Sunteți pe pagina 1din 9

Insolventa din perspectiva dreptului comunitar european REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr.

1346/2000 din 29 mai 2000 privind procedurile de insolven -analizUrsu Vasile-George Specializarea Drept, Universitatea tefan cel Mare Suceava Email: ursuv.george@gmail.com Profesor coordonator: Lect. Viorescu Rzvan Universitatea tefan cel Mare Suceava

Abstract The European Council (EC) Regulation No. 1346\/2000 concerning insolvency procedures comprises private international law norms. This is aimed towards the unification of private international law rules of the Member States regarding collective insolvency proceedures which have effects within the community, through its provisions related to jurisdiction competence (art. 3), the legislative competence (art. 4), enforcement of foreign judgments (art. 25), coordination of primary and secondary procedures (article 31) and public policy exception (art. 26). According to point 15 from the preamble of Regulation No. 1346\/2000, the rules of jurisdiction laid down in the text of regulation establish only international jurisdiction, meaning that it assigns the Member State whose courts may open insolvency proceedures, while the local jurisdiction of the Member State must be established by the internal law of that State. Cuvinte cheie: insolven, spaiu comunitar, lichidare judiciara, legislaie comunitar i naional, crean

I.

Premise

Cea dinti condiie de existen pentru un stat nou care se intemeiaz este nu att s aib fonduri, ct s aib credit, ceea ce nu este nicidecum acelai lucru. Creditul unui stat este termenul cel mai sigur n privina ncrederii pe care o inspir, att pe plan intern, ct i n exterior, administraia sa, politica sa, intr-un cuvnt soliditatea sa... Creditul fiind o marf care are cursul ei, ca oricare alta, este necesar mai nti ca marfa s existe, nainte de a fi negociat1 pornind de la concluziile referitoare la credit, ca balan n a discerne posibilitatea unui stat de a prezenta siguran pentru investiii enunate de Victor Place, consilier al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, putem creea un sistem asemantor, ns vizibil mai mic i cu mici diferenieri cu privire la obiect, ce guverneaz societile comerciale att private ct i de stat i ale crui principal dorin este managementul responsabil. Insolvena, reprezint domeniul n care nisipurile misctoare pe care se afl economia s-au simit poate cel mai bine, iar rezultatele la nivel naional dovedesc faptul c acum poate, mai mult dect niciodat sunt necesare anumite msuri la nivel legislativ ct i pentru a stimula si ajuta ntreprinderile mici si mijlocii care resimt cel mai mult aceste fluctuaii. Condiiile locale scad continuu ncrederea n economia romneasc, iar investiiile se diminueaz perfect proporional cu aceast scdere de ncredere. Numrul firmelor intrate n insolvent a crescut n primele nou luni ale anului cu 7,6 fat de perioada similar din 2011 i cu 17 % fa de 2010, la 16.481, potrivit Buletinului Procedurilor de Insolven2. "Principala cauz este reducerea drastic a investiiilor strine n 2012. De asemenea, firmele care lucrau cu statul, n general prin derulare de achiziii publice, au primit banii foarte greu. Un alt fenomen a fost i absena rambursrii n cadrul proiectelor cu fonduri europene. Au fost ntrzieri de ase luni, nou luni, sau chiar un an, iar firmele nu au avut fora financiar s reziste in perioada respectiv"3. Cea mai rasuntoare situaie de insolven din acest an, care ajunge dup felul n care s-a desfsurat, s aib parese, alte interese majore este cea a gigantului Hidroelectrica iar situaia n care a ajuns Oltchim Rmnicu Vlcea din cauza unui management defectuos i a unor reglementri lacunare n domeniu rspunderii pentru conducere deficitar contituie obiect de studiu nesfrit pentru juriti i economiti.

Victor Place, consul general al Franei la Iai, n perioada 1855-1863 i consilier al domnitorului Alexandru Ioan Cuza (Preluat din Ion Turcu, Tratat de insolven, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag. 4) 2 http://www.bpi.ro/fisiere/statistici/2012/statistica_2012_cap5.pdf 3 http://www.ziare.com/afaceri/firma/firmele-romanesti-lovite-puternic-de-criza-incep-sa-cada-cele-mari-1201600

II.

