Sunteți pe pagina 1din 4

Formarea statelor medievale romneti

Formarea statelor medievale romneti este un fenomen istoric care se deruleaz ncepnd cu secolul VIII i sfrind cu secolul XIV, prin care nobilimea din rile romne se emancipeaz treptat de stpnirea mpriilor sau regatelor vecine, i care se ncheie cu ntemeierea voievodatelor istorice romneti: ara Romneasc i Moldova.

Migraiile din secolele III-XII


Dup retragerea aurelian a Romanilor n anul 271, triburile gotice au dominat sau s-au aezat n o parte din teritoriul actualei Romnii, n timp ce Imperiul Roman continua s existe n sudulDunrii, inclusiv Dobrogea. Goii au fost izgonii de ctre huni, un popor nomad, venit din stepele Asiei. Vestul Daciei a fcut parte din Imperiul Hun pn la moartea lui Attila (453). Gepizii, de neam germanic, au luat locul hunilor, pn cnd au fost nglobai n Hanatul Avarilor din Bazinul Panonic. Avarii, un popor turcic nrudit cu hunii, au intrat n Europa n secolul VI (562567). Ei s-au stabilit n Pannonia, de unde temporar au cutat s se extind ctre est i vest. n Hanatul Avar panonic au venit i alte popoare (triburi) migratoare: lombarzii i slavii, care au fost i ei nglobai n Hanat. Lombarzii nu au stat mult n Panonia, ndreptndu-se spre Italia, unde au creat regatul Lombardiei. Slavii au participat mpreun cu avarii la campaniile lor de prd la sud de Dunre, iar dup ce Hanatul a ncetat s mai existe din cauza presiunilor francilor din est, slavii au ocupat vechile teritorii avare. Att n Dacia ct i n sudul Dunrii, slavii s-au amestecat n timp cu daco- i traco-romanii, convieuind cu ei. Astfel limba romanic s-a transformat treptat nprotoromn. Pe vremea migraiilor, dup ce majoritatea oraelor romane dacice au fost distruse de barbari, daco-romanii s-au organizat n obti steti, numite de istorici Romanii populare i de popoarele vecine Vlahii, denumire prin care acestea le deosebeau de Sclaveniile slavilor, i care au lsat toponimle ca Vlahia, Vlaina, Vlahina, Blatnia, Vlhia, Vlsia, Vlaca, Romania Planina, Stari Vlah, Montana, i altele asemntoare. Spre a doua jumtate a secolului VI, proto-bulgarii, de neam turanic, ce veneau de pe Volga, sub conducerea hanului Asparuh, i i-au forat pe bizantini s le cedeze Moesia i Transalpina. Bulgarii au avut un rol important n istoria romnilor.

