Sunteți pe pagina 1din 16

216

TEOLOGIE {I VIA}|

Eclesiologie euharistic\ sau Sobornicitate Deschis\?


Lucian TURCESCU
Acest capitol analizeaz\ dou\ concepte propuse de teologi ortodoc[i pentru a dezvolta dialogul ecumenic. Este vorba de eclesiologia euharistic\ [i de sobornicitatea deschis\. Dup\ o expunere a conceptului de eclesiologie euharistic\ dezvoltat de teologul rus din exil Nicolai Afanasiev, va urma o evaluare. Dintre ceilal]i teologi care [i-au exprimat p\rerea despre conceptul lui Afanasiev, i-am ales pe Ioan Zizioulas [i Dumitru St\niloae, ca fiind cei mai semnificativi. De aceea, voi face o prezentare critic\ a pozi]iei luate de Mitropolitul Ioan Zizioulas al Pergamului [i a `ncerc\rilor sale de-a corecta aceast\ eclesiologie. O critic\ realizat\ de teologul rom=n Dumitru St\niloae asupra eclesiologiei euharistice va fi `nso]it\ de o analiz\ a conceptului de sobornicitate deschis\ pe care St\niloae a propus-o `n 1971. O relatare succint\ va fi f\cut\ pentru fiecare dintre ace[ti trei teologi cu privire la pozi]ia lor fa]\ de primatul papal de vreme ce aceast\ tem\ a stimulat formularea eclesiologiei euharistice.

Eclesiologia euharistic\ a lui Afanasiev


Propun=nd conceptul de eclesiologie euharistic\ la `nceputul anilor '60, Nicolai Afanasiev (1893-1966) a dorit s\ elimine impasul din dialogul redeschis recent dintre ortodoc[i [i romano-catolici. Acest impas a fost atins mai ales datorit\ problemei preo]iei petrine a episcopului Romei [i datorit\ faptului c\ ambele Biserici, cea Ortodox\ [i cea Romano-Catolic\ se consider\ Biserici Universale. Ortodoc[ii erau preocupa]i `n a da preo]iei petrine un sens acceptabil pentru ei `n[i[i. Se pare c\ reflec]iile lui Afanasiev asupra acestei teme au fost stimulate de publicarea studiului lui Oscar Cullman: Sf=ntul Petru. Ucenic. Apostol. Martir `n 1952. Conform p\rerii teologului dominican Aidan Nichols1,
Aidan Nichols, Theology in the Russian Diaspora: Church, Fathers, Eucharist in Nikolai Afanasiev, 1893-1966 (Cambridge: Cambridge Press, 1989), p. 127 ff.
1

TRADUCERI

217

care a studiat via]a [i lucr\rile lui Afanasiev, primul s\u studiu asupra primatului papal este o recenzie extins\ a c\r]ii lui Cullman2. Au urmat mai multe studii `n care Afanasiev a tratat aceast\ tem\ [i a formulat teoria sa despre eclesiologia euharistic\ ca o solu]ie la problema primatului3. ~ntre aceste eseuri, L'glise qui prside dans l'amour, Biserica care conduce `n iubire a fost aclamat `n mod particular [i tradus `n englez\, german\ [i italian\. Totu[i, a[a cum A. Nichols [i Reinhard Slenczka au descoperit, `n ciuda celebrit\]ii sale, acest eseu este doar o repetare a concluziilor la care Afanasiev ajunsese deja `n Dve idei vselenskoi Tserkvi (Dou\ idei despre Biserica Universal\) `n 19344. Diferen]a `ntre versiunile din 1934 [i 1960 st\ nu `n con]inut, ci `n atmosfera de speran]\ stimulat\ de schimburile ecumenice din anii '60. Pentru obiectivele acestui capitol, voi `ncerca s\ prezint [i s\ analizez dou\ articole de-ale lui Afanasiev `n care e dezvoltat\ teoria eclesiologiei euharistice: Biserica care conduce `n iubire5 [i Una Sancta. Voi `ncepe prin a face sumarul acestei teorii expuse `n aceste articole. Afanasiev vorbe[te despre mai multe sisteme de eclesiologie care s-au dezvoltat `n istorie, fiecare dintre ele `n]eleg=nd no]iunea de primat `n diferite moduri. ~ns\ toate acestea pot fi reduse, `n viziunea sa, la dou\ tipuri fundamentale: eclesiologie universal\ [i eclesiologie euharistic\: ~n perspectiva eclesiologiei universale, Biserica e un singur `ntreg organic, incluz=nd `n sine toate unit\]ile eclesiale (chaque unit ecclsiale) de orice fel, `n special pe cele conduse de episcopi. Acest `ntreg organic este Trupul lui Hristos... De obicei unit\]ile Bisericii sunt privite ca p\r]i ale Bisericii Universale: rareori oamenii v\d `n fiece Biseric\ o pars pro toto6.
N. Afanasiev, Apostol Petr i Rimskii episkop, `n Pravoslavnaia Mysl, nr. 10 (1955), p. 732; # L'aptre Pierre et l'vque de Rome, `n Theologia, nr. 26 (1955), p. 465-475, 620-641. 3 La Doctrine de la primaut la lumire de l'ecclsiologie, `n Istina, nr. 4 (1957), p. 410-420; L'glise qui prside dans l'amour, `n N. Afanassieff, N. Koulomzine, J. Meyendorff, A. Schmemann, La primaut de Pierre dans l'glise Orthodoxe (Neuch=tel: Delachaux et Niestl, 1960), p. 7-64; L'infaillibilit de l'glise du point de vue d'un thologien orthodoxe, `n L'infaillibilit de l'glise. Journes oecumniques de Chevetogne 25-29 Septembre 1961 (Chevetogne, 1962), p. 183-201; Le concile dans la thologie orthodoxe russe, `n Irnikon, nr. 316-39; Una Sancta, `n Irnikon, nr. 36 (1963), p. 436-475. 4 A. Nichols, Theology in the Russian Diaspora, p. 132. Reinhard Slenczka, Ostkirche und lumene: Die Einheit der Kirche als dogmatisches Problem in der neueren ostkirchliche Theologie (Gttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 1962), p. 254 ff. So]ia lui Afanasiev, Marianne, a confirmat c\ acesta a avut pentru prima dat\ viziunea sa asupra eclesiologiei euharistice, `n iarna 1932-1933 (Marianne Afanasiev, La gense de L'glise du Saint-Esprit, `n N. Afanasiev, L'glise du Saint-Esprit, tr. Marianne Drobot [Paris: Cerf, 1975], p. 17). 5 Voi folosi traducerea englez\: Nicholas Afanasiev, The Church which Presides in Love, `n J. Meyendorff et al., The Primacy of Peter (London: The Faith Press, 1963), p. 57-110. 6 N. Afanasiev, The Church which Presides in Love, p. 58. ~n Una Sancta el repet\ multe idei din The Church, uneori chiar cuv=nt cu cuv=nt (cf. Una Sancta, p. 440).
2

