lnoiiyare relabivir, in sensul c5.

elementeie com nente atr forrnir nemoi,ivatti in raport ctt conbinutul expri dar legirtura dinlre ele rte dczvi.luie un raport sintagr si unul asociativ care limiteaz[ arbitrarul. Aici nu g motivare in raport, cu realitatea exprimati, ci motivaro cadrul limbii. SuperioriLabea acestei {aze in raporl, cu precedenti consli. in laptul cI ea perrnite tl'earca u iuvinte cale, pdsblincl capacitatea de a reda un conti absbracf, prezintX qi avantajul c[ pob Ii uqor intelese memorabe, pob fi refdcute de liecare I'orbitor atunci cll -ln cont,ribuie la lormarea u acelasi nevoie. are nevoie. In acelaqi tirnp, ele cont,rtbure .la formarea un sistem in vocabular. Treapta a Lreia rtu inseamnd reve la prirna treapbd, ci reluarea - cu alte mijloace qi la nivbl - a trdsdturii esenf'iale a raporl,ului mobivat di forma sonori qi cont,inlrb. Ea este o motivare abstractd sistematic5. Dar nici aici elementele cu form[ arbitrt nu dispar in intregime; in afard de temele simple, acea categoiie sporeqte mereu prin cuvinfe impr-umulate prin-cuvinte care iryi piercl forma intern5.. Se observ[ cd produce o int,erac.t,iune intre folmd qi sens, qi a_nume: cit forma sonord a unui cuvint iqi pierdc caracterulmotiv cu atit ea poate f i folosit[ ca denumire qi pentru a]te obiet si. totodat5. al,unci cind un cuvitrt trece ca denrrmire de un obiect la altul, pi aspectul s5.u molivat se reduce. poate trage concluzia.cii, in cursttl istoriei limbilor, evolt i'ormei sonore a cuvintelor se produce aseendenl,, in fot de spiral5, in sensul c5. ele devin in tot mai mare mds capabile de a exprima sensuri abstracte gi de a se orgar
sure nuniea

Pnogresul

in

vocabular

Dintrc nivelurile limbii, vocabulirrul r:ste acela care a ,rl'crit cel mai cotrvingdtor rnaterial in sprijinul ideii ci lrrrrba progreseaz5. 'Ieza ct"-r vocabularul se inbogrifeqte in ,'rrrsul istoriei, datoritd dezvoltdrii culturii materiale gi :,g,ipi1r"1u a vorbiborilor, a dcvenit un loc comun ln lucriirile ,lt iingvistic5. Cu toate cI lexicul clepdEeq{,c cu mult celel;rtte niveluri ale limbii prin nuniirml unitd,Lilor compon{)nt,e, calculele statistice se realizeazd aici relativ ugor, cu rrjutorul diclionarelor. TotodatS, vocabularul reflectd mai lrrpid qi mai direct evolufia progresivri a sooiel5Lii prin mo,lil'iciiri calibative mai vizibile decil in alto sectoare. Se rr,ai adaug.{ gi faptul ci tipurile de formare a cuvinbelor globul, asa incib pot fi ',irut,, in linii mari, aceleasi pe tot .ornparate intre ele ljmbi de origini dil'erite, dar allate la rrrrelssl nivel, iar concluziile pot li trase pe liazer Llnor rna{.

tnlr-un

sist,em
I

t
I

i I

trn cele ce urmeazii, vorn :rrm5ri liniile mari ale evolrrtrri Iexicului din punctul f i,. vedero al inverntarului de ,uriL5,t,i, al transformirrii co,;trinutului lor si al modului lor rlI OfganlZale. !lstb neindoielnic c[, in cursul istoriei lirnbii, invent,arui ,ir cuvinte creqte in mod absolut. In misura in care din per r,radele mai r,'echi s-au ndstrat texte suficier, L de numeroase de variate, rezultatele cercetlrii comparatjr.e pot {i for',,r ,,nrlate cu precizie in cifre qi procente. Ist,oria limbii mai ri'rrf,i cI dependenta vocabularu]ui de lenomene.[e extralrrLgl.isNiss iryi pune pecetea si asupra ritmului lui de crest,,i'r', inegal de la o perioadd la ir"lta. Se ronstat[ cd epocile
r'l

ltriale mai

numeroase.

numai de un numdr redus de vorbitori, vocabularul nu poate tine pasul cu cerin,tele de exprimare a no[,iunilcir noi gi apare necesitatea unei re{orme a linibii; in aceast6 situa,tie s-au allat limbile unor popoare dc pe teritoriul U.R.S.S. dupd Revolu!,ia din Octombrie qi se aflS in prezent mai multe limbi din Africa. Luat in sirre, sporul cantitativ reprezint[ nurnai un in' dice global, {drd suficientir specificare a evolu!,iei Yocabu' laruhli. Se Etie c5, paralel cu achizi!,ia de cuvinte noi, are loc o eliminare treptatl de e]emente din fondul cxistent. Este nelndoielnic c[, intr-o limb[ care se dezvolt[, num[rul cuvintelor noi intrece De acela al cuvintelor eliminate. Atit achizi,Lia unor termeni- cit si indeplrtarea altora pot reprezenLa, in unele cazuri, qspecte ale progresului vocabularului, ln altele, dimpotrivd, ale regresului sdu. In majoritatea cazurilor, imbogSlirea cu cuvinLe noi reprezintir pentru limb[ un ciqtig. Este vorba de cuvinte care rdspund nccesitS.tilor de comunicare ale vorbitorilor in epoca datd. Existd insl si cazuri in care crtvintele nou intiate reprezintd un spor inutil, un l,,alas.l. Se cuprirrd in aceastS categorie terrneni de jargon, ctr circula!ic lalgii numai in anumitc puturi. Reducerea de cuvinte repreziritS. o form[ a evoluliei progresive a lexiculrri in cazul in care terrncnii eliminali sint dublete dialectale sau arhaisme. Dar ca poal,e fi ryi un semn al sdrdcirii limbii, al degradirii ei, a,;a cum se intimpld in perioatlele tlo dccadenll economicii si 1io.litic5. LIn exemplu de acest fel no oferii lat,ina r.ort-ritri tlin cpot,a pltibtrgirii statrrlui rornan. In ar:castii perioadir so:ulincegte ciecalajul
oI
'l

de mari prefaceri sociale, de schimbirri rapide in felul de via{,i al bamenilor sint inso!,ite de sc}rimbdri lingvistice rriai numcroase? caro at,ing in primul rind vocabularul, mo' dificindu-i atit componenla, cit ;i sistemul semantic. Transformlri lilgvist,ice in ritm accelerat se produc qi in epoca de formare a limbii nationale. Uneori schimbirile sociale sint, atit dc rapicle incit, a;a clrm s-a ardtat,1, dacd limba literarl nu este inc:i fixat[ sau dac{ ea este cunoscutd

,,r;rr,ilea vocabularului este un fenornen caracl,eristic limbil"r , ilrc sc afld pe cale de disparijiez. lir: irfirmS. uneori ci in invenlarul ]exical al rrnei lirnbi se ,',,,,1u{r qi modific5ri ctt caracrter neutrai) care nu par si-i ',,,,,1i|'ice in vreun fel calibatea. O schimbare de ar'les1 1ut *" r, ,r lrstiLulia, in urrna ciircia invelisu I sonclr al unui concept t,' irrlocuit cu altul:]. f)ar substiLulia e o modificare nelrr,,rlri nuirtai in cazttri prr!,in rrumer"oase. l)c regulti, ea anrr.rrr'irZd consecinIe lic la iiivclrrl cuvintului, in ceea ce 1'rrr r,6ls raporl,ul dirrtre cornplexul sonor si conceptul, expri,,,,,1. fie la'nivelul vooabularulrri in ansamblu. Noui signit,,rrrl poat0 avea o circiilalie interna!,ionali rnai largii (exem1,ltt s,lcrificia falri de.jertfd, literii ta\it de bu,clte) qi, in acest ,r, l'aciliteaz[ in.tclegerea untri terilert st,riin, sau poate ! rrrrri scurt (cinerna fa![ de c[nentatogruf/ qi, deci, mai cco',,,lriir, ,(iau poate avea o flexirrne mai regulat'it (LaL. canto t,t;r rle cuno), fiind deci mai usnr de memorat. Sint qi cazuri ,,, i ;ire suhsbit,ulia rezolvti o ambiguitabe produs[ de omoni,,,1,' gau tle polisemie. S-ar putea spune cti, irr maj_oritatea ,rrrrilor, subst,itu{,ii1e nu sint indifcrentc, tti contribuie ini, rrn fel ta indeplinirea, in corrdilii mai bune, a func!,iei
l,
r't

l,,rlr. Iimba Iiterar[, accersihitrii rinrri public din ce in ce si lirnba curentii a maselor largi . Vocabularul t,,,'l,ri vorbite se simplificS, sc eliminl nuan!,ele de sens, ,,,rrnr:i'osi terrneni abstracfi dobindesc, scristiri concretel.
!,,;rr lcdlls?