Necesitatea adoptrii de ctre Romnia a legislaiei comunitare

n anul 2007 o dat cu aderarea Romniei la spaiul comunitar i in perioada urmtoare a fost necesar o continu acceptare i transpunere a legislaiei comunitare in cadrul nostru naional, proces ce continu i astzi avnd drept scop realizarea unei piee interne efectiv i concret. Unul dintre aceste acte normative este Regulamentul CE nr. 1346/2000 din 29 mai 2000 privind procedurile de insolven4, intrat n vigoare la data de 31 mai 2002. Ideea unui act comunitar care s stabileasc reguli comune aplicabile statelor membre a aprut chiar odat cu Tratatul de la Roma din 25 martie 19575, n special ca o posibilitate pentru statele membre ale Comunitii Economice Europene s organizeze procedurile de insolven dintre ele.

III.

Analiza Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1346/2000 din 29 mai 2000 privind procedurile de insolven

Regulamentului CE 1346/2000 privind procedurile de insolven, are o evoluie greoaie i sinuoas datorit laturii financiare pe care o trateaz. n evoluia acestui proiect pot fi evideniate trei etape principale, i anume prima etap de cutri i de negocieri mai mult sau mai puin intense, cuprins ntre anii 1960 i 1996, cea de a doua etap cuprins ntre 1996 i 2000 prin care s-a reuit metamorfozarea Conveniei privind procedurile de insolven (1995) n regulament european i anume Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolven i cea de-a treia etap ce a constat n intrarea n vigoare a Regulamentului la data de 31 mai 2002. Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolven este direct aplicabil n toate statele membre, cu excepia Danemarcei, deci i n Romnia, are aplicabilitate general i este obligatoriu n ntregime, ceea ce nseamn c este o form de legislaie comunitar ce este superioar legii naionale a statelor membre, putnd-o nltura atunci cnd aceasta are dispoziii contrare dispoziiilor Regulamentului. Din acest Regulament n legislaia naional romn rezult anterior aderrii la spaiul comunitar, Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementare raporturilor de drept internaional privat n domeniul insolvenei publicat in Monitorul Oficial nr. 931 din 19 decembrie 2002. Anul 2006 reprezint un adevrat moment de cotitur in domeniul insolvenei in tara noastr o dat cu adoptarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei, publicat in Monitorul Oficial

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:19:01:32000R1346:RO:PDF Art. 3 Regulamentul CE nr. 1346/2000 din 29 mai 2000. Activitile ntreprinderilor au din ce n ce mai des efecte transfrontaliere i sunt, prin urmare, ntr-o msur tot mai mare reglementate de legislaia comunitar. Insolvena acestor ntreprinderi aduce deopotriv atingere i bunei funcionri a pieei interne, impunndu-se astfel crearea unui un act comunitar care s impun coordonarea msurilor ce urmeaz s fie adoptate n privina patrimoniului unui debitor insolvent. 5 http://www.europeana.ro/comunitar/tratate/tratatele%20de%20la%20roma.htm Articolul 220 (4) din tratat ofer statelor membre dreptul de a ncheia convenii pentru beneficiul lor, printre care i una prin care s se asigure simplificarea formalitiilor privind recunoaterea i executarea reciproc a hotrrilor unei instane sau tribunal arbitral din alt stat membru.

