P. 1
Sociologia Ed 3

Sociologia Ed 3

5.0

|Views: 888|Likes:
Published by Adilu puff
Sociologia educatiei, anul III, MFC-CIG,
DOAR DACA ATI ALES MODULUL PEDAGOGIC
Sociologia educatiei, anul III, MFC-CIG,
DOAR DACA ATI ALES MODULUL PEDAGOGIC

More info:

Published by: Adilu puff on Feb 05, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2013

SOCIOLOGIA EDUCATIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

MULTIPLE CHOICE

1)

Momentul de inceput al sociologiei educatiei este considerat de majoritatea specialistilor: 1 2 3 publicarea postum, in 1922, a lucrarii Educatie si sociologie a lui E. Durkheim; folosirea pentru prima data in 1838 a termenului de catre filosoful pozitivist A. Comte; aparitia in 1893 a lucrarii Psihologia multimilor, scrisa de catre Gustave le Bon.

2)

Sociologia educatiei face parte din sistemul stiintelor educatiei, alaturi de: 1 2 3 religie; stiinta; psihologia educatiei.

3)

Emile Durkheim a numit educatia: 1 2 3 un fapt social coercitiv; realitate eminamente sociala, prin originile sale ca si prin functiunile sale; proces care depinde de sociologie, mai mult decat de orice alta stiinta.

4)

Primul obiect de cercetare al sociologiei educatiei a fost: 1 2 3 omul ca subiect al educatiei; institutia educationala si mediul sau de existenta; relatiile dintre sistemul educational si sistemul social, careia ii apartine.

5)

Din perspectiva teoriilor sociologice functionaliste, sociologia educatiei a fost propusa ca sociologie a: 1 2 3 studierii educatiei; relatiilor interpersonale; studierii institutiilor educatiei.

6)

Reprezentantii scolilor macrosociologice, concep sociologia educatiei ca: 1 2 3 o ramura a sociologiei care studiaza evolutia doctrinelor despre educatie; stiinta a fenomenului complex al scolii; un domeniu sociologic specializat, avand ca obiect principal de studiu analiza sociologica a educatiei.

1

7)

Cum considerati afirmatia - "domeniul de cercetare stiintifica al sociologiei educatiei are contururi care nu sunt inca pe deplin stabilite, iar continutul sau continua sa fie eterogen": 1 2 3 adevarata; falsa; partial adevarata.

8)

Care din urmatoarele trei afirmatii este corecta: 1 educatia constituie un proces foarte complex iar analiza sa trebuie realizata dintr-o multitudine de puncte de vedere, fiecare in parte vizand un anumit « decupaj » din realitatea educationala; educatia constituie un proces social, iar analiza sa trebuie realizata din perspectiva realitatii educationale; educatia constituie un proces similar altor fenomene sociale.

2 3

9)

Ancheta sociologica este: 1 2 3 metoda de cercetare a relatiilor cauzale dintre faptele, fenomenele si procesele sociale; metoda (dupa autori este o tehnica) prin care se ajunge la formularea de concluzii in urma studierii unor documente sociale; metoda de culegere a informatiilor, ce include tehnici si procedee interogative de tipul chestionarului sau interviului.

10)

Metodele proiective, utilizate in sociologia educatiei: 1 2 cauta sa extrapoleze in viitor rezultatele experimentale provenite din trecut si prezent; furnizeaza informatii asupra fenomenelor si proceselor studiate, la un moment dat; urmaresc in trecut factorii unei situatii actuale (metoda biografica de exemplu).

11)

Sursa principala a idealului si scopurilor educationale o constituie: 1 2 3 gandurile si faptele umane; teoriile stiintifice cu rang inalt de aplicare; structura realitatii sociale si necesitatile evolutiei ei economice, politice, stiintifice si culturale.

12)

Inceputul tuturor sistemelor scolare moderne este reprezentat de sistemul educational al: 1 2 3 revolutiei engleze (1642); revolutiei franceze (1789); revolutiei bolsevice (1917).