)[ILll]l0EIte.

l'li'olutia prclgresivti a vocabularului este detcrminatd in ,,,,,,1 rliroct de necesil,ti!ilc de exprirnare a noilor no!^iuni, in ;'rrr.rlsul .crrtroastei'ii lumii -obiectivc qi subiective. ,In prjn,l'iil) orice nou conccpb trckruie sil capetc un nume. ])ar vort',t,rrii nu creeazi aLil,ea invctrirsuri sonore cite idei au de exI'rrrrrirt,r ci folosesc, pentrtr exprimarea noului, ,si materialul , ,rlcnt. in felul in care lcxicul se adapteazX la ncvoile de ,'ruuicarei cerccl,iitorii tru e.ridentiat? 0a si in cazul fone-

1Cf. Is Il'ritt
thr: ,'1ppLk:tt.tiott

965, pp. l9 '20.

Fo rl or, Thc RaIe rtf Li.niyt,i,stir:Ch'uttge. I'intits ttl tllutlntrutl iutl ]l[eth.,:,i:; i.n Linguisiir:s, 13trdape5ta,

,\. If r n o u t, tlspr, ts,Iu.rorabulnire ltttin, Paris, {954, p. 173. ., f storio. linLbi,i ron.(iic, vol I, [,imba IqtirtiL, J3rtcurcqti, 1,965,p.12. rll'. I. C o Ieantr, (.'iznr ilisl;qre.o lim.bd, (istrorontdna), Bucu' E.
t't57. I'p.
13

1;

18.

r,,,,. p.

uyssen

i',

.{.i,n.gui;tique h,istoriq.u.c, Bmxelies-Paris.

128.

l+

i,
I

ticiil, doul Lendinfe cu direclii

optrse. Astfel se manifestd pe de o parte, tendin{a de clarjtate, care cere {ra orrce co cept s[ {.ie exprimat printr'-un complex sonor deosebit, i pe de altl parte, tendinLa minimului eforl sau a economiei Lare cere un numlr cit mai redus de comrrlexe sonore. lntr-

asernenea interpretaree omonimia ;i polisemia iEi justific exislenla ca forme de manilestare alc tendinlei de economie;r

ele nu sint considerate accidente sarr fenomene patologico; in {elul in car,r: le-a inleles, inl,re all,ii, "1. Gillieron. 1n fiecare epocl istorit'a, in limh;r sc stabileqte un echili. bru intre aceste tendinle, astfel irrlil, rttrmirrul de complex0 sonore nou crreate sd nu depSrsetrst,ii Irotiibilil,dIile de memb. rare a 1or, iar rrtilizarea in cr.rntoxte noi a complexelor so. nore existente sii nu provoa0e confr-rzii. Sc poate pune pro. blema dact"r cchilibrul astfel realizat urmeazd in cursul isto,!

riei limbii vreo directie constantii sau nu. O

cercetar

sistematici in accst sens incd nu s-a realizat. S-a observat doag cii in Iimbilc indo-europene rnoderne, dat,oritd reduceril complexulrri sonor, numiirul dc omonime este in crestero| E.Buyssens considerd cI in lirnbile rornanice qi germanic{ moderne se oLlservd tendin!,a tronstant,d de reducere a comi plexelor fonetice cu pdstrarea notiunii exprimale. n4al corect s-ar putea spune cd, in raport, crr numdml cle concepte rioi) numirrrl complexelor sonorc a crescuf mult mai pulin, Numeroaselc exemple aduse de Iinsvistul belgian plcdeazl 1n favoarea a0cstei idei si ele rre dut, la concluzia cil, cel pur !in in ceea (re prir.e;te'limbile fita[,e, este clari fnilriiec lendinIei s1're clononrie. Crearea unui complex fonetic rrorr li l'olosirea unui comr plex fonetic existent reprezint5, dinlr-un anumit punct de vor dcre, -posilrilit;1 f ile exlrr'me penlru rlcnrunirca rrnui concept nou. inlrrr elp se aflA o introagii ganri tic proeedec consLiri{ din modificarea, in grade diferite, aunui complex sonor exidf tent. insl clr aceasia int,rin in'domeniul forrndrii cuvintd j lor, despre care va fi vorba mai dr:parte. In ceie expuse nc-am referit la rrnele aspecte privitoar'l Ia crersterea iur-enLarului lerxical. Dar aprecierea niveluluJ de dez.volt,are a rrnei limbi cere sI se cunoascS. nr; ntlmqi citf
I r
rta

ea intr-o anumitii perioad[ a jstoriei saie cuvinte a dobindil, in decursul unui nurnrir de se,,,1,,, ci, botodat[, ryi calitatea acestor cur-inte. ll"i,e un fiapt evident c[ indroele cantitativ singur nu poabe ,,rlrcberiza nivelul de dezvolt,r,,e a unei lirnbil ql cI bogdfia l, r ilald se defineste nu rrr.riliri prin cantil,ateti de cuiiirit,e rlc pob fi f ixate'inbr-un ,,rtr!ioiar, ci qi prin forq,a lor: se,,r,rrr{.ic[2. Apare deci nccel',r sir incerclrn sI desprirrdem, in l," ri generale, direc{iile cic cl'olutie a sensrrlui 'cuvintelor, ,',,,'i i ficdrile lor calitatir.'e. l,rrcrdrile de lingvisticr"l contin numeroase referiri cu pri,,',. na aspectul semant;c al cuvintelor din trimbile mai irurrn ilvoluate. Aprecierile cioncordd in a recrrnoaqtc ,.arat;t e-de ,,r I r:sentialmente concret, al cuvirrtelor, bogliiia terrrrt,ni ,,n, desemneazd detalii qi specificelri spaliale. Aceste Lri,,lin'i au lost adesea pltse pe seama unei mentalitf,!,i specit', rr, prelogi0e pe care vorbitorii lirnbilor e\/oluate au tiepd,'l r.. Opozil,ia astfel prezentati intre Iimbi ,,ina1,.oiate" qi irrrrlri ,,avansate" este sinlplistJ si lipsitti de aigumente. lr':r-qdturile oaraoteristice din linrbile tiibate sJdat,orcsc "u ,",r'i mentalitdli aparte, ci niveiului mai putin er.oluatal r,,t,ii matcriale si spirituale a vorbitorilor-lor. Aldturi de l,rlrne &rhaice ale vorbirii, ele contin si numeroase aspecte ,.ur le apropie de limbile rnai evoluate i\lalerialele existente duc la concluzia cd situalia din limI'rlc t,ribale nu reprezint[ stadiul cel mai arhaic al scmanlr, ri. Capacitatea de inregistrare a detaliilor este produsul ,,rrr,r evolutii indelungate a gindirii, al analizei obiecbelor rir, {injurdtoare li al reflectdrii si fixdrii trSsdbririlor lor prin
rrvrrrt,e posedd
,rr1 1,i[,g
. r

|l

t.t

trl un obiect de cele apropiate Jui, nu separau in analizti 1,',r'l,ile lui componente. Acest mod de reflectare globali a l,rrrrii, caracterizab prin generalitate cantitalivri ;i nu prin
,.{,a t4uand s'agit de de , I ilirrte relative et d6pcnd du rlbrnainc leiicographiqiie quela langue, I'on ioni'ir",_ J. Marouzeau, Pat,rii serm,on,is egestis, in,,lNranos,,, ',1, r \LV. 1947, p.:.t1.

lrr perioada cea mai veche a dezvoltdrii lor, oamerrii !,\ {riiu reprezentiri globale ale realitiilii, nu distingeau min-

t]AJ .

notion de richesse ou

pauvreto,

il

Vezi pp, 64-65. t l.l. fi rr v;5 c r] $. op. cit., pp. Bb *110.

, tf

' I. M. T r o n s k \t,' ,,r)va, 1952,p. 131 .

i,

O.teTtnrt lxo t.{tntnpurl ,r,ami$rchozo

.crabo;a,

{,scnliaIitaLe caliiulir;1.

st tt'lttlrlro po Plalr lirtgvislit'prin l'ol ,'otrrpl,'r ':(lltul'llol:lrlt ;t rlcnttmt lttr rttt'1.(l00rl lclsirca a,'r'lrliasi (r-utll *ait,ro t,r'itt ns.nia l,li',Jura:ro''il'lnsl ulill sirll r{.'llniteir.r s"ntanLlt' conlln nUl rrnr,. nliotcsl. Ctrvinlr'ln r'rl sinlrr'trisllr o1l! ( Allge nre i rr r u,,s Lcl lr n r ;-1,, n {. i i de i,'l pri i J".r g. n l ^r,il ! "rale (umfassende), cum le nur-r-reqtc l4I' \'Vu,rrdl lt"t-tti-t:llllI sernantic igi {.rage originea din inLtrr'.icciiile $t. ot'otn""t9f-u;l t'le polival,'trle,,lin "uvintul-l':';tzi i'l I rrrr treb.ttie conlundall Irr lrolis0mia; rlrr t'llvilr.I po[i*"irr't;1.1 i' crpl'l mil p-t'.1ti^11 unic complex sonor noliuni dist'irrrrt'c, iu tlntp cc tn Iazl sincretismului semani,ic sensrrl i'(ll)r'ozt)llttl o nol. lune clr d0' terminirli \ragj , uil ansaniblrr ilt'riil'tlrcrr.l iilt, t'are se p.l glolt lru $6 cizeazd numal irt cctrtext. Nit'i o Iilrlhii tle 1tc ittleastli |azii, t{tllrl,irt ttrreIe dtrr ejt *9 -$! mai all[ astt]zi in
I I
1

T tl
1l

,'irrriilc laolalLrl , iar la 1'g1[ iln nlod frccverLt as1i.ec1'ul, mo,l,rr si diateza se intrcptilnrrd si ritt atr foi'rnc tiistinci'e de
! \ |lt ltrnafe.