Ultimele migraii
Cretinndu-se, proto-bulgarii au format Primul arat Bulgar, care a ajuns la apogeul su teritorial n timpul arului Samuil I cel Mare, cuprinznd majoritatea obtilor steti ale proto-romnilor, devreme ce se ntindea de la Marea Adriatic la Marea Neagr, i de la Tisa i Nistru pn n Macedonia. n timp, proto-bulgarii s-au amestecat cu slavii, formnd neamul slav al bulgarilor. n secolul X existau mici formaiuni pe actualul teritoriu al Romniei i al Republicii Moldova, vasale ale aratului bulgar. Atunci apar noi state care vor tirbi puterea aratului bulgar la nord de Dunre : Maghiarii, care se stabilesc n jurul anului 896 n Panonia, de unde se ntind i asupra Munilor Apuseni i a Transilvaniei, i Cnezatul Kievean care ncearc s ajung la gurile Dunrii i la Marea Neagr. Conform legendarei cronici Gesta Hungarorum, unul dintre cei ase conductori ai triburilor maghiare, Tuhutum, a cucerit la rsrit de Munii Apuseni voievodatul lui Gelu, pstrndu-l pentru urmaii si. n Bihor, Menumorut a acceptat suzeranitatea ungurilor. n 1002/3, Gyula (Gyla/Jula), urmaul lui Tuhutum, s-a revoltat mpotriva regelui maghiar tefan I al Ungariei, dar a fost nfrnt, iar principatul su a intrat sub suzeranitatea Regatului Ungariei, pstrnd ca form de organizare principatul. Denumirile voievozilor din Gesta Hungarorum sunt socotite de istorici legendare, probabil inspirate de toponime (ca Maramureul) sau de substantive comune (Gyula nseamn "cpetenie" n maghiar), dar cronica se inspir dintr-un episod istoric real : cucerirea cnezatelor slavo-romne din Transilvania de ctre Maghiari. Pe la 800, pecenegii, un popor turanic, se aezaser n zona dintre Bug i Dunre. mpreun cu ei veniser i uzii i onogurii, alte popoare turanice. De la onoguri, aliai cu maghiarii, provine denumirea de "unguri". n jur de 1000 apar i cumanii, nrudii cu pecenegii. Ei ocup sudul cnezatului Kievean i teritoriile actualei Moldove i nord-estul Munteniei, numit Cumania. Pecenegii i cumanii au organizat i campanii la sud de Dunre. Cteva cuvinte din limba romn vin din cuman. Familia Basarabilor era, deasemenea, de origine cuman. Micile cnezate sau jupanate romneti se adapteaz noii situaii i devin vasale ale noilor puteri. Aceste formaiuni prefeudale erau n general denumite "ri" : n Dobrogea : ara Vicinei, ara Cavarnei. n Transilvania i Banat : ara Oaului, ara Marmaiei, ara Crasnei, ara Lpuului, ara Nsudului, ara Bihorului, ara Moilor, ara Zarandului, ara Gurghiului, ara Haegului, ara Cibinului, ara Almjului, ara Fgraului, ara Brsei, ara Vlcului, ara Severinului. n Moldova : ara Strineului, ara Onutului, ara Bolohovenilor (Romnilor, de la Voloh = "romn" n limbile slave orientale), ara Dornei, ara Moldovei (rul, la nceput, n jurul cetiilor Baia i Cmpulung), ara Soroci, ara Lpunei, ara Brladnicilor, ara Brodnicilor, ara Vrancei, ara Tigheciului, ara Ciubrciului. n Oltenia i Muntenia : ara Severinului, ara Lovitei, ara Gilortului, ara Jaleului, ara Lotrului, ara Cmpulungului, ara Litva, ara Vlahilor, ara Muscelului... Numele unora dintre conductorii lor s-au pstrat : n Dobrogea : Dimitrie; Gheorghe; Tatos; Sacea; Sestlav. n Transilvania (legendari) : Gelu ; Menumorut (n Bihor) ; Gyula ; Kean. n Banat (legendari) : Glad; Ahtum; Chanadin (Chanadinus). n Moldova : Costea; Olaha.

n Muntenia : Mielav; Seneslau; Negru Vod (legendar); Basarab I. n Oltenia : Nicolae Basarab ; Bezerenbam; Ioan; Farca; Litovoi; Brbat ; Basarab I. n 1241, o mare invazie mongol, sub conducerea lui Batu-Han, nepotul lui Ginghis Han, pustiete Europa i toate teritoriile locuite de romni. Mongolii formeaz un mare hanat pe teritoriul vechiului Cnezat Kievean.

Formarea statelor romneti


Federalizarea formaiunilor statale medievale timpurii
Marea invazie mongol, slbind puterea regatelor suzerane ale formaiunilor medievale romneti timpurii, a favorizat emanciparea acestora, care s-a efectuat sub egida celor mai puternice dintre ele. Dac n Transilvania ptura conductoare s-a maghiarizat, trecnd la catolicism, ceeace a provocat subjugarea "rilor" romneti i includerea lor n comitatele ungureti sau sseti, n ara Romneasc i n Moldova n schimb, conductorii i-au pstrat credina ortodox i limba vernacular romn, "rile" fiind incluse n "judeele" rii Romneati sau n inuturile Moldovei.

Formarea Transilvaniei
Undeva n a doua jumtate a secolului XII, Transilvania este recunoscut ca voievodat, vasal al regatului ungar, dar cu instituii proprii; tot n acea perioad ncepe colonizarea cu secui i cu sai. Voievodatul era mprit n mai multe ri (ara Maramureului, ara Oaului, ara Brsei, ara Haegului, inutul Secuiesc, etc.) Voievodatul a existat ca vasal al Ungariei pn n 1526, cnd a devenit independent (vezi Principatul Transilvaniei). n 1765, Principatul a fost ridicat la rangul de Mare Principat, iar n 1867 a fost inclus n Imperiul Austro-Ungar.

Banatul Timioarei
Conductorii Glad i Ahtum sunt probabil legendari, dar faptul c inutul Banatului era un banat, i nu un simplu comitat, dovedete c beneficiase iniial de o autonomie local, ca i celelalte banate ale regatului Ungar, ce se nirau dea lungul hotarelor sudice ale acestuia. Pentru a converti bnenii, romni i srbi, la catolicism, regii maghiari favorizeaz la Cenad (pe atunciMorisena, poate "Mureana") ridicarea unei mnstiri benedictine.

