INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE FOCHIST

Prezentele instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru activitati desfasurate in societate cuprind cerinele necesare pentru asigurarea securitii si sanatatii in munca a personalului angajat . Prevederile cuprinse in prezentele norme au ca scop diminuarea sau eliminarea pericolelor specifice activitilor in domeniu si desfurarea proceselor de munca in condiii de securitate. La prevenirea accidentelor personalul care desfasoara activitati in societate va respecta prevederile prezentelor norme specifice de protecia muncii: 1. Sa se prezinte la locul de munca odihnit, fara a fi sub influenta buturilor alcoolice. 2. Sa nu lucreze cu unelte sau materiale improprii sau defecte. 3. Sa respecte programul de lucru. 4. Sa nu ntreprind nici o activitate pentru care nu este instruit. 5. Sa nu umble la instalaiile electrice,daca nu au atribuii in acest scop. 6. Sa nu execute reparaii ale mainilor, sculelor sau utilajelor,daca nu au atribuii in acest scop. 7. Sa opreasc lucrul in caz de pericol iminent de accidentare, si in caz de accident de munca sa anune conducatorul si dupa caz salvarea,pompierii la 112. 8. Sa pstreze curatenia la locul de munca. 9. Sa-si insusesca instructajul periodic de protecia muncii. 10. La locul de munca sa circule doar prin caile stabilite ca asigura securitatea. 11. Sa nu ntreprind aciuni ce ar pune in pericol colegii sau alte persoane prezente in acel moment . 12. Sa nu fumeze in locuri nepermise.Fumatul in timpul realizarii sarcinilor de servici este permis doar in locul stabilit si amenajat pentru aceasta. 13. Sa-si insusesca in mod corect instructajul de acordare a primului ajutor, pentru a-si putea ajuta colegii aflai in dificultate. 14. Sa anune seful ierarhic superior de orice neregula apruta in procesul muncii, care ar putea constitui un pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala. 15. Sa pstreze bunurile unitatii. 16. Sa respecte ordinea si disciplina . 17. Sa aib in tot timpul activitii o comportare demna si civilizata menita sa imbunatateasca relaiile de munca. 18. Nu se admit la locul de munca persoane care nu au fost instruite din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca.. 19. nainte de repartizarea salariatului la locul de munca, v-a fi pus in tema cu prevederile instructiunilor , (instructajul periodic la locul de munca), cat si cu riscurile de accidentare sau mbolnvire profesionala pe care le prezint postul respectiv. 20. Nu se admit la lucru persoane ce nu au avizul favorabil al medicului pentru a ocupa postul respectiv.

OBLIGATIILE FOCHISTULUI DE SERVICIU 21. sa cunoasca in mod temeinic instalatia de cazane din punct de vedere al deservirii. 22. sa ia toate masurile in asa fel incat pornirea si oprirea cazanului sa se faca in siguranta. 23. sa controleze functionarea armaturilor de siguranta si control a dispozitivelor de alimentare, consemnand constatarile in Procesul Verbal din registrul Jurnal. 24. sa supravegheze direct si permanent buna functionare a cazanului si a instalatiilor anexa. 25. sa comunice sefilor defectele constatate, consemnandu-le in Procesul Verbal din Registrul Jurnal. 26. sa predea sis a ia in primire serviciul, verificand buna functionare a cazanului. Rezultatul predarii si primirii se va consemna in Registrul Jurnal cu semnatura ambilor. 27. sa opreasca din functionare cazanul in urmatoarele cazuri: a) nivelul apei a scazut sub cel minim, fiind totusi vizibil in sticla si continua sa scada desi cazanul este alimentat cu apa; b) nivelul apei nu se mai vede in sticla sin u reapare cand se inchide robinetul, in acest caz alimentarea cu apa este interzisa; c) toate dispozitivele de alimentare cu apa sunt defecte; d) toate indicatoarele de nivel nu functioneaza; e) nivelul apei a trecut peste marginea superioara a sticlei si prin purjarea cazanului, nivelul nu scade; f) la elementele cazanului au aparut burdusiri, fisuri sau crapaturi, curgeri de suduri, incalzirea la rosu a unei parti din peretele metallic; g) sunt atinse limitele de dclansare prin protectie automata a cazanului, darn u se realizeaza declansarea; h) s-a produs o explozie de gaze in focar; i) a izbucnit un incendiu in sala cazanelor care nu poate fi stins; j) la stingerea accidentala a focului in camera de ardere; 28. fochistul va inscrie in procesul verbal: a) constatarile privind starea cazanului, a instalatiilor auxiliare a armaturilor la preluarea schimbului; b) ora cand efectueaza operatiile de verificare a armaturilor si instalatiilor auxiliare si constatarile facute; c) ora cand s-au produs anumite defectiuni sau fenomene anormale in exploatarea cazanului indicand locul, felul si modul de remediere a defectiunii; d) ora aprinderii si stingerii focului; e) operatiile principale privind tratarea apei 29. sa compare indicatiile indicatoarelor de nivel cu actiune indirecta cu cele ale indicatoarelor cu actiune directa. Verificarea se va face cel putin o data pe schimb. 30. verificarea bunei functionary a manometrelor si purjarea tubului sifon al nivostatului si a cazanului se va face cel putin o data pe schimb.

