Pielea
Structura si fiziologia
Pielea
Este un invelis membranos, flexibil,protector si autoreceptor, care acopera in intregime corpul. Este cel mai intins si mai accesibil organ Protejeaza organismul fata de factorii de mediu ostil (microorganisme, agenti chimici,radiatii UV) Se opune pierderii necontrolate a unor substante biologice vitale - apa Organ activ si elastic, rezistent la caldura si umiditate Regulator termic pentru organism (raceste sau retine caldura in functie de necesitati , astfel pastreaza temperatura constanta) Are rol protector impotriva socurilor mecanice Functie metabolica sintetizeaza Vit D (in epiderma )
Funciile pielii
funcia de aprare, mpiedic ptrunderea unor ageni patogeni n organism (bacterii, substane toxice, radiaii) funcia termoregulatoare la meninerea unei temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii reduce temperatura prin evaporarea apei din sudoare, la o temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de pr se zbrlesc pielea avnd aspectul de piele de gsc. funcia de aprare fa de razele UV, la om stratul cornos absoarbe i reflect cam 50% din radiaii, absorbirea radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din piele - melanin producnd bronzarea pielii; la o expunere extrem la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele. pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este folosit de chirurgie n transplanturi. funcia imunologic a pielii este realizat de celulele Langerhans din piele. funcia de organ de sim este una din funciile de comunicare a pielii cu mediul nconjurtor, aceasta fiind ndeplinite de receptorii: de durere de presiune termoreceptorii receptorii la ntindere receptorii tactili sunt mai dei la buze, degete, limb, sfrcul mamelei, organele genitale externe (corpusculii Meissner i celulele Merkel).
Structura
Hipoderm Derm Epiderm
In hipoderm gasim:
1. 2. 3. 4. Glomerulii glandelor sudoripare Bulbii pilosi Elemente nervoase Reteaua vasculara hipodermica
Derm
Stratul de mijloc, alcatuit din tesut conjunctiv cu grosimea de 3-5 mm Format dintr-o tripla retea elastica de fibre proteice cu rol de rezistenta si elasticitate - colagen 90% (asigura tonus si rezistenta) - elastina 10% (confera elasticitate-extensibilitatea la dublarea lungimii si revenirea la dimensiunile initiale) - reticulina Colagenul si elastina sunt sintetizate de catre fibroblaste si fibrocite Este un veritabil rezervor de apa
In derm se afla :
1. 2. 3. 4. foliculii pilosi Canale excretoare ale glandelor sudoripare si sebacee Reteaua vasculara dermica Fibre nervoase ce se ramifica spre epiderm sau se opresc in organele senzoriale: sensibilitate tactila, senzatia de frig, de cald, durere si prurit
Schimbarile in aspect care apar odata cu imbatranirea (riduri,oboseala, moliciune ) sunt atribuite fisurilor si adeziunilor din fibre si pierderii abilitatii substantei de a absorbi apa. Rolul dermului :
De sustinere Nutritie pentru epiderma Rezerva de apa pentru organism
Epiderm
Stratul superficial de la suprafata pielii cu evolutie fiziologica progresiva spre cornificare Keratinocitele au proprietatea sa se divida formand keratocitele prin procesul de keratinizare Aproximativ 0,1 mm grosime
Rolul epidermei
Protector de Keratinizare In Melanogeneza Formarea filmului hidrolipidic Reglarea ph-ului
Straturile epidermei
Strat bazal (germinativ) -18% din epiderm, contine keratinocite Strat spinos (stratul filamentos al lui Malpighi) - 50% din epiderm, implicat in sinteza keratinei Strat granulos are enzime responsabile de distrugerea componetilor celulari din stratul cornos Strat lucid sau transparent se gaseste in zonele cu piele mai groasa ( plantar si palmar) Strat cornos - cel mai important alcatuit din: - strat cornos compact - strat cornos disjunctiv
Aici se gasesc 4 tipuri de celule: keratinocite care produc proteina fibroasa, keratina si substanta grasa pentru a crea bariera de piele. Sunt neurotrasmitatori pt reglarea sist imunitar si metabolic. Dupa 2 sapt mor, devenind cel cornificate (corneocite) care impreuna cu lipidele creeaza stratul cornos (da pH-ul pielii 5,5) melanocite care produc pigmentul protector contra ultravioletelor din piele, melanina celule Langherhans paznicul celulelor din sistemul imunitar celule Merkel
Pielea este un organ bine vascularizat Vasele de sange sunt dispuse numai in hipoderm si derm, sub forma unor plexuri suprapuse importante pentru termoreglare Circulatia cutanata importanta pentru coloratia si starea de nutritie a pielii In conditiile de frig, se realizeaza o vasoconstrictie a plexului dermic si o vasodilatatie a plexului hipodermic;in caz de temperatura crescuta , reactia este inversa.
