NOTIUNI DE PUERICULTURA

1. Ingrijiri acordate nou-nascutului In acceptiunea actuala perioada neonatala este considerata intre 0 28 zile de la nastere. Nou-nascutul poate fi la termen, prematur sau postmatur-in raport cu varsta gestationala: nou-nascutul la termen cu VG intre 37-42 saptamani nou-nascutul prematur cu VG < 37 saptamani nou-nascutul postmatur cu VG >42 saptamani In raport cu greutatea la nastere nou-nascutul poate fi: nou-nascut eutrofic:cugreutatea intre 3000-4000 gr. nou-nascut subponderal: cu greutatea intre 2500-2900 gr. nou-nascut macrosom: cu greutatea peste 4000 gr. Parametrii antropometrici la nastere: 2. Examinarea nou nascutului la nastere 3. Examinarea nou-nascutului la prima vizita la domiciliu 4. Sfaturi primite de mama la prima vizita la domiciliu nou nascutului I.Importanta alimentatiei la san Pentru a se evita riscul ca un nou nascut sa nu fioe alimentat la san este nevoie de o educatie sanitara precoce si intensa efectuata de medicul de familie. In acest sens sunt importante cateva masuri: - explicarea si promovarea alimentatiei la san inca din perioada prenatala; - mama trebuie sa considere acest act natural si perfect realizabil; - medicul de familie si sora de ocrotire trebuie sa ajute mama in a deprinde cat mai corect tehnica alaptarii la san; - se va explica mamei superioritatea laptelui uman in raport cu formulele de lapte de vaca; - nu se vor exagera eventualele esecuri de inceput al alaptarii mama fiind ajutata si sprijinita in vederea depasirii acestora; - nu se va oferii gratuit lapte praf mamei pentru a nu fi tentata sa-i administreze copilului II.Igiena tegumentelor si a mucoaselor Se va explica mamei importanta pastrarii in conditii de igiena si curatenie maxima a nou nascutului. Dat fiind particularitatile tegumentelor la nou nascut legate de lipsa stratului cornos, lipsa Ph-ului acid, lipsa florei saprofite, deficienta de aparare imunitara locala, riscul infectiilor cu poarta de intrare cutanata este foarte mare. In acest sens se va explica mamei importanta spalatului pe maini ori de cate ori manevreaza copilu: - necesitatea toaletei locale cu apa fiarta si racita si tampoane sterile la nivelul plicilor cutanate si regiunii inghinogenitale; - toaleta mucoaselor: bucale, oculare, genitale; - ingrijirea bontului si plagii ombilicale cu apa sterila, alcool alb 70 si tampoane sterile; - baie generala, efectuata zilnic de preferinta la aceeasi ora-se va insista asupra igienei caditei de baie, temperaturii apei de baie testata cu termometrul (38 sau prin metoda traditionala cu cotul; ) - importanta masajului la baie (inainte sau dupa baie) cu ulei cu vitamina F sau ulei fiert si racit; - toaleta nazala cu ser fiziologic-preferabil inainte de supt pentru a-I asigura un cofort de respiratie in timpul suptului si a prevenirii aerofagiei si aerocoliei; III.Tehnica infasatului si a imbracatului in stransa concordanta cu temperatura mediului ambiant. In acest sens se recomanda imbracaminte lejera, absorbabila din bumbac, folosirea pampersilor pe timpul noptii, iar in cursul zilei intermitent pentru a nu se ajunge la o iritatie si eritem inghinogenital. IV.Mentinerea unui mediu ambiant in camera cat mai sanogen si odihnitor - camera sa fie curata si plasata in partea insorita a locuintei; - temperatura din camera sa fie intre 20-22 cu 2 mai mult (24 la baie; C C C) - umiditatea aerului la un grad de umiditate de 50-60% folosind aparate speciale sau vase cu apa; - aerisirea camerei de 3-4 ori pe zi; - monitorizarea temperaturii camerei ( eventual si a umiditatii) folosind termometre de camera;

