deeafea

C01l18ndat electric
leului RI
1
(A
7
Ar} inchise, bobina re-
leului Rlz care, introduce tensiunea
de in filtrul electric.
trecerea unei anumite perioade de timp, in
care apa se fierbe, ea va fi sub presiune prin
sita n care se cafeaua, curgnd in tip
lena.
Ing. 1. CADElCU
RL
1
...
(CONTINUARE iN PAG. 17)

Automatul pe care-I avem n vedere _ deosebit k 1
de. simplu ca are meniri multiple:
In orimul rnd, la o dinainte un ceas
transformat cum s-a mai
n revista nr. 2 din februarie 1971) va co-
manda pornirea unui filtru ele cafea.
n momentul in care cafeaua este gata,ceasui
va da comanda de oprire a filtwlui va
acustic de indeplinirea misiunii.
Montajul avantajul ne averti-
acustic de lipsa tensiunii de alimentare din
la ora la care trebuie filtrul.
FUNCTIONAREA MONTAJULUi
_. 1. Ceas electric
In vederea punerii n a montajului se in-
chide li'
La o bine la care ceasul va
urma sune), n interiorul lui se contac-
tul A
1
A
2
. Deoarece releu! nu este atras (con-
tactele A9A1P snt inchise), tensiunea sursei E,
avnd circuitu inchis, va ajunge la buzerul (soneria
B) care va da un semnal acustic.
Pentru emiterea semnalului acustic s-a folosit
o de curent continuu, astfel inct buzerul
n momentul in care tensiunea
de
2. Dispozitiv automat de a cafelei
(filtru)
filtrului cu cafea,se inchide
1
1
(Ia fel ca la descrierea
se pe butonul de sonerie K
1
ce
releul R1
1
, denumit releu de veghe. Releul RI ,
LISTA DE MATERIALE
relee 12. 24, 48 10 mA.
ales in de releele fo- I
ce starea de a:
! +
de curent continuu I
B - buzer sau sonerie
K
1
K
2
- butoane de sonerie I
RL2
....
R

VERDE
R. filtru
------------.-2"20
_______ J
. d . I 1
gm u-se prm contacte e A3A4' se
DIAGRAMA DE FUNCTIONARE A RELEELOR
Releu RL
2
mnnd atras desfacerea contactului K
1
(contactele releului RI3-A5Aa snt normal inchise).
La ora bine ceasul prin
nchiderea contactelor A
1
A2' prin contactele re-
RL
1
A
g
A
10
A3A4;A7AS;A13A14-AnA1S
RL3
Pentru unor ale
semnalului de
de la o de picup sau
de la un cap de redare de magnetofon,
se folosesc, de amplificatoare
de
Cind amplificatoarele incorporate in
picupuri sau magnetofoane sint insu-
ficiente, se amplificatoare su-
plimentare, reprezentate, in cele mai
frecvente cazuri, de partea de audio-
a radioreceptoarelor.
un oarecare de-
PEITRU
rlcur
Ing. F. VULESCU
ranj, legat de deplasarea aparatelor de
conectarea lor prin cablu.
Mai jos o prin care
semnalul dozei de picup (Ia cele
amplificator) ca semnal modu-
lator al unui oscilator de. putere
cu un tranzistor, iar emisiunea este
in cu un radio-,
receptor sau televizor care are
banda de U.U.S. In fig. 1 este
schema de principiu a oscilatorului.
Este un montaj tipiC de oscilator de
U.U.S. cu baza la realizat cu tran-
zistorul EFT 317. Acest tranzistor (fo<:=
40 MHz) relativ pe o
in banda de U.U.S. intre 65
72 MHz. n s-a un tri-
mer C
6
pentru reglajul Totul
este ca nu cu
posturilor pe U.U.S.
nale nici cu de
sunet a canalului 2 de televiziune. O
este de 68-!-69
MHz.
Montajul oscilatorului se poate rea-
liza, eventual, chiar in interiorul
picupului. Semnalul dozei aplicat pe
baza tranzistorului produce in circuitul
de colector atit o de amplitu-
dine cit una de prin
de care de C
6
constituie capacitatea de acord a cir-
cuitului. Receptorul (radioreceptor sau
televizor) cu U.U.S. modu-
latia de amplitudine, fiind sensibil nu-
mai la de La un
reglaj corect, semnalul este
puternic nedistorsionat.
Puterea lui (obligatorie) face ca
vecinii nu fie zona de
serviciu a
in interiorul apartamentului (pentru a-
ceasta antena se pe o
cit mai In
A
1S
A
16
; An
A
18
ASA6 -
am
in fig. 2.
Un mic transformator cu tole E4, a-
vind Sf=1 cm
2
(deCi 15
voit), este conectat cu motorul M, ln-
fiind de
curent 11 (ordin de 60+-
120 mA). valorile
toare pentru U
l
de 12
7
24 V 10 mA,
se U
1
=U
2
111'1
1
, Tensiunea U
1
este de ordinul 3+6 nu
motorului.
unur mic transfor-
mator in serie cu motorul (in fond, se
poate folosi un transformator de
sau inversor de receptor tranzistorizat)
este mai decit cea a
unui transformator de
Punerea in a
rului se face cu motorul, prin
contactul realizat de de picup.
Reglajul al micro-
se face se trece un
aparat de radio pe gama U.U.S. cu
indicatorul de pe 68 MHz; se alege
se apoi discul spre ascultare,
care se de