31. defectele constatate trebuiesc remediate imediat, iar cand nu se pot face se va anunta maistrul, asistenta tehnica sau seful de sectie de schimb (seful ierarhic superior. 32. verificarea functionarii supapelor de siguranta prin suflare, trebuie sa se faca cel putin o data la 24 ore.

NORMELE SPECIFICE DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

33.La locurile de munca este obligatorie organizarea prevenirii si stingerii incendiilor, care consta in: -adaptarea si concretizarea la conditiile specifice locului de munca a normelor de prevenire si stingere a incendiilor si a celor de dotare cu mijloace tehnice de prevenire precum si aducerea la cunostinta personalului si afisarea acestora. -organizarea nominala a echipelor de stingere a incendiilor si instruirea acestora cu sarcini privind: conducerea operatiunilor de stingere, anuntarea izbucnirii incendiilor la pompieri si conducerea unitatii, organizarea evacuarii persoanelor si a bunurilor materiale, ordinea evacuarii si mujloacele utilizate, traseele fluxurilor, zona de protectie in care se face evacuarea, masuri de securitate. -utilizarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor( hidranti, stingatoare). -masuri de protectie: intreruperea alimentarii cu energie, materie prima. Pentru stingerea incendiilor in faza initiala se va intervene cu jeturi de apa pulverizata.

INSTRUCIUNI DE SECURITATE A MUNCII MPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

34.Aciunea curentului electric asupra organismului uman; Mecanismul electrocutrii Din analiza cauzelor accidentelor, rezult c majoritatea electrocutrilor ar fi putut fi evitate, prin aplicarea unor msuri simple de securitate. Un numr nsemnat de accidente comport o parte de responsabilitate uman ( neglijena sau ignorana personalului ), iar altele se datoresc defeciunilor de ordin tehnic. Aciunea de prevenire se refer att la calitatea aparatelor i instalaiilor electrice, la ntreinerea i folosirea lor, ct i mai ales la informarea celor care le utilizeaz. Factorii care influeneaz direct rezistena corpului omenesc, n momentul producerii electrocutrii, sunt: a) valoarea tensiunii; b) presiunea i suprafaa de contact; c) locul de pe corp atins de elementul sub tensiune; d) temperatura i umiditatea mediului;