Din punct de vedere cosmetic stratul cornos este deosebit de important, de caracteristicile sale depinzand aspectul si tuseul pielii. El reprezinta formatiunea asupra caruia cosmetologul poate si trebuie sa intervina, pentru a da un aspect placut pielii si , mai ales, tenului.
Anexele pielii
Stratul cornos este acoperit de filmul hidrolipidic de suprafata, ansamblu format din compusi proveniti din sudoare si sebum
2.
Anexele cutanate naturale glandulare Glande sudoripare Glande sebacee Anexele de natura cornoasa Fanere (par si unghii)
Glandele sudoripare
produc o secretie alcatuita din 98% apa, produse metabolice si saruri care racesc suprafata pielii printr-un proces de evaporare => sunt importante in reglarea temperaturii corpului. Transpiratia proaspata are un miros neutru. Abia cand bacteriile de pe piele ataca transpiratia se produce mirosul neplacut. Secretiile produse de glandele sudoripare apocrine aflate in anumite parti ale corpului contribuie de asemenea la miros. Transpiratia este usor acida si face parte din stratul acid protector. Functiile glandelor sudoripare 1. 2. 3. 4. 5. contribuie la stabilirea gradului de hidratare a pielii, regleaza temperatura corpului, ajuta la eliminarea celulelor cornoase de la suprafata epidermei, elimina substantele produse prin metabolism conserva proprietatile acide ale pielii care ajuta la protejarea corpului de bacteriile patogene.
Glandele sebacee
creeaza o substanta grasa ( sebum ) care protejeaza si netezeste suprafata pielii si parului. Activitatea lor este controlata de hormoni ( androgeni ). Substanta grasa are un pH usor acid si face parte din stratul acid protector. Se gasesc in partea centrala a fetei ( barbie, frunte, nas ), umeri, partea superioara a spatelui, scalpul care alcatuiesc placa seboreica si in regiunea genitala. Din cauza secretiilor excesive de grasime a glandelor sebacee se produce acneea, care este cea mai mare problema a tenului. Acest fapt se datoreaza secretiei glandelor sebacee care produce distrugrea si eliminarea membranei celulelor secretorii. Secretia de grasime depinde de caracteristicile fiecarui individ in parte.
Important!!!
sebumul reprezinta 95% din stratul lipidic de la suprafata pielii Acest flm lipidic are rol protector major, deoarece incetineste absortia substantelor straine din exterior Se opune modificarilor bruste de temperatura Are rol bacteriostatic Lubrefiaza firele de par,pe care le mentine suple si stralucitoare
Consecinte:
Hiposecretie => parul devine uscat, mat suprafata epidermica este uscata si rugoasa, Hipersecretia =>sebacee provoaca parului un aspect gras si pielii(tenului), o infatisare lucioasa, dezagreabila.
Pelicula hidrolipidica
Glandele din piele produc in permanenta transpiratie si sebum care se amesteca la suprafata pielii producand o crema protectoare naturala, pelicula hidrolipidica ( hydro = apa din transpiratie; lipide = grasimea din sebum ). Ca si stratul cornos, pelicula hidrolipidica are o valoare acida a pH-ului, adica 5.5, si este asadar o componenta a stratului acid protector natural al pielii.
Filmul hidrolipidic are rol: protector; Mentine apa in stratul cornos Aparare antimicrobiana prin actiunea bactericida si fungicida
Parul
Oamenii au intre 85.000 si 150.000 fire de par. Blonzii au un numar mai mare de fire in timp ce persoanele cu par roscat au cele mai putine. Un fir de par are aproximativ 0,08 mm. grosime si creste zilnic cu cca. 0,1-0,2 mm. Aceasta inseamna aproximativ un total de 30 metri de par si 6 cm2 de tesut. Parul este 90% cheratina. Pentru copiii intre 2 si 6 ani radacina produce permanent materie, producand 80 cm. de par. Apoi exista o perioada de stationare de doua saptamani pana cand radacina incepe sa produca din nou par, care impinge predecesorul sau catre suprafata pielii pana cade.