este mult de regiunea 687
69 MHz, atunci cu ajutorul condensa-
torului trimer C se aduce postul in re-
giunea 6
..

.... l .
I
.:
1111
ElEelllllCE
pentru apartamtntul du
Primul montaj (fig. 1) repre-
temporizor pentru foto-
grafie. unui aparat de
temporizorul ob-
unor timpi de expunere
de la 0,1 la circa 60 de
secunde. Tranzistoarele T
1
T 2.'
de orice tip de
se cer cuprinse ntre 150
350 de Tranzistorul T 2
va avea fixat pe corp un mic
radiator din aluminiu (numai ia
tipurile de putere foarte
Pornirea releuiui se face prin
inchiderea deschiderea
tactului 1.

are un buton ca,re
de expunere
minat cu secundarul cea-
Piesa Parametrii Piesa Parametrii
R
1
620 O; 0,25 W
C7'
electrolitic
Ca
200 Fj15 V
12 kj O,25'W T EFT 311
R3
51 K fijO,25W D DR 301
R
4
100.0.; 0,5 W
C
1

4,7-:-10 nF Tr Transformata
C
2
inversor
4,7 nF radio
C
3
20 pF, cera- receptor
mic tub. MAMAIA
C
4
150 pF, cera- (primarul
mic tub. transforma-
tor-ului din
C
5

redresor este
50+100 nF 1/2 din
se-
C
6
trimer a
ceramic transforma-
3+13 pF torului in-
versor)
Retea
,
I
G.D. OPRESCU
montaj de multivibrator bista-
bil, n care se pot folosi tranzis-
toare identice cu cele folosite
n primul montaj. Pentru ca
montajul corect,
e necesar se verifice
calitatea sensul de
ale condensatoarelor electrol i-
tice.
Ambele montaje pot fi alimen-
tate fie de la 2 baterii plate de
nseriate,
un fie de la alimen-
tatorul din fig. 3.
Acesta un transfor-
la tensiunea
apara.-
mator de
pe
Piesa Parametrii
l1
cu
aer Cu,
Ag 0,8
f = 15mm
D =8mm
n = 8 spire
Fig. 2
IIIOIIlllRI
MInii
IIIIIClllI
C,
LI
fii
I

piCup
C
2
C5
Fig. 1
3
Adaptor nregistrare-redare
Accesorii 8aboratorul foto
Amplificatoare pentru sonorizare
de fidelitate cu
multiple de utilizare
Programator e/ectromecanic
UNI PROGRA -36
pentru 10 linii de programare
n timp a