Formarea Dobrogei
n secolul X doi jupni i declar independena fa de bulgari: Gheorghe i Dimitrie. n 1072, mpratul bizantin Nichifor Botaneiates l-a trimis pe generalul Nichifor Bryennos s l pedepseasc pe rsculatul Tatrys din sudul Dobrogei. ntre 1086-1091 se afl n Dobrogea Tatos,Sacea i Sestav. n 1325, Balic, un boier dobrogean, i declar independena, formnd Principatul romno-bulgar de la Cavarna, care de ntindea de la Silistra la mare i de la Munii Mcinului la Burgas, incluznd oraele Hrova, Constana, Varna i Mesembria. Principatul a fost ntr-o lupt continu cu bulgarii, bizantinii, turcii i ttarii, din acest motiv nu a rezistat dect pn n 1388, cnd sudul a fost cucerit de turci, iar nordul a intrat n componea rii Romneti.

Formarea rii Romneti


n 1241, ttarii distrug voievodatele lui Bezerenbam i Mielav. ase ani mai trziu, n 1247, sunt menionai n documentul numit "Diploma Cavalerilor Ioanii" de ctre regele Ungariei voivevoziiLitovoi (probabil fiul lui Bezerenbam) i Seneslau (probabil cel care a rezistat invaziei ttare) i cnejii Ioan i Farca. Procesul de constituire a statului medieval ara Romneasc s-a desfurat n 2 etape. Prima etap: 1277-1279, odat cu moartea lui Seneslau, Litovoi, voievod din zona Olteniei, ocup voievodatul su i cnezatele lui Ioan i Farca, refuznd s mai dea tribut ungurilor, dar este ucis n lupt, iar fratele su, Brbat (este cel care ncearc unificarea cnezatelor), este luat prizonier. Pentru rscumprarea acestuia, a fost pltit o sum important de bani, fapt care demonstreaz dezvoltarea economic a provinciei. Basarab I, nepotul lui Brbat, este considerat ntemeietorul rii Romnei, deoarece este cel care unete aproape toate formaiunile din Oltenia i Muntenia i refuz s mai plteasc tribut ungurilor. Basarab I a eliberat provincia Basarabia de sub autoritatea ttarilor i a fost alipit Trii Romneti. Basarab I este menionat n izvoarele istorice cu titlul de "mare voievod domn". Stpnirea asupra Banatului de Severin, l-a adus pe Basarab I n conflict cu regalitatea maghiar. n 1330, a avut loc btlia decisiv cnd, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou pornete din Timioara o campanie mpotriva lui Basarab, ajungnd la Severin i apoi la Curtea de Arge. n drum spre cas, ntr-o strmtoare din muni, numit Posada (locul exact nu a fost identificat), armata maghiar a fost nconjurat i nfrnt de oastea romn. Carol Robert a fugit n Ungaria deghizat n hainele unei slugi de-ale sale. A doua etap a acestui proces s-a desfurat sub urmaii lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364), cel care a ntemeiat prima mitropolie a rii Romneti, cu sediul la Curtea de Arge (1359), i Vladislav Vlaicu (1364-1377), cel care a creat cancelaria domnesc, a btut moned proprie i a nfiinat o a doua mitropolie ortodox cu sediul la Severin. n legtura cu formarea rii Romnesti, tradiia istoric vorbete de desclecatul lui Negru Vod, voievod din ara Fgraului. A treia etap de consolidare a statului 1352-1364 Nicole Alexandru dup Basarab i-a luat titlul de "Singur stpnitor" (independent), a creat mitropolia otodox a ri Romneti. Agresivitatea n faa catolicitii 1364-1377 a urmat Vladislav Vlaicu. Vladislav Vlaicu a cochetat puin cu catolicismul pentru a normaliza situaia cu maghiarii. n 1368 s-a neles cu regele maghiar, el era vasal primind Banatul, Severinul i Fgraul.