218

TEOLOGIE {I VIA}|

At=t teologia romano-catolic\ c=t [i cea ortodox\ [i-au impropriat aceast\ eclesiologie universal\ formulat\, dup\ p\rerea lui Afanasiev, de Ciprian al Cartaginei, [i am=ndou\ consider\ c\ exist\ o singur\ Biseric\7. Dificult\]ile majore r\sar, spune teologul nostru, c=nd ortodoc[ii consider\ Biserica Ortodox\ ca fiind Biserica adev\rat\, pe c=nd catolicii consider\ Biserica Romano-Catolic\ ca fiind Biserica adev\rat\8. Din aceast\ cauz\ o unire `ntre cele dou\ Biserici e imposibil\ din perspectiva acestei eclesiologii, deoarece dac\ una e Biserica Universal\ adev\rat\, cealalt\ trebuie s\ fie exclus\; altfel ar trebui s\ recunoasc\ c\ exist\ dou\ trupuri ale lui Hristos9. Totu[i, aceast\ viziune nu e eclesiologia primar\, afirm\ Afanasiev. ~n opinia sa, eclesiologia universal\ a `nlocuit o alt\ form\ a eclesiologiei pe care el o nume[te eclesiologie euharistic\10. Afanasiev `ncepe s\ reconstituie eclesiologia primar\, `n principal din c=teva scrisori ale lui Ignatie de Antiohia. Afanasiev afirm\ c\ fiecare Biseric\ local\ de-a lungul secolelor II-III d.Hr. era autonom\, c\ci con]inea `n sine tot ceea ce `i era necesar pentru via]\ [i independent\, nedepinz=nd de nici o alt\ Biseric\ local\ sau episcop de oriunde din afara sa. Aceasta era conchide Afanasiev `n virtutea faptului c\ fiecare Biseric\ local\ era Biserica lui Dumnezeu `n toat\ plin\tatea ei11; aceast\ plin\tate era realizat\ de o comunitate local\ adunat\ `n jurul episcopului ei care celebra Euharistia, c\ci `n fiecare adunare euharistic\ Hristos era prezent `n plin\tatea Trupului S\u. Cu alte cuvinte acolo unde este Euharistia, este plin\tatea Bisericii12. Altfel, ceea ce este important `n aceast\ eclesiologie este no]iunea de Biseric\ local\ `nlocuind no]iunea de Biseric\ universal\. De[i nu respinge ideea de universalitate a Bisericii, exprim=nd mai degrab\ o universalitate interioar\ a plin\t\]ii [i unit\]ii, eclesiologia euharistic\ de fapt exclude orice concept al Bisericii Universale, c\ci Biserica Universal\ consist\ din p\r]i, dac\ exist\13. Consider=nd c\ Biserica local\ posed\ toat\ plin\tatea Bisericii, Afanasiev transfer\ toate atributele Bisericii Universale (sfin]enie, unitate, catolicitate [i apostolicitate) Bisericii locale14. Apoi acesta afirm\ c\ la `nceput a existat `n fiecare Biseric\ local\ o singur\ adunare euharistic\ prezidat\ de un episcop. De aceea, `n opinia lui Afanasiev, episcopul era principiul unit\]ii Bisericii locale [i baza preo]iei lui era prezidarea adun\rii euharistice. Ca o consecin]\, episcopul era inclus `n conceptul de euharistie15. ~n eclesiologia universal\, dup\ Afanasiev, episcopul nu e inclus `n adunarea euharistic\, ci e considerat ca un principiu de unitate `n sine `nsu[i16.
7 8

N. Afanasiev, Una Sancta, p. 443. Ibidem, p. 444 ff. 9 Ibidem, p. 443. 10 N. Afanasiev, The Church which Presides in Love, p. 73. 11 Ibidem, p. 73 ff. 12 Ibidem, p. 76; see also N. Afanasiev, Una Sancta, p. 452-453. 13 N. Afanasiev, The Church which Presides in Love, p. 76. 14 N. Afanasiev, Una Sancta, p. 452. 15 Inclus dans le concept de l'Eucharistie (Una Sancta, p. 453). 16 N. Afanasiev, Una Sancta, p. 453.

TRADUCERI

219

C=nd ajunge la chestiunea unit\]ii `ntre Biserici locale, Afanasiev spune c\, de[i autonome [i independente, ele erau unite. Aceast\ unitate se manifesta prin receptare: o Biseric\ local\ trebuia s\ accepte ceea ce se `nt=mpla (ce qui se passait) `n alte Biserici locale, pentru c\ ceea ce se `nt=mpla `ntr-o Biseric\ avea loc `n alt\ Biseric\17. Totu[i, Bisericile locale puteau, de asemenea, refuza s\ recunoasc\ ceea ce se `nt=mpla `ntr-o Biseric\ local\ sau chiar rupea comuniunea cu ea. Prin refuzul de-a accepta un anumit act eclesial, Bisericile locale m\rturiseau c\ acel act nu a avut loc `n Biserica lui Dumnezeu18. El consider\ c\ certificarea alegerii unui episcop era `ntre actele pe care celelalte Biserici trebuie s\ le primeasc\. Totu[i, Afanasiev crede c\, de[i sunt egale `n valoare prin natura lor, Bisericile locale nu sunt `n mod necesar egale `n autoritate. Aceasta conduce la o ierarhie `ntre ele, sau dup\ cum se exprim\ acesta, prioritate19. Cu toate acestea, el insist\ c\ prioritatea e diferit\ de primat: primatul e o expresie legalist\, pe c=nd prioritatea e fondat\ pe autoritatea m\rturiei [i acesta este un dar pe care Dumnezeu `l ofer\ Bisericii `n prioritate (l'glise I qui a priorit)20. Consecin]ele sunt importante: dac\ accep]i ideea primatului, trebuie s\ excluzi eclesiologia euharistic\; dimpotriv\, accep]i prioritatea [i nu mai r\m=ne loc pentru eclesiologie universal\21.

O analiz\ critic\ a eclesiologiei euharistice a lui Afanasiev


F\c=nd rezumatul teoriei lui Afanasiev despre eclesiologia euharistic\, doresc s\ tratez c=teva aspecte ale acesteia `nainte a vorbi despre reac]ia teologilor ortodoc[i. Trebuie s\ recunoa[tem c\ teoria euharistic\ a influen]at teologia catolic\ [i pe cea ortodox\ chiar de la formularea ei. Referindu-se la influen]a eclesiologiei euharistice asupra teologiei romano-catolice, Paul McPartlan afirm\22 c\ unii teologi de prestigiu [tiau despre eclesiologia euharistic\ `n timpul Consiliului Vatican II. Spre exemplu `ntr-o not\ a versiunii penultime de lucru a Constitu]iei Lumen Gentium, teologul belgian Grard Philips recomanda episcopilor s\ investigheze `n profunzime leg\tura dintre eclesiologie [i Euharistie23. Aidan Nichols identific\ referin]e la studiul lui Afanasiev Biserica care conduce `n iubire la trei dintre Congrega]iile generale unde documentele Conciliului Vatican II au fost create24. Un alt teolog romano-catolic, Joseph Cardinal Ratzinger, a acceptat centralitatea Euharistiei `n slujirea episcopului. Spre deosebire de Afanasiev, totu[i, el
17 18

Ibidem, p. 455. Ibidem, p. 456. 19 N. Afanasiev, The Church which Presides in Love, p. 79. 20 Ibidem, p. 82. 21 Ibidem. 22 Paul McPartlan, Eucharistic Ecclesiology, `n One in Christ, nr. 22 (1986), p. 314-331. 23 Ibidem, p. 326. 24 A. Nichols, Theology in the Russian Diaspora, p. 173, nota 51.