- evitarea vicierii aerului din camera de catre persoane straine sau supraaglomerare; camera copilului sa aiba pardoseala usor de intretinut (gresie, linoleum, etc.) V. Patutul copilului - sa fie prevazut cu saltea respirabila din iarba de mare; - plasarea lui sa fie intr-o zona neutra a camerei din punct de vedere termic; - nu se va folosi perna pentru cap. VI. Importanta bailor de aer si soare - nou-nascutul va fi scos zilnic in aer liber dupa primele 2-3 saptamani-initial 10-15 minute si ulterior se va creste progresiv la 3-4 ore de 1-2 ori pe zi VII. Alte sfaturi primite de mama - explicarea ritmului somn veghe; - explicarea colicilor sugarului si a modului cum acestea pot fi tratate; - recunoasterea primelor semne care pot anunta o boala (refuzul alimentatiei, perturbarea ritmului somn/veghe, modificarea comportamentului copilului, etc.); - se va invata mama cum sa trateze initial o stare febrila pana la venirea medicului; - se va explica mamei importanta vaccinarii copilului, a profilaxiei rahitismului si anemiei feriprive; - informarea mamei privind alimentele recomandate si modul de pregatire al acestora pe parcursul alaptarii; - informarea mamei privind alimentele pe care nu le poate lua in timpul alaptarii; - evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor sau a altor alimente care modifica gustul laptelui. 5.Masuri pentru protectia copilului acasa CAMERA COPILULUI: Masuta pentru schimbat prevazuta cu centura pentru a peveni caderile; Pudra pentru copii. Atentie, aceasta nu trebuie sa fie accesibila copilului in timpul schimabatului, deoarece poate fi inhalata, afectand astfel plamanii; Copilul nu se va lasa niciodata nesupravegheat, pe masa de schimbat; Sub patut si sub masa de schimbat sa existe eventual un covoras antiderapant; Patutul si masa de schimbat, trebuie sa nu fie in apropierea draperiilor sau perdelelor, deoarece exista riscul de a se sugruma, sau ca acestea sa cada; Atunci cand copilul incepe sa stea in sezut, sau in picioruse, trebuie avut in vedere ca patutul sau sa nu fie incarcat cu jucarii sau pernute, de care sa se poata agata. Exista riscul de a cadea din patut sau chiar de a se sugruma cu diferitele obiecte; Salteaua patutului tebuie sa fie de marimea adecvata pentru a nu se crea un sant intre aceasta si marginea patutului; Distanta intre barele laterale ale patutului, nu trebuie sa fie mai mare de 8 cm, spatiile mai mari permit copilului sa scoata capul si sa ramana intepenit; Patutul trebuie fixat bine in suruburi pentru a nu se dezmembra, si totodata trebuie verificat ca acesta sa nu prezinte mici componente ce pot fi inghitite de copil; Langa patut nu trebuie sa existe pungi sau alte materiale plastice cu care copilul se poate sufoca; Sursa de lumina ( veioza ) nu trebuie sa fie prea aproape de perdele sau de lenjeria de pat pentru a evita, astfel, o incalzire a acestora si declansarea unui foc. Se recomanda folosirea neonului ( lumina rece ) si eventual un detectector de fum; Pentru a umidifica aerul din camera, se poate folosi un vas cu apa pe calorifer ( in nici un caz pe un resou care prin vaporii fierbinti poate produce arsuri ). Dupa evaporarea apei, vasul se curata inainte de a fi reumplut; Camera copilului trebuie sa fie prevazuta cu grilaje la ferestre.Patutul, sau alta mobila nu trebuie amplasata langa ferestre, evitandu-se astfel eventualele accidente; Prizele nefolosite, trebuie prevazute cu capace pentru a impiedica copilul sa-si introduca degetele sau alte obiecte in ele; Cutia cu jucarii, este de preferat sa nu aiba capac, sau daca acesta exista, el nu trebuie sa fie prea greu pentru copil, altmiteri acesta poate fi scapat; Pentru reducerea riscului de moarte subita, culcati nou-nascutul pe spate sau pe o parte. Nu pe burta! Folositi o saltea cu suprafata neteda, fara perne pufoase. DORMITORUL PARINTILOR: Produsele cosmetice, medicamentele sau alte subsatante care ar putea fi ingerate, sub nici o forma nu trebuie sa fie la indemana copilului pentru a evita astfel riscul otravirilor;

