Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE TIINE POLITICE, SOCIOLOGIE I RELAII INTERNAIONALE

Asistenta sociala a mamelor adolescente

GHEORGHE ROXANA-IRINA

Asistenta sociala a mamelor adolescente Probabil adolescenta din viata fiecaruia dintre noi a fost si va fi perioada cea mai plina de contradictii si de o insiruire plina de evenimente tumultoase, evenimente care atunci cand sunt analizate ni se par ca au fost intr-adevar niste nebunii specifice varstei. Particulariznd cazul Romniei, vrsta majoratului este de 18 ani, ceea ce presupune dobndirea capacitii depline de exerciiu, conform articolului 38 din noul Cod Civil. Prin cstorie minorul dobndete capacitatea de exerciiu la vrsta de 16 ani, cnd exist avizul Direciei generale de asisten social i protecia copilului din respectiva unitate administrativ-teritorial. Un element de noutate l constituie introducerea articolului 40 care prevede c pentru motive temeinice, instana de tutel poate recunoate minorului care a mplinit vrsta de 16 ani capacitatea deplin de exerciiu. Conform definiiei date de Organizaia Mondial a Sntii, prin adolescen se nelege orice tnr cu vrsta cuprins ntre 15 i 19 ani. Adolescent fiind, individul este tentat de a face parca cat mai multe nebunii, nebunii care variaza in functie de societatea contemporana, de nivelul de dezvoltare si de evolutie. Astfel, intr-un mod independent vointei noastre, ajungem sa fim partizanii tacuti ai unei societati care se afla intr-o continua schimbare, evolutie si modernizare. Notiunea de familie a capatat si ea o alta interpretare, termenul de familie monoparentala devenind tot mai des intalnit in societate si datorita proliferarii alternativelor de viata la casatorie, considerate tot mai normale in cadrul acestei societati. Sarcina timpurie atunci cnd apare n cadrul cstoriei rareori este privit ca o problem. Din potriv este vzut ca o binecuvntare pentru tnra femeie cstorit, indiferent de vrsta deoarece aste o dovad a fertilitii ei. Sarcina n afara cstoriei, pe de alt parte este perceput diferit n funcie de mediul social. De multe ori sarcina este recunoscut de tat i si este urmata apoi de cstorie. n cele mai multe societi sterilitatea este privit cu dispre prin urmare este de dorit ca o femeie s dovedeasc fertilitatea nainte de cstorie. Sarcina adolescentei indiferenta dac este n cadrul cstoriei sau nu este prin urmare acceptat de multe societi.

Totui n tarile islamice situaia este privit ntr-o lumin complet diferit. Relaiile sexuale nainte de cstorie sunt condamnate pe scar larg iar familiile accept cstoriile foarte devreme tocmai pentru a evita apariia sarcinilor n afara cstoriei. (Locoh, Therese, 2000). n Romnia comunitile rome sunt cele care adopt, n special, stilul tradiional de via (Moisa, 2000), i tind s ncheie cstoriile la o vrst mult mai fraged dect cele pe care le ncheie indivizii de alt etnie, de aici rezultnd o rat crescut a natalitii (dubl fa de rata natalitii la nivel naional) i, implicit, rate crescute ale natalitii premature, respectiv ale mortalitii infantile (neonatale si postnatale). (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 2000) Pentru unele dintre femei, aflarea faptului ca sunt insarcinate este un motiv de fericire, probabil unele dintre cele mai fericite. In schimb, pentru unele femei, sarcina poate fi o veste trista deoarece multe dintre ele nu sunt pregatite pentru acest moment, pentru acest eveniment, deaorece nu sunt casatorite si pe deasupra mai sunt si niste adolescente. Viitoarea mama adolescenta se afla astfel intr-un dublu conflict: cu sine, cu temerile proprii legate de viitor, si cu persoanele apropiate, fiind nevoita sa faca fata reprosurilor, mustrarilor, supararii acestora. Intraga viata a fetei se schimba din acel moment. Continuarea studiilor devine dificila, sau chiar imposibila, fata aflandu-se astfel in imposibilitate, fie si temporara, de a-si continua educatia. Cele mai multe dintre aceste tinere renunta la scoala si nu isi mai reiau niciodata studiile, fapt care prevesteste esecul profesional de mai tarziu si sentimentul ratarii personale. O alta problema care intervine este dificultatea dobandirii propriei independente. Adolescenta este o etapa in sine catre autonomie, care in acest caz este intrerupta de venirea pe lume a unui copil. Fata se afla brusc in fata unor responsabilitati uriase, pe care trebuie sa si le asume. Calea catre sine este intrerupta de grija pe care o solicita copilul. Din acest motiv, de multe ori, mamele isi proiecteaza sentimentele de ostilitate asupra acestuia, ajungand chiar sa-l considere vinovat de faptul ca nu mai au libertatea pe care o doresc.