220

TEOLOGIE {I VIA}|

a `ncercat s\ redescopere alte func]iuni ale episcopului, cum ar fi acelea de unificator (principiu al unit\]ii) [i `nv\]\tor `n cadrul rolului sfin]itor al episcopului la Euharistie25. Teologul romano-catolic belgian Andr de Halleux nume[te eclesiologia euharistic\ a lui Afanasiev romantic\, dar adaug\ c\ aceste analize ale Bisericii locale au ajutat teologii Consiliului Vatican II s\ redescopere teologia Bisericii locale care n-a `ncetat s\ `nfloreasc\ `n con[tiin]a eclesial\ a Ortodoxiei26. Nu dorim s\ minimaliz\m contribu]iile extraordinare ale teologilor romano-catolici la Conciliul Vatican II, nici re`nnoirea adus\ `n Biserica Romano-Catolic\ de c\tre mi[carea liturgic\ sau de teologia resurselor dezvoltate `n acest secol, dar nu e obiectivul acestui studiu s\ discut\m aceste teme. ~n general, se poate spune c\ `n zilele noastre teologiile ortodox\ [i romano-catolic\ au ajuns la o convergen]\ remarcabil\ prin influen]ele reciproce `n domeniile Euharistiei [i Bisericii27. ~n pofida valorii sale pozitive, teoria eclesiologiei euharistice a lui Afanasiev are c=teva lipsuri [i contradic]ii interne. ~n primul r=nd Afanasiev afirm\ c\ Bisericile locale sunt independente, nedepinz=nd de nici o alt\ Biseric\ local\ ori episcop de oriunde din afara sa. Totu[i, `n acela[i timp, el spune c\ Biserica local\ depinde de recunoa[terea ei de c\tre alte Biserici locale [i c\ episcopul e hirotonit de episcopi ai Bisericilor locale. Dac\ e a[a, nu se mai poate sus]ine c\ Bisericile locale sunt independente. Mai mult, afirmarea priorit\]ii `ntre Biserici locale intr\ `n contradic]ie cu independen]a lor afirmat\ anterior, c\ci dac\ o Biseric\ local\ are prioritate peste alte Biserici, atunci celelalte depind de m\rturia Bisericii prioritare. Rezult\ c\ acestea nu sunt independente. ~n al doilea r=nd, trebuie s\ m\rturisesc c\ nu v\d nici o diferen]\ `ntre primat [i prioritate. Afanasiev ar putea r\spunde astfel: primul termen e o expresie legalist\ (adic\ o decizie uman\ despre aspectul unei Biserici) pe c=nd ultima apar]ine domeniului harului (adic\ poate fi urm\rit\ de la pov\]uirile lui Hristos [i ale Duhului Sf=nt). Totu[i nu sunt convins. ~ntr-un articol despre catolicitatea Bisericii, Michael Fahey spune c\ nu numai ius divinum [i ius humanum au fost `n trecut confundate inten]ionat, ci [i c\ prestigiul particular a fost asociat cu anumite Biserici locale dintr-o mul]ime de cauze, printre care origini apostolice reale ori imaginare, loca]ie geografic\, putere politic\, conducere efectiv\28. De aceea, cred c\ o distinc]ie `ntre primat [i prioritate nu
McPartlan, Eucharistic Ecclesiology, p. 327. Andr de Halleux, La collgialit dans l'glise ancienne, `n Revue thologique de Louvain, nr. 24 (1993), p. 436. 27 Pentru o vedere de ansamblu a acestor influen]e reciproce cf. Gatan Baillargeon, Perspectives orthodoxes sur l'glise-Communion: l'oeuvre de Jean Zizioulas (Montral: ditions Paulines, 1989), `n special p. 381 ff.; Aidan Nichols, Theology in the Russian Diaspora, `n special p. 175 ff.; Articolul lui Paul McPartlan, deja men]ionat, [i cartea sa Euharistia face Biserica; The Eucharist Makes the Church: Henri de Lubac and John Zizioulas in Dialogue (Edinburgh: T&T Clark, 1993). 28 Michael A. Fahey, The Catholicity of the Church in the New Testament and in the Early Patristic Period, `n The Jurist, nr. 52 (1992), p. 64, 67.
26 25

TRADUCERI

221

este posibil\29. ~n aceea[i ordine de idei, Afanasiev de fapt sprijin\ ideea unui primat real, `n pofida inten]iilor sale ini]iale c=nd a formulat eclesiologia euharistic\. Mai mult, conform p\rerii sale, Biserica Romei ar trebui s\ aib\ acest primat, c\ci aceast\ Biseric\ e de fapt cea care conduce `n iubire30. ~n al treilea r=nd, limitarea func]iunilor unui episcop numai la celebrarea Euharistiei e simplist\. ~n Biserica primar\, episcopul nu prezida doar Euharistia, ci era [i pov\]uitor [i p\zitor (principala semnifica]ie a termenului grec episkopos) al turmei cre[tine, un rol ce includea `nv\]area [i p\strarea credin]ei adev\rate. Consecin]ele acestei viziuni simpliste a lui Afanasiev va fi ar\tat\ mai clar `n unele din declara]iile eclesiologiei euharistice a lui Zizioulas, prezentate `n acest studiu. C=nd Afanasiev vorbe[te de procesul de recep]ie care are loc `ntre Bisericile locale, el folose[te o expresie vag\: o Biseric\ local\ trebuie s\ accepte ceea ce se `nt=mpl\ `n alte Biserici locale. El nu men]ioneaz\ niciodat\ recep]ia m\rturisirii de credin]\ a altei Biserici, spre exemplu, pentru c\ el [tie c\ aceast\ chestiune este foarte delicat\ `n dialogul ecumenic de azi. ~ns\ este el justificat `n aceast\ evitare? Sau, mai bine zis, este trecerea politicoas\ cu vederea a diferen]elor doctrinare cu adev\rat calea c\tre unitate, a[a cum sugereaz\ Afanasiev? Tot el spune c\, conform eclesiologiei euharistice este posibil pentru dou\ Biserici care posed\ deplin natura eclesial\ s\ se reuneasc\, f\r\ s\ elimine divergen]ele dogmatice care exist\ `ntre ele31. Totu[i, dup\ cuno[tin]a mea, nu aceasta era realitatea `n Biserica primar\. Biserica timpurie era foarte atent\ `n a-[i ap\ra credin]a, chiar `nainte de emergen]a crezurilor importante, cum este Crezul Niceean (`n 325). A[a cum afirm\ Andr de Halleux: necesitatea de-a ap\ra tradi]ia apostolic\ a condus Biserica la elaborarea unei doctrine a tradi]iei apostolice [i a succesiunii care se p\stra `n t\cere p=n\ atunci: paradosis kata diadochen (tradi]ia prin succesiune)32.

Eclesiologia lui Ioan Zizioulas


Teologii ortodoc[i au fost p=n\ la un punct fascina]i de eclesiologia lui Afanasiev: pe de o parte, pentru c\ scoate `n eviden]\ rolul Bisericii locale [i arat\ centralitatea Euharistiei `n Biseric\; pe de alt\ parte, pentru c\ `n opinia acestor teologi pare s\ sprijine opozi]ia lor fa]\ de primatul papal (`n ciuda ap\r\rii primatului papal de c\tre Afanasiev, sub masca priorit\]ii). De bun\ seam\, au avut loc reflec]ii asupra rela]iei `ntre Euharistie [i Biseric\, `nainte [i independent de Afanasiev, `n Orient [i Occident, care l-au inspirat pe acesta. ~n perioada patristic\ a[ men]iona doar pe Teodor de
Cf. also A. de Halleux, La collgialit dans l'glise ancienne, p. 437. Afanasiev, Una Sancta, p. 471 ff. 31 Ibidem, p. 469. 32 A. de Halleux, Ministre et sacerdoce, `n Revue thologique de Louvain, nr. 18 (1987), p. 296 ff.
30 29