pentru 11 mecanice lemn-metal
Calculator UN/O/DAC
lucrnd n cod binar
destinat
instruir;i elevilor
C mecanoelectric
}) cu sesizar acustic
indicarea orei pe glob
5
sau:
25,3
C=--,
capacitatea de
a circuitului sau inductantei
In aceste l se expri-
MHz. la circuitul
Fig. 1
150
fig. 2
se pur rezlstiv tensiunea la bornele capa-
este:
E 1 1
Uc=- .-=E--
R c.ue wCR
unde E este tensiunea de generator, iar R rezis-
1
tenta serie a circuitului. Se -- este
WCR
factorul de calitate al circuitului. Deci, ten-
siunea la intrarea circuitului tensiunea la bornele
in cazul in care circuitul este acordat,
factorul de calitate al circuitului:
6
Uc
Q=-.
E
n circuitul de mai sus
loare se pot
Fig. 3
cunoscute, alegem pentru L o valoare cunos-
se pot determina necunoscute. De
aceea este necesar avem la un conden-
sator etalon Ce o etalon le. Astfel ale-
gnd pentru bobine etalon valoarea Le = 100' .)JH
'
253
Cx
Bobina pe o cu diametru!
de 25 mm sau carton Pe
se vor bobina intr-un singur
un de 10 de din de Cu-Em
cu ;'=0,2-0,25 mm. cazul diame-
trul bobinei este de cea 20 mm, se vor 100 de
spire.
Condensatorul etalon va fi variabil cu
tiun! de 2 x 500 pF, ca cele fabricate de Elec-
tronica pentru radioreceptoarele Cele
se vor putea monta in paralel sau se va
folosi o Se va face etalonarea con-
densatorului folosind o punte de condensatoare att
pentru o ct pentru n paralel
se va realiza cadranul gradat (fig. 2). n cazul in care
se alege Ce = 100 pF,
253
Lx=--
f2
r
Pe baza schemei generale date in fig. 1 se poate realiza
schema .
Adaptoru! se va monta ntr-o cutie din material
plastic, care va avea dimensiunile
condensatorului variabil Cv, folosit drept condensator
etalon Ce, Axul condensatorului va prin capacul
cutiei in jurul lui se va fixa etalonarea condensato-
rului. Tot pe acest capac se vor fi xa 8 radio, care
bornele adaptorului (fig. 4),
1. Piesele se vor fixa pe capac intre diferitele
radio. Dioda D este detectoare semiconouctoare de
orice tip. Pentru se va monta la bornele
V.E. un voltmetruelectronic de curent continuu.
Pentru de am avem ne-
voie de o etalon, a am dat-o
in prima parte a articolului. ce am construit
bobina, este necesar o eventual, o
Pentru acest lucru vom monta bobina etalon
la bornele Lx, generatorul RF la bornele RF voltmetrul
electronic la bornele V. E. bobina etalon are 100
J.lH, cit trebuie, atunci, punnd condensatorui variabil
cu 2 in paralel (comutatorul I inchis) pe po-
(deci 1 000 pF), de
DE CONDENSATOARE
se
(maxim
condensa-
cu ajutorul con-
una sau
necesitate), r.,,..,.,,lh!im
acesta se o
capacitate prin metoda de cu
valoarea variabil etalon cnd 1n
cui! era conectat cu C
2
valoarea condensato-
rului variabil etalon Cx, valoarea 'Iui
Cx(pF) = C
2
-C
1
"
b) Mai mari de 1 nF (dar mici de 25 oF). n acest
capacilaE!8 n"''''''' .... ".,.,.. .. 'tiS se la bornele
variabil se pe 100
Lx se bobina etalon. Se
t .. "' ..... , . 'oil"l1f::. generatorului RF (sub
de 503 kHz) cind Valoarea
necunoscute Cli
253
Cx(pF) = --100.
F
Trebuie acest aparat ne permite
in piesele ce ne ceea
ce este foarte important, mai ales pentru radioamatori.
fd
R.F
pf
fig. 4
c@
1
IMPORTANTI
Cititorii din striinitate pot face abo--
namente, att la revista Tehnium ct
la revista adresndu-
se intreprinderii ROMPRESFILATElIA
- Serviciul import-export -, Bucu-
Calea nr. 64-66, P.O.B. -
Box 2001
R I
I I
Publicnd schema SONYMATIC TC-1
ne datorie de a tuturor
cu acest celor care ne-au solicitat .""+""' ......
cum se este construit cu un singur cap
universal, pentru nregistrare-redare, un singur
canal de intrare.
La nregistrare nivelul este constant de
tranzistorul T 6' Reglajul nivelului la redare se
cu (de remarcat modul
de conectare).
Amplificatorul, construit o
tranzistori ce pot fi cu cei
de
Puterea de este de 1 W la
de 40 .0..
utilizarea benzii magnetice Agfa PE-41.
I ,
SUPIRHIJIROOINI
TIIIZIITIIIZIT
PE TI E TI
Receptorul tranzistorizat de tip super-
pe vi-I
este prin