nr. 359 din 21 aprilie 2006 cu modificrile i completrile aduse ulterior. Totui, atunci cnd se consider c n spea pe care trebuie s o rezolve sunt incidente prevederile Regulamentului, o instan de judecat din Romnia trebuie s le aplice cu prioritate pe acestea. n contextul doctrinei europene de specialitate se vorbete tot mai mult despre existena unui principiu incident n procedura de insolven, i anume principiul transparenei patrimoniului debitorului insolvent, motiv pentru care crete interesul comunitar al acestei legi6. Procedura de insolven avnd drept scop principal ndestularea creanelor creditorilor, este nevoie ca acetia s cunoasc ntinderea patrimoniului ce urmeaz s suporte satisfacerea creanelor lor iar situaiile n care o persoan ajunge s aib domiciliul dispus in 2 sau mai multe tri sunt destul de dese, astfel cunoaterea patrimoniului complet al unei persoane este destul de greoaie. Cea mai mare problem este reprezentat de procedurile transfrontaliere intracomunitare ct i de legislaia rilor membre comunitare care consider patrimoniul unei persoane ca fiind secret fiind considerat un drept al persoanei, iar statul este nsrcinat s l protejeze de orice ingerin extern ct i intern n afara celor legitime i legale, un exemplu foarte bun este reprezentat art. 11 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal a Romniei7. Principalele reglementri comunitare au efecte n nteriorul spaiului comunitar, rezultnd de aici ideea c debitorul ar trebui s-i declare n faa creditorului urmritor i bunurile situate n afara statului su de reedin, dar n interiorul U.E. n doctrin, s-a propus adoptarea unei directive europene referitoare la transparena patrimoniului debitorului insolvent, care s stabileasc criterii clare prin care dreptul la informare a creditorilor s fie asigurat prin mbuntirea legislaiilor naionale cu privire la registrele de comer i accesul la informaii pe cale electronic. Bineneles toate aceste drepturi ale creditorului la siguran juridic att n momentul ncheierii unei tranzacii comerciale cu un partener dintr-un al stat membru ct i n ipotetica faz de executare a creanei sale, trebuie privite prin prisma unor condiii clare i neinterpretabile. Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolven cuprinde norme de drept internaional privat avnd ca scop unificarea regulilor de drept internaional privat ale statelor membre privind procedurile de insolven colective ce au efecte intracomunitare, prin intermediul dispoziiilor sale referitoare la competena jurisdicional (art. 3), competena legislativ (art. 4),
6

http://dreptuzual.blogspot.ro/2011/03/regulamentul-european-privind.html Articolul prezint o viziune interesant in acest domeniu ajutnd la intelegerea fenomenului din punct de vedere a unui practician n domeniul insolvenei. 7 Art. 11 - Secretul fiscal (1) Funcionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai dein aceast calitate, sunt obligai, n condiiile legii, s pstreze secretul asupra informaiilor pe care le dein ca urmare a exercitrii atribuiilor de serviciu. (3) Autoritatea care primete informaii fiscale este obligat s pstreze secretul asupra informaiilor primite. (4) Este permis transmiterea de informaii cu caracter fiscal n alte situaii dect cele prevzute la alin. (2), n condiiile n care se asigur c din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice. (5) Nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului fiscal atrage rspunderea potrivit legii.

executarea hotrrilor strine (art. 25), coordonarea procedurilor principal i secundar (art. 31), excepia de ordine public (art. 26)8. Potrivit pct. 15 din preambulul Regulamentului nr. 1346/2000 normele de competen prevzute de textul regulamentului stabilesc numai competena internaional, adic desemneaz statul membru ale crui instane pot deschide proceduri de insolven, n timp ce competena teritorial din cadrul statului membru trebuie s fie stabilit prin legislaia intern a acelui stat9. n textul regulamentului nu exist o definiie explicit a strii de insolven, aceasta fiind guvernat de legea naional aplicabil (art. 4 alin. 1), adic de legea statului de deschidere a procedurii
10

pentru c nu poate exista o constatare a strii de insolven dect acea care este fcut