222

TEOLOGIE {I VIA}|

Mopsuestia33 [i pe Chiril Alexandrinul34 `n Orient [i pe Augustin35 [i Leon I36 `n Occident. Apoi, trec=nd peste Thomas Aquinas37 [i Conciliul din Trent38, a[ ajunge `n secolul al XX-lea [i a[ men]iona doar pe Henri de Lubac39 `n Vest [i c=]iva ortodoc[i: ru[ii Serghei Bulgakov, George Florovsky, Paul Evdokimov, rom=nii Andrei Scrima [i Dumitru St\niloae, grecii Ioan Karmiris, P. Trembelas [i Hriston Androutsos40. Teologul grec Ioan Zizioulas, actualmente episcop de Pergam, este printre cei ce-au `ncercat s\ corecteze eclesiologia euharistic\ a lui Afanasiev, transform=nd-o `n ceea ce el va numi eclesiologia comuniunii. Voi prezenta `n cele ce urmeaz\ aceste `ncerc\ri. Gatan Baillargeon, unul din exege]ii lui Zizioulas afirm\ c\ acesta, `n dizerta]ia sa doctoral\41, a mo[tenit de la George Florovsky, unul din mentorii s\i,
El scrie: Prin hrana Sfintelor Taine... noi primim comuniunea cu Hristos, Domnul nostru... Dup\ cum to]i ne `mp\rt\[im cu Trupul Domnului nostru... noi to]i devenim Trupul unic al lui Hristos. Astfel, prin aceste mijloace, noi suntem cu to]ii `n comuniune [i comunicare cu Capul nostru (Omilia 16, 24, `n R. Tonneau [i R. Devresse, Les homlies cathchtiques de Thodore de Mopsueste [Rome, 1949], p. 571). 34 Chiril scrie: Biserica e numit\ Trupul lui Hristos [i noi to]i suntem m\dularele lui... pentru c\ noi suntem uni]i `n Hristos prin Sf=ntul S\u Trup (In Joh. 11, 11; PG 74, 560). 35 Dac\ voi sunte]i Trupul lui Hristos [i m\dularele lui Hristos, atunci semne ale voastre (adic\ elementele euharistice) sunt puse pe Masa Domnului [i voi v\ primi]i (`n Euharistie) pe voi `n[iv\ (mysterium vestrum in mensa Dominica positum est et mysterium vestrum accipitis) (Omilia 272, PL 38:1246). 36 Participarea la Trupul [i S=ngele lui Hristos `nseamn\ c\ noi suntem transforma]i `n ceea ce primim (Omilia 63:7; PL 54: 357C). 37 Summa theologiae 3, 82, 2: Eucharistia est sacramentum unitatis ecclesiasticae; 3, 73, 3: Res sacramenti est unitas corporis mystici. 38 M=ntuitorul nostru a l\sat `n urma Sa `n Biserica Sa Euharistia ca un semn al unit\]ii [i iubirii ei, `n care El a dorit s\ Se asigure c\ to]i cre[tinii vor fi uni]i [i lega]i unul cu altul (DS 1635 `n H. Denzinger [i A. Schnmetzer, Enchiridion symbolorum, definitiorum et declarationum de rebus et morum, Barcelona: Herder, 1976. 39 Henri de Lubac, Corpus mysticum: l'ucharistie et l'glise au Moyen +ge-tude historique, Paris: Aubier, 1949. 40 S. Bulgakov, L'orthodoxie, Lausanne, 1980, p. 125; G. Florovsky, Le Corps du Christ vivant, `n La sainte glise universelle, Paris, 1948, p. 29, 36 ff.; Paul Evdokimov, L'ortodoxie, Neuch=tel, 1959, p. 126 ff. A. Scrima, Gedanken eines Orthodoxen zur Konstitution, `n G. Brana, Ed. De ecclesia. Beitrge zur Konstitution ber der Kirche des Zweiten Vatikanischen Konzils, Freiburg, 1966, vol. 2, p. 514 ff.; D. St\niloae, Teologia dogmatic\ ortodox\, Bucure[ti, Editura Institutului Biblic, 1978, vol. 2, p. 208 ff.; J.N. Karmires, Abriss der dogmatischen Lehre der orthodoxen katholischen Kirche, `n P. Brasiotis, Ed. Die Orthodoxe Kirche in griechischer Sicht, part one, Stuttgart, 1959, p. 91; J.N. Karmires, Orthodoxos ekklesiologia (Dogmatikes tema E), Athens, 1973, p. 103, 179 ff.; P. Trembelas, Dogmatique de l'glise orthodoxe catholique, tr. P. Dumont, Paris: Descle; 1966, p. 366 ff.; C. Androutsos, Symbolike, Athens, 1930, p. 70. Pentru alte referin]e cf. Miguel M. Garijo-Guembe, Communion of the Saints: Foundation, Nature, and Structure of the Church, tr. Patrick Madigan, Collegeville, MN: The Liturgical Press, 1994, p. 88 ff. 41 J. Zizioulas, He henotes tes Ekklesias en the Eucharistia kai te Episkope kata tous tris protous aionas, Atens, 1965.
33

TRADUCERI

223

punctul de vedere potrivit c\ruia eclesiologia este doar un capitol din Hristologie42. Dup\ opinia mea, aceast\ viziune a lui Florovsky [i Zizioulas este unilateral\ pentru c\ nu men]ioneaz\ pnevmatologia. Nu trebuie uitat c\ Biserica, de[i zidit\ de Hristos [i Trupul Lui, are `nceputul la Cincizecime, c=nd Duhul Sf=nt S-a pogor=t peste mul]imea adunat\ `n jurul Apostolilor `n Ierusalim. Baillargeon men]ioneaz\ c\ demersul eclesiologic al lui Zizioulas era `n mod predominant hristocentric, `n dauna pnevmatologiei43. Mai t=rziu, Zizioulas a devenit con[tient c\ eclesiologia ar trebui considerat\ [i un capitol al pnevmatologiei. Ceea ce acesta vrea s\ evite este transformarea Bisericii `ntr-o societate harismatic\; Biserica este [i trebuie s\ r\m=n\ Trupul lui Hristos. ~n acest demers, el urmeaz\ pe mentorul s\u Florovsky care a reac]ionat `mpotriva viziunilor eclesiologice ale lui J. Mhler [i A.S. Khomiakov44. Cu toate acestea, pe aceea[i pagin\, Zizioulas `l critic\ [i pe Florovsky pentru c\ nu a oferit o solu]ie la sinteza dintre hristologie [i pnevmatologie. Dup\ ce analizeaz\ [i opiniile altor ortodoc[i, `n articolul s\u Hristos, Duhul [i Biserica, Zizioulas ajunge la concluzia c\ aceast\ sintez\ nu s-a realizat `nc\45. Din aceast\ pricin\, `n acela[i context hristologic-pnevmatologic, Zizioulas schi]eaz\ o astfel de scurt\ sintez\ `n `ncercarea de-a justifica eclesiologia euharistic\ a lui Afanasiev `n termenii pnevmatologiei46. Totu[i, el nu-[i continu\ demonstra]ia `n acest articol. Trebuie s\ c\ut\m altundeva. ~n studiul Euharistie [i Catolicitate, Zizioulas vorbe[te despre o anamnesis euharistic\ ca fiind o realizare existen]ial\, o re-prezentare a Trupului lui Hristos, revel=ndu-ne faptul c\ existen]a Bisericii ca Trup al lui Hristos [i deci, catolicitatea ei constituie o realitate care depinde constant de Duhul Sf=nt47. Spre deosebire de Afanasiev, Zizioulas `ncearc\ s\ men]in\ un echilibru `ntre Biserica local\ [i Biserica universal\. De aceea, el afirm\: Nu poate fi conceput\ nici o prioritate a Bisericii universale peste Biserica local\ `n aceast\ eclesiologie (eclesiologia euharistic\)... c\ci natura Euharistiei nu arat\ direc]ia spre prioritatea unei Biserici locale, ci spre simultaneitatea am=ndurora, local [i universal48. ~n aceast\ declara]ie, el presupune c\ Afanasiev [i al]i teologi ortodoc[i ar fi vorbit despre o prioritate a Bisericii locale asupra Bisericii universale. Al]i
G. Baillargeon, Perspectives orthodoxes sur l'glise-Communion, p. 64. Primul articol care trateaz\ `n mod explicit aceast\ tem\ a fost Die pneumatologische Dimension der Kirche, `n Internationale katholosche Zeitschrift, nr. 2 (1973), p. 133-147; apud G. Baillargeon, Perspectives orthodoxes, p. 99. 44 Cf. John Zizioulas, Christ, the Spirit and the Church, `n Being as Communion: Studies in Personhoos and the Church, Crestwood, NY: St. Vladimir's Seminary Press, 1985, p. 124. G. Florovsky, Christ and His Church. Suggestions and Comments, `n 10541954. L'glise et les glise: neuf sicles de douloureuse sparation entre l'Orient et l'Occident. Etudes et travaux sur l'Unit chrtienne offerts Dom Lambert Beauduin, Chevetogne, 1954, vol. 2, p. 164. 45 Zizioulas, Christ, the Spirit, p. 126. 46 Ibidem, p. 133. 47 Zizioulas, Eucharist and Catholicity, `n Being as Communion, p. 161. 48 Zizioulas, Christ, the Spirit and the Church, p. 133.
43 42