Perdelele si draperiile sa fie in asa fel incat, copilul sa nu poata avea acces la ele sau la snurul acestora, in cazul in care copilul intra in camera dvs. BAIA: Prezenta covorasul antiderapant atat pe jos cat si in cadita in care se va spala copilul, pentru a preveni astfel alunecarile si cazaturile; Prizele trebuie prevazute cu sistem de impamantare pentru a scadea riscul de electrocutare; Medicamentele si cosmeticele, trebuie tinute intr-un dulap special la care sa nu aiba acces copilul; Uscatorul de par, ondulatorul si alte aparate electrice din baie, se verifica sa nu fie in priza, si totodata sa fie depozitate departe de accesul copilului; Dulapurile care contin substantele toxice ( cosmetice, medicamente, apa de gura, produsele de curatat ) trebuie prevazute cu incuietori pe care copilul sa nu poata sa le deschida; Medicamentele trebuie sa fie in cutiile lor originale, si totodata prevazute cu capace care nu pot fi desfacute de copil; In cazul in care se foloseste un boiler, temperatura apei nu trebuie sa fie prea mare ( sub 50 grade C ). Verificarea temperaturii apei pentru imbaierea copilului se introduce cotul in apa din cada; daca aceasta este calduta; atunci temperatura este buna; Este bine ca baia sa fie incuiata sau clanta sa fie blocata pentru a nu intra copilul in baie nesupravegheat. Copii trebuiesc supravegheati tot timpul, mai ales cand sunt in cada. Ei se pot ineca chiar cand apa este putin adanca. BUCATARIA: Medicamentele, vitaminele sau alte substante care prin ingerare pot produce otravire, trebuie sa se afle in locuri inaccesibile copilului, si sa fie pastrate in cutii acoperite cu capace care sa nu pot fi desfacute de copil; Cutiile si obiectele ascutite, trebuie sa fie departe de accesul copilului ( se pot folosi incuietori sigure sau dulapuri inalt pozitionate ); Scaunele sau scarile mobile, nu trebuie sa fie la indemana copilului si sub nici o forma in apropierea aragazului sau de alte surse periculoase de foc. Copilul se poate urca pe acestea si sa se arda.. Atunci cand arzatoarele sunt aprinse, iar pe aragaz se afla cratiti sau ibrice, acestea nu trebuie sa aiba manerele in afara. Copilul s-ar putea prinde de ele si sa le traga peste el. Astfel plasati vasele pe arzatoarele de catre perete. Verificati ca detergenti si alte substante pentru curatat, sa fie pastrate in flacoanele originale, departe de accesul copilului, in dulapuri cu incuietori sigure. Prajitorul de paine, trebuie sa fie departe de accesul copilului, pentru a preveni arsurile; Aparatele electrice trebuiesc scoase din priza, cand nu sunt folosite, iar prizele acoperite cu capace protectoare; Verificati daca cordoanele aparatelor electrice sunt suficient de indepartate, ca sa nu poata fi prinse si trase de catre copil; Scaunul de copil folosit la masa, trebuie verificat daca este stabil si daca are o centura de siguranta; In bucatarie trebuie sa existe un stingator, pe care sa stie sa-l foloseasca toti adultii si copii mari din locuinta. SUFRAGERIA: Colturile mobilierului trebuie prevazute cu protectoare pentru ca atunci cand copilul cade sa nu se loveasca prea rau; Tineti plantele de apartament departe de accesul copilului. Unele plante pot fi otravitoare; Verificati daca televizorul si alte obiecte grele sunt asezate in siguranta ca sa nu poata cadea peste copil; Prelungitoarele in numar cat mai mic de preferat si puse pe cat posibil prin spatele mobilei sau suspendate suficient de sus pentru a nu fi accesibile copilului; In cazul in care exixta o sursa de incalzire cu foc aceasta trebuie prevazuta cu o bariera; Draperiile, perdelele si snururile acestora sa nu fie la indemana copilului, pentru a evita strangularea; Prizele nefolosite prevazute cu capace protectoare! Chibriturile si aprinzatoarele trebuie sa fie cat mai departe de accesul copilului.