de legea statului n care procedurile de insolven au fost deschise ntruct doar statul respectiv poate cunoate nivelul economic intern i situiile n care se ajunge la insolven. Deducem de aici c regulamentul se poate aplica att n situaiile de reorganizare judiciar atunci cnd debitorul nu a fost privat n totalitate de control asupra bunurilor sale, ct i n situaiile de faliment situaie n care puterile proprii de administrare au fost transferate unui lichidator. Acest aspect din Regulamentul CE a deschis discuii, pe parcusul negocierilor s-a susinut la un moment dat c ar fi fost mai simplu dac aplicarea Regulamentului s-ar fi rezumat doar la procedura falimentului, ns de asemenea s-a constatat c nu ar exista nici o raiune economic pentru a exclude procedurile de reorganizare judiciar din cooperarea internaional, mai ales c unele state membre precum Spania sau Olanda aplic in sistemele lor naionale proceduri de reorganizare foarte eficiente. Compromisul a fost urmtorul, atunci cnd se deschide o procedura teritorial local dup deschiderea procedurii principale, aceasta nu poate fi dect procedura de faliment sau lichidare (art. 3, alin. 3) iar dac procedura teritorial se deschide naintea deschiderii procedurii principale s poat fi o procedur de reorganizare judiciar sau o procedur de lichidare. Procedura teritoriala de reorganizare poate fi obiectul unei conversiuni ntr-o procedur de lichidare daca lichidatorul din procedura principal o cere. n cele din urm s-a ajuns la un compromis n sensul c, dac se deschide o procedur teritorial local dup deschiderea procedurii principale, aceasta s nu poat fi dect o procedur de faliment (lichidare) (art. 3 alin. 3), iar dac procedura teritorial se deschide naintea deschiderii
8 9

Ana Maria Lupulescu, op. cit., n Revista romn de drept comunitar, nr. 3/2007, p.69 Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1346/2000 din 29 mai 2000 privind procedurile de insolven: (15) Normele de competen prevzute n prezentul regulament stabilesc numai competena internaional, adic desemneaz statul membru ale crui instane pot deschide proceduri de insolven. Competena teritorial din cadrul statului membru trebuie s fie stabilit prin legislaia naional a statului membru respectiv 10 n cazul Romniei, Legea 85/2006 prevede n art. 3 pct.1 urmatoarele: insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, iar la lit. a insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; iar la lit. b insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei.

procedurii principale s poat s fie o procedur de reorganizare judiciar sau o procedur de lichidare. Procedura teritorial de reorganizare poate fi obiectul unei conversiuni ntr-o procedur de lichidare dac lichidatorul din procedura principal o cere11. Procedurile necesit numirea unui lichidator12 fiind enumerai la momentul la care s-a realizat Regulementul in seciunea C din acesta dup denumirea din trile de provenient i dup legislaia naional, de exemplu lichidatorii n Marea Britanie sunt numii: Liquidator, Supervisor of a voluntary arrangement, Administrator, Official Receiver, Trustee, Judicial factor.13 Deasemenea este de remarcat faptul c nu se prevede o condiie de aplicare a textului comunitar n privina unei anumite calitti a debitorului, Regulamentul aplicndu-se atunci cnd este vorba despre o persoan fizic sau juridic, un comerciant sau o persoan particular fr vreo difereniere, situaie ciudat pe alocuri intruct n anumite state membre procedurile de insolven sunt aplicabile persoanelor fizice doar cnd acestea au calitatea de comerciant, exemple fiind Frana, Italia, Spania14. Textul regulamentului statueaz in art. 4, alin. 2, lit. a) urmtoarele fiecare stat membru are libertatea n cazul n care este n situaia de a deschide o procedur de insolven fie n baza faptului c pe teritoriul su se afl centrul intereselor principale ale debitorului, fie acesta are un sediu (stabiliment) pe acest teritoriu, s aplice legea naional pentru a determina dac poate s deschid o procedur de insolven cu privire la acea persoan. Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolven nu se aplic procedurilor de insolven referitoare la societiile de asigurare, instituiile de credit, societiile de investiii care furnizeaz servicii ce implic deinerea de fonduri sau valori mobiliare ale terilor i la organismele de plasament colectiv. Prevederile Regulamentului n baza dispoziiilor enunate n acesta statueaz posibilitatea deschiderii a dou tipuri de proceduri astfel, putndu-se deschide o procedur principal (conform art. 3 alin. 115) i o procedur teritorial (art. 3 alin. 216) care n anumite condiii poate deveni

