Sunteți pe pagina 1din 8

omajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - unexcedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie

diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Somajul se mai poate defini ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.omerii sunt persoanele de 15 ani si peste care, in cursul perioadei de referina,ndeplinesc simultan urmtoarele condiii: nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obinerii de venit; sunt in cutarea unui loc de munca si au utilizat in ultimele 4 saptamani metode active pentru a-l gsi; sunt disponibile sa nceap lucrul in urmtoarele 15 zile daca s-ar gsi imediat un loc de munca.In Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cu piata concurentiala . Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca.Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt: -somajul conjunctural -somajul structural -somajul tehnologic. Cauzele somajului: Ca un flux macrosocial global, omajul este generat de cauze ce in de situaia economic a utilizatorilor, pe de o parte, i de statutul social al ofertanilor de munc, pe de alt parte. n primul rnd, ca urmare a unei evoluii nefavorabile a activitilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munc de ctre o parte a populaiei ocupate. n al doilea rnd, solicitrile suplimentare de munc ale noilor generaii ce au ajuns la vrsta legal de munc nu pot fi onorate de utilizatorii de munc. Tnra generaie ntmpin greuti n gsirea locurilor de munc (n cazul unei subocupri) din mai multe motive obiective sau subiective: neconcordana pregtirii ei profesionale cu nevoile i exigenele impuse de activitatea economico-social; reinerile unor ageni economici productori n a angaja tineri fr experien n munc, fr s-i fi nsuit disciplina muncii etc. n al treilea rnd, omajul apare, se suplimenteaz i ca urmare a solicitrilor de locuri de munc din partea unor persoane ncadrate n vrsta a doua, care se decid s-i ofere munca lor pe pia. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat pn n momentul respectiv, altele au ntrerupt activitatea pe o perioad relativ ndelungat. Oricum, att unele, ct i celelalte persoane se decid s-i schimbe statutul social din neangajat n angajat. La acest proces se poate aduga i cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu. Pentru aprofundarea cauzelor omajului trebuie luate n consideraie, n unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-tiinifice, cum sunt: evoluia populaiei active; dinamica produciei naionale; rata de cretere economic i modificarea sensului ei; tehnicile i tehnologiile folosite, progresul tehnico-tiinific; restructurrile agenilor economici, independent de impulsurile acestora; conjunctura intern i internaional etc. Apariia omajului, dar, mai ales, creterea i diminuarea lui au fost i sunt influenate de unele cauze directe, fiecare dintre acestea dnd natere la forme particulare de omaj, cum sunt: ciclic, fricional, structural, tehnologic, sezonier etc. . omajul ciclic este dependent de fluctuaiile ciclice pe termen mediu; n perioadele

conjuncturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, n timp ce n cele favorabile el se resoarbe n bun msur. . omajul structural este consecina adncirii diviziunii muncii, a specializrii activitii economice i respectiv a structurrii pieei muncii. Modificrile structurale pot apare la nivelul economiei naionale, dar i la nivel regional. Drept urmare, apar discordane ntre calificrile cerute i cele de care dispun ofertanii de munc. Amploarea omajului structural depinde de trei factori: de rapiditatea cu care apar modificrile n cererea i oferta de bunuri i servicii n economie. Cu ct ele sunt mai rapide, cu att i dimensiunile omajului structural vor fi mai mari; de gradul de concentrare regional a activitilor economice, sau lipsa de diversificare a produciei i a serviciilor; de caracteristica spe-cific majoritii ofertanilor de munc imobilitatea. Politicile i soluiile de combatere a omajului structural se concentreaz asupra ncurajrii de a cuta de lucru n alte pri (domenii de activitate sau regiuni) prin diferenieri n salarizare i ncurajarea recalificrii. Aceste msuri se ntreprind de ctre firme. Lor li se pot altura i cele ntreprinse de autoriti (deci soluii de tip intervenionist) care constau n acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc n acele regiuni unde omajul este ridicat, sau prin finanarea programelor pentru activitile cerute. . omajul tehnologic este legat de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi. O asemenea operaiune este condiionat att de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod tehnic de producie la cele ale noului