Sunteți pe pagina 1din 8

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

MONOPOLUL PE PIATA DISTRIBUTIEI DE GAZ METAN

Grupa 1047 Seria A

Introducere
In timp ce in anul 2005, germanii de la E.ON vindeau firmei CVC Capital Partners partea de servicii a E.ON Ruhrgas pentru o suma colosala, de 1,5 miliarde euro, in aceeasi perioada, statul roman vindea energie electrica din Moldova cu 100 milioane euro. Tranzactia a fost mai mult un schimb pentru cumpararea Distrigaz Nord SA Targu Mures cu 303 milioane euro. In acest mod, energia si gazul din Moldova a fost vandut cu jumatate de miliard euro, mai putin decat a fost vanduta Banca Comerciala Romana. Suma este derizorie in comparatie cu ce cumpara grupul german prin Europa. Metoda asa-zisei majorari de capital a fost folosita in toate cazurile de cumparari din Romania. In ceea ce priveste Distrigaz Nord SA, firma cu circa 1,2 milioane de clienti in 20 de judete, suma investita a fost de 303 milioane euro, insa procedeul urmat a fost identic: E.ON Ruhrgas a cumparat direct 30 la suta din actiunile societatii, in schimbul sumei de 125 milioane euro, si a participat cu 178 milioane euro la majorarea de capital, prin care a atins o cota de 51 la suta. Patronii de la E.ON incearca pe cai mai putin ortodoxe sa monopolizeze distributia de energie electrica si gaz metan in intreaga Europa, starnind reactii vehemente in mai multe tari europene. Numai in Romania, E.ON Ruhrgas detine jumatate din distributia de gaz metan, beneficiind de o subevaluare grosolana a Distrigaz Nord SA. Statul roman a cedat pachetul majoritar de actiuni ale Distrigaz Nord SA Targu-Mures contra unui pret derizoriu, de cateva zeci de ori mai mic decat cel real. Doar activele si terenurile detinute de germani in Romania depasesc cateva miliarde euro. Un exemplu clar este cel din Slovacia. Compania nationala de distributie a gazului metan din Slovacia, companie cam de marimea Distrigaz-urilor din Romania, a vandut 49 la suta din actiunile sale contra a 2,5 miliarde euro.

Obtinerea monopolului pe piata romaneasca si efecte


ANPROGAZ (Asociatia Nationala Profesionala din Sectorul Gazelor Naturale) a acuzat ca a pierdut 8 milioane de euro, de pe urma privatizarii Distrigaz Nord si a pozitiei de monopol detinut de E.ON, inclusiv pe activitatile conexe din domeniul gazelor naturale.Reprezentantii asociatiei au criticat modul in care a fost privatizata distributia de gaze naturale, pretul obtinut de stat, precum si facilitatile acordate E.ON Ruhrgas la privatizare. S-a amintit de exonerarea de la plata redeventei pentru retelele de gaz aflate pe teritoriul unei localitati, de la plata unor datorii de 17 mii de miliarde lei, insumate pentru ambele distributii, care reprezentau contravaloarea gazului vandut si neachitat catre agenti economici, in marea lor majoritate privati. Reprezentantul ANPROGAZ , Niculae Havrilet,a acuzat, de asemenea, E.ON GAZ de obtinerea unei facilitati, post-privatizare, care ii lasa fara obiect de activitate pe IMM-istii axati pe proiectare si executie in domeniul gazelor naturale. Aceasta facilitate care a declansat revolta agentilor economici autorizati in sectorul gazelor naturale este o procedura interna a Distrigaz Nord prin care se organizeaza activitatea privind accesul solicitantilor la sistem. Aceasta procedura interna trebuia conceputa in conformitate cu Hotararea de Guvern nr. 1043/2004, hotarare care stabileste Regulamentul privind accesul la sistemul de distributie a gazelor naturale. Procedura interna a Distrigaz Nord nu respecta in totalitate acest Regulament. Ba mai mult, incalca si alte legi care reglementeaza concurenta, eliminarea abuzului de pozitie dominanta si protectia consumatorului. Havrilet spune ca prin emiterea HG 1043 E.ON a obtinut o pozitie dominanta pe piata, avand monopol si asupra activitatilor conexe din domeniu. Prin aceasta prevedere, E.ON, spre exemplu, poate apela la un operator privat pentru un proiect sau pentru executia unui bransament, doar daca angajatii E.ON nu se descurca, ceea ce, logic, ca se intampla rareori. Asupra practicilor E.ON, reprezentantii ANPROGAZ au aratat ca au sesizat Consiliul Concurentei pentru abuzul de pozitie dominanta al proprietarilor distributiei de gaz, doar ca cei din Consiliu au refuzat sa ii ancheteze. De altfel, acelasi Consiliu al Concurentei avizase favorabil preluarea obligatiilor restante ale Distrigaz Nord si Sud la datoria publica, cu toate ca