Sunt dependente de sprijinul familiei, fiind incapabile sa se intretina pe sine si copilul, mai ales in cazul in care tatal nu isi asuma responsabilitatea care ii revine. Riscuri de sanatate asociate cu sacina in adolescenta nu se datoreaza atat varstei tinere a mamei, cat conditiilor psihosociale si fizice in care decurge sarcina. Adolescentele care sunt insarcinate, mai ales daca nu au sustinerea familiei, sunt expuse riscului de a nu primi ingrijirea prenatala adecvata. Ingrijirea prenatala este critica, mai ales in primele luni de sarcina. Consultatiile si analizele prenatale au ca scop detectarea problemelor medicale, atat la mama cat si la bebelus, monitorizarea cresterii si dezvoltarii bebelusului, ceea ce face posibila interventia rapida a specialistilor in cazul aparitiei unor complicatii. Vitaminele prenatale care contin acid folic, ce in mod ideal ar trebui luate inca inainte de inceperea sarcinii joaca un rol cheie pentru a preveni aparitia anumitor defecte congenitale, cum sunt defectele de tub neural.Doar la adolescentele-mame cu varsta de pana in 15 ani problemele de sanatate se datoreaza cu preponderenta varstei biologice fragede. Tinerele adolescente care raman insarcinate sunt predispuse la o serie de probleme medicale - intre 11 si 16 ani organismul este in continua dezvoltare si structura osoasa nu este inca maturizata. Acest lucru poate duce la traumatizarea si ranirea coloanei vertebrale si a oaselor pelvice, ceea ce inseamna un posibil handicap pentru viata intreaga. Afectiunile relationate cu sarcina in adolescenta sunt anemia, infectiile cu transmitere sexuala, hemoragia postnatala si bolile psihice. Adolescentele care au nascut sunt predispuse la aparitia depresiei postnatale. Aproximativ 65% dintre cazurile de fistula perianala apar la adolescente, iar rata mortalitatii in urma complicatiilor la nastere este mult mai mare la adolescente decat la femeile mature. Sarcina si nasterea reprezinta un stres imens pentru un organism tanar, aflat in formare. In plus, multe dintre tinerele mame nu au parte de ingrijire medicala, cel putin in primele luni de sarcina, fie pentru ca sunt speriate, nu isi dau seama ca sunt insarcinate, fie pentru ca pur si simplu nu accepta realitatea. In fiecare an, in lumea intreaga, aproximativ 2, 5 milioane de adolescente sufera o intrerupere de sarcina in conditii de sanatate precare.