Formarea Moldovei
n 1247, preotul franciscan Giovanni da Pian del Carpine, se ntlnete cu voievodul Olaha. n 1324, Phintia de Mende, nobil din Regatul Ungariei, conduce o campanie mpotriva ttarilor. n 1345,Ludovic I al Ungariei, mpreun cu o parte din nobilimea din Transilvania, duc o campanie mpotriva ttarilor. Regele l las pe unul dintre participani, Drago, voievod maramurean, n Moldova, acesta fcnd o marc de aprare pentru Ungaria. Paisprezece

ani mai trziu, n 1359, un alt voievod din Maramure, Bogdan, trece Carpaii i i alung pe urmaii lui Drago, crend statul medieval independent Moldova.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Formarea_statelor_medievale_rom%C3%A2ne%C8%99ti

Limbile de cancelarie in Evul Mediu.


Limbile de cancelarie in Evul Mediu erau latina, greaca, slavona, in care se oficia cultul religios crestin si in manastiri, ca asezaminte de invatamant, instructia se facea in aceste limbi. Limba romana folosita de poporul roman va patrunde mai tarziu in cancelariile domnesti dar Biserica Ortodoxa Romana isi va asuma rolul de a folosi scrisul si cititul in limba romana, avand un rol decisiv in aparitia culturii romane in limba romana. Limba latina va fi prezenta pe rjiulte inscriptii dar si in documente. Astfel in Cronica Notarului Anonim gasim inserat textul in limba latina al raspunsului dat de Menumorut, duce al Bihariei - Crisana- lui Arpad, ducele Hungariei: "Spuneti lui Arpad, ducele Hungariei, domnul vostru. Datori ii suntem ca un prieten la un prieten, cu toate ce-i sunt necesare, fiindca e om strain si duce lipsa de multe. Teritoriul insa ce l-a cerut bunei noastre vointe nu i-1 vom ceda niciodata, cata vreme vpm fi in viata. Si ne-a parut rau ca ducele Salanus i-a cedat un foarte mare teritoriu, fie din dragoste, cum se .spune, fie de frica, ceea ce se tagaduieste. Noi insa, nici din dragoste, nici de frica nu-i cedam din pamant nici cat un deget, desi a spus ca are un drept asupra lui. Si vorbele lui nu ne tulbura inima, ca ne-a aratat ca descinde din neamul regelui Attila, care se numea biciul lui Dumnezeu. Si chiar daca acela a rapit prin violenta aceasta tara de la stramosul meu, acuma insa, gratie stapanului meu, imparatul din Constantinopol, nimeni nu poate sa mi-o mai smulga din mainile mele". Un document redactat in limba, latina este Memoriul lui Vlad Tepes catre Matei Corvin alcatuit de catre Radu Gramaticul, ceea ce dovedeste ca scrisul si cititul in limba latina s- a continuat in Tara Romaneasca Nicolaus Olahus, figura proeminenta a umanismului romanesc, scrie in limba latina cartea sa Hungaria, in care avem o descriere a Tarii Romanesti, a Moldovei, Transilvaniei, (Tarii Somesului, Tarii Crisuritor si a Tarii Timisului. in ea se arata originea latina a limbii romane si originea romana a poporului roman, unitatea poporului roman si continuitatea romanilor in Dacia, adica tezele etnogenezei: "Romanii se spune ca sunt colonii romane. Dovada de acsst lucru este faptul ca au multe cuvinte comune cu limba latina. Monede romane se gasesc multe in acest loc