DIVERSE: Daca in casa aveti scari, verificati ca sunt acoperite cu carpetesi daca sunt prevazute cu usite care sa impiedice accesul copiilor; Nu lasati la indemana copilului obiecte mici, pungi de plastic, jucarii mici sau baloane care pot fi inghitite; In cazul unui incendiu trebuie sa aveti un plan de evacuare, revizuit si studiat impreuna cu familia; Daca aveti o pivnita, verificati daca usa catre aceasta este prevazuta cu o incuietoare sigura pentru a preveni caderea copilului pe scari; Nu puneti copilul in premergator daca aveti o casa cu scari. Supravegheati-l tot timpul! Verificati daca pivnita, garaj, atelier, aveti produse periculoase si daca acestea sunt plasate in locuri inaccesibile copiilor (dulapuri inalte incuiate cu lacate sigure). Tineti aceste substante in sticlele originale (care au eticheta pe ele). Tarcul copilului trebuie sa aiba peretii laterali prevazuti cu o plasa cu ochiuri mici (latura mai mica de 2 cm) sau daca sunt prevazuti cu bare verticale, distanta dintre acestea nu trebuie sa fie mai mare de 6 cm; Numarul de telefon de la Urgente Toxicologie si/sau al medicului pediatru, trebuie sa fie la indemana, langa telefon; Invatati copii mai mari sa sune la 961 in caz de urgenta; Verificati jucariile copiilor pentru a detecta partile ascutite sau detasabile (bile, ochi lipiti, nasturi, hainele papusilor, orice obiect mai mic de 3 cm). Jucariile stricate sau periculoase trebuie aruncate. CURTEA DE JOACA: Scaunelul de la legan ar trebui sa fie confectionat/acoperit dintr-un/cu un material moale, nu lemn sau metal. Idealul ar fi sa fie confectionat din caiciuc sau alt material flexibil si moale; Suprafata curtii ar trebui sa fie antiderapanta ( caiciuc, nisip, rumegus in strat de 30 cm ) si intretinuta periodic; Topoganul, leaganele si late echipamente de joaca trebuie sa fie amplasate corect, situate pe o suprafata plana, ancorate puternic in sol; Echipamentele de joaca care au suprafata de metal si care ar putea deveni fierbinti (cum ar fi cele care aluneca), pot cauza arsuri, trebuie sa fie amplasate in directia opusa soarelui; Nu trebuie sa existe suruburi sau cuie iesite si care ar putea rani copiii sau care prin desprindere ar putea scadea rezistenta acestor echipamente. Ele trebuie verificate periodic! Cand copii sunt la joaca trebuie supravegheati tot timpul sa nu se impinga si sa cada sau sa se raneasca; Nu lasati niciodata un copil sa se dea pe un topogan care are componente in relief, daca acesta poarta lucrusoare cu cordon sau alte accesorii acestea s-ar putea agata. PISCINA: Nu lasati niciodata un copil nesupravegheat in sau langa piscina, nici chiar pentru un moment. Copii se pot ineca si intr-o apa ce ajunge pana la genunchi; Imprejurul piscinei trebuie sa existe un gard suficient de inalt astfel incat copilul sa nu-l poata escalada si care sa separe piscina de casa; Portile de la gardul ce separa piscina trebuie prevazute cu incuietori sigure (manere suficient de inalte sau incuietori care nu pot fi desfacute de copii); Piscina atunci cand nu este folosita trebuie sa fie acoperita complet, asa incat copilul sa nu poata cadea in ea; Langa piscina trebuie sa existe echipament de resuscitare, trusa de prim ajutor si telefon; Persoana care are grija de copil trebuie sa cunoasca tehnicile bazale de resuscitare; Copilul trebuie avertizat in legatura cu pericolele legate de scaldat (plonjatul in apa se poate solda cu fractura de coloana cervicala si/sau inec); GRADINA: Nu permiteti copiilor mici sa intre in gradina atunci cand folositi utilaje periculoase de gradinarit; Niciodata nu lasati un copil mai mic de 12 ani sa le foloseasca; Verificati daca copii mai mari poarta pantofi sport inchisi (nu sandale sau papuci), atunci cand se afla I gradina, pentru a nu calca pe obiecte ascutite si astfel sa se raneasca; Copii trebuiesc supravegheati atunci cand se afla animale domestice in preajma. Ei trebuie sfatuiti sa nu se apropie prea mult daca nu se cunoaste cum vor reactiona;

Copii trebuie invatati sa nu culeaga si sa nu bage nimic in gura de la plante; Trebuie sa cunoasteti ceea ce creste in gradina dumneavoastra pentru ca in caz de ingestie accidentala sa puteti da informatii cat mai exacte centrului local de toxicologie. 6.Tehnica alimentatiei la san 1. Pregatirea pentru alimentatie 2. Precocitatea punerii la san din primele ore 3. Tehnica alternantei sanilor 4. Durata suptului:- este in medie de 20 minute - in primele zile este de 10 minute 5. Ritmul suptului: - un orar elastic este de 3-4 ore cu o pauza de 7 ore in cursul noptii ( 7-8 mese/zi ) 6. Cantitatea de lapte: 60-70 ml/ masa la 200 ml/ masa 7. Remandari la sfarsitul suptului 8. Cantitatea laptelui pe 24 ore: nevoile de lapte cresc proportional cu varsta:- < 2 saptamani: 6090 ml/supt - 3 saptamani 2l 120-150 ml/masa - 2-3l: 150-170 ml/masa - > 3-4l: 180-200 ml/masa 9. Modalitati de apreciere a suficientei suptului: - comportamentul sugarului dupa supt - aspectul curbei ponderale - proba suptului (este combatuta) - numarul mictiunilor ( 2 de >5-6 ori pe zi) 10. Durata alimentatiei naturale este de minimum 6 luni si se poate prelungi pana la 2 ani. 7. Tehnica alimentatiei artificiale Tehnica alimentatiei artificiale: Administrare cu biberonul sau lingurita sterilizate prin fierbere Sunt necesare: - 8-10 biberoane

- 10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon

- un vas emaila

- 3 cani emailate pentru pastrarea linguritelorsi prepararea dilutiilor

- o palnie - o perie pentru spalarea biberoanelor - 2-3 lingurite - tifon steril Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru disparitia mirosului de cauciuc. Sunt perforate cu un ac inrosit in 2-3 puncte asigurandu-se un debit de 20 pic/min (picatura cu picatura). Laptele trebuie administrat caldut la temperatura de 38 grade. Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina sa fie plina tot timpul. Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie oblica. Durata mesei 10-15 minute.