Sarcina in perioada adolescentei nu este periculoasa doar pentru mama, ci si pentru bebelus, acesta fiind de cele mai multe ori "sortit" sa se nasca prematur, cu o greutate mai mica decat normalul sau cu defecte congenitale. De multe ori nou-nascutul nu supravietuieste, iar in caz contrar prezinta un risc crescut pentru aparitia unor afectiuni fizice sau mentale pe termen lung. Rata mortalitatii la nastere sau in prima saptamana de viata este cu 50% mai mare la bebelusii cu mame adolescente decat la cei avand mame cu varsta de 20 -29 ani. Daca mama este infectata cu o boala cu transmitere sexuala, afectiunea se poate transmite la bebelus, cu consecinte dezastruoase. Totodata adolescentele sunt mai predispuse la consum de tutun si alcool in timpul sarcinii, precum si la o alimentatie nesanatoasa, ceea ce poate produce imbolnavirea fatului. Consilierea mamei adolescente sau a tinerelor mame ,inca din timpul sarcinii si in special in cadrul maternitatii ,reprezinta una din multiplele forme de prevenire a dificultatilor si chiar a crizelor ce pot fi generate de aparitia unui copil nedorit. In viata unei mame singure care locuieste pe o perioada de timp intr-un centru maternal, un rol important il are asistentul social. Indatoririle si obligatiile pe care le are un asistent social sunt reglementate prin lege, si anume prin legea . Rolul asistentului maternal din centru este acela de a veni in intampinarea nevoilor fizice, emotionale si spirituale ale mamelor necasatorite. Centrul, si implicit asistentul social indeplineste nevoile mamei prin asigurarea unui mediu iubitor, linistit si sigur in care o mama singura poate sa isi analizeze trecutul si sa ia decizii cu privire la viitorul ei de reintegrare in viata sociala, decizii foarte importante deoarece este in joc viata ei si viata copilului ei. Pentru deciziile pe care trebuie sa le ia nu exista raspunsuri usoare: perspectiva cresterii copilului de una singura sau casatoria, fiecare dintre ele prezentand setul ei de provocari. Aici intervine din nou rolul pe care il are un asistent social, in indrumarea mamei in procesul luarii deciziei corecte cat si punerea ei in practica intr-un mediu sanatos, care va aduce cu sine speranta, si un nou viitor, viata pentru copil si un nou inceput pentru mama. Asistentul social nu trebuie sa uite ca este importanta recuperarea intregii persoane umane. Ar fi o greseala din partea asistentului social de a trata doar trupul

mamei si de a neglija sufletul ei, psihicul acestor adolescente care sa nu uitam ca sunt intr-o perioada dificila a acestui ciclu de viata pe care il are un individ de trait pe pamant. Psihicul lor este ,,bombardat" din doua directii si anume: prima ca sunt niste adolescente care sunt intr-un stadiu de dezvoltare si de aflare a identitatii si a rolului lor pe pamant, iar cea de-a doua este cea ca au devenit niste mame sau sunt pe cale de a deveni. A ajunge o mama singura este o problema care va afecta toate aspectele vietii, motiv pentru care recuperarea trebuie sa se realizeze la toate nivelele afectate: spiritual, social si afectiv. Asistentul social are un rol de consiliator si de educator pentru aceste tinere debusolate care au nevoie de ajutor si de indrumare. Un sentiment care apare atunci cand vorbim despre o mama singura este cel de izolare fata de tot ce se petrece in jurul lor, sentiment care poate fi vindecat numai atunci cand persoana este implicata intr-o anumita ocupatie. Asistentul social incurajeaza mamele singure si sunt sustinutesa isi continue educatia printr-un suport material. Cele care nu au nici o calificare sunt sprijinite prin Centrul Vocational (cursuri gratuite de croitorie si calculatoare) sa isi descopere o vocatie. Cele care deja au dobandit o meserie sunt ajutate de catre asistentul social sa isi caute un loc de munca corespunzator pentru asi putea intretine singura copilul. Activitatile de consiliere si de educare pe care le realizeaza asistentul social trebuie sa aiba rolul de a responsabiliza mama fata de copil. Ea trebuie sa fie constinenta inca de la inceput ca responsabilitatea fata de copil ii va reveni ei in totalitate. Acest rol de acompaniere, responsabilizare si consiliere specializata pe care trebuie sa il indeplineasca asiastentul social este inpartit cu ceilalti membri din echipa de munca si anume:coordonator de program, medic, etc. In vederea reintegrarii mamei singure, asistentul social are un rol foarte important deoarece el nu lucreaza numai cu mama si copilul carora le ofera gazduire si asistenta de specilaitate, ci el are un rol important de a-i implica in acest proces de reintegrare a adolescentei mame singure si pe parintii fetei si ceilalti membrii ai familiei largite(bunici, frati, etc.) si nu in ultimul rand tatal copilului care trebuie sa isi asume responsabilitatea.