11

Art. 37 lichidatorul din procedura principal poate solicita ca procedurile enunate n anexa A, deschise anterior ntr-un alt stat membru, s fie transformate n proceduri de lichidare, dac aceast transformare se dovedete a fi util pentru satisfacerea intereselor creditorilor din procedura principal. 12 art. 2 lit. b, lichidatorul este orice persoan sau organ care are funcia de a administra sau lichida bunurile de care debitorul a fost desistat sau de a supraveghia administrarea afacerilor sale. Aceste persoane i organe sunt enumerate n anexa C. 13 Anexa C Lichidatorii prevzui n art. 2 lit. (b) pag. 27. 14 A se vedea art. 1 alin. 1 i 2 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenei. 15 Art. 3 (1). Instanele din statul membru pe teritoriul cruia se afl centrul intereselor principale ale unui debitor sunt competente s deschid procedura de insolven. n cazul unei societi sau persoane juridice, centrul intereselor principale este prezumat a fi, pn la proba contrarie, locul unde se afl sediul social. 16 2. Dac centrul intereselor principale ale unui debitor este situat pe teritoriul unui stat membru, instanele unui alt stat membru sunt competente s deschid o procedur de insolven mpotriva acestui debitor numai dac acesta are un sediu pe teritoriul acestui din urm stat membru. Efectele acestei proceduri se limiteaz la bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat membru.

secundar (art. 3 alin. 317). Paragrafului 12 din preambulul regulamentului enun urmtoarele: prezentul regulament permite deschiderea procedurii principale de insolven n statul membru n care se afl centrul intereselor principale ale debitorului. Aceste proceduri au o ntindere universal i includ toate bunurile debitorului. Pentru a proteja interesele diferite, prezentul regulament permite deschiderea de proceduri secundare paralele cu procedura principal. Procedurile secundare pot fi deschise n statul membru n care debitorul are un stabiliment. Efectele procedurilor secundare se limiteaz la bunurile situate n statul respectiv. Unitatea n cadrul Comunitii se asigur prin norme imperative de coordonare cu procedurile principale. Acest text stabilete deci i cele trei principii care guverneaz procedura insolvenei, respectiv principiul universalittii (cu excepia procedurilor secundare), principiul unitii i principiul paralelismului coordonat. Curtea de Justiie a Comunitii Europene a fost solicitat printr-o ntrebare preliminar ntro cauz18 respectiv, dac instana unui stat membru a fost sesizat cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenei aceast instan rmne competent i dac debitorul i transfer centrul intereselor principale pe teritoriul unui alt stat membru, ulterior introducerii procedurii ns nainte de deschiderea procedurii, devine competent instana acelui alt stat membru? Curtea decide c dei art. 3 alin. 1 nu d un rspuns clar la aceast ntrebare, un transfer de competen de la instana sesizat iniial ctre o instan a altui stat membru pe acest temei ar fi contrar obiectivului urmrit de regulament i anume acela de a preveni ca prile s fie tentate s transfere bunurile lor sau procedurile judiciare dintr-un stat membru n altul, n ncercarea de a obine o situaie juridic mai favorabil. Art. 38 din Regulamentul nr. 1346/2000 prevede c dac instana dintr-un stat membru competent n temeiul art. 3 alin. 1 desemneaz un lichidator provizoriu pentru a asigura conservarea bunurilor debitorului, acest lichidator provizoriu este mputernicit s solicite adoptarea oricror msuri de protejare i conservare a bunurilor debitorului aflate pe teritoriul unui alt stat membru, prevzute de legea statului respectiv. Lichidatorul desemnat n spe pentru aceast procedur are autoritatea de a aciona n toate statele fr a fi necesar s apeleze la un exequator19 atta timp ct nu a fost deschis o procedur secundar de insolvent. Acesta poate s deplaseze bunurile debitorului n afara teritoriului statului membru pe care acestea se afl, sub rezerva art. 520 i 721 din Regulamentul nr. 1346/2000. n acest sens lichidatorul numit n procedura
17

Dac s-a deschis o procedur de insolven n temeiul alin. (1), orice procedur de insolven deschis ulterior n temeiul alin. (2) este o procedur secundar. Aceasta din urm trebuie s fie o procedur de lichidare. 18 CJCE, marea camer, hotrrea din 17 ianuarie 2006 n cauza C-1/04, Susanne Staubitz- Schreiber, apud. Revista Romn de drept comunitar, nr. 1/2007 19 Orice msur coercitiv realizat de lichidatorul din procedura principal va avea nevoie de un exequatur, pentru c implic aprobarea instanei locale. 20 Aceste obiective nu pot fi ndeplinite satisfctor la nivel naional i, prin urmare, se justific ntreprinderea de aciuni la nivel comunitar.