8. Sfaturi privind mentinerea unei bune secretii lactate in legatura cu alimentatia

Mama trebuie sa considere acest fapt natural simplu si perfect realizabil Informarea prenatala a mamei asupra importantei tehnicii alimentatiei naturale si asupra unor menevre de ingrijire a sanilor: masarea mameloanelor; exprimarea periodic a mameloanelor expunerea sanilor la aer. Precocitatea initierii alimentatiei la san din primele ore dupa nastere Evitarea unor traumatisme fizice si psihice ale mamei in maternitate Alimentatia echilibrata si ritmica:4-5 mese/zi, cu un usor surplus de lichide. Realizarea unui climat de odihna si somn al mamei la domiciliu, climat psihoafectiv emotional in familie. Evacuarea ritmica a laptelui prin supt dupa metoda la cerere sunt cele mai bune stimulente ale mentinerii secretiei lactate.

Cand este necesar se poate ajuta reflexul de ejectie si secretie lactata cu medicamente: oxitocin spray-1 spray nazal=4 unit., cu 2-3 minute inainte de supt actioneaza asupra celulelor mioepitelialeejectia laptelui. - clorpromazina- stimuleaza producerea de lapte si reduce anxietatea mamei. - 10-15 mg/zi 2-3 ori/zi timp de 3-4 zile. 9. Dificultati si incidente in alimentatia naturala care intereseraza sugarul: Diminuarea reflexului de supt si eficientei suptului: - la prematuri, encefalopat - malformatii ale gurii si cavitatii bucale - malformatii viscerale grave Se recomanda:- alimentatia prin gavaj sau cu lingurita cu lapte de mama muls. Obstructia nazala: - rinite, adenoidite Se recomanda: - aspiratia secretiilor nazale cu o para de cauciuc,urmata de instilarea de ser fiziologic-cateva picaturi Regurgitatiile si varsaturile:- eructatie eliminarea aerului din stomac datorat aerofagiei - regurgitatie eliminarea aerului insotit de mici cantitati de lapte - varsatura eliminarea de lapte modificat in cantitate mai mare la un interval de timp dupa supt. Se recomanda: respectarea unei tehnici de alaptare corecte Colicile abdominale: - Atentie!: colici + varsaturi invaginatie intestinala - Nu se cunosc cu certitudine cauzele aparitiei colicilor - Debutul este in primele 15 zile de viata si dureaza 2-3 luni -Clinic: agitatie paroxistica care-si freaca picioarele, aparute dupa supt si dureaza 5-20 minute dupa care dispar brusc - Cauze posibile:-supraalimentattia sugarului - aerofagia, aerocolia - factori constitutionali- caracterul mai dramatic al colicilor la unii sugari hipertonie vagala? - factori materni:-mama cu un grad superior de inteligenta - mame optimiste, stabile, feminine - consumul de lapte de vaca Tratament:- tehnica alimentara corecta cu favorizarea eliminarii aerului inghitit; - masarea abdomenului; - comprese calde pe abdomen - uscate - administrarea unor medicamente anticolinergice si mai rar medicatie sedativa - aerisirea camerei copilului Diareea postprandiala: - survine la sugarul alimentat natural in primele 3-4 luni de viata - scaunele sunt semilichide, verzi, explozive, uneori cu mucus, insotite de colici. Recomandari: - respectarea ritmului si cantitatii de lapte necesar; - supravegherea starii generale si aspectului curbei ponderale-care este normala. Constipatia: - apare mai rar la sugarul alimentat natural; - administrarea unui supozitor de glicerina daca sugarul nu a avut scaun 1-2 zile; - atentie la constipatie prin subalimentare-curba ponderala nesatisfacatoare! 10. Modalitati de apreciere a suficientei suptului 11. Alimentatia sugarului prematur la domiciliu La prematuri alimentatia ridica unele probleme concordante cu gradul prematuritatii. Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu cu acelasi preparat din maternitate-sub directa supraveghere a medicului si asistentei de ocrotire. Alimentul ideal recomandat este laptele de mama-initial muls. Se va administra imediat si nu se va fierbe. Ulterior se va incerca punerea la san pentru cateva minute. Dupa 1-3 saptamani majoritatea prematurilor se obisnuiesc cu alimentatia la san (>250gr.) Numarul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea de lapte poate ajunge la 180-200 ml/kg/zi. Daca circumstantele impun alimentatia artificiala a prematurului se va folosi un preparat de lapte adaptat sau semiadaptat cum ar fi: Milumil, Preaptamil, Humana ). Se va acorda o atentie deosebita pentru suplimentare cu fier, vit. C, calciu, Vit.D