iru scurte (6+12
viitor vom prezenta n como'(efare
ceva
receptor ,,.,,noF-hotarn,n;,,;:;
tori pentru
cu o cu
unde
M. BAGHIUS
sau pertinax cu dil1nerlSitmile
Monfajul se
de
cum se
o ,eIE,scoplica.
lui captat este selectat
de intrare prin cup!ajul mutual
L
1
L
2
), este aplicat pe baza trallzis.to-
rului de T
1
, Osei-
latorul local este reallz.at cu tranzistorul
T 6 este de tip Hartley. Oscilatorul
este cuplat cu semnalul
oscilatorului local fiind aplicat pe emi-
terul de Sem-
O,4mA
fi
--------------
T,ZSB379 122$8383
nalul de f.=455
kHz este selectat de circuitul
L
a
-C
4
, Circuitul de intrare
bobina l1' magnetic cu L2' iar
osci!atorul local bobina
magnetic cu LS' Aceste
se pe carcase din materia!
plastic cu miez de Se
a se folosi carcase cu diametrul de 5-7
mm cu miez de reglabil. Se reco-
a se folosi carcase de la bobine
pentru circuite de intrare unde
scurte de la aparate care
se la magazineie
Bobina L
1
are 15 spire, iar l2-3 spire,
Bobinele li
astfel' ca nlll"l,..t",l",
unul
mm, cu
la spirala 2 de fa Bobina lS
are spire cu ca la
bobinele amintite mai sus.
du! circuitului de intrare
rului se cOlndEmsatC)ru!
cu 2
loare 5+240 pF. Pentru
sese miezul de (la f,.", ... ",,,mt,,,
din banda de unde
trimerii C
2
, C
25
2+8 pF (Ia frecvenla din
banda de unde scurte).
torul de amplifica-
torul de ce folo-
3 circuite Cuplajul ntre
etaje este de tip mutual. Se
a se folosi medii de la aparate-
le Mamaia sau Albatros
(condensatoarele C
4
, C
s
' C
15
in
cadrul mediei frecvente). un
detettor care un amplifi-
cator AF, Tot de la detector se ia com-
ponenta se
ca tensiune de RAS pe baza primului
tranzistor AFI. Valorile tuturor pieselor
snt trecute Condensatoa-
rele vor fi de iar conden-
satoareie elecrolitice vor trebui fie
cu tensiune de lucru de 10-12 V.
zistorii T 1 T 2 vor fi de tip TI 423,
IT402, EFT
T, T de
A' 1135 etc;
352,
OC
tip.
o tensiune de 9 iar absor-
de fiecare tranzistor snt
pe la amplificatorul de audio-
trebuie n
care se transformatorul Tr.
Acest transformator se pe
miez din tole de fier cu
0,5 cm
2
va avea 600 de
cu =0,1 mm,
secundarul spire din de
Cu-Em cu fJ =0,3 mm. Difuzorul folosit,
de tip va o
putere mare de 100 o im-
6-;-10 ohmi.
va
satisface pe amatori. ca
fie scurte, ingrijit
se piese
pentru ca aparatul dea

c
ORf-osc;/olorul de rod/oIrecv8a/d (27.120Ilz)
CA - cirCUl! osla6;1 f 511z
C D - CJra/il ele dkreaf;ere
CM -circuli mOl7Oslab;/
G J F -genera/ar of:. ovcIo;;'ecven!6 (,f'''::. ICWh'z)
r;
////h
PHOPOnIIONAlA
=-; =-; ei =3-
2
r A
Fig. :2
Fig. 1
Schema con/ac/e/or
re/ee/OI"
'//
3 se vede modificarea
servo mecanismului
de duratele tale impulsurilor

se
stabilizator electronic.
Reglarea oscilatorului
se
descris n
direct Qenera1:orul
electromotor
cu reductor
cu axul de Reglind
Pl' se o
a levierului aproximativ
Reglarea circuitului monosta-
face cu montajul din fig. 5b
este cuplat ntre c d),
asupra
metrului P
3
sau P" astfel nct levierul
electromotorului se deplaseze din
de repaus spre stnga sau spre