mod tehnic de producie, ct i de procesul centralizrii capitalului i concentrrii produciei. . omajul intermitent este cauzat de insuficiena mobilitii minii de lucru sau de decalajele ntre calificrile disponibile i cele cerute; acesta este i consecina practicrii contractelor de angajare pe perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor, ca i din dorina utilizatorilor de a face presiuni asupra salariailor i sindicatelor. . omajul de discontinuitate n munc se coroboreaz cu reglementrile privind concediile de maternitate i alte aspecte ale vieii de familie. . omajul fricional se manifest cnd, unele persoane i prsesc serviciul avut n mod voluntar sau prin concediere i n consecin, pentru o perioad de timp sunt omeri. Este posibil s gseasc foarte repede un alt loc de munc (deoarece aceste locuri exist), dar prima slujb oferit sa nu fie acceptat din motive ce in de ambele pri. Cei ce caut de lucru s doreasc un loc de munc cu un salariu mai mare, iar cei ce ofer locul, s se abin s angajeze persoana pentru motivele care au determinat concedierea ei. Este, de asemenea, posibil ca aceast cutare i ocupare a locului de munc dorit s dureze i din lipsa de informare. Pentru reducerea duratei omajului fricional se recomand o informare mai complet, prin oficiile de plasare, referitoare la cererea i oferta de munc. O alt soluie const n reducerea ajutorului de omaj, dar este puternic contestat motiv pentru care poate fi apreciat ca fiind o soluie controversat. . omajul sezonier este specific n activitile economice care sunt influenate de factorii naturali (agricultur, construcii), ceea ce se repercuteaz i asupra cererii de munc. Este, de regul, un omaj de durat relativ scurt. Pentru combaterea lui se recomand msuri asemntoare celor prevzute pentru omajul structural i n special facilizarea pregtirii pentru o activitate complementar. Cunoaterea cauzelor directe ale omajului i a tipurilor sale aprute n urma uneia sau alteia din aceste cauze are o mare importan pentru aprecierea perspectivelor lui, ca i pentru formularea cilor de ameliorare a ocuprii i a statutului socialeconomic al omerilor. Efectele somajului Apariia omajului a generat n ara noastr numeroase efecte, care pot fi

clasificate n dou grupe: 1. Efectele "pozitive"; principalele efecte pozitive ale omajului sunt: creterea disciplinei n munc i a punctualit ii, precum i creterea productivit ii muncii celor angajai, de teama urmtoarelor concedieri; ridicarea interesului pentru munc, sporirea competitivitii lucrtorilor existeni, a preocuprii pentru o perfecionare continu, atunci cnd sunt vizai pentru a fi "pui pe liber" acei salariai care sunt cei mai puin pregtii sau cei mai slab calificai; crearea unor rezerve de persoane potenial dispuse s lucreze, n vederea acoperirii eventualei cereri de for de munc; 2. Efectele "negative", care mbrac forma unor costuri pe care societatea romneasc trebuie s le plteasc. Aceste efecte sunt de natur economic, social biologic, politic: cel mai evident cost al omajului l constituie omerii nii; este un cost financiar direct al pierderii cunotinelor nvate, msurat ca diferen ntre salariul avut anterior i ajutorul de omaj. costurile personale pentru a fi omer: cu ct perioada omajului este mai mare, cu att omerii devin mai dezinteresai. Avnd n vedere c n Romnia omajul este de lung durat, are ca efect apariia unei categorii noi, i anume persoanele descurajate. Acest fapt scoate n eviden impactul psihologic pe care l are omajul asupra individului. La aceste efecte psihologice care sunt la nivel de omer trebuie s avem n vedere i impactul deosebit de grav pe care omajul l induce n relaiile dintre omer i familia sa, dintre el i prietenii si. La nivel de individ familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului.Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei omajului erodeaza si economiile, daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit un loc de munca.Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer mai mult decat latura economica. Apar complexe de neutilitate pentru societate si familie. Starea de somaj poate afecta coeziunea si armonia unei familii. Totodata,somajul cronic si de lunga durata, care genereaza saracia unui grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde. Este de inteles ca bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o adevarata criza de identitate.Multitudinea de efecte negative ale omajului pentru societate si individ justifica pe deplin ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii de ocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt.Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic. Metode de reducere a somajului In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ in materie il constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul aigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Principalele obiective urmarite sunt cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca si stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a

