ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Comert

Perspectiva serviciilor de hoteluri si restaurante in Romania

Anul II, seria B, grupa 324

BUCURESTI 2009

Cuprins
Introducere 1.Analiza evolutiei serviciilor de hoteluri si restaurante in perioada 2003-2007 1.1.Analiza dinamicii serviciilor de hoteluri si restaurante 1.2.Analiza locului serviciilor de cercetare-dezvoltare in totalul economiei 2.Analiza comparativa a serviciilor hoteluri si restaurante din Romania cu serviciile de hoteluri si restaurante din Franta 3.Previziunea serviciilor de hoteluri si restaurante Bibliografie

Introducere
Prezentarea importantei in economie a serviciilor de hoteluri si restaurante
Ultimele 3 decenii au adus in atentia economistilor importanta de care dau dovada serviciile in cadrul economiei. Desi neglijate initial si incadrate in mod eronat in sfera neproductiva, serviciile si-au castigat un statut important prin diversitate si implicare in situatia de ansamblu a economiilor nationale. Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala se refera in principal la contributia lor la cresterea economica, dar si pe plan mai larg la aportul lor la cresterea calitatii vietii. Serviciile sunt implicate atat in favorizarea reducerii timpului de munca(in principal prin impulsionarea cresterii productivitatii) cat si in reducerea timpului afectat satisfacerii cerintelor existentei (efectuarea cumparaturilor, prepararea hranei, intretinerea locuintei). Un rol deosebit in acest sens ii revine comertului , dar si altor servicii cum ar fi cele de asistenta medicala si sociala, alimentatie publica, transport, spalatorii si curatatorii chimice. Activitatile tertiare contribuie intr-o proportie insemnata la crearea PIB-ului in orice economie, fiind evidenta contributia pe care o au in economiile tarilor dezvoltate (peste 70%). De asemenea populatia ocupata in acest sector din totatul populatiei ocupate detine o pondere hotaratoare. Din nou se poate observa un procent insemnat al populatiei ocupate in servicii in tarile dezvoltate, 70-75%. Este firesc sa afirmam ca serviciile se fac remarcate in evolutia economiei prin crearea de locuri de munca suficiente pentru a se putea limita problema somajului, avand desigur si o oferta diferentiata si adaptata la cerere. Importanta este si aspectul legat de lipsa reglementarilor in acest sector. Sectorul tertiar in Romania se afla in curs de dezvoltare. Investitiile facute in acest domeniu se afla se afla pe locul 2 raportat la celelalte sectoare. De asemenea, se poate afirma ca tendinta este de crestere in sectorul tertiar si secundar si de scadere in cel primar (trasatura definitorie a tarilor cu nivel scazut de dezvoltare, categorie din care face parte si Romania). Astfel ponderea populatiei ocupate in sectorul serviciilor in totalul

populatie ocupate in sectorul serviciilor in totalul populatiei ocupate este in Romania de 31%, iar ponderea la crearea PIB de 46,4%. Importanta serviciilor de hoteluri si restaurante Un tip de servicii aflat in expansiune in Romania sunt si serviciile in domeniul ,,hotelurilor si restaurantelor, o sursa importanta de creare a veniturilor avand in vedere potentialul tutristic si conditiile climaterice ale Romaniei. Numarul intreprinderilor ce au drept obiect de activitate prestarea de servicii in domeniul hoteluri si restaurante au o pondere.de.3%. Pe masura ce piata hotelurilor s-a dezvoltat din ce in de mai mult, odata cu intrarea mai multor lanturi hoteliere de talie internationala, a crescut si crearea de servicii de consultanta in domeniu, contribuind la dezvoltarea acestor tipuri de servicii. Litoralul detine numeroase unitati de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni) printre care putem enumera unele printre cele mai renumite in tara: Hotel Club Scandinavia*****, Hotel President****, Hotel Europa****, Hotel Britania****, etc. Cat despre restaurante se poate spune ca s-a investit si aici in ultimii ani. Acest lucru este evidentiat de numarul restaurantelor existente in regiunea de sud-est a Romaniei. Investitiile din aceasta zona, se datoreaza datorita fluxului turistic existent in zona. Un factor important sunt turistii straini. Tot pentru turistii straini au aparut si restaurantele cu specific, care ii fac pe acestia sa se simta in elementul lor, si sa le faca sederea in tara cat mai placuta posibil.