g6sesc exenrpie, cilrtl

t':. ,. 'l,t,lis,,trrar,Li' liazci sincrctisrilttltli sctnatiLtr'. t'a statt gt lleratB; Iirislen[,a a le,rioli lui cst,e c.loi'cclitii ilitlil r" [' prin sit iral ra pe t are. 0l olerri in ftiza ior ini!,iatrir tilrrrr,iltr stlit'iat;ti('t'rlou, al)ilrtil{)i Asl,lel, cl se inl,ilneqte in lirrrlri itl'h'['c irr star-ttt drJcI'rte,lll .iif* rnrni '.chi rru'iiite a.ltst,r'lt,tr'. (ltr.ctlt_!to_rii rLrr scmnalittl cir iti linba polinezianii i ollrit'ri irt irr'ctrln -tlarvuy' i'"l3ttl] un rizatS. pri*tr'lo abuncle'l'li ttrr t'.rrtttltl i t'rrtr.ret i.' Prislir sen' itr rrtod uLobo, 0are ox i,Lr'int,,'irlbire,'1'ritlelr'''', ;i;;;; 'edistinct' sliltr'1 iit"t"i"f. dc 'rir'ii, ' I'ecllnoryl'in1;i' lixent' (lolnurla $l nle tie ace$t, ful se 'irrLililcsc si iil it:,lr'-t,tlropeana. (ia atat3 i""tinrfiie irLrio-ouroperre r-er1i, [,t'arrstttis''tregri ;ritr;"r irr limlril,' 111'rdlrrrt'r. ',Si",;.rit;r,l se,nranl,ic caract'.r'izr'rtirli si faza ini!'ialir.a ca'
tegoriilor grarltiit,i(ialc, itl caro atlfi;t'lt grtrrul;i nnllliirtll sinl
L(jf.lI.\Vrrtrl,llotuttitnbi'ii'n'[rtrttrrtt't'rrsideztoltarcaid'eilott 11956, p1r' 18 19' :(:{. .l . -tl .tlvrsLIe, ,,il""ctt s()rtl(r.of the.si'rllest- Banl'1 Pre-Orunnt'tll roofs'J,,, ,.i ,i*,* to iravc any tlefiniLe rr*,lr'i.g' aL all", iri',"L.i,iriui"rir linguis licurn"" vol. I, f i'rsc' :,. 1,9/r9' D' { I 9'
in,,ltrohlonre dc logicii", l}ttcurcsti,
'ri,osl. ;.:5iilJ,Ti;'lxl*,:;,ll*:ruitlll'"':l1n'llti"i:,liilidilill l'uitt,r:uttr''it"' pt;"'l''' s1:t'r r l1 el a lrrimitivo 1'orio{ i', 1t", r

insii

{te {,ll\-llItelBl 1lrri, 1,i g'l't'li tIl:t,sr'hrfe

i'i;nlsind laza sincretismrlltri scrnantirl, oaruenii si-atr ,,,,,i,'cnvinLe cu senstrri tot rntri clar dclimitatc. ?reapta , il ,'are un singrrr coniplcx $onor se aplicii tlnor. sensuri ,!uirrcroase si nepl'ecise cstc inlocuilS dc.t,reapta in cal.e' rrr irifll& ,r,-'"i i^dbl,trtgaLc et'oirttii a qirLdirii, ficcare detaiiu ,l r r,illitiil,ii. in rniisiria irr cart dcvinc r'unoscut', dobinde;te ,Ii |lumo'rleoscbit. Iiaza sperrif ioSrii concrele eslc corrrtrnd ,, 1,;r rnoi multe limbl Lribalc trotualc. lla sc caracterlzoazi r,rrli abiindenl,a dc terrneni crt scrtsrtri ctorlcretc qi iipsa t'cr,,r,'niior geneiali. f!xernplcle adlrse dc cercctlidori pcntrlt rlrr,,t,rarea afirrna!iei de rrrai stis sint loalLe nlrmel'oilse sl .va,,,ric. AslleI se arati oir iD iimba amerindianii huronr'l existi ,lrlira verbc a, ttt.i,nca cile lclrrri de mincat'e s{r (j ttlr{rs('t dar lrl,rirrgtc cuvinlr-rl (rn sellslll general rt, rnirt't:tt';-. in a[ti limbi ,,', ,,,r'inclianS. cxistti cttvinl,tl diferil,e Jretltru ciivei'stl f iprrri tie , ,,,i {nrodtise cle riinle de om sau clc anirnal, de culril,, piatrl ,,r rl;igr:at5.), dar: rltt erisbii ttil cttvitlt, pcrlLru.r'aliii in genel.al' i,, lirrita tasmanianti cxisl,au nltrntl Pt-rrlt,rtl leiuril,c specii dc ,rirr)ri. dar lipsea cuvintul o,-borer. S-a a[,r'as al,entia c5, in t,r,r,,t,i0 de condiIiile dc viaiii Ei dc ocupatiile vorbit-orilor, i-let,aliu intr-r-rn domenitt lexioal 1,r'r,jf ignls;q se facc rnai iri .,, alLul. Diver;.i auLori all oi)nselnllaL farpl,ul cir laponii au t,,r.ulcrri nurnerosi pcnlrrr rcnii rlc diiorite virst,c, 0h arr cu, ,r:te deoscbiLr: i'are rleillrrnes| sklit i difel.ite ale z,ripozii cttr. l,iA()ij ) asit (jLllri am ilrii i,at., observa{iilC cerccl,ilOri]oI con,r'r1ii in o,eca ,',, priveiil,c dcsrrrielca lexicullli limbilor tril,,ri :" pdrerile ltlr^ difer:ii itL tlsca co privcsl,e' ^inl,erprel'arr'la ,, , ,*hci silua!,ii. Ast.itti, r'trtltil crtrn s-a spus' unii2.consitle-15 cil trlr;.ia tcrrlenilor abst,rtrc!i ireb,.lie ai,rihuiLir ilnei mcitl,alitS!i ,r,rlLe. 1,ot,al tlillcri Lt-1 dtl cca a vorllil.orilor civiliza!i' Dc fapl', ,',1|t, lexicul limhilor t,ribale si ccl al lirnJrilor rliVilizate nu , , r:'{,i-r o opozitir: transarl l,ii, oi r:ontintlil'lrtt'. [a1'1 ilrrstr.al qi ,1,' iilcloluri gata isl,r:rric tr lirr'bilol int.lo-etrro|e'ne. ImIotnva 1,,i r,rt.ulrri ile r.eciere <titab, s-a afirmat cd speci ficarea corlr i' i:18. (lf L. Lrfrvy-llrtrhl
i ,rl

il

;fr

lii f lrllttl l'y vi-tgll'' g' ncrulily an{ u :;ii*t.ti"rnolvii,rt,li.,riiii,in''ti"'r''''l t' lr tt'l jl', xu r l ti l ar.l{; # l, iJl i ;";:"'q 1; ii; m,"* r- I ll; *i' l,,ll,11i *t l,l l fi iaiiiJ;,'
irrc clrilriluLeriz"d l.r a "orrsi,l"l'"1'll
ii
78

'cf

T h. R ih o L {,'ipclttt.ion iles

ifl,1ies

gdniro.les, Paris, 1897

ls inferieu,res, Paris, 1 928'

Lcs {on,ction,s nten.t'o.Ies du,ns les

"

paralie cu faza precedent[. CapaciLaLcn de anailzd, de dife. ren!,iere cregte mereu si isi gtisest,c expresia in crearea de termeni tehnici. Dar predominarea sensurilor concrete in limbile tribale nu trebuie interpretat{ numai ca rezultind: din dorin[a de'cxprimare prccisii. ci ca o r.onsecintd a ljpsei lermerrilor gen"raii. Ni sb prrr,r,,i fapfele ar l.re'brri init er-; pretate asblel: nu bogilia dc l er,nrerr i pentru detal ii concretoi e'ste un irrdiciu al unei stiri mai l,rrtin evoluatc, ci lipsa,l al5ttri de ei, a termenului gencrirr- Ea denotl incapacititedl gtnciirii de a depdqi analiza perccptrra.lii pentru a'se ridica la analiza troEicd. Treptat, o dat[ cu schimbarlir. rrivclr.rlui de viat,d, ou cres. terea complexitdlii rapor,tulilor, ,lintre om si mediul incorijurltor, se creeazI concepte-dirr tc iu ce rnai generale si mai abstracte. Bvolutia sensurilor :r: prezintl asilcl sub aspec. tul unei spirale: 'de la generaj i rilcliferenqiit qi t:ne, lffi;. tarea precisI a concretului qi, tle aici, la abstractul-logic. Pe rn5sririr ce numdrul culintelor generale si abstractoj sporestr:, scrade nurnirul de cuvinte care redau aminunte all concretului, aclesea detalii nesernnilicative. Termenul ..scd.i] dere" nLr trebuie inl,eles aici ca sinonirn cu ,,eliminare din,l limb5";de fapt multe cuvinte concrete iqi ldrgesc semnifi.ll catia. Trecerea de la concret la abstract in ceea ce priveqt{l gindirea si limba este un l'enomen intilnit pe scard ontogene.ll ticd si filogeneticd, ea se poate urmiri in istoria tuturotrl limbilor. Reducerea prouresivd din limb5 a termenilor crl"l sens concret arati lirnpede cI particularizarea gindirii inll aceastii forml rellectir nu capacitatea unei analize profundeJl ci, dimpotrivd, incapacitatea de a desprinde trdsiturltecojll
.

