Conditia umana in literatura

Oamenii sunt acele fiinte ce cauta neintrerupt depasirea conditiei umane, depasirea limitelor impuse de societatea restrictiva in care isi duc traiul. Viata, pe intregul ei, dispusa in fata omului, reprezinta doar un sir de incercari de a afla tot si despre toate. Cutumele ce ne guverneaza trairile si simtirile, normele eticii si ale societatii fata de care nu ne-am putea afla telul, idealul spre care tindem, sunt in acelasi timp elementele ce opresc aflarea sufletului persoanei, facand din fiecare doar un alter ego al modelului socialmente educat. Ceea ce mira la conditia umana reprezinta incercarea continua de a o depasi. Neajunsul acesteia in cotidian duce omul la o dorinta apriga de autodepasire, autoconstruire, autoeducare. Conditia umana nu poate fi depasita, fiind conditia omului de a trai si de a fi mai presus de orice alta fiinta vie, de a crea valori spirituale si capabil a umaniza realitatea in care isi duce existenta. Omul are o existenta naturala, el fiind ceea ce se face. Conditia in care se afla este conditia pe care si-o creeaza in timp, o perioada insuficienta pentru a reusi sa descopere aceste fapte. Cine sunt? Incotro ma indrept? Ce pot sa stiu? Ce imi este ingaduit sa sper? Ce trebuie sa fac? Ce este omul? Intrebari la care doar timpul are un raspuns, ca o replica la conditia umana de a nu sti incotro se indreapta. Prin acesta, individul afla adevarul uitat in negura timpului: Conditia umana reprezinta intru totul constructul pe care fiecare individ il desavarseste asupra fiintei sale, un proces de umanizare pe care il traverseaza sau nu fiecare pe durata existentei sale.

Citate:
E cert, orice am gndi i cu orict amrciune despre cer i pmnt, despre condiia uman, despre clip i fatum, inima cu btile ei aplaud existena.
Fiecare om poart forma ntreag a condiiei umane.

Biografie
Giacomo Leopardi (Recanati, 1798-Napoli, 1837) este reprezentantul cel mai autentic al romantismului italian i unul dintre cele mai remarcabile Europene. Lucrarea Sa se bazeaz pe influena puternic a clasicilor, dar, de asemenea, iese cu modernitatea ei literare n ara sa, o schimbare de estetic, n special cu poezii ale lui Canti (Cantece), dar i cu ei revulsiv cred. Timpuriu ncepe s nvee autori greci i latini, iubitul lor Antichi - dar n curnd alte lecturi bibliotec patern bogat, abilitile lor i poliglot lor nchise i viaa de familie complexe n palat, a produs un amalgam din care rasada o nou timp literar i tocmai ntr-un moment n istoria rii sale este zguduit de factori externi, cum ar fi Revoluia Francez (de asemenea, decisiv mai devreme ca un alt poet Hlderlin) i mai ales de ocupare napoleoniene din Italia . continuare, din cauza valorilor i rezultatele muncii sale enorme n diferite genuri (poezie, teatru, ficiune, eseu, jurnal, scrisori), personalitatea bogat de Leopardi, cltorie trziu i prietenii cu liberalii din timpul su, i-a exprimat o mare dorin de libertate care a umplut viaa lui scurt, la un moment, cu descoperiri mari i contestatarii frustrante i drumuri filosofrii lui, cu un nihilism, care ar exploda n sale eseuri, dialoguri i gndurile i experienial, timpul ultimelor sale zile n Neapole . O personalitate literar ca Giacomo Leopardi, egalat numai n panorama literatura italian, marii maestri care l-au influentat (Dante, Petrarca) i poei alte state europene, contemporanii si (Novalis, Hlderlin, Keats , Shelley), care l-au nsoit pe sarcina descurajanta de a aduce noi cuvinte timp o literatur nou, o lumin nou i cunotine, cu versurile ei, o mai clar i se simt excitat.

Poet i prozator italian. Abordeaz o liric n care strbat ca motive centrale : meditaia filozofic pe tema efemeritii vieii i-a iubirii, imposibilitatea atingerii fericirii, contiina durerii cosmice i a neantului. Scrie Cntece i mici opere morale, dialoguri i eseuri, n proz. Traduce din poei consacrai ai antichitii eline i latine. Poezia lui, ca i a celorlali mari romantici, respir o generoas dragoste de oameni.

