UMANISMUL 1.

sens larg - curent cultural aparut n timpul Renasterii (secolele XIV-XVI), mai nti n Italia, apoi extins la nivelul ntegii Europe, care pune n centrul lumii omul si afirmarea libera a personalitatii sale. 2. sens restrns - studiul specializat al umanioarelor, adica al limbilor clasice, greaca si latina, precum si al literaturii si filozofiei Antichitatii. Conditii istorice ale aparitiei si dezvoltarii umanismului: inventarea tiparului de catre Johannes Gutenberg 1448 (favorizeaza accesul la cultura) ( vezi cartea GalaxiaGutenberg de Marshall McLuhan, despre impacul inventarii tiparului asupra civilizatiei umane) descoperirea Americii de

catre Cristofor Columb - 1492 aparitia teoriei heliocentrice (situarea Soarelui n centrul universului) a lui Nicolas Copernic, infirmnd teoria geocentrica, propusa de Biserica. dezvoltarea mestesugurilor si a comertului; Trasaturi ale umanismului european accentueaza ideea ca omul este o fiinta rationala, libera, demna si perfectibila, capabila sa decida ntre ce e bine si ce e rau (liberul arbitru); alegerea creatiilor antice drept modele si surse de inspiratie; ("Omul este masura tuturor lucrurilor") idealul uman este cel al omului universal (uomo universale), armonios fizic si intelectual, pasionat de toate

formele de cunoastere, individ cu o vasta cultura. disciplinele care studiate au fost: poetica, istoria, morala, fizica;enciclopedism; trebuiau retorica, filozofia, educatia

armonia dintre om si natura; natura nteleasa ca model al artei; (mimesisul) prin aceste idei, umanismul (Renasterea) se opune dogmatismului si fanatismului medieval; anticlericarism; Reforma lui Martin Luther (1517); se generalizeaza conceptul de mecenat - protectia acordata artistilor si savantilor de catre regi sau mari seniori; Umanismul romnesc n tarile romne s-a manifestat mai trziu dect pe plan european, mai precis

n secolele XVI-VIII; curentul a patruns prin scrierile n limba slavona, apoi greaca si latina; Trasaturi: umanistii romni reprezinta tipul curteanului: sunt domnitori sau boieri care s-au straduit sa edifice o cultura romneasca; s-au format la scolile de la Liov (Polonia), Padova (Italia), Constantinopol (Turcia). eforturile s-au concretizat n: dezvoltarea tipografiilor(diaconul Coresi) si a tipariturilor n limba romna; dezvoltarea istoriografiei, a picturii, ntemeiereabibliotecilor la manastiri sau curti domnesti, aparitia unui stil n arhitectura stilul brncovenesc; manifesta preocupare pentru istoria neamului (cronici) si originea latina a

poporului si a limbii romne; argumenteaza n scrierile lor romanitatea poporului si latinitatea limbii, ideea continuitatii elementului roman n Dacia; sustin rolul educativ al cunoasterii istoriei, cerceteaza critic izvoarele istorice, manifesta intres pentru cultura antica si occidentala; ILUMINISMUL este un curent ideologic si cultural, aparut n Frantasecolului al XVIIIlea (secolul luminilor), extins apoi n ntreaga Europa. are ca ideea fundamentala emanciparea (luminarea)popoarelor prin cultura; punctul de plecare al acesteia l reprezinta Revolutia din 1688, din Anglia, cnd parlamentul voteaza Declaratia drepturilor omului;

Trasaturi: caracterul antifeudal si antidespotic; se cerea anularea privilegiilor feudale, drepturi sociale si politice egale pentru ntregul popor. Acesta si are originea n lucrarea lui Jean JacquesRousseau, Contractul social; potrivit lui, societatea sa constituit pe baza unei ntelegeri prin care fiecare dintre membrii si a cedat, n favoarea comunitatii, o parte din libertatea absoluta de care dispunea initial, n asa fel nctntre oameni sa domneasca egalitatea. De asemenea, relatiile dintre popor si monarhie se bazeaza tot pe un contract, pe care masele au dreptul sa-l denunte daca monarhul nu-l respecta, ngradind libertatea. idealul iluministilor politic al l constiutia

"monarhul luminat", care si guverneaza cu ntelepciune supusii, garantndu-le drepturi si nfaptuind reforme; spiritul rationalist materialist (ncrederea puterea ratiunii) si n

caracter anticlerical si laic - eliberarea spiritului de prejudecati sau superstitii; asemenea umanistilor, cauta sa elibereze individul de sub puterea bisericii, a clerului; propune accesul poporului la educatie si emanciparea lui prin cultura; ideile pedagogice iluministe sunt concentrate n lucrarea Emile de J.-JRousseau. Iluminismul romnesc s-a manifestat ntre 1750 si 1840, cu mai putina intensitate n Tara Romneasca si Moldova, dar n mod sistematic

si unitar n Transilvania. miscarea iluminista cunoscuta sub numele de scoala Ardeleana urmarea obtinerea libertatii si si a egalitatii n drepturi politice si sociale a romnilor din Transilvania cu celelalte natiuni privilegiate; originea acestei discriminari este un pact politic -Unio trium nationum, Uniunea celor trei natiuni - prin care sasii, secuii si maghiarii erau considerati locuitori de drept ai Transilvaniei, n timp ce romnii erau "tolerati". pe plan politic, ideea iluminista a contractului social fundamenteaza revendicarile pe care reprezentantii Scolii Ardelene le-au redactat in memoriul numit Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae,

adresat mparatului Leopold al II-lea n 1771; cererea a fost respinsa. pe plan cultural, contributia Scolii Ardelene s-a ndreptat spre studiul istoriei si al limbii romne; au existat doua directii de activitate: a. emanciparea poporului prin cultura se nfiinteaza peste 300 de scoli n limba romna, se scriu abecedare, aritmetici; b. directia erudita - se refera la tratatele de istorie, filologie, teologie ale celor patru corifei ai scolii Ardelene: Samuil Micu-Klein, Gheorghe sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu. Acestia au continuat ideile cronicarilor privind originea latina, continuitatea si unitatea

etnica romn.

poporului