CAPITOLUL I Analiza evoluiei serviciilor de hoteluri si restaurante n Romnia n perioada 2003 2007
I.1. Analiza evolutiei serviciilor de hoteluri si restaurante in perioada de 2003- 2007
Pentru studierea evolutiei serviciilor de hoteluri si restaurante ne vom folosi de doi indicatori: Cifra de afaceri si indicatorul non-valoric( Populatia ocupata, privind evolutia in timp a serviciilor de restaurante si hoteluri). Seriile valorice vor fi transformate pentru analiza din preturi curente in preturi comparabile, folosindu-se metoda deflatiei(cu indicele de pret al serviciilor). Vom utiliza ca indicatori de analiza: - sporul cu baza fixa i/1 = yi- y1 - sporul cu baza in lant i/i-1 = yi yi-1 - indicele de evolutie cu baza fixa I i/1 = yi/ y1 (sau:*100) - indicele de evolutie cu baza in lant: I i/i-1= yi/ yi-1 (sau:*100) - ritmul de evolutie cu baza fixa R i/1 = I i/1 - 1 (sau: 100) - ritmul de evolutie cu baza in lant R i/i-1 = I i/i-1 1 (sau: 100) _ n - media seriei: y = yi / n
i=1 _

sporul mediu de evolutie

=(yn- y1 )/ n- 1

_ indicele mediu de evolutie _ _ ritmul mediu de evolutie R = I 1 (sau: - 100)

Unde: n= numar de ani y1 = indicatorul in primul an al seriei yn = indicatorul in ultimul an al seriei yi = indicatorul in anul analizat yi-1 = indicatorul in anul anterior analizei

a) Indicatorul nonvaloric PO in serviciile de hoteluri si restaurante -mii persoane200 200 200 200 Populatia ocupata / 200 3 4 5 6 7 Anii P.O. in serviciile de restaurante si hoteluri P.O. total(servicii) Abs. 119 296 2 % 4,02 % Abs. 148 316 5 % 4,68 % Abs. 151 317 3 % 4,76 % Abs. 143 335 4 % 4,27 % Abs. 137 339 9 % 4,03% -

Se observ c in intervalul 2003-2005 a avut loc o crestere a populatiei ocupate ,ajungand la o valoare de 151 mii de persoane, cu alte cuvinte 4,76%.Dupa anul 2005 se inregistreaza o scadere ajungand in 2007 la o valoare de 137 mii de persoane 4,03%.

Fig. Nr. 1 Evoluia populaiei ocupate n servicii hoteliere si restaurante n per. 2003-2007

Tabel nr. 2 Indicii absoluti ,relativi i medii pt PO in servicii Hoteliere si restaurante

An

Indicatori absoluti (mii persoane) De Modificari nivel absolute Yi i/1 0 29 32 24 18 i/i-1 29 3 -8 -6 -

Indicatori relativi (%) Indicele Ritmul de dinamicii crestere Ii/1 100 1.243 1.269 1.202 1.151 Ii/i-1 1.243 1.020 0.948 0.959 Ri/1 0 0.243 0.269 0.202 0.151 Ri/i-1 0.243 0.020 0.948 0.959 -

Indicatori medii Calculati din valori absolute y 139.6 Calculati din valori relative (%) R (%) 1.04 0.04

2003 2004 2005 2006 2007

119 148 151 143 137 698

Tabel nr. 1 : Indicii absoluti, relativi si medii pentru P.O. in serviciile de restaurante si hoteluri

Se observa din tabel faptul ca pana in anul 2005 s-a inregistrat o continua crestere in ceea ce priveste numarul de angajati in sectorul de activitate al hotelurilor si restaurantelor, fapt ce arata ca din ce in ce mai multe persoane si-au indreptat atentia catre acest sector.Incepand cu anul 2005 cand Romania a avut parte de cel mai ridicat nivel al populatiei ocupate in domeniul serviciilor de hoteluri si restaurante inregistrand o valoare de 151 mii de persoane, in perioada imediat urmatoare(2005-2007) se observa o scadere semnificativa a numarului de persoane care isi aleg sa lucreze in acest domeniu.Astfel in anul 2007 se ajunge la o valoare de 137 mii persoane. nrutirea situaiei economice a rii s-a reflectat pe de o parte n scderea numrului locurilor de munc existente n serviciile de hoteluri si restaurante i pe de alt parte n diminuarea numrului de posturi nou create.Acesta este motivul pentru care in anul 2007 s-a ajuns la o valoare scazuta.