CNTECE (Canti) 1831 - 1835 n Ctre Italia, poetul realizeaz o od spre slava patriotismului i a libertii:

Cuprins
1. Definitie 2. Citate 3. Personalitati

despre conditia umana

: 4. Ernest Hemingway 5.Opera:Batrinul si Marea 6. Giacomo Leopardi

Batrinul si Marea de Ernest Hemingway

Ernest Hemingway este un faimos nuvelist american, realizator de po vestiri care impresioneaza cititorul prin impactul emotional si imaginativ asupra acestuia.Povestea Batranul si marea este inspirata din viata unui pescar trecut de tinerete pe nume Santiago care duce o framantare interioara. Batranul si marea de Ernest Hemingway Aceast nuvel (considerat de unii critici un scurt roman), ultima oper cu adevrat important a lui Hemingway, reprezint ncununarea creaiei scriitorului att prin sensurile ei profund umane, ct i prin mreia sobr a mijloacelor de expresie. Btrnul Santiago, pescar srac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se pregtete s ias din nou in larg, la pescuit, dup aproape trei luni de trud zadarnic. Cititorul este introdus direct in subiect: Singur ntr-o barc pescuia btrnul pe Gulf-Stream i trecuser optzeci si patru de zile fr s-i cad vreun pete. In primele patruzeci de zile i inuse tovraie un biat. Dar cnd s-a mplinit sorocul acesta i pete tot n-au prins prinii i-au spus biatului, fr doar i poate, btrnul e un salao, adic un om mai ocolit de noroc nici c se mai afla i, la porunca lor, biatul a trecut pe alt barc ce din prima sptmn a prins trei peti mari. In cea de-a optzeci si cincea zi se prinde in undia btrnului un marlin, un pete spad uria. Dou zile si dou nopi dureaz lupta ndrjit dintre

om si pete care trage barca dup el n larg. n sfrit rpus, marlinul este prea mare ca s poat fi ridicat la bord si Santiago l leag de barc lsndu-l n ap, dar, pe drumul de ntoarcere, rechinii l devoreaz cu toat mpotrivirea disperat a batranului, care revine la tarm epuizat si reprezint in realitate o adevarat parabol a condiiei umane invincibilitaii asta am fost facut.aducand cu el doar scheletul petelui. Aceast povestire aparent simpl Lupta cu petele simbolizeaz btlia omului cu existena, ncordare surd (ca atunci cnd btrnul strnge n minile rnite frnghia de care trage din rsputeri uriaul venit din adncuri), nfruntarea pe fa (ca la uciderea marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele momente de destindere nseamn mai ales efort cotidian, bucuria, victoria si mreia nfrngerii. Impulsul l constituie ctigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge s semnifice, dincolo de satisfacerea necesitailor materiale, dorina omului de a-i afirma propria valoare, ca justificare a existenei.

E o carte de Hemingway pe care am terminat-o de citit zilele astea. E o surs de inspiraie pentru cei care nc nu sunt convini c poi munci enorm pentru o cauz i c, n ciuda efortului i pasiunii depuse, poi eua E un fragment din viaa unui pescar btrn care de 84 de zile nu mai prinsese nici un pete. Pleac n larg n a 85-a zi pentru a prinde ceva. Prinde un pete mare, cel mai mare prins vreodat i dup 3 zile de anduran reuete s-l doboare. Pentru c petele e mai mare dect barca, l ancoreaz de ea i ncearc s ajung la rm. Rechinii ns l atac i, n mai multe rnduri, smulg pri din prad. E o carte de Hemingway pe care am terminat-o de citit zilele astea. E o surs de inspiraie pentru cei care nc nu sunt convini c poi munci enorm pentru o cauz i c, n ciuda efortului i pasiunii depuse, poi eua E un fragment din viaa unui pescar btrn care de 84 de zile nu mai prinsese nici un pete. Pleac n larg n a 85-a zi pentru a prinde ceva. Prinde un pete mare, cel mai mare prins vreodat i dup 3 zile de anduran reuete s-l doboare.