2

13)

Sistemul institutional al educatiei este constituit din: 1 2 3 ansamblul institutiilor de educatie si invatamant, organizate pe baza anumitor principii articulate functional; activitatea de educare a generatiilor tinere, care, si-a amplificat, cu timpul, considerabil eficienta; actorii educationali, persoanele care participa la educatie.

14)

Cea mai importanta organizatie si institutie sociala, cu rol educativ este: 1 2 3 familia; cultura; scoala.

15)

Abordarea sociologica a educatiei si a invatamantului implica: 1 cresterea masiva a volumului cunostintelor sistematice acumulate despre natura, societate si om, in toate domeniile stiintelor naturii, societatii si omului, concretizate in continua imbogatire a tezaurului cunoasterii umane, cu noi paradigme, teorii, concepte, metode si tehnici de investigatie; aparitia si multiplicarea continua a unor noi directii de dezvoltare a stiintei si a unor perspective inedite de abordare a existentei naturale, sociale si umane, care conduc la geneza unor noi „puncte de crestere” a stiintei si tehnologiei si la dezvoltarea intensiva a acestora; nu numai analiza si studierea relatiilor reciproce dintre societate si educatie ca subsistem al sistemului social global, ci si a relatiei educatiei cu celelalte subsisteme ale societatii – economice, politice, stiintifice, tehnice, si cultural-spirituale.

2

3

16)

Asigurarea unor evolutii armonioase si concordante intre stiinta, tehnologie, cultura si educatie, ca subsisteme ale sistemului social global constituie: 1 2 3 imbunatatirea continua a conditiilor si modernizarea activitatii de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica din sistemul national de educatie si invatamant; o preconditie fundamentala a infaptuirii idealurilor de formare si de pregatire a generatiilor tinere pentru asimilarea fundamentelor lumii in care traim; dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educatiei si invatamantului, in vederea cresterii eficientei si performantei pedagogice, economice si sociale a proceselor si activitatilor instructiv-educative.

3

17)

Sistemul obiectivelor educatiei permanente cuprinde: 1 cultivarea sistematica, la nivelul tuturor membrilor societatii, a intelegerii necesitatii si importantei propriei lor dezvoltari continue, in conditiile deschiderii constiente si participarii autentice a lor, la toate componentele proceselor educationale in care sunt antrenati si la care adera; abordarea personalitatii umane intr-o singura dimensiune a sa - educatia permanenta; asigurarea accesului tuturor la cunostintele si la mijloacele care permit aprofundarea si asimilarea problematicii socio-politice si cultural-stiintifice globale.

2 3

18)

Scopul principal al evaluarii sistemelor si a institutiilor de invatamant si educatie il reprezinta: 1 identificarea realizarilor, a disfunctionalitatilor si a factorilor care le genereaza, in vederea stabilirii de strategii, politici, programe si actiuni menite, pe de o parte sa se depaseasca situatiile negative, nedorite, iar pe de alta parte, sa se asigure avansul continuu al activitatii si vietii institutiilor educationale, in conformitate cu misiunea pe care o are fiecare in parte si sistemul in ansamblul sau; un proces complex care vizeaza atat activitatile instructive, domeniile si componentele unitatilor de invatamant, cat si evaluarea sistemelor de invatamant si de educatie in ansamblul lor; un domeniu complex si cu conotatii specifice, avand in vedere faptul ca, pe baza rezultatelor evaluarii se efectueaza clasificari si selectii si se iau hotarari cu privire la situatia institutiilor educationale si a oamenilor care lucreaza in aceste institutii.

2

3

19)

Relatiile intre educatie si societate constau azi in: 1 2 3 limitarea contributiei educatiei la reproducerea culturala a vechilor valori, atitudini si comportamente care, la randul lor perpetueaza inegalitatile dintre generatii; valorificarea deplina a resurselor pentru realizarea idealurilor dezvoltarii valorii personalitatii umane – telul fundamental al educatiei; un « debalans » intre cerere si oferta in domeniul educatiei.