4.5

In urma datelor din tabel se constata faptul ca sporul a atins valoare maxima in anul 2005 cand a crescut cu 32 mii persoane fata de anul 2003. In anul 2007 fata de anul 2005, sporul a scazut cu 14 mii persoane. Ritmul de crestere a inregistrat de asemenea, in anul 2005 cea mai ridicata valoare ,aceasta crescand de 0.269 ori fata de anul 2003. n cei 5 ani analizai, populaia ocupat n serviciile de HR a crescut n medie cu peste 4.5 de mii de persoane pe an i a avut un ritm mediu de cretere de aproape 0.04%. Tabel 3: Indicii absoluti ,relativi i medii pt CA in servicii Hoteliere si restaurante Anii
Indicatori absolui De nivel Modificri absolute Indicatori relativi Indici de dinamic Indici medii Calculai valoarea absolut

Ritm de cretere

din Calculai %

din

valoarea relativ

CA (mil pr curente) 2003 2004 2005 2006 2007

3392 4437 5572 7331 8921

i /1
1045 2180 3939 5529

i / i 1 i / 1 %
1045 1135 1759 1590 100 130,8 164,27 216,13 263,0

i / i 1 %
130,8 125,58 131,57 121,69

Ri / 1 %
0 30,8 64,27 116,13 163,0

Ri / i 1 %
30,8 25,58 31,57 21,69

y 5930,6

1382,25

R % 27,35

127,35

Cifra de afaceri din hoteluri i restaurante

3392 8921 4437

2003 2004 2005 2006 2007

7331

5572

Grafic 2. Cifra de afaceri a unitilor locale active din hoteluri i restaurante(milioane preuri curente)

Cifra de afaceri (milioane lei)

10000 8000 6000 4000 2000 0 3392 4437 5572 7331 8921

Cifra de afaceri

2003

2004

2005

2006

2007

Interpretri statistice i economice: n perioada 2003-2007 cifra de afaceri a cunoscut o continu cretere. n medie acest indicator este de 5930,6. Acesta a crescut cu 1382,25 milioane lei i a avut un ritm de cretere pozitiv de 27,35%. Consider c acest evoluie poate fi datorat de creterea spaiilor de cazare. nmulirea acestor structuri cu funciuni de cazare turistic are un rol important asupra economiei din cadrul serviciilor de turism, deoarece acest cretere a unitilor de cazare atrage mai muli turiti , poteniali cumprtori ai serviciilor oferite, astfel contribuind la evoluia cifrei de afaceri. De asemenea acest indicator valoric a crescut datorit creterii interesului asupra promovrii hotelurilor i restauratelor, ntruct aceastea pot fi remarcate pe site-uri speciale, sau n brourile ageniilor de turim. Creterea sosirilor i nnoptrilor, indicatori semnificativ ai serviciilor de turism de aseamnea contribuie i ei la evoluia cifrei de afaceri. Tabel 4. Cifra de afaceri din hoteluri i restaurante n Romnia n preuri comparabile Anii Cifra de afaceri n Indicii preurilor Cifra de afaceri n preuri preuri curente 2003 2004 2005 2006 2007
3392

de consum (an de comparabile baza 2003) 100.0 114.7 126.8 137.2 146.3 3392 3868,35 4394,32 5343,29 6097,74

4437 5572 7331 8921

Grafic 3: Evoluia Cifrei de afaceri din hoteluri i restaurante n perioada 2003-2007

9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2003 2004 2005 2006 3392 3392 4437 3868.35 5572 4394.32 7331