cret[ nu este un defccl,, ci o calitate, cii ea dencrti analizal minutioasii si at,enL[ a realitirlij. Cib despre notiunilc gene-l rale, eie pot fi exprimate cu ajutorui unor sintagmc. O"bser-l va!,ia aceasta priveste de fapt vorbirea qi nu limbir r. te.rrrge I la sintagme pentru cd nu exisl,S inci un termen specifii.l Limba a riimas in urrna gindirii, iar no!iunea nu a devenitl alib de uzuald qi frccvenla iucil sri imprrnd crearea unui! nume. Apoi procedeul exprimiirii prin sintagrne e posibili in cazuri pulin numeroase. Este neindoielnic cd aceasli fazl a lexicului in care pre. domind s;lecificarea concretd reprczinti un progres in t.om-

,','ril'' 111i1i multor ohiecte qi a le reuni lntr'-o no!,tune gene, ,l,r {lu cit asemlnirile dintre obiecte sint mai greu sesizar,rlr', rrrr atit abstrac,tia se afld pe o treaptd mai inalt6l' Lirir.ba nu renun!5. la exprimarea concretti, la redarea-d-er,, lr lcJr^ Dar aceasi5 necesltate a comunicdrii nu cere obli, ,r1.1 [s cuvinte speciale, ci poate fi satisf5cut[-prin imbii rr r rl termeni rnai generali. Num[rul sintagmelor de acest r, I r,rte, practic, nelimitat. In aceastd situa!,ie limba reali,,,r;i ecoitomie de material qi uqureazd memoria. Dupd qum ,,,,1;r A. Martine12, pentru desemnarca de obiecte noi limbile ririnr;lti in mod exceptional, prin imprurnut, introduc ln lr'r!ril cuvinte; ele fac ipe) la materjalele existentg, O expg,,,'ni5 specificd se articuleazd intr-o succesiune liniard de com' l.rrcnt6 mai pulin specifice" Bnunlurile devin mai (de exeniplu fu.- chent.in - chemin de fer), dar avind ;,l,.rie ,,,,',v,t,er motivat slnt mai uqor de relrinut. Crrnoaqtcrea ;li,,,trl'icd a realit5lii nu rdmine nici ea la nivelul abstractulru. oi s ridici la concretul logic, concretul care se bazeazi lle perceplii senzoriale, ci pe insumarea datelorob!,inute 'rr ..julonrl abstrar'!jci. ' 'r i,'"'olut,ia gindirii de la concret la ahstract se reflec{,d in ,,rl.r'ia limbiior qi in rnodul in carc se^prezintd raporturile sepolisemantice. In limbile in care pre' 'r:,r,[,ice la cuvinte]e ,1,,r;rind concretul, cuvintele polisemantice reunesc sellsurl ,'rrireLe, care denumesc obiecte asemdndtoare sub aspect l,zrr. A$&, de pild5, ln limba australiani aranta cuvintul l,tuilul alctituit din rldicin ile ka,,,t5.ia" si nta .;La" ,,,piatrt"r" ,l, rirrrneste un cerc l,diat in st,inc5; de aici a fost folosit p.r1,ro a desemna alt,e obiecte de forrn5 circularS.: minge, .,rr;r1r ins6lScit, un obiect rotund IScut dirr iarbd risucitfl, 1,,,,loabd circularS. pe care o poartS. pe cap femeiles. 'N"reptab, sensului etimologic concret i se adaugd sensuri ,,1,r.[,racte, metaforice. Distanla dintre sensul fundamenta] I ii(rnsurile metaforice, reflectind treapta de evolu!,ie a gin,ln il in perioada respectiv5, reprezint[ gradul de dezvoltare

ohn Taggar t Clark, art. cit., p. 176. II, Paris, 1961 , p. 178.. ,,,4. SO mrnerf e I t, Lalan.gueet lqsociCti.Cara,ctt;res sociart.fi
' {il6m,ents cle linguistique gincrale, ed.

u:

're lan,gue de tupe arch'aigue, Oslo, 1938,,

p" 184'

;l

tl tl tl ll

Evolu.t,ia vocabularului sub aspectr.rl sensului elemen lor care il compun poate fi urm5ril[ in istoria limbi]or ind europene. Se qtie ci una dintre cele mai grele proble in reconstnrctia limbii indo-europene este stabilirca scn lui prototipului reconstruit. in gcncral, sint rare cazuri in care aceearyi rddicinii indo-europeanii si fi dat cuvinte scns identic in limhilo indo-i.rrropnnc. Esto ,,azrrl euvinlel6i din nucleul I'orrdului principal : nurne de rude^nii, uumeli pdrlilor r.orpului, nrrrneralele pirril la zece eLc:,. in rnajoritq. tea cazurjlor, crrvintele mo;l,cnit,c din indo-errropeahir aU sensuri asemlnStoare. Greut,atea in slabilirea sensului lt1 limba-bazri a det,erminab pe t:ercct,tltori sii a.l,ribuie prototi. pului un sens foarte general, r,a si rrrrm r,orbitorii iimbii co. [rnne ar fi conrunicat in viata dc I,oat,e zilele pr,in cuvintq abstrtlct,e. Nrr sc l'a ln co_nsiilc'a't, I'aptrrl cir sd rcco'st,ruieri o limbl vorbil,i in pr.rioadtr r.()iuririci primi1,ive.r, al cirrei ni vel de absl,rar-rbizare'era mrrlt, inl'erior'fazelor vechi ale iim bilor indo-europenc. Acesl, prrrrt.t, dc r.cdere a losL r,ritica inl,re altii, de A.X{eillct;, carc arirt,a t,ii Lrebuie sii ne imasi n{rn limJta comuni ca pe rrn idioin in care prcdonrin.i tdrui menii cu sens concret si carc rro[,caili'i rietalii- ale obiectelor uzualez. Dar purrotul de vcrlurc eronat, a cronlinuat, sii per. siste si. uncori, pe baza hri s-arr [,r,as rr]riar r'ont,luzii leferi. l,oarc la evolu!ia semanticli irr serrcral. Aslfel int,r-o lucraro, aparut,I recent3, A.Jurcb sustinc trri sorrsul prirnar al riddci. nilol indo-ouropene era mrrlb rna i sclroral- si rnai abstraci' .lleluind decil sensurilc cuvintclor dcrivat,rr rl irr rrle. o tezli' mai veche a lrri Xl[. Miiller, aul,orltl ul'ilrrri ct'1 in evolulia vo.i r:abularulLri ir.rc.lo-european s-ar. 1"i qrorrril dc 1a rrn nrrmtir ro,{
r

a polisemiei, iar progresr.rl constti l,ocmai in o polisemie mai ingustil la una mai larg5l.

l,rccerea de

11 A 8 u d a g o v, IIpo6.rt,e.n.u po:]Btt.Dt.rrJL :t,ibtt:,u,, N{oscovad , p. 116 . ,j . .2.,.4, parcout'it' tttr di,'li,'nn,riro dlymol,,girluo ,,rr :r l'illrrsion q lil [an{tto Indu-',urol}'i.nllc aurail Jrrocri:]c pirr lnols nl par rtrr.inos rl'u tan$tto Indu-r,urol)ri.nllc aurail lrr0cri:lc pitr lil0ls rtr,.inos rl'dnO\ valcur abstrail', ol gcn6ru[,,. alori qrr'on riioil ru conlrairn s,.r,'prr_.scn.: [,cr chaque parler indo-ey:g-pi.l j parler 1i tuanien, pa.,uro] l]i1agc.d, li1 en lerrnos gineraux et.I'lrin dp lpt'mos prer.is intliquanl los er'lioirs par. ticuliir"s cl les deLails dr-s oLrj,.ls fainiliers", l'ntr,,tlu,.tion it !'i'tudl comparati.ve d,es langues i,ntlo-europenze-*, Paris, ocl. VIII, 1931r, p.3g2, 3
1

96ii

.1_

.Les id,Ces

tion tles irl,ies ctbservee tlans la forniation,

82

et

Les

tnots. [!ssa.i de philosopkie lin.gu"istique. La'fornracles mnrc)- Paris', lg{i0.