Deci tanara este ajutata sa isi reconstruiasca legaturile fundamentale si sa ofere copilului pe care l-a adus pe lume un cadru ideal de dezvoltare si de crestere. Deasemenea o orientare corecta si oportuna a tinerelor spre cabinetele de planificare familiala si dezvoltarea simtului de responsabilitate materna a acestor adolescente fata de propriile decizii si fata de optiunea de a pastra o sarcina, reprezinta inca una dintre strategiile preventive utilizate de asistentul social. Abandonarea copiilor (la natere) reprezint o modalitate rudimentar de gestionare a naterilor nedorite sau neacceptate din cauze culturale sau/i economice. Prezena sau persistena lor n societile moderne este generat de absena unor servicii, de funcionare a unor instituii sau de absena culturii utilizrii lor. O buna consiliere in cadrul maternitatii acordata mamelor adolescente cu reale tendinte de abandonare a copilului, precum si a acelora care provin din familii numeroase si sarace,continuarea vizitelor la domiciliu de catre asitentul social si sprijinirea emotionala a ambilor parinti constituie o parte integranta a programului specific de asistenta sociala pentru tinerele cupluri,pentru familiile tinere dar si pentru familiile monoparentale care au nevoie de pregatire pentru preluarea responsabilitatilor ,a drepturilor si obligatiilor parentale. Reintegrarea sociala este cea mai importanta in viata unui individ care a fost exclus sau inlaturat dintr-o societate. Aceste adolescente nu putem sa spunem ca au fost excluse dar dupa evenimentele petrecute in viata unora dintre ele, putem sa spunem ca au fost inlaturate din viata familiei. Este foarte importanta restabilirea legaturilor deaorece este nevoie de o dezvoltare armonioasa a mamei si a copilului ei si desigur de asemenea sa isi continue studiile sau sa lucreze.

Bibliografie http://www.romedic.ro/sarcina-la-varsta-adolescenta-0C1304 http://www.scribd.com/doc/69869069/Adolescent-A-Versus-ate http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2012/sociologie/Rezumat %20romana%20Monica%20Ghitiu.pdf http://cluj2010.files.wordpress.com/2010/08/paper-ana-maria-dumitrescu-ro.pdf http://www.nou-nascuti.ro/ghidul-parintilor/mame-adolescente.html http://www.scritube.com/sociologie/asistenta-sociala/REINTEGRAREA-SOCIALA-AADOLESC74134.php Ilut, Petru, Familia, cunoastere si asistenta, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1995 Ion, Dumitrescu, Nicolae Andrei, Aspiratii si atitudini in adolescenta, Editura Albatros, Bucuresti, 1983 Ion, P.,Filipescu, Adoptia si protectia copilului aflat in dificultate, Editura All Educational, Bucuresti,1997 Luca, V., Diagnostic si conduita in sarcina cu risc crescut, Editura Medicala, Bucuresti, 1989 Marginean, I., coord., Tineretul deceniului unu. Provocarile anilor 90, Editura Expert, Bucuresti, noiembrie 1996 Mihai, Stoian, Planeta ,,adolescenta", Editura Albatros, Bucuresti, 1980