20)

Efectele folosirii tehnologiilor informatice pentru educatie vor consta in: 1 afectarea natura muncii si determinarea inlocuirii anumitor tipuri de munca umana de catre masini, ceea ce se va reflecta in radicale transformari ale profesiunilor si mobilitatii profesionale, precum si in tipurile de abilitati si de competente necesare pentru exercitarea lor; crearea tuturor conditiilor si mijloacelor necesare pentru a fi in masura sa isi pregateasca membrii lor, astfel incat acestia sa dispuna de cunoasterea si competentele necesare pentru a participa cat mai activ si eficient in activitatea economica si in toate sferele vietii publice moderne, in viata politica si sociala, la toate nivelurile comunitatilor locale, nationale si internationale; reorganizarea proceselor educationale si a sistemelor institutionale ale educatiei si invatamantului.

2

3

4

21)

Sociologia educatiei este o disciplina stiintifica: 1 2 3 teoretica; aplicativa; teoretica si aplicativa.

22)

Sociologia educatiei face parte din sistemul stiintelor alaturi de: 1 2 3 fizica; pedagogie; chimie.

23)

Idealul educational isi are sursa principala in: 1 2 3 gandurile si faptele umane individuale; teoriile stiintifice cu grad inalt de aplicare; structura realitatii sociale si necesitatile evolutiei ei economice, politice, stiintifice si culturale.

24)

Inceputul sistemelor scolare moderne este reprezentat de sistemul educational al: 1 2 3 revolutiei engleze (1642); revolutiei franceze (1789); primului razboi mondial (1914-1918).

25)

Accesul liber la educatie este prevazut in : 1 2 3 Carta Natiunilor Unite; Declaratia universala a drepturilor omului; Tratatul Conferintei de pace de la Paris (1946).

26)

Proiectarea idealului uman al societatii viitoare va trebui sa se refere primordial la capacitatea omului de: A. B. C. D. 1 2 3 a “sti”; a „face”; a “fi”; a “deveni”. A+C+B A+B+C+D B+D

5

27)

Din perspectiva sociologiei educatiei, educatia este: 1 2 3 suma cunostintelor valabile transmise din generatie in generatie; actiunea sociala specifica; subsistem al sistemului social global.

28)

Sistemul social institutional al educatiei este constituit din; 1 2 3 ansamblul institutiilor de educatie si invatamant, organizate pe baza anumitor criterii articulate functional; activitatea de educare a generatiilor tinere, care si-a amplificat eficienta; actorii educationali; persoanele care participa la educatie.

29)

Şcoala ca organizatie si institutie sociala este: 1 2 3 un grup de indivizi care desfasoara un sistem de activitati grupate in jurul unor scopuri; organizatie sociala care are ca misiune de a produce si disemina cunoasterea; o institutie sociala creata pentru a produce profit.

30)

Sistemul de institutii sociale educative este format din: 1 2 3 familie, scoala, armata, biserica, mijloace de comunicare de masa; strada si grupul de prieteni; grupuri si grupari sociale constituite in vederea desfasurarii de activitati neconforme cu sistemul de valori sociale.

31)

Analiza sistemica a invatamantului si educatiei implica: 1 2 3 tratarea operationala a proceselor educationale; tratarea invatamantului si a educatiei ca sisteme sociale inchise; descrierea sistemului, identificarea structurii si functionalitatii si a relatiilor dintre componentele sistemului.

32)

Abordarea sociologica a raporturilor dintre stiinta, tehnologie, cultura si educatie se refera la: 1 2 3 relatiile reciproce dintre stiinta-tehnologie-cultura si educatie, ca subsisteme ale sistemului social global; relatiile dintre stiinta-tehnologie-cultura si educatie si societate; relatiile dintre indivizi, colectivitati sociale si educatie.