,lrrrrlc noliuni, t,ele mai simple;i mai gcnerale, care.s"ar li ,,,,,, relizat. rtlt'erior lrrin raliortarea lor la lttpto si sitrra!ii r'otLt,,,r'1it-,ularc. !lst,o et,iilcnL cii in a[irlriaIii tie accst IC] se i,,,,rlii gcncralrrl ncclist'inct, l,reaptti caro prccedit formarea , t'ortcreLe, rr Lr abslrar'Lril logic. ',srrrilor IritiiIiniloI irtclo-erltIol)0rlo p{l sfct't srnrltnt ictr rtc \. rraliza ,r';rlil trir, irr porioatla cltt'tt pr'ctltrll tlczmerriJrral'ctr tli, lirnba ,.nrrrnii avea-lll'l lexic alcirLuil,, in marca lrti majoritat.e, din r,.r,rncni corrcreIi, alirturi dc care ftrnclioria ulr numiir rcdtrs ,l,.rlrr'.inLe absLracie, (,ll s()r)stlri rnai ptrlin c'lar delimitaLe' \l llr6al nota c.-I, in laza lor I't.'chc, limllile indo-crtropenrr ,rr r.urroscut si clc trsemor)cil ('ottglomerate scrnalrticc. Plo,, r.,rrl dezmenrbrrilii lor irt l,crtneni tliferiIi, lctlotnr:u pc care 1,,,11r-isl,ul lrancez il nurne,llc,,lcgtltl repartiliei", se producc ,r, iiir'ot,at, paralel clt crcsttlrea rlivclnlui dc civjliza!ie1.. l,lst,e scnrriilictrt,ivri, srrb accst, aspect, silrra[,ia lerrncnilor ,,.Ii,r'ii,ori la prttt,escle vitttii srrl'let,e;t,i (gindire.'voin{ii' sentlrlCrll). Ilirdr'icirrile indo-cttrr-rpcrtc ditr tl(loi.IStti sltrl'iL nu alr ,,r, ior,lat,ir r.llori prgr,ise: \'alorile serltrrrtitre diferil,e, atesl;ilir in lirnbilr: in,lo-eultlpenc vcchi, ar plrtea collstitrri o do,;r.1ir in spr,ijiriul t,ezci cii in lirnba comunir nolirrnilo accsr,,,, int,ij ni, .""",, r'lar,listinr,tr:. Iatri cele ntai uzrial0 rritlirtini ,lr) ir('oirslir lulr'got'ir': 'r'lrrctr- crprimI st'iri srrflctelti, in sensul ccl mai larg, ,iurriirc qi erno!ie, arnintire;i tlorin![: skr" manya,{f., -ar'gin.rl", 1al'. ,,t,rin:tlcit'e,,el gindeste"; gr, ltorn. p6povoc ',am-tlo ,,,,',nirti,,imi irnintesc; .irl. dornttinittr,,cred",',gitldesc", lti , rnirti, v. sl. ,rr,rrtilto ,,gindcste"; lat'. /ileIZ,s ))rllintel(t gr. p6voq,,dorin![",,,minic"r,,curaj"'1,iriL",,,curaj", *uol- tr htat, senstrrile de,,a doritt, ,,a Yoit(, )ra spera'ct :r lrliicca": skr. vdra- .dori u!,5.", .,,alc_gere"'. av" lar"- ,i\ ,1,'ic", ,,ir voir'7 arrn. gcl ,,frtrmtrsc!e", pl[cere", liL. p.a-velt ,'i vrc&&, si plliis ,!sI)t'ran!i.'(? \'. sl' BrA'kTH,)tr ordonir", $.t" (t'i1i ,,r-rea", lat'" ttelle ?)a Yoi") .|.:)318opar .,a dori", got. ,iurtrr. veltu, ,deligifti", gall. g,uell i,ura,L bun". 'r'fi'lrer- ,,a dori") 7,a lu{la*, ,,a fi bucuros((: skr" lt'tiryati' ,i lllacett, ))cel'c(c, ,,roagil", a.v. zura' ,,nirzuin!Lttr. ,rleltt, ahd. ,rittr, ,,r tloti", v. sax. gerar ,rdoritol", Sr' Aai.pa>, ase hucuratc,

i I'I. ll r i'r a l,
llll

Ilssaide.s(rnnntig+e,Paris,ed.YI, 1C24,pp"29-32,

X&"p\<,1gfaliei',,,recunogtint[,,, amahilitate.,, asc. heriesll, ,,uoleL", laL, Itori,or ,,a indemria", ,,sfiitui,,r ,,incuraja,," *katl- ,,stare suflctcascS", .,lrrihnire,,, ,,urti,, : av. sdd,ra ,,mihnire",,,dutere", gr. r,i8oq,,grijd",,,supdrare,,,,,intris. tare", irl. med. coi.ls,,urI", gall. caddu,,a se ingrijora penlrrr ccvft", got. lrutis..rlrit'. ,.frrrie", ahd. ho:,,,rrra.,. In alara acestor exemple, sint rare cazurile in care un cuvint uzual pentru o anumiL[ stare sullet,eascd si fie co" mun mai multor limbi indo-europene distan!,ate teritorial. O rdspintlire mai rnare au termenii car.e exprjrni manifesta. rea concreti a unei stdri suflebesti. Conclrrzia care s-a tras de aici a fosl cd termenii din aceastl sler5 semanticd aveau in lirnba t.omurra rtn sens pulin urt't.ist. Totodati, r-ocabularul compaiat al limbi lor indo-europ.en_e.vechi ne arati cum, in inirjoritaLea cazurilor, aceste limbi Ei-au cre.at posibilitn!i de c.rprimare a no!iunilor din domeniul vietii sufleteqti, confcljnd valori absiracte unor termeni..,are, in limba comurrr'i? ayeau semnificalii concrete. Astfel de la rdddcina i.e. *an-,,a sufla,,, ,,respira,,s-au creat termeni ou sens asemindtor in niull,e lirnbi indo-europene: skr. aniti ,,respird", tinilalt ,,srrflare,,, ,,yint,,, atm.'holm .,vint'', gr, .dvepr,oE ,,vinb", got,. LLz-an-an ,,a expira,,, g&ll. anadl. ,,respira{,ie"; laf,. anlrLa ,,srrflu,,, ,,aer,,, apoi ',,suflu vjt1l",,,suflet", din .aceeagi,rldiointi uniitu,s,,sufiet,,,',,spi. rit", ,,lrtinN1t", ,,curaj"; r,..-sl. A$yru.l) |it. ctva.sia,,srrfiei,,,'qi ,,respiratie". *dhen- a dat in skr. ilhttmri-,,lum", ..abur,,, liL. d,rtmai um",.let. d,fim.i, v . sl- 4.u,u rr,, {urn", irl. rnpd. d u m acha,,nor,,, ,,f ,,ceat[" , I9L. ftt,mtr,s,, furn", iar in gr. 0uprit ,,srrf let,, ,,dorin!d,,, ,,pasiune".,,curaj". *RRop- avea sensnl aproximativ de ,.a clocoti,,. ..scoato 'da
r

:.. gr. , xarcvdq ,,abur", ,,fum", lil . kn pa ,,& in c.loco!'f , kv dp as,,su f lare",,,abur", aT'b . kap iteni,,r[ ju flu greu,o, skr. krtp y atl,,,clocoteqte*,,,se min ie,,, r,. sl. xzunHrr,, fi6rbe,, j
fum"

lat. cupio,,a dori cu.ardoare".

1' All this oI course does. not prove that the primitive IE lacked expressions of enrotion, reaction or some terrns for'particular emotions

Iike,.lovo", ..lrate" or.,anger", but it. is probabto thal_ ilre lU vocaLru. lary^in.this field was of an ill dcfincd iharar.ler'. C h. D. B u c k, -Dictionary_

Languages, Chicago, 1949, 84

of

Setected.-

Synonyms

p. 1086.

l"

tioi p-ii"itp"i'

i"Ji-n"rliuii"

irf,udificdri semantice de felul celor citate aici se intllnesc r,rlmdr mare in istoria fiecirei limbi indo-europene. l'retutindeni unde se poate stabili sensttl etimonului se ,,11;;111'12[ c5 termenii clare denumesc stdri suflete;Li au arrut trr lr'ecut sensuri concrete. Astfel in latinS laetus..bucrtros('a r,:,r,rnnat initial,,gras",,,r'oditor", iar felir,,fericit" trvea ', lrrrrl de ,,fecund", ,,fertil"; anrius,.neliniqtit", deriv5 de la ,rr.'-r,, ,,3. sbringe de git", ,,a strangula"; in greacd 6py{ ,,pasiu',,,'..,minie" avea sensul d0,,coacere" (cf.6pydco,,a fi copt", ,, nrusti de serrd"); in v. nord. gleal ,,vesel(( r'ine de Ia o rd'i,r''lni"r cu sensul ,,neted" (cf . 1a1,. gl,aber, v. sl. r,r.r4r'xr'), iar ,/,ili,.minios", gro,nLr,,rninie" au acelasi etimon ca ,si lit. "r',rntiti ,,a c5.dea cu zgomoL(( , gru,m,Eti ,,tuneL". {''r felul acesta studiul comparativ al limbilor indo-euro;r.rr0 t1 permite sd aprcciem c5, in laza ei tirzie, lirnba indo,,rrr"ripeani incd nu-qi fS.urise un vocabular abstract. La data 1,r irnelor texte literare, limbile indo-etrropene nu sc aflau irrtr-o faz[ mult deosebitl de cea a linrbii comune. Referin,lrr qe l& nivelul de dezvoltare al limbii latine in perioada ,,r'liaicd, J. Nlarouzeaul nu se sfieqle sii o compare cu limbile tr rliale acluale, in care se intilnesc numeroase sinonime, nrt rrrirrl,deauna precis delirnitate, pentru no.tiuni concret,e qi ,,:riale, gi un num[r foarte redus de l,ermeni abstlacli. Abun,llnf.a de sinonirne s-ar putea explica prin aceea c[, in faze]e .rrrts1i6nr", ele desemnau acelaryi obiecb in iposLaze diferite. l,exicul latin al acestei r:poci conline termeni numerosi ,lirr domeniul agriculturii qi al creqterii vitclor, clar e sdrac rrr uuvinte oare exprimi calitd!,i, judecd!,i, aprecieri. Asa r uiil au remarcat cercetdtorii istoriei limbii latine, in opera lrr {lato existd o supdriiLoare trniformitate ln folosirea epit,'lolor: tot ceea ce este.pozitiv din puncttrl de vedere al calitriii e.desemnat prin bonus, jar din punctul de vedere al ill;irlrnlr sau tmportanter, prln magnu,s. lal[ citeva exemple din primele capitole: lz bona regioru: |r'trc nitere oportebit; all bonum caelum h,abcat; solo bono sua ttts'!,u,te ualeat; bonumque aquarium, oppidum ualidum prope ,, l ; de d,omino bono colono bonoque ; instrumenti ne magni siet /,,r'r, f3616 siel,' (cap. I); torcalarla hona habere oportet ut opus h,, tv effici possit; .si oletum bonum henequo frequens

,'

\ Art,. ll
r

oit", pp.