224

TEOLOGIE {I VIA}|

teologi ortodoc[i au f\cut `ntr-adev\r astfel, dar `n conceperea eclesiologiei euharistice, Afanasiev `nsu[i a mers at=t de departe, `nc=t a exclus categoric orice idee de Biseric\ universal\, a[a cum am men]ionat mai sus49. Afanasiev a `ncredin]at a treia `nsu[ire a Bisericii, catolicitatea ori universalitatea, Bisericii locale. ~ntorc=ndu-ne la Zizioulas [i la inten]iile lui, putem citi: Totu[i, acest demers m-a adus la evitarea punerii `n opozi]ie a eclesiologiei universaliste (care vede `n Biserica local\ doar o parte a Bisericii universale), cu eclesiologia Bisericii locale (care vede Biserica local\ ca o realitate deplin\). Nu exist\ o prioritate istoric\ ori ontologic\ a Bisericii universale asupra Bisericii locale, nici a Bisericii locale asupra celei universale. Biserica universal\ [i cea local\ exist\ simultan `n mod necesar; am=ndou\ posed\, cu necesitate o existen]\ concret\ pentru c\ am=ndou\ sunt `nr\d\cinate `n acelea[i realit\]i, [i anume `n Duhul Sf=nt, `n Evanghelie [i `n Taine50. Un alt aspect, `n leg\tur\ cu cel precedent `n care Zizioulas nu e de acord cu Afanasiev, este formula acestuia din urm\ Unde e Euharistia, acolo e Biserica51. Zizioulas spune c\ acest principiu risc\ s\ sugereze ideea c\ fiecare Biseric\ ar putea, independent de alte Biserici locale, s\ fie una, sf=nt\, soborniceasc\ [i apostoleasc\52. Zizioulas este mai con[tient dec=t Afanasiev de faptul c\ o Biseric\ local\ trebuie s\ fie `n comuniune cu alte Biserici locale. Mai mult dec=t at=t, o Biseric\ local\ nu e suficient\ sie[i [i independent\, a[a cum sus]ine Afanasiev. Pe l=ng\ faptul c\ men]ioneaz\ c\ `n fiece hirotonie episcopal\ trebuie s\ ia parte doi sau trei episcopi din Bisericile `nvecinate, Zizioulas subliniaz\ c\ ace[ti episcopi vizitatori ar putea prezida la Euharistie `n comunitatea care i-a invitat. Ace[ti factori `n viziunea sa au unit slujirea episcopal\ `ntr-o manier\ fundamental\, aceasta favoriz=nd apari]ia conciliarit\]ii episcopale. Zizioulas noteaz\ c\ Afanasiev nu a reu[it s\ vad\ [i s\ aprecieze ace[ti factori53. A[a cum am v\zut, Afanasiev nu e prea interesat de problema sinodalit\]ii. O tem\ pe care Zizioulas nu o poate explica `n cadrul eclesiologiei euharistice este emergen]a parohiei. {i Afanasiev [i Zizioulas tind s\ limiteze func]iunea episcopului doar la celebrarea Euharistiei. Totul e bine `n aceast\ construc]ie atractiv\ at=t c=t nu se p\r\se[te spa]iul Bisericii locale Biserica de sat ori Biserica de ora[ (cetate), a[a cum Zizioulas o nume[te uneori unde episcopul `nconjurat de presbiterium (preo]i), diaconi [i credincio[i este singurul care prezid\ la Euharistie. A[a cum am v\zut,
Afanasiev, The Church which Presides in Love, p. 76. The Roman Primacy within the Communion of Churches: French Joint Roman Catholic-Orthodox Committee, tr. Michael Fahey, `n One in Christ, nr. 24 (1993), p. 157. 51 Dac\ e pus\ `n latin\ ubi eucharistia, ibi ecclesia, unii ar putea crede c\ e o formul\ patristic\. Acela[i lucru s-a `nt=mplat cu formula lui Henri de Lubac Euharistia face Biserica (Eucharistia facit Ecclesiam). B. Sesbo spune c\ aceast\ formul\ e citat\ uneori ca o formul\ patristic\ (cf. B. Sesbo, Eucharistie: deux gnrations de travaux, `n tudes, nr. 335 (1981), p. 101. 52 J. Zizioulas, Introduction, `n Being and Communion, p. 25. 53 J. Zizioulas, Eucharist and Catholicity, `n Being and Communion, p. 155.
50 49

TRADUCERI

225

chiar [i comuniunea dintre astfel de unit\]i biserice[ti poate fi explicat\ satisf\c\tor. Dificult\]ile apar c=nd cineva `ncearc\ s\ `n]eleag\ emergen]a parohiei [i c=nd un episcop trebuie s\ supravegheze mai multe parohii, devenind conduc\torul diecezei. Zizioulas vede emergen]a parohiei `n via]a Bisericii ca o distrugere cauzat\ eclesiologiei euharistice: Biserica Ortodox\, cel pu]in `n `n]elegerea mea, a optat pentru ideea potrivit c\reia conceptul de Biseric\ local\ e garantat de episcop [i nu de presbiter: Biserica local\ ca o entitate cu deplin statut eclesiologic este dioceza episcopal\ [i nu parohia. Ac]ion=nd `n aceast\ direc]ie, Biserica Ortodox\ a adus `n mod incon[tient o ruptur\ `n propria sa eclesiologie euharistic\. C\ci nu mai este posibil s\ pui sub ecua]ie celebrarea euharistic\ cu Biserica local\54. Eu nu v\d emergen]a parohiei ca un eveniment at=t de fatal. O astfel de dezvoltare era de a[teptat `n via]a Bisericii care tr\ia o cre[tere `n num\r a membrilor Bisericii. Ceea ce apare la Zizioulas ca complica]ie [i ruptur\ mi se pare c\ arat\ mai degrab\ sl\biciunea sau chiar e[ecul conceptului de eclesiologie euharistic\ `n demersul s\u de-a explica sistemul complex care este Biserica. Aceast\ complica]ie sau ruptur\ ar trebui s\ ne avertizeze c\ eclesiologia euharistic\ poate nu e teoria cea mai potrivit\ care s\ explice via]a Bisericii. Nic\ieri eclesiologia euharistic\ nu a fost eclesiologia Bisericii primare. Identificarea Bisericii locale cu comunitatea euharistic\ singur\ e suspect\ de a fi simplist\. ~n leg\tur\ cu primatul papal, care a inspirat reflec]iile lui Afanasiev [i l-a f\cut s\ propun\ eclesiologia euharistic\, e greu s\ discernem clar pozi]ia lui Zizioulas. Gatan Baillargeon crede c\ Ioan Zizioulas nu s-a exprimat `n mod real `n leg\tur\ cu primatul episcopului Romei [i cu slujirea lui `n comuniunea Bisericilor55. Paul McPartlan, un alt exeget al lui Zizioulas are o opinie mai nuan]at\; el detecteaz\ o anumit\ evolu]ie `n concep]ia lui Zizioulas despre conciliaritate [i primat `n direc]ia unui primat real `ntre Biserici56. Astfel `n 1985, Zizioulas scria: fiecare Biseric\ local\ prime[te Evanghelia [i o re-prime[te constant prin slujirea episcopului (episkope) care lucreaz\ `n comuniune cu credincio[ii [i cu celelalte Biserici locale, `n decizii conciliare prin preo]ia universal\. La aceast\ declara]ie, el chiar adaug\ c\ nu trebuie ezitat de-a g\si o astfel de preo]ie `n Episcopul Romei57. ~n studiul pe care l-a prezentat `n fa]a Conferin]ei Faith and Order (Credin]\ [i Constitu]ie) ]inute la Santiago de Compostella, Spania (3-14 august 1993), Zizioulas scrie: Poate fi unitate a Bisericii f\r\ un primat la nivel local, regional [i universal `ntr-o eclesiologie a comuniunii? Noi credem c\ nu. C\ci printr-un cap, un fel de primus, cei mul]i, fie ei cre[tini individuali ori Biserici locale, pot vorbi cu o singur\ voce.
J. Zizioulas, The Local Church in a Perspective of Communion, `n Being as Communion, p. 251. 55 Baillargeon, Perspectives Orthodoxes, p. 228 ff. 56 Dup\ P. McPartlan, The Eucharist Makes the Church, p. 203-211. 57 J. Zizioulas, The Theological Problem of Reception, `n One in Christ, nr. 21 (1985), p. 192-193.
54