si ele constitue un neindoielnic semn al vechimii stapanirii romane prin partile .acestea Moldovenii au aceeasi limba, religie si obiceiuri ca si muntenii." In limba greaca s-a oficiat cultul religios, s-au realizat unrfle scrieri ca aceea a lui Stavrinos, vistiernicul lui Mihai Viteazul: Poveste preafrumoasa a lui Mihai Viteazul. Cronica lui Gheorghe Palamed, tot in limba greaca, este mai putin cunoscuta dar s-a pastrat la British Museum. Literatura romana in limba slavona. Scrisul si cititul in limba slavona patrund pe teritoriul nostru in sec. al X-lea dar abia din sec. al XIIlea avem primele documente scrise. Filotheiu monahul, un logofat al lui Mircea cel Batran,- ne-a lasat un imn (polieleu) care s-a pastrat sub forma unor copii mai tarzii din sec. al XV-lea. Grigore Tamblac vine in Moldova in timpul lui Alexandru cel Bun, tine un ciclu de saptesprezece cuvantari, ajunge egumen al Manastirii Neamt, ajunge mitropolit in Rusia, de unde se intoarce in Bulgaria. De la el ne ramane in limba slava, Cuvant panegeric al sfantului si cinstitului mare mucenic han cel Nou, in care se povesteste martirajul Sfantului loan cel Nou de la Suceava din anul 1300, cand a fost ucis de tatari in Cetatea Alba in urma intrigilor catolicului Rietz. Cronica lui Stefan cel Mare s-a pastrat la Miinchen intr-o traducere in limba germana. A fost dusa de o solie in Germania pentru a cere venirea unui medic german, care sa-i, trateze rana de la picior. Letopisetul de la Bistrita cuprinde in afara de cronica lui Stefan cel Mare si o alta mai mare de la descalecatul Tarii Moldovei (1359) si care ajunge pana la urcarea pe tron a lui Stefan cel Mare. Letopisetul de la Putna s-a pastrat intr-un grup de cronici la Kiev si a scris-o calugarul Isaia de la manastirea Slatina. Este o copie a originalului de la Putna. Cronica anonima s-a pastrat intr-o colectie de cronici rusesti. Este o varianta a cronicii de la Putna, dusa de solii lui Ivan al III-lea cneaz al Moscovei, care avea un tiu casatorit cu Elena, o fiica a lui Stefan cel Mare.Cronica moldo-polona a fost scrisa la curtea lui Alexandru Lapusneanu de un cunoscator al limbii polone (probabil un sol Brzeski Nicolae trimis al regelui Sigismund August). Cuprinde vechile cronici ale Moldovei, urmate de cronica lui Macarie> Cronica lui Macarie este scrisa de un calugar cu acest nume care ajunge egumen de Neamt, episcop de Roman in timpul lui Petru Rares. Scrie din porunca lui Petrii Rares. Reia cronica de la Putna" la care adauga evenimentele domniei lui Bogdan cel Orb si continua cu evenimente din timpul lui Stefanita, nepotul lui Stefan. Domnia lui Petru Rares este vag prezentata fara date precise. Cronica se incheie cu anul 1541. Cronica lui Eftimie, egumen al manastirii Neamt scrie din porunca lui Alexandru Lapusneanul. A fost episcop in Transilvania. Continua cronica de la Petru Rares, arata toate abuzurile fiului acestuia llias, care s-aiturcit, jefuind tara. Descrie in culori favorabile pe Alexandru Lapusneanu, ca domn evlayios, bun, milos, ctitor al manastirii Slatina.