2?-* 24,

clll,tutn. eri,l.; tra,peto.s boros priu.os irnpares (cap.IIl ); bubitis bona honas praesepis faliscas cl,at,ratas; ln bono praedio si beno aedificaueris, benc poslrzeris; u.icinis bonus esto (cap.IV). In aceastl perioadd insusirile fjzioe si morale sinb exprimate prin terrnerii care denumesc o parte a r.orpulrri -- aceea prin care se cxtcriorizeazl aicct,ul sau care e consjderatd sedirr al lui. Nrr e rrorba de o rnct,alorir poeticri - aceastd interpretare c posibilS numai in oazrrl cind cxistti deja in limbti termenul spccific - ci <lc siiri-icia terrnenilor' din aoeasbl sferl semanticri. Astfel pcct,u,s ,,piepl" : sentimcnt, supercilium, ,,sprincean[" : incnr n I are, orgoliu, bilis ,,tiere" : proastri dispozilie, minie ; lu,t:erl.t.r,.s ,,bra!" : for!5 ; za,s/rs ,,nas(' : gust lin; animu.s ,,srrl'lct," : crirraj, birb[,1,ie1. Pentru exprimarea unor noliu n i ahstraclc se recurge la lmbindri de diverse bipuri, ca. de pildti, re.s ..i, arljct'tiv:

: nenorocire, r.! .scr.ttttd,at. : lrorocr res diuinae : religie, res nou&e : re\rollt1ri0; a.cs alierul,nt, : datorie (lit. bani strdini).
res aduersue
prae.sente

,t)r'{jzenta grafic sfera londului principal lexical si cea a intr.r'ului vocabular sub forma a doud cercuri concentrice, ,rrr ironstata ci, de la o epoc{ la alta, razele celor doui cerrrrr crscird in mod inegal, se ldrge;te continuu spaliul 'lrrri :'r., r.ele doui (.ercuri . :i!: poate presupune c5, la inceputurile limbii, vocabula-

lrirp[ curn arrr vlzul,, evolnt,ia progresiitii a vocabularuatit prin cre$terea rrumirului de ctr,rrr{c, cit qi prin schimbarea calitdlii lor. Privjt[ separat, , ',rlutia fondului principal se rcalizeazS, in general, in acel,r;i mod: cu obselval,ia c[, in acest sector al limbii, modifi,,ilc sc produc muit mai lent. impotriva tezelor glottor,rologiei s-a demonstrat cd ritmul rnodilicdriJor in nu,1,'ul fondului principal, ca si acela al modiliclrilor in an,r,,lrlul yocabularului, diferi de la o limbd Ia alta gi chiar irr ir,i{,oria aceleiaqi limbi, de la o epocd la alta. Dac5. ne-am
l,rr se ofl.r4cterizeazd

Frecventc in latina arhaicri sin1, 1i i'rnbintirjle de tipul rze : in prezenta mca, a,b Urbc conditq, : de la intemeierea Romei. NecesitilriJr: dc exprirnare a conceptelor abstracte au determinat crearorr <lc sufixe cu valori abstracte, dar, pe de o part,e, sensurile aocst.ora rru sint precis delimitate, cuvintcle formate cu ajrr{olrrl lor sint relatjv rar folosite, iar unele din ele dobintl+rsr: r-alori concrete '" natiol crercitusl agnlen, m&n.gio1 u,rtt,ul.io t'tt.; lot, cu sens concrett se lolosesc 1a plural formaliile in -iu,n: :lcutclia, cttr,riLia etc, Evolu,t,ia social[ si cr-rlt,urali{ se rel'lcr,l,[ in domeniul gindilii prin imbogd!irea ctr no,tiuni absl,rar:t,e . Limba liLerard latini din perioada clasicd, diversifical,ii in gcnuri, a creat si utilizat nllmoroasc sufixc cu \ralori abslracte. S-a calculat ci din epoca lui Cicero pind in epoca lui Hadi'ian (scc. I i.e.n. - sec. II e.n.) numdrul formaliilor in -lio aproapc s-a dublat,z, aqa inr:it s-a putut spuno lre dropt cuvinl cii istoria limbii laline se rczumd lnl,r-un fcl Ia crrceriretr ab" s lractului;J .
op. t:it,., pp. 132- 133, 'Cf. I. M.'l'ronshi, L lbideni p. 13i1. 'z 3J. Marouvaau, a,l. cit,, p.24.
B6

la un numdr mic de cuvinte, strict si general cunoscute. Pe mdsuri ce cantilatea de ,rr inte creqte, unele se foloseso numai in anumil,e impre1rr',il'i sau de cdtre anumite grupuri, ceea cc duce la difeienrrr,r'i,il nuclului fondului principal . Legat de notiuni uzuale r r,sen{,iale, comporrenta fondului principal se modifici ,,r,,rr. Totugi, pe mdsura crcqterii complexitdtii vielii socil,', filreu alte cuvinte devin uzuale pi pdtrund in fondul ;','ircipal. S-ar putea spune c[? prin .hrriitatea de cuvinte ',1'silacte pe oarc o contine, fondul principal reflectd, irr ,"rri niare mirsurd decit vocabulamtr in ansamblu, nivelul de l, zrrlltare a unei colectivil,d[,i, citd vreme el indicd nu cit,e ,rlinl,e abstracte are o limbl, ci c fcl de noliurri abstracte ,,, rlevenit curente printre vorbitori. Itr:{erinclu-ne la ritmul mai lent in care se produc schimbS,,1, in fondul principal lexical, trebuie adiugat ci perfecrrrrriill'e& lui se realizeazi foarte incet, mai ales in ceea ce t',r\ oqte regularizarea flexiunii elementelor care il complrn" it,1;'rl su11 s-a altilatr, cu cit un cuvirrt esle irrstalat mai sot,,l irl I'ondul principal, crr at,il rnai gret.r t.'s[.e suprrs ac!iunii
, ,,',rt,iale
'u

iln ansamblu era redus

i,. :,irrlematizaro.

' A 1. (i t'a rt r, JrLcerr:ure aur.pra ,,l i y1t111fi11p, flrtctrttsli, 1954, 1t. 17rt.

I'ortrlr.tl.ui.

prittcipal. lc,tir:al ul

Evolulia progresivi a vocabularului trebuie cercetatb din punciullle vedere al orgariizErii elementelor lui, al f mdrii si intdririi sisternului lexical. Problema caracterului sistematic al vocabularului a mult discutat[ in u]tima vremel. Cercettitorii nu au ajl incd la concluzii lerme qi conving[toare isupra modului care trebuie intreprins5 o analizl strur:turald a lexicului s

mirii cuvintelor in ]imbile

ac,l,uale,

iar istoria lor aratd

Acest procedeu iqi are originea in imbinarea sint,acticd c fraz6, lar in perioada de irrt't'prrt, - li mull,fl Yreme du aceea - cuvintele compuse au ropr'czentat sintagme coil ponente ale frazei. Existd mai niulti I'actori care permit if

, tlt.esuplrna cir l'roc{.dcul rontprtn0rri este loarle Yeehi: ,, ,,i1,.,n"r'ea se irrtilne;te, irr forme qi propor!,ii diferite, in t,r;rt; limbile de pe glob, ea are o rnare circula'gie in limbile trii;ale unde, adesea, constituic singurul mijloc de imbogdt u't) a lexicului; apoi colnpunerca, dup[ cum o dovedesc li'lbile izolante aciuale, este singurul procedeu iposibil de , i,riile cle criryinte noi inl,r-o linrbi lipsitn de morfnlogie. lrr,pendenla compunerii de sintaxd se reflectd in similitu,j;ritia dinlre raporturile in frazfl qi cele care existS. intre elerr(rnteie unui cuvint comprrs, prectlm 9i in formele de marr rrL{'0 & acesbor t'aportnri. Tipul cel mai vechi.de oompunere? , u olcrnont,ele reunite lrt coordonare paratacticd, a fost sernr,;!lat, in uneie din cele mai inapoiate iimbi de pe glob. Ultrrl'is1, pe mdsurer dezvoltlrii raporturilor in fraz5, tipurile rir corniluse devin mai variate.-Cu timpul' compunerea se ,,,rlorromizeaz5, in sensul c[ termenii astfel creati devin r"l'rmente lexicale cu pozilie independent5, se organizeazd iri anumite tipuri, dobindest, reguli proprii de topic[ qi lllnre specifice de leg[turd intre elementele componentel. {-lompunerea reprezintd faza incipienti a- organiz[rii vo, rrbulaiului. Avairtajele ei constau in faptul cE se face ecor'r;trnie de material, oii bermenii nou creati au formd llterqd :,,. ca atare, sint uqor inleleqi si memora!i' Seqtie cd limbile , rire folosesc pe scar5. larg[ cornpul]erea prefer5.sd recurgd lrr calcuri in locul unor terineni d-e circula!1e interna[ionald. llar in corrpunere caracterul sistemabic are forme pulin ,{,'zvoltate" Iiiecare cuvinb compus este o formd in sine, care rril se poate repeba iderrt,ic la alte cuvinte. Ceea ce se repetd rrnl, tipurile db imbinare, in general pulin numeroase, qi nu ,,icmentele compusului, iar fiecare cornpus trebuie memor',rt, aparte.