suportarea de catre stat a contravalorii gazului pentru n-agenti economici sar fi putut lejer incadra la ajutor de stat. Practic, Distrigaz Nord incearca sa inlature agentii economici autorizati de ANPROGAZ, iar tot ce inseamna acces la sistemul de distributie a gazelor naturale sa se faca numai si numai prin Distrigaz Nord sau prin alte firme clientelare. Incepand cu luna septembrie a anului trecut, instalatiile de racordare la gazele naturale sunt realizate exclusiv de catre Distrigaz Nord SA Targu-Mures, ceea ce contravine textului de lege, care prevede ca aceste instalatii pot fi realizate atat de operatorul de distributie (in speta, Distrigaz Nord SA Targu-Mures), cat si de catre agenti economici privati, autorizati in acest sens. Din septembrie si pana in prezent, firmele particulare autorizate au suferit pierderi materiale considerabile. Mai precis, aplicarea abuziva a prevederilor HG 1043, a facut ca aceste pierderi sa ajunga la peste 8 milioane de euro. In plus, toate aceste firme platesc an de an tarife imense catre Guvern, pentru obtinerea autorizatiilor de lucru. Iar la fiecare doi ani platesc mii de euro pentru obtinerea certificatelor de calitate in conformitate cu normele europene. Nicolae Havrilet este de parere ca aceasta procedura interna a Distrigaz Nord SA trebuia pusa la dispozitia ANPROGAZ, intrucat activitatea de distributie a gazelor naturale este serviciu public, iar Legea 52/2003 reglementeaza transparenta decizionala in domeniu. O alta lege incalcata de Distrigaz Nord este Legea 10/1995, privind calitatea in constructii. Atunci cand lucrarile sunt proiectate, verificate, executate si apoi receptionate de salariatii Distrigaz Nord, apar situatii de abuz de pozitie dominanta sau chiar santaj la adresa consumatorului. In plus, este calcat in picioare dreptul consumatorului de gaz de a alege firma care sa-i execute lucrarile. Mai mult decat atat, viitorul beneficiar al gazului nu are voie nici sa negocieze valoarea lucrarilor si nici termenul de executie, acestea fiind impuse de catre operatorul sistemului de distributie, adica de Distrigaz Nord. Adresa trimisa de Nicolae Havrilet conducerii Distrigaz Nord, in decembrie, anul trecut, a primit raspuns din partea directorului general al companiei, Virgil Metea, abia dupa cinci luni. Intr-o scrisoare datata din 3 aprilie 2006, directorul Metea spune ca toate acuzatiile referitoare la incercarea Distrigaz Nord de a monopoliza accesul la sistemul de distributie a gazelor naturale sunt "lipsite de suport si demonstreaza inca o data ca nu cunoasteti realitatea". Metea este de parere ca, prin oferirea unui pachet de servicii complet de catre societate, interesele clientilor Distrigaz Nord nu au fost

"distorsionate, asa cum gresit a fost interpretat, mai ales ca acest pachet este indisponibil unui alt agent economic". Si pentru a-i asigura pe agentii economici autorizati ca Distrigaz Nord nu face monopol, directorul Metea a concluzionat ca activitatea de acces la sistemul de distributie a gazelor naturale a companiei a fost audiata de catre inspectorii teritoriali ai ANPROGAZ , iar acestia "nu au sesizat nici unul dintre aspectele reclamate". "Distrigaz Nord practica actiuni exclusiviste, tratamente preferentiale, prestari de munca la negru si chiar santaj, toate in detrimentul agentilor economici parteneri si, in ultima instanta, indreptate impotriva consumatorilor. Atunci cand lucrarile sunt proiectate, verificate, executate si apoi receptionate de salariatii Distrigaz Nord, apar situatii de abuz de pozitie dominanta. In plus, este calcat in picioare dreptul consumatorului de gaz de a alege firma care sa-i execute lucrarile" - Nicolae Havrilet, membru al Consiliului Consultativ al Asociatiei Nationala Profesionala din Sectorul Gazelor Naturale (ANPROGAZ)