8921

6097.74 5343.29 CA preuri curente CA preuri constante

2007

Comparnd cifra de afaceri n preuri curente cu cea n preuri constante puteam observa c ambele prezint un trend ascendent, iar cifra de afaeri n preuri constante ia valori inferioare celei n preuri curente. 1.2. Analiza locului serviciilor a) Ponderea populaiei ocupate n nvmnt n total economie i total servicii Tabel 5 : Ponderea populaiei ocupate n sectoarele economiei naionale Anii Populaia Ocupat n economie 2003 2004 2005 2006 2007 Total (mii pers) 8305,5 8238,3 8390,4 8469,3 8725,9 42 129,4 Populaia Populaia Populaia n industrie (mii pers.) 2059,4 2051,5 1973,6 1969,4 1958,3 10012,2 Populaia construcii (mii pers.) 396,1 419,5 462,6 512,6 594,5 2385,3 Populaia n servicii (mii pers.) 2966,4 3133 3280,5 3473 3710,7 16563,6 Ocupat n ocupat n Ocupat restaurante (mii pers.) 119 148 151 143 137 689 (mii pers.) 2883,6 2634,3 2673,7 2514,3 2462,4 13168,3 Ocupat n Ocupat

total hoteluri i agricultur

Populaia ocupat n sectorul serviciilor se va calcula scznd din totalul populaiei ocupate la nivelul ntregii economii, populaia ocupat n agricultur industrie i construcii.
Populaia ocupat n sectoarele economiei naionale(mii persoane)
Populaia ocupat n agricultur 13168.3 16563.6 Populaia ocupat n industrie Populaia ocupat n construcii 2385.3 10012.2 Populaia ocupat n serv icii

Cronogram 4: Populaia ocupat n sectoarele economiei naionale n 2007

Tabel 6: Ponderea populaiei ocupate n hoteluri i restaurante, n total-economie

Anii Total economie % Total hoteluri i restaurante %

2003 2004 2005 2006 2007

100 100 100 100 100

1,26 1,61 1,58 1,58 1,78

Ponderea medie a perioadei 2003-2007

100

1,56

Tabel 7:Ponderea populaiei ocupate n hoteluri i restaurante, n total-servicii Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Cronogram 5: Ponderea Total servicii % 100 100 100 100 100 Total hoteluri si restaurante % 3,53 4,24 4,05 3,86 4,19

populaiei ocupate n hoteluri i restaurante, n total

economie i n total servicii (2003-2007)

Ponderea populaiei ocupate n hoteluri i restaurante , n total econom (2003-2007) ie

1.56 Ponderea populaiei n hoteluri i restaurante 98.44 POnderea populaiei n celelalte sectoare ale economiei

Populaia n hoteluri i restaurante n total servicii (2003-2007)

3.98 Populaia ocupat n hoteluri i restaurante 96.02 Populaia ocupat n celelalte sectoare ale serv iciilor

Cronogram 6: Ponderea populaiei ocupate din hoteluri i restaurante, n total economie i total servicii (anul 2007)

Ponderea populaiei ocupate din hoteluri i restaurante (2007)

1.78 Ponderea populaia ocupat n hoteluri i restaurante Ponderea populaiei ocupate n celelalte sectoare ale

Ponderea populaiei ocupate din hoteluri i restaurante ,n totalservicii(2007)

4.19 Ponderea populaiei ocupate n hoteluri i restaurante ponderea populaiei ocupate n celelalte sectoare ale

98.22

95.81

Avnd o evoluie modest, hotelurile i restaurantele din Romnia genereaz un numr redus de locuri de munc, ceea ce determin o contribuie redus a acestora la atenuarea omajului n Romnia.

Tabel 8 : CA n total economie, n hoteluri i restaurante, industrie, construcii, agricultur i servicii (2003-2007) Anii CA n total CA economie (mil. lei) 2003 2004 2005 2006 2007 Total 346204 452073 514070 625275 772262 2302884 n CA (mil. lei) 140320 149358 194653 224436 255600 n CA (mil. lei) 21129 28760 31703 44870 66239 n CA n total servicii (mil. lei) 184755 273955 244764 355969 450423 hoteluri i industrie restaurante (mil. lei) 3392 4437 5572 7331 8921 29653 construcii

Tabel 7: Ponderea CA din hoteluri i restaurantet, n total-economie Anii 2003 Total economie % 100 Total hoteluri i restaurante % 0,97

2004 2005 2006 2007 Ponderea medie a perioadei 2003-2007

100 100 100 100 100

0,98 1,08 1,17 1,15 1,07

Tabel 8:Ponderea CA din hoteluri i restaurante, n total-servicii Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Ponderea medie a perioadei 2003-2007 Total servicii % 100 100 100 100 100 100 Total hoteluri i restaurante % 1,83 1,61 2,27 2,05 1,98 1,94