,;rrns rrotional

SuEestii valoroase in aceasti problemi intilnim in articolul 11 E. C o's e r i u. Pour unc slnrantiquc tLiachronique structurale, in ,.Tfl vuux do linguisiique lt cle lit,tira[ure publir:s pitr le Cenlre de Phill logie et de I-,it1,6ratures romanes de 1'Universitd dc Strasbourg", vol

X, fasc.6, 't

1965.

compunere se unesc doufi sau mai multe cuvinte cu . Din imbinarea lor rezultd, de regul5., un-91. r int cu sens mai ingust, rnai corrcret, fapt care qi explic[ rrrarea r5spindire a acestui procedeu in lirnbile aflate pe cele rai diferite l,repte de evolutie. Dar prin compunere se pot oI Langtmgc, in ,.Acta linguislica Academiae Scien' ,,;rflun llunsaricat"', Bu.laucsla, vol. Vl, filsc. 1- 3, 1956, in care se ',,:narrcilc eiolrrIia tiprrril,.'r rle cr,1n1111s,3 in litrrl,a maghiar["
lte !)ssglap111pttt ti9

in

ICf. urticolrrl lui L.

Dem

c,

On tke lnherent f.ows Cooerning

Il, fasc. 1,
BB

1964.

cxnrinla si rrot,iurti absi,racter. In acesl caz intervine rreta" foia, ca in ex,.nrpiele thineze: sangsin,,amdrit" din srzng ,,a r5ni" qi sirz ,,inimi" ;t sinteng,,a se intrista" djn sln ,,inimd"

teng ,,a fi bolnar"'" Un procecleu mai complex 1i mai cuprinzitor de formare a cuvinteior il reprczinla derivarca. trn folma ei cea mai veche, derivarea se trage riemijJocit din compunere. Abunci cind unul din elementele urrui compus incepe s[ fie folosit rnai frecvent, aldturarea lui la teme cu sens lexical variat ii conferd valori generale si abstracte qi el se transformd treptat intr-un afix. Accst procesT intihiit ln epoca istoric{ (de exemplu -mente in limbile romanice, -lich qi -heit in germand, -ly qi -hood in englezil) s-a ipetrecut in numeroase limbi. O datl creat pe aceasl,il ciile un sistem de afixe, altele noi au putut fi oblinute plin analogie sau falsd despdrlire. Se pare c[ qi in domeniul formirii cuvinteJor iqi g5ieqte aplicare teza formulatd de A.Meillet cu.privire la formarea mijloacelor gramaticaler, pobr.ivit clreia atita vreme cit sistemul incti nu este organizat, limba recurge la elemente autonome pe care Je gramaticalizcaz5; analogia, care exbinde forme deja create qi modificl delaiii, capdtS. un rol mai important dupd constituirea sisLcmului?. Fa![ de compunere, derivaretr reprezinti un procedeu superior, in primul rirrd prin caracl,ertrl ei sistematic. Apoi, ea este un procedeu foarte economic, de vreme ce cu un singur afix se poabe forma tln numiir loart,c mare de cuvinte noi de la ouvintele existente. Derivarca contribuie la diferenprin createa de morfeme catierea olrlilor de 'vorbire. iacteriJtice. Afixelb alr un cdn!inut abstract Ei general, iar prin imbinarea lor cu teme variate creeazd atit cuvinte abitracte cit qi concrel,e. In timp ce cuvintele oompusoexprimd sensuri abstracte numai cu ajutorul metalorei, in cadrul deriviirii se creeazd sufixe speciale pentru ahstracte. De aceea derivarea nu poate lipsi din nici o limbi evoluat[. Pe misura-exl,inderii lui, procedeul derivdrii seperfec!ioneazX continuu, in special in direolia isistematizdrii. 1 V. Ska I i i ka, O konkretnosli,uabstraklnostiTtii ttoiettisloo in .,IJnivorsitas C]arolina" vol. l, ,,Philolog'ica", I, Praga, 1955, pp. 8:t- 84. 2 IitoolLLt,ion das forrnt:s grantnttttir:olt:s, in ,,Linguistiqrte llistoriclue et lingrristique gin(u'altr", I'aris, '19'21 , vol. l, 1r. 13t).

si '

l![or,ia linbilor irrrlo-curttpene Ionte oleri uri Lalllou clar ,l rrrroluliei ascendenl,e a mijioacel0r internc de imliogri{ir.e , r o|abulanrhli. lrr perioada-carc pret:edi dezmembrtrrea ei, i',',lra comund u{itiza pe scarit iargti conrpllncrea de t'rrvinte ,, i,1,r-o rndsuri mai rl.dusi'i, a{ixr,t ilcrivati'c.. f'a ryi irr alte t ,',,1,1 , cele mai vechi (lorii)tlse sint imbintiri dc tct'mcni
i,, r

,t,,rrronsLrat qi de

0oml.rrrrr*.r'ir iil linthrt indo-e[ropparlI csl,c lalttLil rrir trir a sbtit la baza lormdrii majorir,,t ii numelor de persoaile. \rar.ioLiiLea dc" Liprlri de crirnpuse ,t,i, limba com'n"ii a fost lriL'smisi ;i trimbilor indo-eurr,rde la cele rnai r-cchi texLc' atit 1r'r11r lrggfti. Acestetr ollnoscl ,,rrrrrti$i in eart: tenrrerrii sc al'iri in rapOrt de coordOnare,. dc ., ,;tpi. ilrr. ,r.iitrajah ,,r:aprc ,si^oi", gr' .vu7f)y';prepov ,,zi qi ,,,,,,1,1'a" ,1a\. suour;tiu'ii'ifu.scroalii, t.taie.1i^ llrrrr'',(.fcrilc ca in citre, l,errnenrr sitrtttllttt l:l'llr strll,, ':ificirr),' cit ryiexempli, gr. tlruxoydvupo5 ' cgmpusi produce ,rrl,rrl0.rr cle "('are Ar,,lov"oupot ,, l'iii Iiti Zr:ils",. v. sl' Eor'n8'uHAt ,,rnIla ',rlti", ,,,'iui'1 , goL. arhi,n'urtrja )){'lr.r'{' plilne;tc mostenire"' lal' r"c'tlirl'lictt,,r't'prrh1ici" , tt'qtutedtt'ctll;' )'alle',,,1,,r: ,,i,riectilol'"',

llnlul mare al

4apttst'.

,l,tli,tt.

e lt:c'lii n.,t n:loql,c.nit di lr l i rllla llazli r;ri"ixe clerivat,ive, al oiiror ttl.tmilr a sporlt mcl'ell' ln ilurno,{,lrie 0azuri provenien!a a[ixrrlr,ri diritr-un cuvint no!iona]. , i.tJ. Coin'ttiden{ra uhor srrIlxc in limbjle indo-errropere ,,,, lri atest[ exislen[a lor in lirnba bazl; astfel de la riidii,,rlil *okqr- ,,ochi", .,aspecL", ,,fa!'ti"-s-a creat un sul'ix titlitrcr,r;rl intilnii ir. t*tit,i si grtaci : traI' atror ..<rut)", i'eror lhatic;, gr. aUto'1., ,,frtrt,ros", p!).c,Q ..galben artriu": tle ia ' , ,,llrcina * tlus- ,,r,t.t.ri' oa lreeazI in gr-. EuopeY!5 ,.riitlvoir,,r'', Suox:i.0optoq ,,irnpttr", 1'. is1. dochru'th ,.diIorm" ctc' 'rrrrrriirtrl aIixcior a tlrescrll, rrer1tl in limbilc indo-curolteno , ir-l acela;i timp, se realizeasir si specializarea lor' Inoepr-rt,rl irnei asc,tter,ea spot,ializiri se grise.qle in limba hazi' carc ,,,,,stea s.rfixc l,eit^, nllrnc dc rudanii. .1lctt1'rtl nlr'xl de ,,r ,lrirmelrte, pentru dirninlltir.c. Sl urrnil'in pe sctirt in ce
l, l mb i

le

in tlo-c uro.l)el

.,,,',iirlore"rr,,,rj. I'aris, toos,1i.'301

t li. lJ r u g In a il n, tl\rt.lgE

, ,' ;';:ii|;"tti'ii lr.,l , p. 4?li,

|
,r!