somerilor si crearea de noi locuri de munca . Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza in principal prin1: informarea si consilierea profesionala, medierea muncii, consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale angajatilor, stimularea mobilitatii fortei de munca. Informarea si consilierea profesionala costituie un ansamblu de servicii acordate in mod gratuit persoanelor in cautarea unui loc de munca2. Serviciile se acorda prin centre specializate si prin furnizori din sectorul public sau privat, avand urmatorul scop: furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor; evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale; dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera profesionala; instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca. Medierea muncii consta in activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu. Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile de la vacantarea acestora. Necomunicarea acestor locuri de munca vacante constituie contraventie. La randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de a comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de munca date privind numarul somerilor incadrati in munca. Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit si constau in: informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca; mediere electronica, avand ca scop punerea in corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca; preselectia candidatilor corespunzatori cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea , aptitudinile, experienta si cu interesele celor in cauza. Acordarea de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri sub forma de: servicii juridice; de marketing; financiare; metode si tehnici de management al afacerilor si al resurselor umane. Serviciile se acorda gratuit, o singura data, pentru fiecare perioada in care persoana beneficiaza de indemnizatie de somaj. Completarea veniturilor salariale ale angajatilor. Scopul masurilor de completare a veniturilor salariale, rezida in determinarea somerilor de a se incadra in munca. In acest sens persoanele care primesc indemnizatia de somaj si care se angajeaza pentru un program normal de lucru beneficiaza - din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj - de o suma lunara, neimpozabila, in cuantum de 30% din indemnizatia de somaj. Sumele necesara se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj. Stimularea mobilitatii fortei de munca. Sedentarismul, imobilismul fortei de munca din Romania constituie o realitate evidenta. In aceste conditii s-au introdus solutii noi care urmaresc stimularea mobilitatii fortei de munca. Astfel, persoanele care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi au domiciliul stabil, beneficiaza de o prima de incadrare neimpozabila, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a doua salarii minime brute pe tara in vigoare la data acordarii.

In cazul persoanelor care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o alta localitate, si ca urmare a acestui fapt, isi schimba domiciliul, acestea primesc o prima de instalare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a 7 salarii minime brute pe tara in vigoare la data instalarii. Ca un factor coercitiv sumele acordate drept prime trebuie restituite daca raporturile de munca sau de serviciu inceteaza din initiativa sau din motive imputabile celui care presteaza munca intr-o perioada mai mica de 12 luni de la data incadrarii sale. Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor. Persoana lipsita de venituri nu ramane pasiva, in asteptare; ea isi cauta in mod real un loc de munca. De aceea o mare importanta trebuie data masurilor privind stimularea angajatorilor. Subventionarea locurilor de munca. O insemnatate majora o au masurile care vizeaza absolventii intitutiilor de invatamant, pe de o parte si somerii de peste 45 de ani. Sunt categoriile de varsta care intampina cele mai mari dificultati la incadrarea in munca. Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant primesc pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand un salariu minim brut pe tara in vigoare. Daca absolventul este o persoana cu handicap, angajatorul primeste pe 18 luni o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara in vigoare. In schimbul acestor sume primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca cel putin 3 ani de la data incheierii actului juridic care a dat nastere raportului respectiv. In caz contrar, angajatorii trebuie sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, sumele incasate pentru fiecare absolvent, plus dobanda aferenta. Fac exceptie situatiile in care incetarea raporturilor de munca se produce din initiativa sau din motive imputabile angajatului. Angajatorii care incadreaza in munca pe durate nedeterminata someri in varsta de peste 45 ani sau someri (indiferent de varsta) intretinatori unici de familii primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana in cauza, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara. In acest caz, angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau serviciu cel puti 2 ani. Beneficiaza de aceleasi facilitati si angajatorii care, avand sub 100 de angajati, incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca pe aceeasi perioada de cel putin 2 ani. Acordarea de credite. Scopul acordarii de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj il constituie crearea de noi locuri de munca prin infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice legal autorizate in domeniile productiei, serviciilor sau turismului. Creditele se acorda pe baza unor proiecte de fezabilitate proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi infiintate pentru o perioada de cel mult 3 ani, in cazul investitiilor, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an in cazul productiei, cu o dobanda de 50% din taxa oficiala a scontului stabilita de Banca Nationala. Bancile sau agentiile de credite (cu care Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a incheiat contracte potrivit legii), pot acorda credite daca beneficiarii intrunesc urmatoarele conditii: sa aiba cel mult 250 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau serviciu; pe cel putin 50% din locurile de munca nou-create sa fie incadrati someri; in caz contrar, angajatorul suporta o penalitate egala cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de munca creat si neocupat; cei astfel incadrati sa fie mentinuti in activitate cel putin 3 ani; in caz contrar, in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data disponibilizarii, angajatorul este obligat sa incadreze, pe locurile devenite vacante, tot someri; locurile de munca in functie de care se calculeaza valoarea creditelor sa nu fie

vacante ca urmare a disponibilizarilor de personal in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare cu banca. Alte facilitati acordate angajatorilor. O alta masura de stimulare o constituie reducerea sumei reprezentand contributia datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Angajatorii care incadreaza persoane din randul somerilor, pe care le mentin pe o perioada de cel putin 6 luni (de la data incadrarii), beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia de 5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Reducerea care se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5 pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat din numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract de munca in anul respectiv. Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurarilor pentru somaj in conditiile legii, beneficiaza de reducerea la plata contributiei numai pentru somerii incadrati peste nivelul de 50% din locurile de munca nou-create. In acest caz angajatorul beneficiaza de doua facilitati: credit avantajos; reducerea contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj. Articole din ziare si reviste 1)Somajul BIM: Rata somajului din Romania a scazut in luna august de Dana Mihailovici - Octombrie 01, 2012 - 10:42 Rata somajului era de 7,1% in luna august a acestui an, in crestere cu 0,1% fata de luna anterioara, dar in scadere de 0,4 puncte procentuale comparativ cu perioada similara din 2011, arata datele provizorii, publicate luni de Institutul National de Statistica (INS). BIM si ANOFM. Este vorba de somajul analizat de Biroul International al Muncii (BIM) si nu de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). In general, somajul prezentat de BIM este mai ridicat, deoarece aceasta institutie foloseste o alta metoda de analiza, comparativ cu ANOFM. Mai exact, BIM realizeaza statistica lunara prin sondaje la nivelul gospodariilor, in timp ce ANOFM prezinta datele inregistrate din bazele sale (ce someri sunt inregistrati, cei care primesc sau au primit indemnizatie, etc.). La randul ei,rata somajului, prezentata de ANOFM, a fost de 4,9%.Somaj.Astfel, potrivit somajului