Strategia E.On
Atunci cand E.ON a cumparat Ruhrgas, Guvernul german si-a luat masuri de precautie. Astfel, daca E.ON Ruhrgas ar urma sa fie achizitionat de o terta companie, Guvernul de la Berlin poate obliga concernul german sa-i cedeze toate activele apartinand distributiei de gaz metan, "daca se considera ca pot fi prejudiciate interesele strategice ale tarii". Daca, sa presupunem, o companie straina ar dori sa achizitioneze peste 50% din actiunile E.ON Ruhrgas, Guvernul german ar interveni si nu ar permite aceasta tranzactie. Guvernul nostru nu numai ca a permis-o, dar a si oferit Distrigazurile nemtilor, respectiv francezilor prin Gas de France.In plus, desi nemtii au cumparat doar Distrigaz Nord, din oferta de cumparare inaintata de E.ON Ruhrgas catre grupul energetic spaniol Endesa reiese ca Ruhrgas ar avea operatiuni pe intregul teritoriu al Romaniei. In sud nu opereaza insa Ruhrgas, ci Gas de France. Pe harta respectiva (documentul poate fi accesat online pe site-ul de internet al concernului german) mai figureaza ca fiind controlate integral de germani, din punct de vedere al distributiei de gaz

metan si energie electrica, si alte tari in care E.ON Ruhrgas nu detine controlul principalilor operatori. Un exemplu ar fi Ungaria. Aici Ruhrgas controleaza compania de profil maghiara MOL Rt, insa aceasta deserveste putin peste jumatate din clientii maghiari. Ceilalti sunt aprovizionati in principal de compania EMFESZ Kft, in actionariatul careia E.ON Ruhrgas nu se regaseste, dupa cum reiese din comunicatul purtatorului de cuvant al EMFESZ, Boris Shestakov. Controlate integral de nemti mai apar, pe harta cu pricina, si tarile baltice. In nici unul dintre acesti operatori Ruhrgas nu detine controlul majoritatii actiunilor. La ora actuala, dupa "privatizarile" de acum un an si jumatate, compania Distrigaz Nord e controlata de E.ON Ruhrgas, iar Distrigaz Sud, de Gas de France. Daca se studiaza cu atentie operatiunile din Europa ale celor doua concerne, se poate lesne observa ca avem de-a face cu un cartel al gazului, in care germanii si-au dat mana cu francezii pentru a acapara o felie cat mai consistenta din piata. Referitor la privatizarea companiei de distributie a gazului metan din Slovacia (SPP), coincidenta (sau nu) face ca pachetul de 49% din actiunile SPP sa fie detinut acum, in proportii egale, de Gas de France si de Ruhrgas. Iar astfel de exemple mai sunt. Faptul ca licitatiile pentru cele doua Distrigazuri romanesti au fost "castigate", una de E.ON Ruhrgas, alta de Gas de France, credem ca nu e deloc intamplator. Planurile nemtilor sunt extrem de ambitioase. Au reusit sa-l atraga de partea lor chiar si pe ex-cancelarul Gerhard Schrder, caruia i-au oferit un salariu de nabab (circa 50.000 de euro lunar), pentru a-l convinge sa accepte postul de presedinte al Consiliului de Administratie al firmei nord-european Gas Pipeline Company (NEGP), companie infiintata de E.ON Ruhrgas (49%) si rusii de la Gazprom (51%), cu scopul de a construi o conducta de gaz care sa lege Rusia de Germania, ocolind celelalte tari europene.In fruntea NGEP cei de la Ruhrgas l-au numit pe fostul sef al STASI (serviciul de spionaj al fostei Germanii comuniste), Mattias Warnig, prieten declarat al lui Vladimir Putin. De asemenea, potrivit presei scandinave, in conducerea companiei estoniene Eesti Gaas Tallinn (unde Ruhrgas are 33,67% din actiuni), nemtii au impus cativa fosti agenti ai KGB.