226

TEOLOGIE {I VIA}|

Dar un primus trebuie s\ fie parte din comunitate... F\r\ un fel de institu]ie care ar `nv\]a [i decide `n mod autoritativ, nu poate fi unitate `n Biseric\. Dar deciziile finale ale unei astfel de institu]ii trebuie testate prin recep]ia lor de c\tre comunit\]i `nainte ca acestea s\ aib\ autoritate deplin\ [i adev\rat\58. Din pricina acestor declara]ii, continui s\ afirm c\ e greu a discerne pozi]ia final\ a lui Zizioulas `n leg\tur\ cu problema primatului papal.

Critica lui Dumitru St\niloae asupra Eclesiologiei euharistice


Teologul ortodox rom=n Dumitru St\niloae (1903-1993) este printre cei care nu au subscris la eclesiologia euharistic\. Din nefericire, din motive pe care nu le cunosc, St\niloae [i Zizioulas nu s-au cunoscut. Doresc s\ prezint pozi]ia lui St\niloae `n ceea ce prive[te eclesiologia euharistic\, pentru c\ eu consider c\ arat\ chiar mai clar dec=t Zizioulas imperfec]iunile acestei eclesiologii. Mai mult, propria sa eclesiologie pare s\ fi realizat aceast\ sintez\ `ntre hristologie [i pnevmatologie men]ionat\ mai sus de Zizioulas. ~n locul eclesiologiei euharistice ca un concept stimulativ al dialogului ecumenic, St\niloae propune conceptul pe care `l nume[te sobornicitate deschis\. ~ntr-un articol publicat `n 1966, St\niloae discut\ extensiv despre articolul lui Afanasiev Una Sancta pe care l-am prezentat deja. ~n viziunea lui St\niloae cele mai importante trei slujiri ale episcopului sunt: predicarea adev\rului, supravegherea credincio[ilor [i celebrarea Euharistiei59. Chiar dac\ e adev\rat c\ toate slujirile culmineaz\ `n celebrarea Euharistiei, aceasta nu e singura slujire, a[a cum sugereaz\ Afanasiev. De cea mai mare importan]\ e faptul c\ a[a cum St\niloae spune celebrarea Euharistiei e legat\, de asemenea, de p\strarea adev\rului60. A[a cum voi ar\ta mai jos, datorit\ faptului c\ el a realizat o sintez\ `ntre hristologie [i pnevmatologie mai bine dec=t orice alt teolog ortodox, St\niloae poate explica de ce e necesar ca celebrarea Euharistiei s\ fie combinat\ cu p\strarea adev\ratei credin]e. C=nd ajunge la punctul controversat al articolului lui Afanasiev despre unirea `ntre Bisericile locale, St\niloae arat\ dubla contradic]ie din argumenta]ia lui Afanasiev. Astfel, el noteaz\: Afanasiev pare s\ vrea s\ acorde o anumit\ importan]\ unirii `ntre Bisericile locale. Totu[i, atunci c=nd descrie aceast\ unire, pe de o parte, minimalizeaz\ importan]a ei, declar=nd c\ tot ce se `nt=mpl\ `ntr-o Biseric\ local\ se `nt=mpl\ `n alte Biserici locale. Pe de alt\ parte, el invalideaz\ teza asupra plenitudinii Bisericii locale, declar=nd c\ `n fiecare Biseric\ local\, se `nt=mpl\ lucruri care nu au loc `n alte Biserici locale; de aici [`n opinia lui
58 Mitropolitan Ioan [Zizioulas] de Pergamon, The Church as Communion: A Presentation on theWorld Conference Theme, `n Thomas F. Best [i Gnther Gassmann, ed., On the Way to Fuller Koinonia: Official Report of the World Conference on Faith and Order, `n Faith and Order Paper, nr. 166, Geneva: World Council of Churches, 1994, p. 108. 59 Dumitru St\niloae, Biserica universal\ [i soborniceasc\, `n Ortodoxia, 18 (1966), p. 169. 60 Ibidem.

TRADUCERI

227

Afanasiev] e folositor pentru o Biseric\ local\ s\ accepte ceea ce se `nt=mpl\ `n alte Biserici locale61. Conform lui St\niloae, mica Biseric\ local\ posed\ plenitudine eclesial\, `n mod special datorit\ faptului c\ nu rupe leg\tura cu ansamblul format din toate Bisericile locale. Altfel continu\ el mica Biseric\ local\ nu ar mai fi interesat\ de ceea ce se `nt=mpl\ `n alte Biserici locale. {i nici n-ar fi necesar pentru ea s\ primeasc\ m\rturia Duhului locuind `n ea `n leg\tur\ cu lucr\rile Aceluia[i Duh locuind `n alte Biserici locale62. Rezult\ c\ St\niloae accept\ ideea unei plenitudini eclesiale a Bisericii locale, dar numai `n cadrul Bisericii Universale, adic\ atunci c=nd Biserica local\ men]ine comuniunea [i aceea[i credin]\ cu toate celelalte Biserici locale. O Biseric\ local\ izolat\ de alte Biserici locale `[i pierde `n viziunea sa caracterul ei eclesial63. Aceasta e exact ceea ce Afanasiev refuz\ s\ accepte. Afanasiev trateaz\ problema Bisericii locale ca izolat\ de celelalte Biserici locale, unde acestea din urm\ nu mai recunosc ceea ce se `nt=mpl\ `n cea dint=i. El spune: Refuz=nd s\ accepte un anumit act eclesial, Bisericile locale m\rturisesc c\ acel act nu are loc `n Biserica lui Dumnezeu64. ~n aceast\ afirma]ie el e confuz [i ezitant, ne[tiind cum s\ numeasc\ aceast\ stare de izolare; la sf=r[it el o nume[te sl\bire a iubirii `ntre Bisericile locale. Afanasiev evit\ categoric termenul excomunicare, de vreme ce din punctul de vedere al eclesiologiei euharistice asemenea excomunic\ri sunt imposibile: ... o Biseric\ local\ nu poate amputa alt\ Biseric\ [local\] de la Biseric\, c\ci aceasta ar `nsemna c\ Biserica se excomunic\ pe sine65. St\niloae vede lucrurile diferit. Pentru el, c=nd o Biseric\ local\ r\t\ce[te de la credin]a apostolic\ `mp\rt\[it\ p=n\ atunci cu alte Biserici locale, Duhul Sf=nt, care e Duhul adev\rului, va `ndemna pe celelalte Biserici s\ rup\ comuniunea cu ea. Prin acest proces, se evit\ pericolul r\sp=ndirii erorii `n `ntreaga Biseric\. Cu toate acestea, aceast\ ac]iune are [i un aspect pozitiv; sl\be[te con[tiin]a erorii `n comunitatea care e aten]ionat\ prin aceasta [i men]ine `n ea acea stare de `ndoial\, care preg\te[te astfel `ntoarcerea la adev\r66. Disimilaritatea eclesiologic\ major\ dintre Afanasiev [i St\niloae se datoreaz\ pozi]iilor lor cu privire la Duhul Sf=nt. Afanasiev nu fixeaz\ nici un rol Duhului Sf=nt `n eclesiologia sa euharistic\; except=nd probabil argumentul folosit de Zizioulas c\ orice dihotomie `ntre hristologie [i pnevmatologie este transcendent\ `n Euharistie, pe care Afanasiev desigur o va fi acceptat, eclesiologia acestuia din urm\ este pe deplin hristocentric\. Dimpotriv\ spre deosebire de Afanasiev, eclesiologia lui St\niloae e profund pnevmatologic\. Dup\ el, Duhul Sf=nt este Duhul adev\rului [i deci P\zitor al credin]ei apostolice
61 62

Ibidem, p. 170. Ibidem, p. 171. 63 Ibidem, p. 171 ff. 64 Afanasiev, Una Sancta, p. 456. 65 Ibidem, p. 456 ff. 66 St\niloae, Biserica universal\ [i soborniceasc\, p. 171, 193.