Cronogram 8: Ponderea CA n hoteluri i restaurante ,n total economie i total servicii (2003-2007)

Ponderea CA n hoteluri i restaurante , n total econom ie (2003-2007)
1.07 Ponderea CA n hoteluri i restaurante POnderea CA n celelalte sectoare ale economiei

Ponderea CA n hoteluri i restaurante n total - servicii (2003-2007)

1.94 Ponderea CA n hoteluri i restaurante Ponderea CA n celelalte sectoare ale serv iciilor

98.93

98.06

Cronogram 9: Ponderea CA n hoteluri i restaurante ,n total economie i total servicii (2007)

Ponderea CA din hoteluri i restaurante (2007)

1.15 Ponderea CA n hoteluri i restaurante

Ponderea CA din hoteluri i restaurante ,n totalservicii(2007)

1.98 Ponderea CA n hoteluri i restaurante ponderea CA n celelalte sectoare ale serv iciilor 98.02

98.85

Ponderea CA n celelalte sectoare ale economiei naionale

Interpretri statistice i economice: Datele prezentate mai sus pun n eviden trendul ascendent al cifrei de afaceri din hoteluri i restaurante. Ponderea medie a acestui indicator n perioada 2003-2007 a fost de 1.07 n total economie i 1.94 n total servicii.

CAPITOLUL 2 Analiza dezvoltrii serviciilor de hoteluri si restaurante , n Romnia comparativ cu Frana

Romnia este o ar foarte bogat din punct de vedere turistic, prin resursele naturale i antropice ce le deine, ns aceast bogie este slab valorificat, ntruct ara noastr nu obine venituri foarte mari din turism i ocup printre ultimele locuri din Europa n ceea ce privete numrul de turiti atrai.ncepnd cu anii '80 ara noastr a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turiti strini, tendin care s-a meninut, sub forma atenuat, i n anii '90. Cauza principal o constituie lipsa de fonduri pentru investiii destinate dezvoltrii, modernizrii i reabilitrii infrastructurilor specifice. Turismul francez reprezint o activitate important pentru ar. Frana este, ncepnd cu anii 1990, prima destinaie turistic din lume. Deine o varietate de resurse ca i ara noastr, diferena este c aceast ar a investit foarte mult n potenialul turismului.

n analiza ce urmeaz trebuie s inem cont de faptul c Frana deine o suprafa dubl fa de cea a Romniei. Astfel indicatorii analizai au valori mult mai mari dect cei analizai pentru Romnia. Pentru analiza comparativ a serviciilor de turism din aceste dou ri am ales ca indicatori: populaia ocupat i cifra de afaceri din hoteluri i restaurante.
Tabel 9: Populaia ocupat n hoteluri i restaurante n Romnia i n Frana

Anul 2007 Surs : INSEE.FR

Populaia ocupat n hoteluri i restaurante (mii persoane) Romnia Frana 155,5 865

Grafic 4: Populaia ocupat n hoteluri i restaurante n Romnia i n Frana anul 2007

865 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Romania Franta 155 Romania Franta

Atat nivelul de dezvoltare cat si populatia numeroasa a Frantei sunt factori care contribuie la crearea acestei diferente majore dintre cele 2 tari. Pe de o parte , Franta este o tara dezvoltata din punct de vedere turistic.Ea prezinta numeroase atractii turistice ceea ce duc la cresterea numarului de hoteluri si implicit la cresterea populatiei ocupate in acest domeniu. Pe de alta parte , populatia Frantei este de 62.998.773 locuitori fata de cea a Romaniei care este semnificativ mai mica.Este evident faptul ca si acesta reprezinta un factor important care contribuie la aceasta valoare crescuta. In Franta,numarul mare de persoane ocupate in serviciile HR provine si din faptul ca salariile in acest domeniu sunt crescute,fapt datorat nivelului crescut de dezvoltare al tarii,in timp ce in Romania salariile sunt destul de mici neatragand populatia sa lucreze in acest domeniu.Este absolut natural ca numrul populaiei ocupate n Frana s depeasc

cu mult numrul populaiei ocupate din Romnia ntruct prima ar menionat este mult mai dezvoltat dect ara noastr, astfel putnd aloca mai multe fonduri, investiii n serviciile de turism, construind mai multe uniti de cazare turistic, prin acestea oferind locuri de munc. Deasemenea graficul de mai sus reflecta cel mai bine aceasta diferenta uimitoare CA in hoteluri si restaurante in Romania si in Franta-Analiza comparativa anul 2007 Tabel 10:Cifra de afacere n hoteluri i restaurante n Romnia i n Frana Anii 2007 Cifra de afacere n hoteluri i restaurante (euro) Romnia Frana 1 326 666,6 68 289 000