6

33)

Interdependentele dintre progresul tehnic, noile tehnologii si educatie se exprima in faptul ca: A. dezvoltarea tehnologica are puternice implicatii si un masiv impact asupra educatiei; B. reinnoirea si modernizarea continua a educatiei in concordanta cu nivelul de dezvoltare al stiintei si tehnologiei determina evolutii si dezvoltari in aceste domenii; C. dezvoltarea separata a stiintei si tehnologiei si a educatiei constituie o preconditie a infaptuirii idealului de formare si de pregatire a generatiilor tinere. 1 2 3 A A+B C

34)

Educatia permanenta reprezinta: A. continuitatea parcurgerii diferitelor forme de scolarizare pe parcursul intregii vietii; B. imbinarea unor forme institutionale, nonformale si informale de educatie pe parcursul vietii; C. primirea de influente educationale informale de-a lungul vietii. 1 2 3 A+B C A+B+C

35)

Emile Durkheim a definit educatia ca reprezentand: 1 2 3 un ritual; un produs exclusiv spontan al interactiunii dintre indivizii; un fapt eminamente social prin originile si functiunile sale.

36)

Factorii educatiei permanente sunt: A. B. C. D. E. 1 2 3 ampla si rapida dezvoltare economica; accelerata mobilitate sociala si profesionala si transformarile social-politice; progresul rapid al stiintei, tehnologiei si culturii; cresterea sperantei medii de viata a omului; scurtarea vietii, bunurilor si serviciilor. A+C+D B+E A+B+C+E

7

37)

Sprijinirea formarii si perfectionarii profesionale de catre educatia permanenta este determinata de: A. dezvoltarea stiintifica si progresul tehnic contemporan; B. mobilitatea profesionala din ce in ce mai accentuata si accelerata; C. noile caracteristici ale dezvoltarii socio-economice si culturale; D. cresterea duratei timpului liber; E. cresterea volumului nevoilor umane in societatea contemporana. 1 2 3 A+B+C D+E C+D+E

38)

elul principal al educatiei permanente in sprijinirea individului uman de a participa la viata sociala este: 1 2 3 „sa inveti cum sa inveti”; sa ajunga a fi „stapanul si autorul propriului sau destin”; „sa fie in masura sa devina”.

39)

In societatea cunoasterii si informatizarii, educatia permanenta trebuie sa indeplineasca cerinte noi: A. evaluarea permanenta si actualizarea obiectivelor fundamentale, continutului, metodelor si tehnicilor de actiune; B. imbunatatirea continua a infrastructurilor materiale, organizationale si manageriale ale sistemului educatiei permanente; C. crearea institutiilor care sa asigure procesul educatiei permanente. 1 2 3 A A+B C

40)

Coordonatele fundamentale ale investigatiilor privind evaluarea eficientei educatiei sunt: A. cercetarea eficientei directe a educatiei; B. cercetarea efectelor indirecte ale educatiei; C. cercetarea de sinteza (mixta) care imbina primele doua cai. 1 2 3 B+C B A+B

8

41)

Metodele propuse pentru masurarea gradului de indeplinire de catre educatie a functiilor sale economice si sociale sunt: A. B. C. D. E. 1 2 3 masurarea stocului de educatie; metoda analizei reziduale; metoda studiului de caz; metoda corelatiei simple; metoda biografiei sociale. A+B+D B+C C+D+E

42)

Evaluarea sistemului managerial educational se realizeaza pe urmatoarele planuri: A. B. C. D. E. 1 2 3 evaluarea individuala; evaluarea organismelor si echipelor manageriale; evaluarea proceselor manageriale; evaluarea unitatilor educationale in ansamblul sau; evaluarea infrastructurii unitatilor educationale. A+C E A+B+D

43)

Evolutiile si tendintele manifestate in educatia contemporana se refera la: A. B. C. D. E. F. G. 1 2 3 dezvoltarea invatamantului de masa; virtuala eliminare a analfabetismului; dezvoltarea invatamantului religios; generalizarea invatamantului superior; profesionalizarea fortei de munca; asigurarea premiselor necesare dezvoltarii sociale si economice; dezvoltarea personalitatii si realizarea umana. A+B+C+D E+F+G A+B+E