228

TEOLOGIE {I VIA}|

adev\rate a Bisericii. Afanasiev e de p\rere c\ unde o comunitate euharistic\ e adunat\ `n jurul episcopului ei, acolo este Biserica `n mod integral. St\niloae prefer\ acestei afirma]ii defini]ia Sf=ntului Irineu de Lyon: Unde e Biserica, acolo e Duhul lui Dumnezeu [i unde e Duhul lui Dumnezeu, acolo e Biserica [i tot harul; [i Duhul este adev\rul. Cei care deci nu particip\ `n Duhul, nici nu se hr\nesc la s=nul mamei lor, nici nu beau din f=nt=na luminoas\ izvor=nd din Trupul lui Hristos67. Prin urmare, St\niloae nu subscrie la formula Euharistia face Biserica, f\r\ a men]iona c\ Euharistia trebuie s\ fie condi]ionat\ de adev\r, adic\ de credin]a adev\rat\. Legat de aceasta, el consider\ c\ chemarea preotului: S\ ne iubim unul pe altul, ca `ntr-un g=nd s\ m\rturisim, urmat\ de m\rturisirea de credin]\ `nainte de epiclez\ din timpul Liturghiei Ortodoxe, nu au fost inserate `nt=mpl\tor `n textul liturgic. Mai mult, Sf=nta Euharistie `ns\[i limpeze[te min]ile credincio[ilor; de aceea, `n teologia lui St\niloae, ei pot c=nta dup\ comuniune: Am v\zut Lumina cea adev\rat\! Am primit Duhul Cel ceresc! Am aflat credin]a cea adev\rat\! Nedesp\r]itei Sfintei Treimi `nchin=ndu-ne, c\ Aceasta ne-a m=ntuit pe noi68. St\niloae consider\ c\ primatul `ntre Bisericile locale e pur administrativ [i func]ional de vreme ce toate Bisericile locale sunt egale [i nici m\car una singur\ dintre ele nu poate avea o unire privilegiat\ cu Hristos. Episcopul primat are doar un rol de preziden]\ a colegiului episcopal din motive de facilit\]i umane, culturale, administrative, fiind asistat de centrul politic `n care-[i afl\ reziden]a69.

Conceptul lui St\niloae de sobornicitate deschis\


St\niloae vede Cincizecimea ca evenimentul care a pecetluit na[terea Bisericii. De aceea, de-a lungul tradi]iei patristice autentice (P\storul lui Hermas70, Grigorie de Nazianz71, Ioan Hrisostom72), el crede c\ `n timpul Cincizecimii, Duhul Sf=nt infuzeaz\ un mod comun de g=ndire `n cei ce au venit la credin]\ care-i face s\ se `n]eleag\ unul cu altul `n ciuda diferen]elor de expresie care pot exista `ntre ei73. Aceasta face ca Biserica s\ fie opusul Turnului Babel. ~n acela[i
Adversus Haereseos 3, 24, 1, PG 7:966A-C. Citat de St\niloae `n Biserica universal\ [i soborniceasc\, p. 189. 68 St\niloae, Biserica universal\ [i soborniceasc\, p. 197. De asemenea, Spiritualitate [i comuniune `n liturghia ortodox\, Craiova, Rom=nia, Editura Mitropoliei Olteniei, 1986, p. 399. 69 D. St\niloae, Biserica universal\ [i soborniceasc\, p. 194. 70 Sancti Hermae Pastor, Sim. 9, PG 2, 979-1010. Ed. K. Lake, Apostolic Fathers, London, 1924, vol. 2, p. 216-296. 71 ~n Penticostem Oratio 41, 16, PG 36,449C. 72 De Sancta Pentecoste Homilia 2, PG 50, 467-468. 73 Dumitru St\niloae, The Holy Spirit and the Sobornicity of the Church, capitolul 2 al c\r]ii sale Teologie [i Biseric\, trad. de Robert Barringer, Crestwood, NY: St. Vladimir's Seminary Press, 1980, p. 53 ff.
67

TRADUCERI

229

timp, modul comun de g=ndire simbolizeaz\ unitatea `n diversitate pe care Biserica trebuie s\ o arate, pentru c\ to]i cei care au primit aceea[i `n]elegere p\streaz\ limbile lor diferite. Pornind de la aceast\ imagine, `n 1971 St\niloae a propus un concept care ar putea ajuta la promovarea dialogului ecumenic `ntre Biserici, numit sobornicitate deschis\. Pentru a explica acest concept [i a ar\ta utilitatea sa pentru dialogul ecumenic, `n primul r=nd trebuie s\ clarific ceea ce `nseamn\ sobornicitate la St\niloae. Sobornicitate (de la termenul slavon sobornaya care `nseamn\ deopotriv\ universal [i conciliar) este a treia `nsu[ire a Bisericii prezent\ `n Crezul niceo-constantinopolitan [i `nseamn\ universalitate sau catolicitate. Totu[i `n viziunea lui St\niloae [i a unor teologi ortodoc[i ru[i [i rom=ni, sobornicitatea are de-a face mai degrab\ cu via]a interioar\ a Bisericii dec=t cu extensia sa geografic\74. Duhul Sf=nt ca Duh al comuniunii ]ine `mpreun\ to]i membrii Bisericii f\r\ a-i topi s\ formeze o singur\ parte. St\niloae adaug\: ~n acest sens, sobornicitatea poate fi, de asemenea, exprimat\ ca [i comuniune. Sobornicitatea nu e unitate pur [i simplu; e un anumit fel de unitate. Este unitatea unui `ntreg `n care p\r]ile constitutive nu sunt distincte, nu e o unitate a unui grup care e ]inut `mpreun\ printr-o comand\ exterioar\, sau format\ dintr-o uniune de entit\]i uniforme exist=nd una l=ng\ alta. Sobornicitatea nu e nimic din toate acestea. Este distinct\ de-o unire nediferen]iat\ prin faptul c\ e o unire de un anumit fel, o unitate a comuniunii... Unitatea comuniunii e singura unitate care e conform\ cu demnitatea persoanelor cuprinse `n uniune. E singura uniune care nu subordoneaz\ o persoan\ alteia sau `n care institu]ia nu e conceput\ ca ceva extern sau superior sau represiv pentru persoanele implicate `n ea75. Cred c\ cel pu]in trei factori l-au condus pe St\niloae s\ formuleze conceptul numit de el sobornicitate deschis\: 1) `n]elegerea sa asupra sobornicit\]ii; 2) ideea c\ darurile `n Biseric\, `n varietatea lor, se completeaz\ unul pe altul pentru a satisface orice nevoie spiritual\ a credincio[ilor [i a `ntregii Biserici76 [i 3) o no]iune pe care el a folosit-o pentru prima oar\ `n 1969 sub influen]a mi[c\rii ecumenice numit\ intercomuniune spiritual\77. De vreme ce primul factor a fost explicat mai sus voi prezenta succint ultimele dou\. Ideea variet\]ii darurilor complementare unul altuia a fost exprimat\ pentru prima oar\ de Sf. Ap. Pavel (I Corinteni 12, 19-20) [i a fost reiterat\ de mai mul]i P\rin]i ai Bisericii [i teologi de-a lungul veacurilor. St\niloae citeaz\ numai pe Sf. Grigorie de Nazianz, Sf. Grigorie de Nyssa [i Sf. Ioan Chrisostom ad\ug=nd c\ Duhul Sf=nt imprim\ `n credincio[i convingerea c\ darul fiec\ruia exist\ spre binele altora; Duhul e leg\tura spiritual\ dintre oameni, for]a integratoare care une[te `ntregul, puterea de coeziune `n comunitate78.
Ibidem, p. 56. Ibidem, p. 56 ff. 76 Ibidem, p. 54. 77 D. St\niloae, Teologia euharistic\, `n Ortodoxia, 21 (1969), p. 361. O traducere a acestui articol poate fi g\sit\ `n Contacts, nr. 22 (1970), p. 184-211. 78 D. St\niloae, The Holy Spirit and the Sobornicity, p. 54.
75 74