dreapta, fixndu-se cu ocazie
cursa a de co-
a P
s
'
Partea de se
pe I (fig. 6), iar celelalte circuite
ale se pe
o II.
Radioreceptorul (fig. 7) un
etaj amplificator de
(2 SA 235), un etaj super-
(2 SA 235), un etaj amplificator
(4 x EFT 321) un circuit bistabil
(2 x EFT 321).
Semnalul de ce
este amplificat de primul tranzistor,
este aplicat prin cuplaj inductiv etaju-
lui detector
La semnalului de audio-
tranzistorul T
6
se deschide,
releul R, care, prin contactul
releul Releul
f\ este atta timp cit
semnalul de (fig. 2
3). Releul R
2
contactele r
2
r;.
starea a tranzis-
toarelor T
7
ale circuitului bistabil.
Un exemplu modificare a
levierului unui servomecanism
se n Releul f\ poate fi
o de timp ce
T
l
de la t' =- la -, timp n care
1 4 4
electromotorul SM
1
curentul
de la bateria Bl' Cnd semnalul de
a ncetat, releul f\ este
eliberat, electromotorul SM
1

curentul de la bateria B
2
prin contactele
r4 r; (normal
Din modificarea de
de n-
levierului servomecanis-
se pe o
cu imprimat (fig. 8).
incheiere, construc-
torilor - pentru a un rezultat
bun - experimenteze pe module
toate circuitele verifice cu aten-
montajul nainte de a-I ali menta.
A
L
t
- 2><fj spire sirma L
fD Q,3mm Cufm .,