Cronica lui Azarie care a fost calugar probabil la manastirea Golia. Reia cronicile Moldovei ele la descalecat, apoi o adauga pe aceea a lui Macarie si o parte proprie pina la "urcarea pe tron a lui Petru Schiopul din porunca caruia scrie. Toate aceste cronici au alcatuit izvoarele marilor cronicari moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, dar si primele modele narative. Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie. Ctitor al Manastirii (jurtea de Arges si Mitropoliei din Targoviste, Neagoe Basarab a dorit sa puna bazele unei culturi nationale in spirit renascentist. Cartea sa a fost redactata in limba slavona, pe care evlaviosul, instruitul si patriotul domn o cunostea. Cartea are unsprezece parti si cuprinde sfaturi cu caracter politic, militar dar si un mod de a modela in spiritul moralei crestine. El utilizeaza in acest sens Oglinzile domnitorilor si Ceasornicul domnilor, modele bizantine imitate de literaturile in limba slava. In prima parte, Neagoe sfatuieste pe fiul sau sa pazeasca poruncile lui Dumnezeu, caci nu-i va fi de nici un folos sprijinul imparatilor lumii, pe cand ajutorul lui Dumnezeu il va scoate din toate necazurile. Se folosesc argumente din viata regilor Saul si David, din ,yiata sfintilor Constantin si Elena, din romanul popular Varlaam si loasaf. Se intioduc parabole ca cea a privighetoarei, a celor doua cosciuge, a celor trei prieteni. In partea a doua sunt cuprinse sfaturi cu privire la guvernare dar incepe cu doua capitole, avand un continut religios: unul referitor la cinstirea sfintelor icoane si altul referitor la iubirea lui Dumnezeu. Cel mai liric capitol/este o meditatie pe tema fortuna labilis provocata de mutarea osemintelor mamei sale si a copiilor saf in criptele de la Arges. El il sfStuioste pe fiul sau sa cultive cu grija gradina boierilor si a slujitorilor sai. il invata cum sa primeasca solii, cum sa faca judecatile, cum sa inlature pizma si razbunarea, cum sa fie milostiv si indurator, cum sa organizeze armata pe campul de lupta. Cartea se incheie cu o rugaciune, cu acel "cuvant de iertare", pe care domnul il adreseaza fiilor sai. Samburele acestei carti il formeaza ideea monarhiei absolute de drept divin specifice lumii feudale. Principiile de,guvernare au la baza morala crestina. Functiile in stat sa le dea dupa vrednicie si sa le cumpaneasca bine. Discretia, prudenta, rabdarea, intelepciunea sa fie reguli de conduita. Cand primeste soli Curtea si domnul sa fie impodobiti de gala. Domnul sa nu raspunda nimic solului, sa se sfatuiasca cu boierii, sa se roage Mantuitorului si Maicii Preacurate sa-i dea gandul cel bun, sa-l discute cu boierii si apoi sa-l comunice solului. Sunt inserate fragmente din omiliile lui loan Hrispstomul si din Simion Monahul. Renasterea si Reforma - ecourile lor in spatiul carpato -dunarean. Renasterea este un curent european determinat de redescoperirea valorilor culturilor si civilizatiilor antice, care puneau in centrul lor omul sj nu pe Dumnezeu. Aceasta noua conceptie - omul ca centru al universului - a dus la aparitia umanismului, la, crearea unei culturi si. literaturi laice. in Moldova si Tara Romaneasca avem cateva momente semnificative ale Renasterii datorita activitatii unor domni luminati si patrioti. Stefan cel Mare a fost si un ctitor de cultura. in timpul sau se construiesc cetati, manastiri, si alte edificii. Apare stilul moldovenesc bine reprezentat de manastirile clin Bucovina dar mai ales din Manastirea Voronet, este scrisa cronica Tarii Moldovei. Activitatea lui va fi relua ta de alti voievozi, dintre care cel mai de seama este Vasile Lupu, in timpul caruia se zideste monumentul de la Trei Ierarhi din lasi, se intemeiaza Scoala Vasiliana, isi incepe activitatea o tipografie, apare Pravila aleasa, se introduce lima romana in cancelaria domneasca, avem activitatea mitropolitului Varlaam. In Tara Romaneasca domnul Neagoe Basarab zideste Curtea de Arges, scrie invataturile lui Neagoe Basarab cat re Jiul sau Teodosie. Dintre cei mai luminati domni munteni amintim pe Constantin Brancoveanu, care ctitoreste manastirea Horezu, construieste palatul Mogosoaia, apare stilul brancovenesc, se incepe munca pentru traducerea si tiparirea Bibliei de la Bucuresti. Reforma a fost o miscare contestatara religipasa impotriva bisericii catolice, care impunea o dictatura asupra tarilor din apusul Europei. Ecoul acestei miscari in tarile romane a constat in traducerea si tiparirea cartilor de cult in limba romana, introducerea limbii romane in oficierea cultului religios, in aparitia primelor clemente de viata culturala si literara in limba romana. Textele rotacizante. Textele rotacizante sunt prjmele traduceri de texte religioase in limba romana care s-au pastrat. Se numesc asa fiindca se caracterizeaza prin prezenta fenomenului fonetic al rotacismului, adica a folosirii consoanei rin locul consoanei n intre doua vocale (/urnira pentru lumina, b/re pentru bine) in cuvintele de origine latina. Fenomenul este prezent si astazi in Bucovina, unde au fost gasite. Teoria ca ele ar apartine zonei Maramuresului, unde este prezent rotacismul, nu este un argument. in Maramures nu au existat manastiri - focare de viata spirituala - ca in Bucovina. Elementele ardelenesti prezente in aceste texte au o explicatie foarte simpla. Este atestata prezenta in satul Voronet a unor grupuri de romani refugiati din Ardeal din cauza violentelor.persecutii maghiare. Codicele Voronetean a fost descoperit la Manastirea Voronet, in 1871, de catre Grigore Cretu. El cuprinde* partea de la sfarsitul ^Sfintei Evanghelii, Faptele Apostolilor si trei epistole, una a Sfantului apostol lacov si doua ale Sfantului apostol Petru. Textul a fost publicat pentru prima oara. in 1885. Originalul se pastreaza la Biblioteca Academiei Romane. Psaltirea Scheiana a fost donata de Sturza Scheianu Academiei Romane . Cuprinde Psalmii Tui David, Rugaciunea Anei, Cantarea lui Moise, Cantarea Sfintei Fecioare. Are 530 de pagini. Psaltirea Voronetiana a fost gasita de Simion Florea Marian. Se afla la Academia Romana. Ea da in paralel textul slavon si traducerea romaneasca. A fost publicata de Ovid Densusianu. Psaltirea Hurmuzachi a fost donata Academiei Romane de- Eudoxiu Hurmuzachi. Este o traducere deosebita de celelalte.