e) timpul ct organismul st sub tensiune. Gravitatea electrocutrii depinde de efectele fiziologice ale curentului electric. La trecerea acestuia prin organismul uman, se pot produce ocul electric, arsuri i metalizarea pielii. ocul electric reprezint o aciune direct asupra inimii sau a sistemului nervos, dar nu este exclus posibilitatea unei aciuni concomitente, att asupra inimii ct i a sistemului nervos. Limita maxim a curenilor nepericuloi este de 10 m A pentru curentul continuu i 50 m A pentru curentul alternativ. Peste aceste valori, omul nu se poate elibera singur de sub aciunea curentului, datorit convulsiilor musculare , ce nu permit desprinderea de elementul de sub tensiune, iar creterea curentului ce trece prin organism, ca urmare a scderii rezistenei electrice a corpului, poate produce moartea. Un factor de care trebuie s se in seama n aprecierea gravitii electrocutrii este drumul strbtut de curent prin organism. Pericolul este mai mare, dac n circuit intr podul palmei i unul sau ambele picioare ( circuit n care este prins i inima ). innd seama c rezistena electric a omului este constituit, n cea mai mare parte , din rezistena pielii, rezult c, n aprecierea pericolului, o nsemntate deosebit prezint suprafaa de contact i presiunea. O influen nefavorabil asupra rezistenei organismului prezint umiditatea i temperatura. Cu ct umiditatea este mai mare i temperatura mai ridicat, cu att pericolul de electrocutare este mai evident, datorit creterii conductibilitii stratului de piele, care face ca rezistena s scad. n afara acestor factori, praful, sudoarea i substanele chimice au un efect cumulativ n ceea ce privete creterea conductibilitii, de unde rezult un grad de pericol sporit. Un factor deosebit de important este timpul de expunere. Cu ct durata de aciune este mai mare, cu att rezistena scade. Accidentele prin electrocutare pot avea loc, cnd salariatul intr n contact cu elementele aduse la potenialuri diferite. Aceste elemente pot fi: unul sau doi conductori activi conductori afectai transmisiei de energie ( faz-faz sau faz-nul ); un conductor activ i un element conductor susceptibil de a se afla la un potenial fix, care este, n general, cel al pmntului ( elemente metalice de construcie, canalizri metalice ). n acest caz , electrocutarea se produce prin contact direct. 35. Metode i mijloace de protecie mpotriva electrocutrii n funcie de influena mediului nconjurtor asupra producerii accidentelor cauzate de curentul electric, se ntlnesc: a) Locuri de munc cu grad mic de pericol se caracterizeaz prin existena unor elemente rele conductoare de electricitate ( pardoseal din lemn uscat sau materiale plastice ), umiditatea sub 75 %, temperatura cuprins ntre 10 C i 25 C, lipsa particulelor de praf i ageni corozivi, precum i a obiectelor metalice n zona de lucru, n contact cu pmntul,

astfel nct omul, acionnd asupra instalaiilor sub tensiune s nu poat pune mna pe aceste elemente. b) Locuri de munc periculoase sunt generate de existena unor mase metalice ce ocup pn la 60 % din suprafaa zonei de manipulare ( zon cuprins ntre limitele 2,5 m n sus i 1,25 m lateral, n fa, n spate i jos ), pardoseala fiind bun conductoare de electricitate ( pmnt, beton armat, etc.), umiditate crescut ntre 75 % i 97 %, particule de praf industrial n suspensie, temperatur de la 25 C la 30 C . c) Locuri de munc foarte periculoase sunt acelea la care valorile amintite mai sus i care caracterizeaz locurile periculoase sunt depite. 36.1.Protecia fa de contactele directe Contactul direct, reprezint atingerea unor elemente bune conductoare de electricitate, aflate sub tensiune , care compun utilajele sau instalaiile electrice. Evitarea accidentelor electrice prin atingere direct se poate face prin: - alimentarea echipamentelor i instalaiilor la tensiuni ct mai reduse i construirea lor astfel nct, elementele sub tensiune s fie inaccesibile atingerii ntmpltoare, iar arcurile electrice care se produc, s nu poat genera arsuri; folosirea obligatorie a mijloacelor individuale de protecie, mpotriva electrocutrii, pentru personalul care vine n contact cu instalaiile i aparatele electrice; folosirea de pardoseli izolante; supravegherea permanent a salariailor de ctre efii ierarhici, astfel nct, munca s se desfoare fr pericol de accidentare. Pericolul electrocutrii poate fi redus, n cazul n care atingerea unui singur element sub tensiune, se produce n timp ce omul se afl complet izolat de pmnt. 37.2.Protecia fa de contactele indirecte Prin atingerea indirect, se nelege contactul omului cu elemente bune conductoare de electricitate, care nu fac parte din circuitele curenilor de lucru, dar care au intrat n mod accidental sub tensiune, datorit unei izolaii necorespunztoare sau distanei insuficiente. Mijloacele principale pentru evitarea accidentelor prin atingere indirect, sunt: - folosirea unor tensiuni de alimentare ct mai reduse; - legarea la pmnt; - legarea la nul; - izolarea suplimentar de protecie; - separarea de protecie; - deconectarea automat de protecie, la apariia unei tensiuni de atingere periculoas ( tensiune de defect ); - deconectarea automat de protecie, la apariia unei scurgeri de curent periculoase ( cureni de defect ); - egalizarea potenialelor.