iz- 4spire .sirl1jq I(Jxa03Cu[m
110/010 I/J bvm6clc
L
3
- f2spire f!;(Bmm Culm
Bobina ele
80 spire Slimd fP o,o8mm
wfm
2SA235
((3:> 100)
2SA235
((3:>fOO)
01309
76
Ef'TJ21 2"MP39
79 ifo 7ft 7(2
Ef'T32f 2"M?39 M?35
f(J(J.tl
R
32
470.i2
9V
Ing.
m1r.m'DlUUU"E!!a! <l"liii"ii",n ...'Hn, .. ca.re au solicitat
transformarea
diferite punct de vedere
Extrem de utile pentru alimen-
tarea a apara-
telor de radio sau a aparatelor de
portative. dimensionate
ia tensiunea
110 V sau 220 convertoarele
de curent continuu pot fi alimentate,
n electrice, de la o
baterie de acumulatoare sau, n
cazul unui redus de energie.
chiar de la un set de baterii uscate.
Prima
zen neeco-
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
vertorului presupune cheltuieli mi-
nime pentru procurarea celorlalte
elemente care n
acestui dispozitiv
nr. 1, ntlnit de
vent n
Pentru o tensiune de 6 V,
de la o baterie de acumulatoare
convertoru! la h<"\l'"n,IOoI",
de 110 V. 220 V. Ran-
damentul ansamblu, des-
tui de cauza elementelor
mecanice, este de 60%.
Dispozitivul poate la
a putere de circa 60 W.
Elementul principal l constituie
vihratorul, care fi de tip
similar, cu ten-
I I
I C.:1!
de alimentare. Modu! de co-
nectare al soduiu vi-
prezentat n 2,
este similar cu cel mod
la tuburile electronice
cu tranzistori,
zi o ... " .. ; ........: .. "' ..., .....
canductorilor
electromecan ice.
cu o greutate un
reduse, are un randament de
mativ 80%, o fUl1ct.ioI1are
o fiabilitate extrem de mari.
Schema convertorului cu semi-
n figura 3,
are tranzistoare de putere
cu germaniu,n contratimp cu re-
d resarea ambelor cu
dublarea tensiunii.
!
______ -+ ____
i
I I
C
2 II [l'.:1
III I
I c:.. 1 1 c, -=- I-=-I
12v
I rlg. _ _ I I
L _______ -:... __________ :.. _____ 1 _____ __ .-J
10
La o tensiune de alimentare de
12 V, convertorul fu aproxi-
mativ 230 mA ia o tensiune de 220 V,
putere de altfe! pentru ali-
mentarea unui de di-
medii. Cei doi tranzistori
de EFT 238,
sau E FT 240, cu a valoare
a curentului de colector
Folosirea unor tranzistori
putere mai
Deoarece
este de transfor-
matorul de ridicare a tensiunii pre-
caracteristici deosebite de cele
ale transformatoarelor clasice.
Miezul . din
tale ......... ,."...",1 ...
din conductor cu 1,2 mrn, iar
de din 460 de
spire cu diametrul de rnrn.
Oiodele redresoare snt alese pen-
tru o valoare a curentului redresat
de 0,3 A o
ne a tensiunii inverse de
220 V. Condensatoarele de ia in-
trarea filtrului vor avea capacitatea
de 3.)JF. Pentru filtrarea tensiunii
redresate se monta n continua-
re filtre de
ni
fig. 3
Folosite curent, acopeririie metalice au rolul dublu
de a proteja obiecte metalice de consecintele oxi-
de a le conferi un aspect mai
(eficient), mai modern.
rn aparatura acoperirile metalice au
un scop Astfel, argintarea contac-
telor unui comutator un contact ferm cu o
de contact. Srma de conexiuni
o mai iar
cu un factor de
calitate mult mai mare. Snt importante aco-
peririle cu alte metale. Cuprirea, se execu-
aproape n toate care acoperiri
antioxidante. De aici interesul cititorilor
care - in repetate rinduri - ne-au solicitat prezenta-
rea metodei de cuprire cea mai
in prezent.
Cum ne o baie pentru
Mai nti trebuie piesa
a piesei se face
trei etape: decaparea, lustruirea degresarea. In
industrie aceste se fie pe cale me-
fie pe cale n ceea ce ne
le vom executa mecanic.
Decaparea piesei, oxizilor, o
vom executa cu ajutorul unor materiale abrazive, mai
nti din categoria celor cu mai mare
apoi cu matenale cu mai Ajungem
astfel la lustruire.
Decaparea lustrui rea, se fac atit cu
hrtie sau ct cu materiale abrazive
sub de pulbere (se poate utiliza chiar tixul
cunoscut n ce s-au deca-
parea lusiruirea, operatia de degresa-
re. Aceasta se poate realiza prin cu lapte
de var sau prin introducerea piesei ntr-o
din:
Hidroxid de sodiu 50 g/I (sau carbonat de sodiu
150
se cer! la o
de cuprit n
M .....",rO."''''FO este piesa nu
fl.e sau cu mna. Se
apoi intr-un de timp de cteva minuie,
care se ntr-o baie for
- 250 9
Alcool etilic 95% - 200 g
- 50 9
o agitare n baie,
se scoate piesa se din. nou Intr- un curent
de timp de cteva minute, In tot cazul, aceste
operaiii 1rebuie cu rabat
calitativ, de ele depinzind in mare caliifatea
depunerii de cupru.
Acum putem trece la intr-o bale
de vezi
timp.
vas izolat sau ntr-unul bine se
e!echozii cu ajutorul a bare izolante
din lemn sau Contactul dintre electrozi
conductorul ce se fa baterii trebuie
Fiz. M. SCHMOlL
fie cit mai bun. Eventual, conductorii se pot conecta
cu ajutorul unor cleme cu dintre
electrozi trebuie fie de S-;-15 cm, dar
se va determina din in
de intensitatea curentului de
din cupru cit mai pur-eventual, cupru elec-
trolitic -, se la polul (+) al bateriei, iar
-;;;;;;;-E
'---__
obiectul de la polul (-), formnd catodu!.
cum se vede n se n circui-
tul electric un ampermetru (A), cu care se
curentul, un reostat (R), menit asigure, n functie
de proces, de curent n limitele admise,
Se poate monta un (1), pentru a fi
mai comod de a manipula
Electrolitul va trebui acopere n ntregime piesa
cupririi, ar anodul va trebui o supra-
sau mai mare dect cea a piesei ce se
ElectroJitul se poate prepara mai
multe Prin n de natura
materialului piesei, amatorul va alege care i
se pare a ti cea mai mai jos citeva