principal poate cere ca esenialul cuprinsului hotrrii de deschidere a procedurii i, dac este cazul hotrrea de desemnare a sa s fie publicate n orice alt stat membru n conformitate cu procedurile de publicitate prevzute n statul respectiv. Conform art. 37 din regulament, lichidatorul din procedura principal poate solicita ca procedurile enunate n anexa A a regulamentului, adic procedurile de reorganizare, deschise anterior n alt stat membru dect statul membru de deschidere, s fie transformate n proceduri de lichidare, dac aceast transformare se dovedete util pentru satisfacerea intereselor creditorilor din procedura principal. Puterile lichidatorului i obligaiile lui sunt determinate de legea naional a statului de deschidere n care a fost desemnat. Potrivit art. 10 din Regulamentul nr. 1346/2000 efectele procedurii de insolven asupra unui contract de munc i asupra unui raport de munc sunt reglementate exclusiv de legea statului membru aplicabil contractului de munc. Conform paragrafului 28 din preambulul regulamentului, aceste raporturi trebuie s fie determinate de legea aplicabil contractului n raport cu normele conflictuale generale. Convenia de la Roma din 1980 asupra legii aplicabile obligaiilor contractuale, n special art. 6 i 7 va determina care este acea lege aplicabil22. Regulamentul CE nr. 1346/2000 permite ca n primul rnd, pe lng ali titulari ndreptii23, creditorilor locali s cear deschiderea unei proceduri secundare de insolven, fie nainte de deschiderea unei proceduri principale fie dup deschiderea acesteia24.

IV.

Concluzii

Existena Regulamentului CE nr. 1346/2000 devine oficial pentru Romnia odat cu data de 1 ianuarie 2007, data aderrii la U.E. Totui influena regulamentului a fost simit pe plan intern i anterior acestui moment: adoptarea legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat n domeniul insolvenei, legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei, acte normative ce preiau din textul Regulamentului. n condiiile n care justiia din Romnia tinde s ajung la statutul de justiie de calitate european, instanele naionale trebuie s cunoasc principiile Regulamentului C.E. 1346/2000 i s ncerce aplicarea acestuia n cadrul naional, nemaifiind lectur suplimentar aceste prevederi.
21

Procedurile de insolven privind falimentul societilor insolvente sau a altor persoane juridice, concordatele i procedurile analoage sunt excluse din domeniul de aplicare a Conveniei de la Bruxelles din 1968 privind competena i executarea hotrrilor n materie civil i comercial (3), modificat de conveniile de aderare la aceast convenie(4). 22 De la 1 ianuarie 2007 odat cu aderarea Romniei la U.E, Convenia de la Roma din 1980 asupra legii aplicabile obligaiilor contractuale este aplicabil i n Romnia. 23 Procedura secundar de insolven poate fi deschis la cererea lichidatorului din procedura principal sau la cererea oricrei alte persoane sau autoritate abilitat s solicite deschiderea unei proceduri de insolven n virtutea legii statului membru pe al crui teritoriu este solicitat deschiderea procedurii secundare 24 Procedura secundar de insolven va avea efecte doar n acel stat membru n care debitorul are un stabiliment (sediu), care respect cerinele din art. 2 lit. h, adic un loc de derulare de operaiuni unde debitorul exercit n mod netranzitoriu o activitate economic cu mijloace umane i bunuri. Practic creditorilor locali li se ofer posibilitatea de a juca pe teren propriu dup propriile reguli de joc care satisfac din perspectiva lor calitatea de previzibilitate.