230

TEOLOGIE {I VIA}|

Intercomuniunea spiritual\ e o form\ de comuniune care promoveaz\ rug\ciunea comun\, studiul [i ac]iunea `ntre ortodoc[i [i al]i cre[tini. Aceast\ intercomuniune e necesar\ a[a `nc=t Sf=ntul Duh s\ multiplice conexiunile `ntre Biserici; prin aceste conexiuni via]a `n Hristos `n Bisericile noastre poate fi transmis\ de la o Biseric\ la alta, acestea devenind din ce `n ce mai asem\n\toare79. Adjectivul spiritual denot\ ceva de natur\ imaterial\ av=nd loc `n aceast\ intercomuniune. Totu[i intercomuniunea spiritual\ e diferit\ de intercomuniunea promovat\ de unii membri ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor, adic\ o comuniune `n mijloace ale m=ntuirii (comunicatio in sacris) [i cu at=t mai pu]in o ospitalitate euharistic\. Av=nd toate aceste remarci preliminare, pot purcede la explicarea conceptului de sobornicitate deschis\80. ~n conceptul de sobornicitate deschis\ fiecare sistem teologic e binevenit ca oferind anumite perspective teologice valide: [sobornicitatea] trebuie s\ fie adunarea (sobor) `ntregii lumi, unde to]i cre[tinii aduc `mpreun\ `n]elegerea lor asupra `ntregii realit\]i divine revelate [i `ntreaga realitate uman\ v\zut\ `n lumina revela]iei integrale. F\c=nd a[a, ei `[i `mp\rt\[esc `n]elegerea cu to]ii [i fiecare poate participa la `n]elegerea tuturor81. Pe de alt\ parte, cre[tinii trebuie s\ fie con[tien]i c\ aceste c\i noi de exprimare a realit\]ii divine sunt posibile [i necesare. De aceea, aceste noi c\i trebuie s\ fie binevenite, dac\ acestea sunt transparen]e ale lui Dumnezeu adic\ indic\ ceva din existen]a lui Dumnezeu. Prin deschiderea c\tre al]ii, `n]elegerea unuia e `mbog\]it\ [i astfel se ob]ine o `n]elegere mai simfonic\ de[i nu uniform\ a realit\]ii universale [i divine82. Cu toate acestea, sl\biciunea fiec\rui sistem trebuie s\ fie criticat\ continu\ St\niloae c\ci nici un sistem nu e capabil de comprehensiune a `ntregii realit\]i divine83. ~n lumina conceptului de sobornicitate deschis\, `n]elegerile diferite ale `nv\]\turilor scripturistice apar mai degrab\ complementare dec=t contradictorii. De fapt, St\niloae recunoa[te c\ Sf=nta Scriptur\ con]ine o diversitate de sensuri, uneori complementare iar alteori chiar contradictorii, dar Scriptura trebuie s\ fie `n]eleas\ ca un `ntreg84. Cu toate acestea, interpretarea legitim\ a acestor sensuri trebuie f\cut\ `n Biseric\ prin practica sobornicit\]ii cu scopul de-a evita ereziile care se nasc dintr-o anumit\ unilateralitate `n interpretare. Erezia (din grecescul heresis) reprezint\ actul de alegere a unui anumit aspect apar]in=nd unei realit\]i
79 D. St\niloae, Teologia euharistic\, `n Ortodoxia, 21 (1969), p. 361. ~n acest articol St\niloae recunoa[te influen]a lui Nikos Nissiotis asupra sa din articolul s\u, Worship, Eucharist and Intercommunion, `n Oikumene, nr. 6, decembrie 1962 (publicat `n Departamentul de Tineret al Consiliului Ecumenic al Bisericilor), p. 30-43. Nu am putut g\si articolul lui Nissiotis. 80 Pentru a explica aceasta, voi folosi articolul lui St\niloae, Sobornicitate deschis\, `n Ortodoxia, 23 (1971), p. 165-180. 81 St\niloae, Sobornicitate deschis\, p. 172. 82 Ibidem, p. 179. 83 Ibidem, p. 173. 84 Ibidem, p. 166.

TRADUCERI

231

complexe `n defavoarea tuturor celorlalte aspecte. ~n viziunea lui St\niloae, erezia implic\ o nega]ie, o `ngustare, o s\r\cie a realit\]ii teologice bogate [i complexe85. Pentru a `nsuma aceste afirma]ii, St\niloae crede c\ acest concept de sobornicitate deschis\ e instrumentul potrivit pentru a stimula un dialog ecumenic autentic f\r\ a c\dea `n riscul relativismului doctrinar. Dac\ se ia `n considerare bog\]ia sensurilor con]inute `n acest concept, suntem condu[i spre convingerea c\ stadiul `n care dialogul ecumenic ar intra prin adoptarea acestui concept e un stadiu necesar [i deopotriv\ voit de Duhul Sf=nt `n procesul apropierii pe care cre[tinii o caut\. O privire asupra mi[c\rii ecumenice arat\ c\, except=nd c=teva Biserici (spre exemplu Anglicanii [i Luteranii) `ntre care `mp\rt\[irea euharistic\ reciproc\ e `n cre[tere, toate celelalte Biserici (Ortodox\ [i Romano-Catolic\ inclusiv) practic\ doar o intercomuniune spiritual\ [i o sobornicitate deschis\ `n `ncercarea de a se cunoa[te mai bine `nainte de-a ajunge la o deplin\ koinonia.

Concluzie
Dup\ ce am analizat conceptul de eclesiologie euharistic\ `n expunerea lui Afanasiev, `n `ncercarea lui Zizioulas de-a o `mbun\t\]i [i `n critica lui St\niloae, sunt condus spre concluzia c\, `n ciuda utilit\]ii sale limitate, acest concept (de eclesiologie euharistic\) nu poate explica satisf\c\tor realitatea complex\ care e Biserica. Rolul acestui concept a fost important `n deblocarea dialogului ecumenic, `n special `ntre romano-catolici [i ortodoc[i. Pe l=ng\ aceasta, eclesiologia euharistic\ a adus Biserica local\ `n aten]ia teologilor. Dup\ opinia mea, oricum, acest concept nu mai poate face ca dialogul ecumenic s\ progreseze, f\r\ numai dac\ cei care `l folosesc iau `n mod serios `n considerare alte aspecte ale vie]ii sacramentale [i ale credin]ei Bisericii. ~n acest caz, totu[i, conceptul respectiv nu mai poate fi numit eclesiologie euharistic\. Acest studiu propune un alt concept care ar ajuta `n dialogul ecumenic viitor, numit sobornicitate deschis\. E adev\rat c\ multe Biserici care nu au `mp\rt\[ire reciproc\ `ntre ele practic\ o anumit\ sobornicitate deschis\. Totu[i dac\ devin con[tiente de bog\]ia de semnifica]ii con]inute `n acest concept, sus]inut de St\niloae, ele pot avansa chiar mai mult pe calea lor comun\ c\tre unitate. (Trad. de Drd. Ioan Istrati)

85

Ibidem, p. 167.