Sunteți pe pagina 1din 5

SRBTOAREA CRCIUNULUI N MARAMURE Tradiii ,obiceiuri i credine

Tradiiile romnilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau parsite niciodat. Ele sunt ale noastre, ne caracterizeaz, ne definesc i prin ele ne simim mai bogai, mai alei, mai altfel dect alii. Maramureul nglobeaz toat viaa rural, neschimbat obiceiurile ranului romn i modul lor de via. Vastul inut istoric al Maramureului, este considerat una din cele mai bine pstrate zone ale Europei din perspectiva antropologiei culturale i a etnografiei. nc mai exist vechi tradiii datorit munilor nali care adpostesc lunga depresiune din toate prile. Moroenii, aa cum se autointituleaz oamenii din Maramure, sunt ospitalieri, veseli i prietenoi . Romnii nu i-au pierdut tradiiile .n Maramure, oamenii i-au pstrat vorba, portul, obiceiurile gastronomice i preocuprile lor, dar mai ales ospitalitatea .Tradiiile de srbtori sunt nsoite de obiceiuri i ritualuri care umplu sufletul de bucurie .Mirosul cozonacilor, al crnatilor afumai, a tobei i a sarmalelor ne vestesc srbtoarea Craciunului. Tradiia Ignatului, a porcului tiat n ograd se pstreaz din vremuri strvechi Plina de parfum divin, minunata sarbatoare a Nasterii Domnului(Craciunul) revine iar ca prilej de bucurie. Cei mici isi lumineaza copilaria acestor zile deosebite semannd bucurie prin vestea colindelor, recompensati fiind cu daruri crestineste daruite. Maramuresul imbraca sfinta haina a acestor sarbatori poate mai deosebit ca niciunde in lume. Colindele, asemeni unor rugi inaltate spre ceruri deschid

usile inimilor si a caselor de maramureseni vrednici, cu frica si respect pentru Dumnezeu,bucurindu-i deopotriva. Crciunul continu s fie in Maramure o sarbatoare la care traditiile si obiceiurile se pastreaz cu sfinenie, cel mai bine acestea putand fi vazute la sate. Lumea petrece impreuna cu familia si prietenii trei zile intr-una. Sarbatoarea Craciunului are trei etape: perioada de pregatire, postul si toate celelalte actiuni in care intra curatirea casei, a curtii, a mormintelor. Hristos se naste si Maramuresul e in sarbatoare. Dupa Slujba de Litie, morosenii pleaca de la biserica si colinda pe la case toata noaptea, imprastiind prin colinde, vestea Nasterii Mantuitorului. Satele sunt animate de cete de colindatori, pana a doua zi dimineata. Truda le e rasplatita cu nuci si mere, cozonaci calzi si carnati, cu vin si horinca. Obiceiurile sunt o component peren a culturii noastre tradiionale. Cele mai rspndite i mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului .Repertoriul tradiional al obiceiurilor i tradiiilor romneti cuprinde pe lng colindele propriu-zise (cntece de stea, vicleimul, pluguorul, sorcova, jocuri cu mti , teatru popular, dansuri) i o seam de datini, practici, superstiii, ziceri, sfaturi cu originea n credine i mituri strvechi sau cretine, care exprim nelepciunea popular, realul sau fantasticul, esene ale bogaiei naostre spirituale. Poporul romn a fost ntotdeauna un popor credincios, n majoritate ortodox, iar majoritatea tradiiilor i obiceiurilor noastre, relationeaz cu srbtorile religioase. Varietatea tradiiilor i obiceiurilor se datoreaz trecutului zbuciumat pe care l-a avut poporul nostru. Astfel c ,cei ce ne-au cotropit , au adus cu ei datini i obiceiuri i mai apoi au mprumutat de la noi, rezultnd mozaicul de tradiii i obiceiuri ce dinuie i azi. n noaptea de Crciun, satele rsun de glasul urtorilor iar gospodriile maramureene se transform n trmuri ale credinei populare. Crciunul este sarbatorit cum se cuvine in Maramures,cu colinde, mancaruri traditionale, horinca si voie buna.