Bibliografie: 1. Ion Turcu, Tratat de insolven, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006 2. Laureniu Sorescu, Insolvena bancar n dreptul comerului internaional, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2010 3. Dumitru A.P. Florescu, Gheorghe Negur, Daniel Zamfirache, Societile comerciale aflate n insolven. Practic judiciar privind rspunderea personalului, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2009 4. Legea 85/2006 privind procedura insolvenei publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006; 5. Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1346/2000 din 29 mai 2000 privind procedurile de insolven 6. Codul de procedur fiscal publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.71 din 30 ianuarie 2012, modificat i completat prin O.G. nr. 2/2012; 7. Revista Romn de drept comunitar, nr. 2/2006 8. Ana Maria Lupulescu, Revista romn de drept comunitar, nr. 3/2007

Webografie: 1. http://www.just.ro/Portals/0/CooperareJudiciara/LegislatieComunitara/1346%20insolve nta.pdf 2. http://www.bpi.ro/fisiere/statistici/2012/statistica_2012_cap5.pdf 3. http://www.ziare.com/afaceri/firma/firmele-romanesti-lovite-puternic-de-criza-incep-sacada-cele-mari-1201600 4. http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:19:01:32000R1346:RO:PDF 5. http://www.europeana.ro/comunitar/tratate/tratatele%20de%20la%20roma.htm 6. http://dreptuzual.blogspot.ro/2011/03/regulamentul-european-privind.html

S-ar putea să vă placă și

  • Adevarul 1931a
    Adevarul 1931a
    Document1 pagină
    Adevarul 1931a
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Asasdasda
    Asasdasda
    Document6 pagini
    Asasdasda
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • România Noua, Martie 1926
    România Noua, Martie 1926
    Document4 pagini
    România Noua, Martie 1926
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Lucrări Științifice Dan I. Papuc
    Lucrări Științifice Dan I. Papuc
    Document4 pagini
    Lucrări Științifice Dan I. Papuc
    Ursu George
    100% (1)
  • Adevarul 1931
    Adevarul 1931
    Document1 pagină
    Adevarul 1931
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1926
    Adevarul 1926
    Document1 pagină
    Adevarul 1926
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Paper Template Licenta DPPD
    Paper Template Licenta DPPD
    Document4 pagini
    Paper Template Licenta DPPD
    PaulMihaiPostelnicu
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1929
    Adevarul 1929
    Document1 pagină
    Adevarul 1929
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Declaratie Originalitate
    Declaratie Originalitate
    Document1 pagină
    Declaratie Originalitate
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1931abcde
    Adevarul 1931abcde
    Document1 pagină
    Adevarul 1931abcde
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1929
    Adevarul 1929
    Document1 pagină
    Adevarul 1929
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1931abcdef
    Adevarul 1931abcdef
    Document1 pagină
    Adevarul 1931abcdef
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1931abcd
    Adevarul 1931abcd
    Document1 pagină
    Adevarul 1931abcd
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1930
    Adevarul 1930
    Document1 pagină
    Adevarul 1930
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1918
    Adevarul 1918
    Document1 pagină
    Adevarul 1918
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1928
    Adevarul 1928
    Document1 pagină
    Adevarul 1928
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1924
    Adevarul 1924
    Document1 pagină
    Adevarul 1924
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1927
    Adevarul 1927
    Document1 pagină
    Adevarul 1927
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1925
    Adevarul 1925
    Document1 pagină
    Adevarul 1925
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1921
    Adevarul 1921
    Document1 pagină
    Adevarul 1921
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1923
    Adevarul 1923
    Document1 pagină
    Adevarul 1923
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1921
    Adevarul 1921
    Document1 pagină
    Adevarul 1921
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1917
    Adevarul 1917
    Document1 pagină
    Adevarul 1917
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1920
    Adevarul 1920
    Document1 pagină
    Adevarul 1920
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1922
    Adevarul 1922
    Document1 pagină
    Adevarul 1922
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1919
    Adevarul 1919
    Document1 pagină
    Adevarul 1919
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1913
    Adevarul 1913
    Document1 pagină
    Adevarul 1913
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1914
    Adevarul 1914
    Document1 pagină
    Adevarul 1914
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1915
    Adevarul 1915
    Document1 pagină
    Adevarul 1915
    Ursu George
    Încă nu există evaluări
  • Adevarul 1916
    Adevarul 1916
    Document1 pagină
    Adevarul 1916
    Ursu George
    Încă nu există evaluări