70000000 60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0

68289000 CA hoteluri si restaurante in Romania Ca hoteluri si restaurante in Franta

1326666 1

Aceste date arat diferena imens dintre ncasrile din serviciile de turism dintre Romnia i Frana. Indicatorul luat spre analiz, cifra de afacere, este aproximativ de 50 de ori mai mare n Frana dect n ara noastr. Aceast diferen este dat de faptul c n Frana exist un potenial turistic mult mai bine valorificat dect n ara noastr, punnd la dispoziia turistului toate tipurile de confort, oameni mult mai calificai n acest domeniu de activitate ce pot aduce informaii de interes turitilor i de asemenea ce pot rezolva cu uurin problemele iminente. Frana atrage foarte muli turiti prin

promovarea facut n toat lumea,cu privire la calitatea serviciilor de turism. n schimb Romnia abia n ultimii ani a nceput s pun accent pe acest aspect.

CAPITOLUL III Previziunea serviciului de Hoteluri si Restaurante in Romania

a.) Metoda sporului mediu Previziunea pentru populatia ocupata in servicii de hoteluri si restautante Anii yi ( mii pers) ti ~ ~ yi = y1 + * ti ( yi - yi)2 2003 119 0 119 0 2004 148 1 123,5 600,25 2005 151 2 128 529 2006 143 3 132,5 110,25 2007 137 4 137 0 Total 1239,5 _ _ Din datele anterioare cunoastem = 4,5 mii pers. si y = 139, 6mii pers. ~ ~ yi = y1 + * ti ( yi - yi )2 ~ y1 = 119 + 4,5 * 0 = 119 0 ~ y2 = 119 + 4,5*1 = 123,5 (148-123,5)2 = 600,25 ~ y3 = 119 + 4,5*2 = 128 (151- 128) 2 = 529 ~ y4 = 119 + 4,5*3 = 132,5 (143-132,5) 2 = 110,25 ~ y5 = 119 + 4,5*4 = 137 0

sigma= (y- )2/n=15.74 V= 0.112=11.2

a) Metoda indicelui mediu de dinamica Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Total yi ( mii pers) 119 148 151 143 137 ti -2 -1 0 1 2 ~ _ yi = y1 *Iti 119 123.76 128.71 133.85 139.21 ~ ( yi - yi)2 0 587.57 496.84 837.7225 4.88 1927.01

sigma= (y- )2/n Se cunoaste I = 1,04 Sigma = radical( 1927.01/5 ) = 19.63 _ V = sigma / y * 100 = 14.06 % > 5 % c.) Metoda trendului liniar Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Total yi ( mii pers) 119 148 151 143 137 698 ti -2 -1 0 1 2 0 ti2 4 1 0 1 4 10 yi *ti -238 148 0 143 274 31 ~ yi 133,3 136,4 139,5 142,6 145,7 ~ ( yi - yi)2 204,49 134,56 132,25 0,16 75,69 547,15

_ a = y = 139,6 mii pers. b= ( yi* ti ) / ti2 = 31 / 10 = 3,1 ~ ~ 2 y1 = 139,5 + 3,1 * (-2) = 133,3 ( yi - yi) ~ y2 = 139,5 + 3,1 * (-1) =136,4 ~ (119-133,3)2 = 204,49 y3 = 139,5+ 3,1 * 0 =139,5 (148-136,4)2 = 134,56 ~ (151-139,5) 2 = 132,25 y4 = 139,5 + 3,1 * 1 =142,6 (143-142,6) 2 = 0,16 ~ (137-145,7) 2 = 75,69 y5 = 139,5 + 3,1 *2 = 145,7

~ yi = a + b* ti, unde

sigma = radical(547,15/5) = radical 109,43 = 10, 46 > 5 % => aceasta metoda nu ajuteaza bine seria de date

b) Previziunea CA I.Metoda sporului mediu

Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Total CA (mil lei) (y i ) 3392 4437 5572 7331 8921 29653 i = i-1 + 3392 4774,25 6156,5 7538,75 8921 (yi-i)2 0 113 737,5625 341 640,25 43 160,0625 0 498537,875