BIM, in cursul lunii august, rata somajului in forma ajustata sezonier a fost estimata la 7,1%, aflandu-se in crestere usoara fata de datele din iulie, insa in diminuare cu 0,4% comparativ cu august 2011. In cifre, numarul somerilor, cu varste intre 15 si 74 ani de ani, estimat pentru luna august din anul curent este de 692.000 persoane, in scadere fata de luna precedenta, cand se inregistrasera 694.000 persoane, dar si fata de aceeasi luna din anul precedent (729.000). In ceea ce priveste evolutia numarului de someri impartiti pe sexe, ponderea barbatilor este mai mare cu 1,1% fata de cea a femeilor, valorile fiind 7,5% in cazul persoanelor de sex masculin, respectiv 6,4% in cazul celor de sex feminin. Totodata, pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata somajului a fost estimata la 5,8% pentru luna august 2012, din care 6,2% in cazul barbatilor si 5,1% in cel al femeilor. 2) Rata somajului a continuat sa scada. La cat a ajuns numarul somerilor Rata somajului a scazut la 6,9% in trimestrul al doilea, de la 7,6% in trimestrul

anterior, respectiv de la 7,2% in trimestrul corespunzator din anul precedent, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 1,4 puncte procentuale (7,5% pentru barbati fata de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidentiale, de 3,1 puncte procentuale (8,3% pentru mediul urban, fata de 5,2% pentru mediul rural). Rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (21,5%) in randul tinerilor (15-24 ani), se arata in comunicatul INS. In trimestrul II 2012, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 60%, in timp pentru populatia in varsta de 20-64 ani rata de ocupare a fost de 64,3%, sub tinta nationala de 70% stabilita in contextul Strategiei Europa 2020. In perioada analizata, populatia activa a Romaniei era de 10,055 milioane de persoane, din care, 9,362 milioane de persoane erau ocupate si 693.000 erau someri. Rata somajului a coborat la 7% la sfarsitul lunii august, iar numarul somerilor a fost de 694.000 de persoane. Somerii, potrivit definitiei Biroului International al Muncii (BIM), sunt persoanele in varsta de 15-74 ani care indeplinesc simultan trei conditii - nu au un loc de munca, sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele doua saptamani, respectiv au cautat activ un loc de munca in decursul ultimelor patru saptamani, se precizeaza in comunicat. 3)Rata somajului, in scadere la Iasi Vineri, 07 Decembrie 2012 La 30 noiembrie, rata somajului inregistrat la nivelul judetului Iasi era de 5,31%, cu 0,03 puncte procentuale mai mica decat cea din luna noiembrie 2011 si cu 0,11% mai mica decat rata somajului inregistrat la 31 octombrie. Numarul total de someri inregistrati la finele lunii noiembrie 2012. Numarul total de someri inregistrati la finele lunii noiembrie este de 15709 persoane, din care 4049 sunt someri care beneficiaza de indemnizatie de somaj si 11.660 someri neindemnizati. In cursul lunii noiembrie 2012 au fost incadrate in munca prin intermediul AJOFM Iasi un numar de 995 de persoane.(www.bzi.ro) Cea mai competitiva economie este Elvetia. Economia elveian dispune de un nivel ridicat de dezvoltare, cu un puternic grad de internaionalizare i orientare spre export. Beneficiaz de un regim comercial liberal pentru produsele industriale, dar protecionist pentru produsele agro-alimentare. Sectorul teriar (serviciile) contribuie cu aproximativ 70% la formarea PIB, ocupnd cca. 70% din populaia activ, sectorul secundar (industrial) contribuie cu cca. 28% la formarea PIB i ocup 23% din populaie, iar sectorul primar (agricultura) cu doar 12%, ocupnd cca. 4% din populaia activ. Intreprinderile Mici i Mijlocii reprezint nucleul economiei helvete (99% din ntreprinderile nregistrate numr mai putin de 250 de salariai) i dispun de un grad ridicat de inovaie i competitivitate. Principalele sectoare exportatoare sunt: industria chimic i farmaceutic, industria mainilor i echipamentelor electrice i electronice, industria orologeriei, mecanica de precizie etc. Elveia dispune i de o important pia financiar, al crui rol i contribuie economic sunt considerate capitale. Sectorul financiar contribuie cu 11% la formarea PIB i ocup 6% din populaia activ a rii. Pe piaa elveian activeaz 325 de bnci (cantonale, de gestionare a averilor, de investiii etc.), 248 societi de asigurare (de via, daune, reasigurare, medical etc) i 2.340 case de pensii. Potrivit raportului privind competitivitatea global, publicat de ctre Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), Elveia s-a plasat n intervalul 2009 2010, pe primul loc n lume (ntr-un clasament internaional care cuprinde 133 de ri), detronnd SUA.