qi A' It o i I I t: t' 'I' \i t l ,1" g,:"it,"r,1o'i.ri ,,,,',1"i'"e dr:s l'ttt'qttes clc's:sirTucs' I'aris'

tle gru.nLn'o'ire.corrtparle des !.angtr'es

90

bile, majoritatea cu o flexiuric c,omplicat5; alituri de elo exista un numdr mare de colnpir.qo si un numir mai redus de derivate. In aceastil sitrtat ic r.ert l'u*i mare parLe a lexicu. lui nu era organizatd. In limbile indo-europene vct,lii siLuatia estc dilcritS, Numdml cuvintelor radicalc a sciizrrt irl rnod absolnt relativ, ele apar numai ca rrinriisi!c ilintr-o cJrocii foarto veche, rnen.tinute datorifS pozil,ici lor in fondul principal lexical (exemplu laL. for, rt6, I'1,6, -*td, trlors, sal,, nlensl pesl gr. galtt, &),g,0iip ctc.). in lat,iriS nurnirul lor esto mai mic decit in greac5, rrndc so rnetlin qi prin numeroqi compuqi. Locul principal in lexic il ar.r cuvintele deri. vate si compuse. Se schimbii in rursul istorjei si formelo derivdrii. Aqa cum s-a arltat, derivarca a fosb rnijlocul for. mal principal de separare a nrrnrolrri d-c vertr. in perioada ve. che a limbilor indo-curopene pr.erlorninri tiprLi dc derivaro in care afixul se alipeste direc,t Ia rirdticinti, astlel incll temrl verbalii e distinct[ de cea nomirrali"r (rlc excmplu in ]abin{ rerc qi rego, dnr qi du,co) qi indepenrienlr'r de ea, ar.incl in co. mun doar rlddcina. 'fendin!a gcntrr,alii a limbilor indo-eu.
.,si

indo-europene vechi, cont,inuind sti orecze suf ixe, si-arr fdu. rit si un sisLem de prefixe. Extinderea rnare a derir-ir.ii a dus, Ia-m_odificdri importante in cornponcnla lexicului din punc. tul de vedere al structurii morlolo,rlice a cuvintelor. Astfel in limba comund prcdominau tur.inicle r,adicale, neantrliza.

bii latine. ln primul rind este de remarcal, crest,erea iriventarului dg, afixe. ln timp ce lirnha bazd folosea nurnai snfixe, Iimbilo'

directii a evoluat sistemul derivativ

irL

culstil

i,,r
,

ropene a fost aoeea de a elirnina l,rc1tl,i,rl, {orruatjile primaro gi a le inlocui cu un tip nou, irr care afixrrl sc at,aseazd rru di. rect lariddcin[, ci ]a bcmd. Acest lapt, arc urmdri in sisbem, cdci apropie gi mai mtilt, crivinteie sub trspcct, formal . uneqto inbr-o serie mai multe pdrli de vorbire qi ducc Ia crcarea do

al lericului latin s-a intbrit qi prin lrrrlililr& unor {orrnrllii llcl'eguiate qi inlocuirea lor cu siregirlati: i'e e inlo':uit de amb-u-lo, uad'a, ",,rrirne cu Iiexiri're ia iocul lui tellus 7'rr' tle porto, edo dr: r:oirtedo, tt:antiu'co:jrtrra , ,, , ip' J" iln, irrn,' n,'1,r1,dult iv). rlit'u in.locuielte. pe aio, ,t,; {!i}t. /br. r erho tlnlr'r'livn. lrl iot crlrsrtl tslot'tet llmbll la'i'L't'ir.te , ,,' intertsir'-iterati't: iau| locul verbelor vechi: can,o, acl.ittfo- ud.i,tt'uo, iactit -- ir^u'jo, .luuare^ - la' ',tr,itj ,,, t,', i,tzLtenLo'-* in,ttrtnio ctc' Ca. qi in^rnorfologio, ;i in^lexlc , trile sim!i1,I l,endinla spt'e simplifi''are qi unilicare2' l,.irclin,teie cle sisterrlatLale in'dt'tneriiui for'mdrii cuvinlr l,r' so continuI qi in Iimhile rontanice. Dtrpl crlm arati \l {,}raur3, in"limba romdnS sic extinde procedeul lormdrtr r,r,r1]elui de agcnt din t'cma velhalir. f)c asemerte at,se contl,'ri.: tendirr{al cxisterrt'ti gi irr tim!-a- latinS, de inlocrrire,a , ,'lor dc','onir!gilrlil a ll-a ;i a Ill-a cu denonrinative de ,,,,iug..no t. iii tln'ba rornAnri, ca qi in alte lirnbi romanice' ''itirti";i tont,irnr' tcndirittr cle'subordonare a verb,Jui ,, l,rlrr rie subsLantiv. Litriba ronlAnI a creat numeroase sullxe i1t de tlerivare' 1. , iir le caro Iriiri lr{ czrl NCesl t rr;iirlar, er.'olrrlia asr:endt,trtd a iotabuianrlui se manilestd ,ir'rnai inulte aspet'te. Crerytelea necontenitit a num[rului repre'ziirti forma cca mai simplS a acestei.g"volgr, ',itit.l1i I ri ; ea inar,iheaz,i dei,errtL'nla lt'xicrLltii de condiliile -de , ,,'t ii iile vorliitorilor si ,,onstituie un indice brut al nivelulili 1or. Schimbirrile calitativc ale sensului sau modilicarea ,.rirponentei vocaltularului din puncl,ul de vedere a1 tipu,,1,,r'tie semnil'icat,ii - cle la gen-eralul nediferen!iat la,co1, ,,ri, si de aici la abstract'ul .Jogic - reflecti.inslqt,9".o,tu!11 ,ririirii. Legilt,rrra cu lattolii exLelni este aici niediatd' Al ' r','liea n*p.,t al evolrr,Lie-i pro-gresive a.lexicului - intdrirea ,,,r'acteruiui tle sistcnr'al rniitoacelor de formare a c'vintel,ri' *- ssl,g o trS.siiturJ. lingvisticl qi formali, la care este
"

t, '. Fresiunea sistcmnlui se manilesll in crearea formaliiac' i rrgrefiiY (:: pt.tgturrc - pLLSttt)) aclul.terare - adwLter, t',tr:,.
r,,
rt

( rrracLerul sistemai,ic

od&re-accorntnoclus

tipuri regulate de nume devcrbative, velbe denominative,

adjective create din substantive qi verbr: ctc. Astlel apar in Iatind, fur - furare, planta - pLantare, pugt?.ls -- prr,gnare si regere .-- reginten, a'prcer( - . specirttrtr. !t'iirt'p - 1r,yincfi
ga

tAl.Graur',litrt'diitlelhryvistir:dgerrcrald',Bucureqti'1960' :i8--39. I'i, tr A. ll r n o u l', Aspects du' pocabtt'lttire latin, Fatis' 1954' 154 --160. t,t,:\,\tuclii de lingpisticii, generald, 1960' pp. 39*4'1 '

mai

vizibili

acestc

mrrri dilorite. pube'a spunc ci prin el limba pielucreazi intr-rrn rnod spo, cil'jc,ceea ce ciqtigil priri funclia r,rr oriornatoiogici'r, de inven. l,al tlc senulc alo r,,biect,eltir rcalitiLii. CXrri -sislematizarcg se lacc lot rnai nrcesar[ pc irriis*r'ii.r.r'e.qle i'ventarur tii unit,riti si l,iprtrile tle sclistrr,j t.a.t: sint exprimaLc cu aj.lorul lor.

trei direr:tii

dependerrla de l"actorii

sr: 1t'i,odur: iir motl r,r.irr[,irrrril, dar in rit. Cel rnai icnl. r:sle pon.r,r,,,l sistcuratjzii.ii. S-ril

interni. Nfotjific[rile

Progresul

in rnorfologie

I'rlropene a fost aprcciat, aproape exclusirt, pc baza obserr ;,r:ii er.olutiei moilologiei qi, in special, a evoluliei Ilcxirrnii rrrrninsls. S-a dovcdil insii cti llexiunea nominalS, privit[ r,''Xrarat dc categoriile morfologicc qi de sintax5, nu poatc ,',rnstitui un criterirr satisfhcriLor dc apreciere a direci,iei

ln capit,ohrl priviLor la isl,orioul probLeniei s-a arltal c[ XIX-lea progresul limbilor indo'r, tot cursul secoluliii al

,l,rzyoltlrii nici micar in linibile flexionare. 'fcndinlele principale de evolulie a structurii molfologice :,c ds2viluie mai crcu. Datole adunate araN5. cI limbilc se rl{it}sebesc inLre ele cel mai rnult sub aspeclul rnorfologirl, :rlil, in ceea ce prir.este ntrrnirul, cit qi conlinutul 1i formtr

,:rLcgoriilor. DatoritS catar:tenrlui ahsLrarl, si sistcmtrtic al acesltri set:lr,r'. tr[sritrrrilc llri caracteristice persisLS. o vrcme loilrl,e irrrlelungati si, tle acela, spre deosebile de t ocabttlar', cste ,',ui sreu de gdsit rtn cl,alon al aprecierii graduiui de dezvoll:rr'0 & morfolocici in iimbi cu sl,rttcfurr diferite. Totoda[5, comparat esLo aici ntai greLr de dobindit, dcrta'rrir.l,erialul de perioada textclor scrisc estc rnuit prea srtirti fa!,i de 'r'r'e li{rnul foarl,c lenl in care se produc sc}rimbdrile' Pcntru a putea desprinde nrorliliclrile caliLative care s0 1,r'oduc in morfologie esl,e necesar s[ unnirim, atit cit ne ,rqXduie materialul, lelul in care iau nastcle categoriile rrrorfologice si raporturile lor cu Iexicul qi cu sintaxa. Am vdzut cI unitd"ile fonetice sinb nronop]ane si c[, etrot"r neliind determinabir rlircot de er.olulia gindirii,

::lt-