=1382,25; y = 5930,6; = 315,76; v=5,32 aproximativ 5% , deci metoda ajusteaz corect Formulele de calcul aplicate sunt: = 5930,6 = 1382,25

(y
i =1

~i ) 2 y n

V=

* 100

II. Metoda indicelui mediu

Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Total CA yi 3392 4437 5572 7331 8921 29653 i =yi-1* 3392 4319,61 5500,91 7005,25 8921 (yi-i)2 0 13780,41 5053,78 106113,06 0 124947,25

 =1,273472069; =158,08; y = 5930,6; v=2,67 <5% deci metoda ajusteaz corect i putem previziona cu ea

III. Metoda trendului liniar

i =a*xi + b (yi-i)2 xi * y i 2003 3392 -2 4 -6784 3140,2 63403,24 2004 4437 -1 1 -4437 4535,1 9623,61 2005 5572 0 0 0 5930,6 12893,96 2006 7331 1 1 7331 7325,8 27,04 2007 8921 2 4 17842 8721 40000 Total 29653 10 13952 125947,85 a=1395,2; b= y =5930,6; =158,71 v=2,66% <5% deci metoda ajusteaz corect Anii CA xi Formulele de calcul aplicate sunt: xi2

y = f(x) = ax + b = 1395,2 = 5930,6 i =a * xi + b=1400 * xi +b =

(y
i =1

~i ) 2 y n

V=

* 100 Dintre cele trei metode metoda trendului liniar ajusteaz cel mai bine, deoarece n

acest caz avem cel mai mic coeficient de variaie a CA. Prin urmare, previziunea CA n cadrul serviciilor HR n perioada 2008-2010 se va efectua pe baza acestei metode. Anii xi CA previzionat (milioane lei) 2008 3 10 116,2 2009 4 11 511,4 2010 5 12 906,66 Conform rezultatelor obinute prin aplicarea metodelor de previzionare, CA obinut din hoteluri i restaurante va avea un trend ascendent n urmtorii ani. Rezultatele sunt relative, deoarece pot interveni muli ali factori care s influeneze aceste date,printre care i instabilitatea economiei naionle.

Grafic 7: Evoluia previzionat a cifrei de afaceri n hoteluri i restaurante

Concluzii: n lucrarea de fa am evideniat cteva caracteristici fundamentale ale serviciilor de HR din Romnia. Dei n ultimii ani, turismul nu a beneficiat de foarte mult sprijin din partea statului, totusi se fac demersuri pentru a ameliora aceast situaie. Se observa o tendinta de crestere a preocuparilor pentru acest domeniu , fapt care se reflecta si in previziunea efectuata pe parcursul anilor 2008-2010. Se constata astfel ca atat Po cat si CA au inregistrat valori crescatoare odata cu cresterea intereselor pentru acest domeniu.Bineneles c pentru a se alinia la standardele europene, este nc nevoie de foarte mult munc i mai ales de implicare din partea statului. Astfel, remarcam faptul ca serviciile HR reprezinta o sursa importanta de crearea a veniturilor avand in vedere potentialul turistic si conditiile climaterice ale Romaniei. Pe masura ce piata hotelurilor s-a dezvoltat din ce in ce mai mult, odata cu intrarea mai multor lanturi hoteliere de talie internationala, a crescut si crearea de servicii de consultanta in domeniu, contribuind la dezvoltarea acestor tipuri de servicii. Analiza dezvoltarii serviciilor de HR in Romania comparativ cu Franta efectuata in capitolul 2 reliefeaza diferenta majora care se afla intre aceste doua tari. Aceast diferen este dat de faptul c n Frana exist un potenial turistic mult mai bine

valorificat dect n ara noastr, punnd la dispoziia turistului toate tipurile de confort, oameni mult mai calificai n acest domeniu de activitate ce pot aduce informaii de interes turitilor i de asemenea ce pot rezolva cu uurin problemele iminente.De exemplu cifra de afaceri a Frantei este de aprope 50 de ori mai mare decat al Romaniei, fapt ce accentueaza diferenta care exista intre aceste tari.