9

44)

In societatea contemporana relatiile dintre societate si educatie se caracterizeaza prin: limite in asigurarea egalitatii sanselor in materie de educatie; existenta unui „debalans” intre cerere si oferta in domeniul educatiei; discriminari educationale (rasiale, etnice, bazate pe sex, credinte etc.); ritmul crescut al schimbarilor din societate fata de cel din educatie; limite in contributia educatiei la reducerea disparitatilor si inegalitatilor economice si sociale dintre oameni; F. manifestarea unei discrepante in realizarea idealului educational fata de idealul social. 1 2 3 A+B+C+E D+E+F C+D A. B. C. D. E.

45)

Functia stiintifica primara a sociologiei educatiei este de a: 1 2 3 studia obiectiv si comparativ speciile distincte ale sistemelor sociale educationale; integra individul in mediul sau si a-i studia reactiile; tine cont de rolul ereditatii in acumularea informatiilor general-valabile.

46)

Faptul ca, in toate societatile educatia este modelata cultural si reglementata social arata ca ea este: 1 2 3 o parte a economiei si societatii; implantata in organizarea acestor societati; implantata in viitorul acestor societati.

47)

Cand un grup mare necesita numerosi membri noi si nu gaseste destui candidati satisfacatori, atunci exista o perioada intermediara in timpul careia candidatii se pregatesc pentru a deveni membri. Pregatirea se face sub conducerea unor membri activi, care, partial, sunt responsabili pentru rezultatele ei. Aceasta este originea a ceea ce poate fi numit: 1 2 3 ucenicie la locul de munca; educatie si cultura; educatia generala.

48)

Cand se dezvolta un limbaj scris, invatarea acestuia devine una din functiile: 1 2 3 educatiei scolare institutionalizate; educatiei familiale; invatamantului deschis la distanta.

10

49)

Fiecare membru al unui grup social trebuie sa invete sa se conformeze normelelor de cutuma, morale si juridice acceptate de grupul sau. Aceasta: 1 2 3 este functia binecunoscuta a educatiei; nu este functia educatiei; este functia educatiei si culturii de apartenenta la acel grup.

50)

Scopul explicit, aproape universal pentru apartenenta candidatilor la un grup este de a face ca viitorii membri ai grupului sa accepte si sa urmeze aceleasi modele culturale ca si cele pe care le urmeaza membrii actuali si sa devina membri loiali ai grupului. Aceasta reprezinta: 1 2 3 educatia permanenta; educatia generala; autodaxia.

51)

Acolo unde un larg grup social este dominat de o minoritate a membrilor, ultimii incearca sa regleze educatia astfel incat sa se mentina controlul intelectual autoritar asupra majoritatii. Aceasta se obtine prin: 1 2 3 gradarea educatiei; privatizarea educatiei; etatizarea educatiei.

52)

In timpurile recente, schimbarile in masura, complexitatea, organizarea si functiile grupurilor sociale au dus la unele schimbari in:

A educatia permanenta; B educatia scolara; C educatia generala.
1 2 3 A+B B+C A+B+C

53)

Procesul educational este incet si gradat : ucenicul invata printr-o imitare activa a maestrului, un fermier isi pregateste baiatul pentru rolul de fermier, o femeie isi pregateste fiica pentru a indeplini functiile esentiale ale femeii etc. Aceasta educatie se numeste: 1 2 3 ucenicie la locul de munca; educatie permanenta; « a invata prin a face ».

11

54)

Vechea functie a educatorilor se bazeaza pe: 1 2 3 pregatirea copiilor si adolescentilor pentru participarea activa la ansamblul societatii; pregatirea copiilor si adolescentilor pentru ocupatii speciale; cunoasterea stiintifica relevanta si continua.