retete uZ.uale:
1. Sulfat de cristalizat ........ 150
Acid . . .30-40 g (densitatea 1
respectiv 60-65 Be)
. . . . .. . ..... 1 1.
Densitatea de curent va putea vara ntre 1 -5 A,
tensiunea fiind de 1-3 V, n ce temperatura
de lucru, aceasta va intre 20 55"C.
Raportul anod/catod: 1/1.
2. ... 11
Suifat de cupru cristalizat, .25 9
Acid oxalic .50 9
Amoniac .. , .50 9
Acest electrolit esie bogat iar baia este
foarte oxalic
oxizii de fier ce se a degaja gaze,
Curentul va fi de 0,5-4 ia o tensiune de
0,5-3 V, iar temperatura va ntre 15-30
o
C.
3. , . 1 I
Sulfat de cupru cristalizat " .." 35 9
, "..,. ,.,. 80 9
Tartrat dublu de sodiu potasiu.. . " .. 150 9
Curentul va ti turmzat ce un singur element va
fi cuprins intre 0,5 2 tensiunea ntre 0,5 V.
Temperatura ntre Prepararea elecholitului
se face n ordinea n cu recomandarea
ca 1n vasul n care se face amestecul substantelor
se 700 mi de iar restul
de la cnd toate
s-au dizolvat. de timp n care se face acope-
rirea depinde de grosimea stratului depus.
Cuprirea se poate face pe de mase
plastice sau pe corpuri de electri-
citate, Astfel, masele plastice trebuie bune
pe ce a fi cuprite.
Se pot utiliza metode: a) depunlndu-se un
strat de pulbere de grafit pe locul ce trebuie
sau b) metalizind cu nitrat de
Se apoi o din
10 mI.
unei pensuie sau cu un se
cteva ori de mai sus pe de
Se expune la mai multe ore
ce azotatul de argint se reduce, transformndu-
se n argint metalic de culoare Deci masa
a fost Se vor prevedea fire de
pentru conectarea la baterie.
Atunci cnd este vorba se o de
cu ajutorul prafului de grafit, piesa
sau obiectul se cu un strat de dizolvat
n alcool. uscare se o
uscare, se unge cu alcool se
cu pulbere de gram. Se uscare
cu o perie moale se poate trece la de
cuprire n baia Cu aceste metode se pot
acoperi cu metal obiecte naturale ca flori, fructe,
insecte etc. sau se pot trasa cu circuite
imprimate utilizate n montajele electronice.
La depunerea cuprului pe metale sau pe corpuri
de electricitate pot unele
sau Astfel:
1) Depunerea este Acest defect poa-
te proveni din nerespectarea
decapare sau degresare sau
oxidarea n timpul
2.) Depunerea este inspre
margini. Acesta este un defeGt al electrolitului care
sulfat de cupru n cantitate
sau s-a lucrat cu o intensitate de curent prea mare.
3)Depunerea apcite cu macrocristali-
ni, de culoare inchisI. Este un fenomen ce se
atunci cnd oxidul sulfuric din electro!it este n canti-
tate prea sau electrolitul mult fier.
n degajarea de hidrogen n timpul functio-
este un semn electro!itul contine o cantitate
prea mare de acid sulfuric sau densitatea de
curent este prea mare.
seama de aceste elemente, se va putea
executa, o oarecare experimentare, o depunere
de cupru
ARGINTAREA
ce au fost cuprite se poate trece
la argintare.
Argintarea se face de obicei cu unor
pe de care - preve-
nim! - foarte toxice. Pentru acest motiv vom da o
reteta de argintare utiliznd netoxice,
cu o ce se prin inversiune:
......... ,. I
Azotat de . . . . . . .. 9
Bisulfit de . . . . . . . , .50 9
Azotatul de argint se n 200 mi de iar
bisulfitul de sodiu n 300 mi de formnd o
de 25Be. Se cele
ntr-un vas de prin agitare, care se
restul de 1 000 mi de Obiectele de cupru
sau obiectele de orice fel cuprite cu metoda
mai nainte, ce au fost degresate, se
introduc n Ele o albire foarte
stratul depus este
foarte piesele snt un timp de
15" stratul depus devine mai solid prelungim
mai mult, stratul devine mai gros, depune-
rea ca cea prin
Cu ajutorul de acoperiri expuse mai sus
se pOl executa cele mai diverse ntr-un do-
meniu de utilizare din cel mai vast. In ce
de utilizate, acestea poi
micsoraie sau n functie de
trndu-se raportul de )
I fll:ll II I I TII
1: '
I
III
13
n articolul precedent - vezi nr. 4, aprilie - s-au
prezentat o serie de revelatori caracteristicile,lor.
Timpii de prelucrare in cazul acestor
revelatori au fost pentru temperatura de
20C. n cele mai multe cazuri, amatorul nu
are (in special revelatorul) la tem-
fiind silit le sau le
pentru a ajunge la temperatu ra de 2ffc.
Timpul pierdut cu se poate
evita folosind revelatorul chiar la temperatura sa
suplimentare).
Acest fapt duce la constante
a temperaturii revelatorului, de cu
temperatura camerei.
Oeveloparea la duce la o
reconsiderare a timpului de tratare in revelator,
aceasta prezentnd o activitate la o
mai sau mai de 20
o
C.
Ing. CORNEL COTIERBIC
a) tolosirea unei de tanare naintea revela-
torului;
b) de sulfat de sodiu n revelator.
a) Se vor prepara
A
-- 37% . . . .
B
-- 0,5% benzotriazol 40 cm
3
Sulfat de sodiu (anh.) .. ., .50 g
Carbonat de sodiu (anh.). ., .12 g
la . . . . . . . 1 litru
de lucru se cu nainte.a n-
amestecnd 5 cm
3
din A 'cu
1 000 cm
3
din B.
Filmul se introduce 10 minute n baia de tanare,
care se 30 de secunde se introduce
in revelator.
de la 20
o
C, la alte tempera-
turi baia de tanare,se vor produce
toarele .
TABELUL 1
Revelatorul
Intervalul Sulfat de
de sodiu anh.
0-11 24-27 50
27-29 75
0-76 29-32 100
24-27 100
27
0
-29 125
DK-50 29-32 150
Timpii de developare snt cei pentru 2lfC.
Se ca revelatorii de foarte
nu fie la temperaturi superioare lui
20
o
C, deoarece la aceste temperaturi
este mai
80
I
I
I
I
A'
al c o
1\\,
I'\\j
I
75
'\: "\
"-
1,\
r\' \ \.
'\
I
\,
\
\
I
"\
",