12. Alimentatia mamei care alapteaza Alimentatia mamei in timpul alaptarii: Aport alimentar echilibrat in principii nutritive, cat mai variata pentru aportul tuturor factorilor nutritivi. Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla : carne si legume fierte; salate, fructe. Se evita excesul de dulciuri, alimente picante, grasimi, prajeluri, excesul de sare, ciocolata, cafeaua, fumatul. Nu se vor consuma alimente ce modifica gustul laptelui: mustar, usturoi Nu se poate alapta in conditiile unei diete de slabire! Excesul de proteine nu creste secretia lactata! Excesul de grasimi pot reduce secretia lactata! Excesul de lichide poate scadea secretia lactata prin interventia hormonului antidiureticcantitatea de lichide la mama care alapteaza este autoreglata prin senzatia proprie de sete, berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata!

BOALA DIAREICA ACUTA A SUGARULUI

Boala diareica acuta (BDA) inca reprezinta o problema majora de sanatate publica in intreaga lume si indeosebi in tarile in curs de dezvoltare. Marturie stau in acest sens cele peste un miliard de cazuri raportate anual si mai ales cele peste peste trei miloane de decase care survin annual, prin boli diareice acute, la copii sub 5 ani. Se estimeaza ca fiecare dintre cei 140.000.000. de copii care se nasc annual pe glob vor prezenta, in medie, 7-30 episoade de diaree inainte de a implini varsta de 5 ani. Chiar in tarile intens industrializate, BDA este o problema pediatrica importanta. Astfel statistica ultimilor 10 ani pune in evidenta in SUA 500 de decese pe an la copiii mai mici de 4 ani, 80% dintre acestea survenind la sugari. In Romania, BDA ramane o problema de prim ordin prin frecventa si gravitate. Progresele notabile facute in ultimile 3-4 decenii, privind cunoasterea si terapia diareei acute, au facut ca acestea, spre deosebire de bolile respiratorii, sa nu mai prezinte o cauza majora de mortalitate infantila in tara noastra. Importanta diareei este si mai mare daca luam in considerare faptul ca ea este una dintre cauzele principale de malnutritie la sugar si prescolar. Diareea este definita prin cresterea frecventei si scaderea consistentei scaunelor. Simptomele primare ale unei BDA sunt: diareea (sie qua non pentru acest diagnostic), asociata variabil cu: varsaturi, inapetenta, febra si dureri abdominale ETIOLOGIA BDA are insa unele aspecte neelucidate. Se noteaza variatii sezoniere, cu cresterea prevalentei etiologiei bacteriene in sezoanele calde si umede. Pe masura imbunatatirii conditiilor sanitare, etiologia bacteriana scade ca importanta, iar variatiile sezoniere diminueaza si ele. In tarile dezvoltate, diareea de etiologie bacteriana este rara, fiind net dominanta etiologia virala. Cauzele diareei acute pot fi clasificate astfel: 1. BACTERII ENTEROPATOGENE: - Escherichia coli enteropatogen - enteroaderent -enterotoxigen - enterohemoragic - eteroinvaziv - Shigella Sh. disenteriae ( grup A ) - Sh. flexneri ( grup B ) - Sh. boydii ( grup C ) - Sh sonnei ( grup D ) - Campylobacter jejuni - Salmonella -Vibrio cholerae - Yersinia enterocolita - Plesiomanos