55)

Intr-o societate relativ stabila, educatia este recunoscuta ca: 1 2 3 factor esential de stabilitate; factor esential al schimbarii; factor esential de informare.

56)

Procesul de socializare este un proces complex de control prin care copilul devine constient de: 1 2 3 valorile morale si cognitive; valorile morale si afective; valorile morale, cognitive si afective.

57)

Formele de socializare orienteaza copiii spre coduri de vorbire care controleaza accesul la semnificatii care sunt: 1 2 3 relativ independente fata de context; relativ independente sau dependente fata de context; relativ dependente fata de context.

58)

Ca urmare a transformarilor sociale caracteristice dezvoltarii tehnico-industriale, educatia devine intr-o masura din ce in ce mai mare, pregatire pentru un viitor: 1 2 3 previzibil; cunoscut; neprevizibil.

59)

In societati in care grupuri de interese economice, politice si ideologice concureaza si se confrunta unele cu altele, pentru fiecare grup luat in parte devine o chestiune vitala ce posibilitati de interventie sa-si lase deschise si cum sa-si asigure influenta asupra tinerei generatii. Acesta este cazul: 1 2 3 bisericilor, al sindicatelor, patronatelor, partidelor; tuturor organizatiilor de tineret; tuturor organizatiilor societatii civile.

12

60)

Sociologia educatiei cerceteaza educatia cu ajutorul: 1 2 3 obiectului ei de studiu; actorilor educationali, subiecti de facto ai educatiei; ipotezelor, categoriilor si metodelor sociologiei.

61)

Pentru motive care nu pot fi dezvoltate aici, se poate spune ca cel mai important factor de predispozitie, cu care copilul intra in scoala este: 1 2 3 gradul sau de independenta gradul sau de educatie gradul sau de socializare.

62)

In educatia de tip progresist, in colectivele de elevi, se pune mai mult accentul pe: 1 2 3 creativitatea si independenta actorilor educationali; legaturile traditionale directe elev – profesor; notarea formala a elevilor respectivi.

63)

Oamenii isi dezvolta puterea lor de a percepe critic modul lor de existenta in lumea in care se gasesc ei insisi; ei ajung sa vada lumea nu ca o realitate statica, ci ca o realitate in proces, in transformare, gratie educatiei: 1 2 3 narative; de depozitare; prin problematizare.

64)

Care din formele de educatie de mai jos face din receptorii educatiei, ganditori critici, bazandu-se pe creativitatea lor si stimularea adevaratei reflectii si actiuni asupra realitatii: 1 2 3 prin problematizare; dialogare; de depozitare.

65)

Este stiut ca media notelor scolare: 1 2 3 creste; ramane constanta; descreste.

13

66)

Şcoala, ca principala institutie cu rol educativ, trebuie sa dezvolte: 1 2 3 acumularea de cunostinte; acumularea de cultura; talente si aptitudini.

67)

Cercetari de specialitate demonstreaza ca diferentierea invatamantului, chiar daca incepe numai la 15 ani, intareste inegalitatea “sanselor” la nivel secundar. Se pare ca “cele mai bune rezultate din punct de vedere social au fost si sunt obtinute prin sistemul scolii”: 1 2 3 primare (generale); secundare (liceale); superioare (universitare).

68)

Cunoasteti care sunt categoriile socio-profesionale ale tatalui din care provin copii care urmeaza cel mai mult – procentual - invatamantul superior: 1 2 3 functionari si mici comercianti; profesiuni liberale si intelectuali; mestesugari si proprietari agricoli.

69)

Aflandu-se la baza multor teorii ale educatiei, postulatul dupa care fiecare diviziune a sistemului de invatamant pregateste elevii sai pentru genul de viata si activitatile economice proprii unei clase sociale date, joaca un rol deosebit, implicit sau explicit. Sub forma sa clasica, el consta in a admite ca scoala primara este pepiniera: 1 2 3 cercurilor conducatoare; muncitorilor manuali; clasei mijlocii.

14

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->