaca unui copac.Acestia ,când auziră incepură să râdă mai intâi ,apoi isi făcură cruce de prostia lui.zicând că Păcală nu e in toate mintile şi că a prăpădit vaca în pădure, ca un netot. POVESTITORUL 1 A doua zi de dimineaţă, Păcală îşi luă toporul şi plecă în pădure cu gândul să ia banii şi să taie şi niscai lemne pentru casă. Ajungând în pădure, se duse drept la copacul cu pricina, pe care-l cunoscu după frânghia ruptă, căci vaca, tot întinzându-se după păscut, rupsese frânghia şi plecase pe aici încolo. PACALA - Ei, iaca, am venit să-mi dai banii. Ce, te faci că nu auzi ? Adu banii, că nu am vreme de pierdut si pe urmă întorc cojocul. POVESTITORUL 2 Dar copacul nu răspundea deloc, că vântul se potolise acum şi copacul nu mai scârţâia. Mai ceru odată, mai ceru de două ori, şi văzând că nu-i răspunde, Păcală îşi pierdu sărita şi tăbărî cu toporul pe el. PACALA — Stai că te învăţ eu minte să mai înşeli lumea. POVESTITORUL 1 Şi dă-i, şi dă-i la rădăcină, până ce copacul căzu jos. Când colo, ce să vezi ? În groapa de la rădăcină, o căldare cu galbeni şi cu bani de argint, îngropată acolo de cine ştie când. Ca om cinstit, Păcală se mulţumi să ia din căldare numai treizeci de lei, cât le fusese tocmeala, şi după ce tăie lemnele care îi trebuiau, plecă acasă, lăsând căldarea cu bani acolo unde se afla. PACALA — Ei fratilor , rămâneti cu bine , că eu plec in lume să o cutreier să cunosc oameni si locuri!

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->