II. Parazitii intestinali: - Protozoare: - Giurdia lamblia - Entamoeba histolytica - Cryptosporidium sp. - Balatatidium coli - Sarcocystic hominis - Cyclospora sp. - Nematode: - Ascaris lumbricoidis - Trichirius trichiura - Strongyloidis stercoralis - Necator americanus - Ancylostoma duodenale - Alte metazoare parasite: - Fasciola hepatica - Entorobius vermicularis - Taenia sp. - Rotavirusul - Virusul Norwalk - Adenovirusuri enterale - Calicivirusuri umane - s.a. Spre deosebire de ce se afirma in urma cu 3-4 decenii, astazi se stie ca etiologia virala este dominanta. Statisti diverse plaseaza Rotavirusul drept agent causal in 11-71% din cazuri, media fiind 33% daca se face abstracie de situatia geografica, dezvoltarea economica sau metodologia studilor. Alte statistici (citate de Oski) considera ca Rotavirusul este responsabil de 15-50% din BDA in tarile tropicale si de 35-60% in cele temperate. Unii autori considera ca Rotavirusul ar fi responsabil mai ales in diareea copilului de 6-24 luni. In Romania nu se cunoaste exact ponderea etiologiei virale a BDA, dar unele studii pe loturi relative stranse pledeaza in acelasi sens, al prevalentei etiologiei virale, mai ales a Rotavirusului uman. Interpretarea acestor rezultate se sublineaza faptul ca identificarea multor virusi fecale ridica doua probleme cheie: - a) cand un virus este patogen? - b) cat de important este agentul viral drept cauza a bolii? Legat de etiologia BDA (in care se stie aproximativ 50% dintre coproculturi raman negative, ceea ce traduce fie imperfectiunea tehnicilor bacteriologice, fie etiologia virala) este de subliniat si faptul ca ele sunt socotite in primul rand o consecinta a saraciei (igiena precara, sanitatia inadecvata, apa contaminate). Faprul ca diareea apare si in tarile dezvoltate ( cu apa si alimente curate, cu sanitatie adecvata), sugereaza ca multi agenti patogeni enterici, mai ales virusurile, pot avea alte moduri de transmisie si ca simpla ameliorare a calitatii apei si a alimentelor poate redece, darn u poate elimina aparitia BDA. DIAGNOSTICUL BDA este relative simplu, bazandu-se pe prezenta scaunelor diareice, eventual a simptolelor associate sip e durata scurta a evolutiei de la debut (sub 2-3 saptamani). Diagnosticul trebuie completat, absolute obligatoriu, cu precizarea starii de hidratare a bolnavului: - fara semne de deshidratare acuta ( ceea ce semnifica pierderi de apa mai mici de 5% din greutatea corporala, deci sub 50 ml/kg corp); - cu semne moderate de deshidratare acuta, semnificand pierderi de apa de 5-10% din greutate (deci peste 50 ml/kg corp dar sub 100 ml/kg corp); - cu semne severe de deshidratare, inclusive semne de suferinta neurological, semnificand pierderi mi mari de 10% din greutatea corporala (deci pierderi de peste 100 ml/kg corp ). Importanta (orientativ) este si precizarea tipului de diaree acuta: enterotoxigen sau enteroinvaziv: - pentru diareea de tip enterotoxigen pledeaza caracterul apos al scaunelor diareice si prezenta a mai putin de 10 leucocite pe campul microscopic la coprocitograma; - pentru diareea de tip enteroinvaziv pledeaza caracterul muco-piosanguin-nolent al scaunului si prezenta a peste 10 leucocite pe campul microscopic la coprocitograma. III. Virusuri:

Se intelege de la sine ca un diagnostic complet include si latura etiologica (coproculturi, examene virusologice si parazitologice, explorari pentru eventuale afectiuni parentale si altele). CONDUITA TERAPEUTICA In general vorbind despre BDA, essential este tratamentul patogenetic, respective corectarea deshidratarii si a eventualelor dezechilibre hidroelectrice si acidobazice. In paralel se va aplica tratamentul etiologic (unde acesta are indicatii) sic el dietetic. 1)REECHILIBRAREA HIDROELECTOLITICA Rehidratarea este componenta cheie a tratamentului BDA in formele medii si mai ales in cele severe, ea fiind o masura de urgenta. In cazurile fara semne clinice de deshidratare si in cele cu deshidratare moderata (5-10%) calea orala este practice, singura cale recomandabila. Varsaturile pot fi o problema redutabila, dar se va incerca totdeauna administrarea orala a solutiilor de rehidratare in acest caz cu lingurita sau cu pipeta in cantitati mici (1-5 ml) la 2-3 minute interval, pana la ameliorarea situatiei. Calea orala este nu o moda, ci rezultatul demonstrarii faptului ca procesul de absirtie a apei si electrolitilor se mentine intact, chiar in diareile apoase severe generate de E. coli sau Vibrio cholerae. Cazurile de deshidratare severa (peste 10% din grutatea corporala) necesita de regula spitalizare si rehidratare parenterala. Rehidratarea orala se face optim cu solutii hidroeelectrolitice de tip GE-sol (pachetele cu 20 g glucoza; 3,5 g Na Cl; 2,5 g Na HCO3; 1,5 g KCl), care se dizolva intr-un litru de apa fiarta si racita, conferind astfel la un litru de solutie: - glucoza: 110 mmol/l; - Na: 90 mmol (90m Eq)l; - Cl: 80 mmol (20mEq)l; - K: 20 mmol (20mEq)/l; - HCO3: 40 mmol (40 mEq/l). Este si mai bine ca pachetelul sa se dizolve in apa cu orez (in lumenul intestinal, solutiile cu mai multe molecule cu conditia de a nu fi solutii hipertone stimuleaza absortia). Pe acest principiu se bazeaza, de exemplu produsul Ricelyte Med Johnson. Descoperirea faptului ca absortia unei molecule de glucoza antreneaza cu sine si absortia unui atom de sodium este considerate una dintre cele mai mari descoperiri medicale ale acestui secol. In solutia de tip GE-sol bicarbonatul de sodium poate fi inlocuit cu citrate trisodic (2,9 g/l), lactate, gluconat sau acetate. Acestor solutii de rehidratare orala (SRO sau ORS in terminologia angloxasona) li se aduc unele obiectii referitoare la: - continutul relative mare de NaCl; - prezenta bicarbonatului, care ar fi inutil pentru corectarea acidozei metabolice (care insoteste diareile acute) atata vreme cat diureza este pastrata in limitele normale. Alimentatia sugarilor nu se va sista in forme fara semne de deshidratare sau cu deshidratare moderata (mai ales daca acestia sunt alimentati natural sau mixt). Pauza digestive (alimentara) se impune doar in cazul formelor cu deshidratare severa (peste 10%) si eventual in cel cu formele cu deshidratare medie, la sugari alimentati artificial, mai ales daca sunt prezente si varsaturile. Este demonstrate faptul ca refecerea rapida a mucoasei intestinale in BDA ( a enterocolului) impune administrarea alimentelor in timpul bolii sin u infometarea. Cantitatea de GE-sol administrate copilului este dependenta de gradul deshidratarii acestuia, iar perioada de administrare, de evolutia clinica a BDA. S-au propus diverse metode de a calcula aceasta cantitate, o metoda simpla fiind si aceea care recomanda administrarea a 50 ml solutie GE-sol pentru fiecare scaun diareic emis de la inceperea tratamentului ( alta modalitate de calcul recomandata 50 ml/kg corp/24 h pentru deshidratarile usoare si 100 ml/kg corp/24 h pentru deshidratarile medii). 2) ANTIBIOTICELE BDA este unul dintre domeniile pediatriei in care se face abuzz de antibiotice; de cele mai multe ori, administrarea este nejustificata. In prezent indicatiile antibioterapiei in BDA raman: - etiologia shigellozica divedita; - suspectarea acestei etiologii (formele enteroinvazive); - holera; - infectiile sistemice associate; - la sugarul sub 3 luni;

- epidemiile diareice cu E. coli in colectivitati de sugari mici (maternitati). Practic, in formele enteroxigene, generate mai ales de virusuri (dar si de unele tulpini de E. coli s.a.) nu se recomanda antibiotice sau chimioterapie (conduita terapeutica va fi insa flexibila, putand fi modificari ulterior in functie de rezultatul coproculturilor). 3) SIMPTOMATICELE In general, nu sunt indicate la sugar, fie din pricina ineficientei unora, fie din pricina efectelor adverse (uneori serioase) ale altora sau, in unele cazuri, din lipsa unor studii controlate stiintific. Paralizantele intestinale sunt chiar contraindicate la sugari de catre majoritatea autorilor cu experienta in acest domeniu. O serie de studii sunt favorabile utilizarii unor preparate de tip Smecta (smecita dioctaerica) in doze de 1,5 g (1/2 plic) de 1-2 ori/24 h, timp de 2-3 zile, in aliment sau 50 ml ceai cu 5% zahar. Riscul instalarii cunoscutului cerc vicios: diaree-malnutritie-diaree face ca specialistii OMS sa recomande administrarea unei mese suplimentare zilnic sugarului convalescent dupa o BDA, pentru un interval de 1-2 saptamani. Conduita clasica, legata de o infometare relative prelungita (dieta hidrica, dieta de tranzactie, realimentarea prudenta) capata alte dimensiuni daca avem in vedere faptul ca astfel copilyul era subnutrit cel putin 8-10 zile de la debutul unei BDA. Inmultind acest numar de zile cu observatia ca, in tarile in curs de dezvoltare, sugarii prezinta in medie 8-12 episoade diareice in primul an de viata, se ajumge la un total de 80-120 de zile de subalimentatie (iatogena) a acestor sugari.