ONTOLOGIA OPEREI DE ARTĂ

Referat
Semenstrul I

„Unfinished Tale”

În octombrie 2007 am primit confirmarea din partea staff-ului de

evaluare al E.L.I.A (European League of Institutes of Art) pentru
participarea la proiectul internaţional BLOOM! din Bruxelles.
BLOOM! este un proiect iniţiat de E.L.I.A în 2007 în parteneriat cu
hotelul BLOOM! reprezentat de Aldert Schaaphok.
Situat lângă Grădina Botanică, fostul hotel roial a fost supus unei
renovări riguroase pentru a deveni cel mai modern hotel din Bruxelles.
Motto-ul hotelului este : „Feel inspired. Feel relaxed. Feel more
productive. Feel all this and more when you stay away from the ordinary
at the Hotel BLOOM! Brussels, Belgium” tradus “Te simţi inspirat,
relaxat, mai productiv. Simţi toate acestea când te îndepărtezi de tot ce e
obişnuit, la hotelul BLOOM! din Bruxelles, Belgia”. Proiectul cu acelaşi
nume are ca scop susţinerea conceptului de „bloom”(înflorire,
prospeţime, vigoare, un stadiu de perfecţiune/maturitate) care să
completeze imaginea şi atmosfera hotelului. Modul în care s-a realizat
acest lucru a constat în decorarea pereţilor camerelor hotelului cu câte o
frescă ce corespunde tematic conceptului de „bloom”. Frescele sunt opere
ale tinerilor artişti care îşi urmează studiile în instituţiile membre ale
E.L.I.A, care au fost selectaţi pe baza unui portofoliu ce obligatoriu
conţinea şi propunerea personală pentru proiectul mural.

Am fost selectată pentru a participa la proiect în a patra echipă de

studenţi, în perioada 26 Octombrie – 2 Noiembrie 2007. Desfăşurarea
lucrului s-a făcut pe un total de 5 zile în camera cu numărul 304.
Diversitatea stilistică pe care am întâlnit-o, nu numai în creaţiile
grupei de care am aparţinut ci şi în cele precedente, e uimitoare. Fiecare
frescă emană o energie specifică, fiecăreia îi corespunde o amprentă; e
un mozaic de manifestări ale unor motivaţii puternice şi susţinute.
„Unfinished Tale” (Poveste neterminată) este o prezenţă de acest
gen, în hotelul BLOOM!

Îmi este un pic dificil să vorbesc despre realizarea proiectului

urmărind strict criteriile lansate pentru construirea discursului, care
este o adevărată provocare, fiindcă nu am avut parte până acum de o
astfel de solicitare ce necesită o gândire reflexivă, sintetică, „dresajul”
anterior fiind unul totalmente complementar cerinţelor prezente. Pentru

1
a putea prezenta proiectul „Unfinished Tale” într-o manieră obiectivă
înţeleg că trebuie să mă deconectez de latura afectivă, sentimentală a
întregului demers şi să analizez acel perete pictat asemeni unui privitor
atent care are contact cu lucrarea pentru prima dată.
Pentru început, spaţiul în care se desfăşoară lucrarea e unul care nu a
fost conceput pentru artă. E o încăpere care găzuieşte un flux variabil de
beneficiari ai serviciilor oferite de hotelul BLOOM!, dotată cu toate
utilităţile necesare pentru a crea o ambianţă cât mai plăcută „clientului”.
Unul din pereţii încăperii găzduieşte o frescă (aproximativ 11m²) care
personalizează vizibil întreg spaţiul. Se sesizează o schimbare în
„atitudinea” - dacă se poate spune aşa – camerei de hotel. Spaţiul cu o
serie de atribuţii foarte clare, cu o trăsătură uşor sterilă, impersonală a
carui elemente de uz zilnic răspund impecabil la toate nevoile imediate
ale beneficiarului, primeşte şi păstrează o nouă caracteristică ce în primă
fază/la un prim contact vizual, surprinde într-un mod plăcut. Intervine
curiozitatea şi pentru câteva momente toată atenţia se canalizează în
direcţia imaginii pictate pe perete. Cu cât privitorul se apropie mai mult
de frescă cu atât descoperă mai în amănunt detaliile ce o compun,
amănunte care sunt vizibile doar dacă sunt căutate şi care sporesc
plăcerea de a urmări desfăşurarea „poveştii”. Fresca reuşeşte să capteze
atenţia fără a solicita excesiv privitorul prin simplu fapt că e o „poveste
cu spiriduşi şi flori”, o pagină de ilustraţie de carte, o acuarelă mărită la
o scară de câţiva metri pătraţi,care se prezintă curajoasă tocmai pe
peretele unei camere dintr-un hotel din centrul Bruxelles-ului!
„Unfinished Tale” e doar un fragment dintr-un discurs creativ aflat în
derulare (de unde şi titlul frescei) şi nu consider lucrarea care ca fiind
rezultatul vreunei tensiuni interioare de mare voltaj sentimental sau
spiritual, sau urmarea unui act de sforţare, o decartare a unui prea-plin
interior. Mai degrabă aş spune că fresca din 304 e un exerciţiu, o
experienţă practică adusă la o altă dimensiune faţă de cea uzuală
motivată de nevoia de a obţine certitudinea că stilul creaţiei/tipul de
imagine pe care îl creez funcţionează şi într-un astfel de caz. Aş minţi
dacă aş nega faptul că demersul a mai fost susţinut şi de dorinţa de
etalare a capacităţilor personale cu cele ale reprezentanţilor ce
aparţineau de alte institute de artă europene.

Nu ştiu în ce măsură „Unfinished Tale” poate fi trecută prin filtrele

unor ştiinţe precum ontologia sau hermeneutica şi să reziste neclintit
unor exerciţii de sondare intensă. Un lucru e cert: a reuşit să-şi atingă
scopul. Am primit, în lunile în care au urmat celor 5 zile de lucru, diferite
opinii (pe mail), toate foarte pozitive, a persoanelor care au stat în 304.
În concluzie, „Unfinished Tale” a reuşit să fie şi este în continuare
„in bloom”.