Antecedente

In februarie, anul acesta, germanii au facut publica o oferta de preluare, in schimbul a peste 29 de miliarde de euro, a pachetului majoritar de actiuni Endesa, cel mai mare furnizor de energie (electrica si gaz metan) al Spaniei, cu operatiuni in mai multe tari europene si din America Latina. Oferta nemtilor a starnit un scandal urias in Spania. Premierul spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, a declarat ca "sectoarele de importanta strategica, asa cum sunt cele energetice, trebuie sa ramana sub controlul companiilor spaniole". Guvernul de la Madrid a si operat deja unele modificari legislative, care sa nu permita nemtilor sa cumpere Endesa. De altfel, conducerea companiei spaniole a si anuntat ca a respins oferta de cumparare a concernului german. Nemtii de la Ruhrgas s-au plans organismului UE care reglementeaza piata comuna europeana, acuzand Guvernul de la Madrid de "practici neconforme cu regulile unei piete libere", insa Executivul spaniol a replicat: "Ceea ce e legal si bine pentru Germania e la fel de legal si pentru Spania. Interesele strategice ale tarii nu se pot negocia la Bruxelles", a replicat Jose Montilla, ministrul spaniol al Industriilor, cu trimitere la masurile protectioniste luate de Guvernul german pentru pastrarea controlului asupra distributiei de gaz metan in Germania. Mai simplu spus, nemtii i-au acuzat pe spanioli pentru ca au luat exact aceleasi masuri pe care chiar Executivul de la Berlin le luase in urma cu cativa ani, in exact acelasi scop. Interesant este faptul ca presedintele Consiliului de Administratie si directorul general al concernului E.ON Ruhrgas, Wulf Bernotat, declara imediat dupa lansarea ofertei publice de preluare a grupului spaniol Endesa ca a primit "semnale incurajatoare" de la conducerea Endesa. Exact in aceeasi zi, presedintele Endesa, Manuel Pizarro, declara ziarelor spaniole La Vanguardia si El Pais ca "oferta E.ON Ruhrgas este extrem de avantajoasa" pentru Endesa. A doua zi insa, sub presiunea opiniei publice si a presei iberice, Pizarro a spus ca pretul oferit pentru Endesa "nu reflecta valoarea reala a companiei". Ziarele spaniole au dezvaluit ca Pizarro avusese mai multe intalniri secrete cu conducerea E.ON Ruhrgas, la finele carora a fost "convins" sa faca lobby in favoarea ofertei avansate de germani si l-au acuzat pe acesta ca face, deloc dezinteresat, jocul nemtilor. La inceputul acestui an, conducerea concernului german a fost in centrul atentiei opiniei publice nemtesti, dupa ce Parchetul din Kln a anuntat ca a declansat o ancheta penala privitoare la o serie de ilegalitati comise de maimarii E-ON Ruhrgas. Acuzatiile aduse de anchetatori vizeaza acte grave de coruptie, cum ar fi oferirea de diverse stimulente (prime, excursii in locuri exotice etc.) pentru potentiali parteneri de afaceri ai nemtilor de la E.ON

Ruhrgas. Pana si cancelarul Germaniei, Angela Merkel, si-a exprimat dezacordul fata de practicile conationalilor sai si a criticat cu severitate, in mai multe luari de pozitie publice, practicile conducerii E.ON Ruhrgas.

Concluzii
Dezavantajul privatizarii distributiei de gaz ar fi chiar structural: inlocuirea unui monopol natural de stat cu unul privat. Consecintele acestor "privatizari" extrem de dubioase le poate simti fiecare.Romanii platesc cele mai scumpe facturi de gaz din Europa, desi Romania produce chiar mai mult gaz decat Germania, la cel mai mic pret de productie de pe continent Argumentul vehiculat de lumea mai putin informata si chiar de o parte a presei este ca UE ne cere gaz si curent mai scump pentru ca si noi sa ne aliniem la preturile lor, asta e adevarat doar in parte: UE a cerut doar ca gazul produs de noi sa se vinda la acelasi pret cu cel din import. UE cere doar ca preturile de livrare sa acopere costurile, in totalitatea lor, adica sa nu se mai asigure subventii generalizate. Nu poate fi vorba de nici o aliniere, din moment ce, chiar in tarile din interiorul Uniunii Europene, exista diferente majore de pret. Alte tari europene au refuzat sa opereze astfel de privatizari, pastrand controlul asupra resurselor energetice. In Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria, Spania si Slovacia, energia electrica si gazul metan se afla sub controlul statului sau al unor companii autohtone. Pana si in Germania e la fel. In Romania insa, "privatizarea" distributiei de gaz metan s-a soldatcu cedarea pachetelor majoritare de actiuni aproape pe gratis (potrivit unui specialist de la Distrigaz Nord SA Targu-Mures, numai terenurile si imobilele din proprietatea companiei valoreaza mai mult decat a platit Ruhrgas pentru pachetul majoritar de actiuni).Romania si-a pierdut si bruma de independenta energetica pe care-o mai avea, ajungand practic, din acest punct de vedere, la cheremul strainilor.