n Maramures, un loc important il ocupa jocul mosilor, la originea caruia se pare ca au stat ceremoniile cu masti din noptile de priveghi - ritual stramosesc de cinstirea mortilor. Masca propriu-zisa de mos maramuresan executata din blana de cornute, desi aminteste de animalul originar se deosebeste de alte mati prin faptul ca nu au coarne . Jocul mosilor este un moment aparte si se remarca prin ingeniozitatea celor care se deghizeaza si bat la usile gazdelor sa le sperie si sa le ureze fericire si sanatate. Maramuresul este inca un loc in care se pot auzi glasurile copiilor si tinerilor, dar si ale celor batrani care vestesc Nasterea Domnului Iisus, dar intai de toate intreaba: Slobodu-i a colinda?. n Ajunul Craciunului, in satele din Maramures primii care pleaca la colindat sunt copiii. Cu traistutele la gt, acestia merg pe la case ca sa anunte marele eveniment care se va produce, iar in schimbul colindei lor se obisnuiste sa se ofere colcuti, nuci, mere. Pregatirile de Craciun sunt obligatorii in Maramures, iar tarancile folosesc acest prilej ca sa isi scoata la iveala zestrea lor sau ale fetelor de maritat. Stergare frumos tesute, perne imbracate in fete brodate cu migala, pleduri colorate sunt scoase din dulapuri si asezate in incaperi, mai ales in cea in care sunt primiti colindatorii. Din case nu lipseste nici bradul, impodobit altadata cu nuci, mere ori siraguri de boabe de fasole alba in loc de beteala. Cel mai important este ca de Craciun casa sa fie curata si impodobita de sarbatoare, iar masa sa fie plina, pentru ca adunarea membrilor familiei in jurul mesei si al bradului este elementul cel mai bine conservat. Obiceiul apare ca o forma de reconstituire a strangerii tuturor ai casei in jurul buturugii sacre ce se aprindea in vatra casei in Ajun si care are rostul de a-i incarca cu putere pe participanti. De altfel, chiar exista credinta ca in noaptea de Craciun nu e voie sa se stinga focul in soba, astfel incat barbatul casei obisnuia sa puna pe foc o buturuga mare Reunirea in jurul mesei de Craciun este revenirea in cerc, ce ar putea fi interpretata ca o forma de initiere ori reinitiere, participantii avand prilejul sa se incarce cu putere. Cat priveste ospatul, acesta se face pentru asigurarea bunastarii,

dar este si o forma de sacrificiu: al porcului pentru prepararea carnatilor si caltabosului, precum si al bobului de grau pentru a face painea. In Maramures se crede ca nu e bine sa muncesti decat pe langa casa in ajunul Craciunului, ca nu e bine sa ceri sau sa dai imprumut si ca rufele spalate in ajun aduc boli asupra familiei. Se mai crede ca acela care plange in ajunul Craciunului va plange tot anul care urmeaza. Daca animalele se culca pe partea stanga, e semn ca iarna va fi lunga si geroasa. Se posteste in Ajunul Craciunului pentru Maica Domnului. Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele. Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate. In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, apoi se ung cu uruiala de faina de gru, ca sa fie in vara incarcati de roade. In Ziua de Craciun nu se matura in casa. n seara de Crciun ,de frica copiilor care umbl cu colindul , dracii stau ascuni. Ca s se nmuleasc vitele, li se dau din toate mncrurile din Ajun . E bine ca n cele trei zile de dup Crciun s se strng apa n care se spal vasele. Cu apa aceea se nconjoar stupii i se stropesc, anume ca s nu-i poata nimeni deochea. Nu se da cu matura de Craciun, nu se spala rufe si nu se da nimic cu imprumut.Se da de mancare pe saturate animalelor din gospodarie, inclusiv cate o bucatica de aluat dospit, pentru a le feri de boli. Mai exista si credinta ca acei care plang in Ajun vor plange tot anul care vine, iar in dimineata de Craciun este bine sa te speli pe fata cu apa de izvor in care se pune un banut de argint. Crciunul va rmne acelai, un timp al bucuriei i al renaterii.

SRBTORI FERICITE !!!!

tefnesc u Mihai clasa a -X-aC De cembrie 2012