Miron Costin Continua Letopisetul lui Gr. Ureche.

Prezinta in Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace evenimente petrecute dupa 1595. Intentia lui Costin a fost sa infatiseze istoria Moldovei de la inceputuri, din descalecatul cu cel dintai, carele au fostu de Traian-imparatul si pana in zilele sale, dupa cum marturiseste in prefata cronicii. Opera De neamul moldovenilor este scrisa in ultima perioada a vietii autorului, ideea centrala fiind argumentarea latinitatii limbii romane si a romanitatii poporului nostru. In Predoslovie, Costin incepe prin a-si arata indoiala ce l-a stapanit inainte de a scrie despre intamplari foarte indepartate. El prezinta apoi framantarea si lupta care s-au dat in sufletul sau, pana cand a luat hotararea de a-si redacta lucrarea.

Ion Neculce Continuatorul cronicii lui Miron Costin este Ion Neculce. Opera sa, Letopisetul Tarii Moldovei, cuprinde evenimente petrecute intre anii 1661 si 1743. Predoslovia cronicii precizeaza izvoarele de inspiratie. Neculce apeleaza, in primul rand, la traditia orala, utilizand informatii din audzitele celor batrani boieri. La multe dintre intamplari fie a fost martor, fie a participat direct, de aceea ele au fost scrise dintru a sa stiinta, fara sa mai recurga la un alt izvor, caci istoria aceasta au fost scrisa in inima sa. In fata Letopisetului, este asezat un numar de 42 legende, grupate sub titlul o sa ma de cuvinte. Legendele infatiseaza actiuni si evenimente importante pe care autorul a uitat sa le aminteasca in Letopiset, considerandu-le importante si neputandu-le lasa spre cunoastere. In legende se remarca arta naratiunii Iluminismul Trasaturi Militeaza pt gandirea rationala si egalitatea oamenilor Actioneaza pt luminarea maselor prin cultura Contribuie la dezvoltarea gandirii critice Lupta impotriva prejudecatilor si a superstitiilor Sustine libertatea individului Pledeaza pt increderea in stiinta, progress si educatie Sprijina idea ca forma ideala de organizare statala este republica Reprezentanti: Anglia: John Locke Franta: Montesquieu Voltaire J.J Rousseau Germania: Goethe Lessing Kant Italia:Carlo Goldoni

Umanismul Trasaturi Reconsiderarea si valorificarea traditiilor cultural ale antichitatii Formarea si dezvoltarea omului ca spirit universal (uomo universale) Pretuirea eluditiei (=invatatura), a demnitatii si libertatii umane Omul sa fie dominat de ratiune (=gandire) Armonizarea fiintei umane cu natura inconjuratoare Folosirea ca limbi de cultura latina si slavona Reprezentanti: Italia: Michelangelo, da Vinci, Dante, Petrarca, Niccolo Machiavelli, Boccaccio Franta: Francois Rabelais, Pierre Ronsard, Michei Montaigne Anglia: Thomas Morus Germania: Martin Luther Olanda: Erasmus din Rotterdam Literatura romana in perioada pasoptista D.p.d.v social politic se remarca in aceasta perioada dorinta tarilor romane de a iesi de sub dominatie straina, remarcandu-se astfel inceputul unei europenizari economice. D.p.d.v cultural, se remarca: Dezvoltarea invatamantului romanesc Aparitia traducerilor din literature universal Primul spectacol de teatru in lb. romana intitulat Mirtil si Hloe in 1816 Dezvoltarea presei Dezvoltarea unor societati cultural: literara, filarmonica, asociatia literara a Romaniei, societatea secreta fratia. Reprezentanti: T.R: Balcescu, I.H Radulescu, Ion Ghica, D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, V. Carlova, Cezar Bolliac, C.A Rosseti, Al. Donici Moldova: Kogalniceanu, Gh. Asachi, Alecu Russo, V. Alecsandri, C. Negruzzi Transilvania: Andrei Muresanu, G.Baritiu, T. Cipariu Dacia literara Idei promovate: - O limba si o literature comuna pt toti - Valorificarea istoriei, a folclorului si a frumusetilor patriei - Critica nepartinitoare - Combaterea imitatiei si a traductiilor mediocre - Promovarea scrierilor originale si a spiitului critic obiectiv. Scoala ardeleana - Este expresia iluminismului in tarile romane - Un prim obiectiv al scolii ardelene il contituia eliberarea nationala si sociala Reprezentanti: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu (Tiganiada)