60
2
2
1
55
2 5 6 7 8 9 10 15 20 25 30 35 40
25
80
I

NJ 1 I E F GI I
\ "'i'..
I f"
I
I
i
,
I
75
i
in cele diagrame se
timpului de developare n de
pentru revelatorii la 24C nici o modificare
"-
1\1 i

! f\ i
20 i?
i
""
, I
"'" IN-
DEVElOPAREA LA TEMPERATURI
RIDICATE
la 2"f'C 85% din timpul recomandat -Ia
la 290C 70% din recomandat la 20C
la 60% din timpul recomandat la 200C
la 35C 50% din timpul recomandat la 20
0
C
la 43C 25% din timpul recomandat la 20
0
C
b) de sulfat de sodiu in revelator se
----
60
55
2
----
I
"
1:
""
''''''

It NI
"",
'1
5 6 7 Il 9 10 15 20 25 30 35 40
Se poate ntmpla ca, fie din cauza mediului cu o
(vara), fie din alte cauze, tem-
peratura revelatorului fie destul de mult superi-
celei de 2(f'C.
cind nu se modificarea
de developare.
E-MICI?ODOL-X
1 se cantitatea de sulfat de sodiu
DK-60"
F-OK-SO
G-0-23
1-1-0-25
Pentru prelucrarea materialelor alb-negru la tem-
2
anhidru la litru ce trebuie la revelator
pentru a compensa temperatura a acestuia.
0-DI<-20
0-76 .
Acum 30-40 de ani, accesoriul in-:
dispensabilal unui laborator de amator
l constituia becul cu glob Din
practica exclusive in
laboratoarele fotoamatorilor a unei sin-
gure surse de
s-a transmis peste n
zHele noastre.
Marea varietate de materiale foto-
sensibile ce se impune
diferite culori pentru lumina de labora-
tor. Pe de parte, chiar o
TABELUL 1
DE
Culoarea filtrului
de cele mai multe ori,
avantajul de a nu \loala materialele foto-
grafice, n special cele pozitiVe, ea pre-
riscul unei aprecieri a den-
contrastului unei copii pe hrtie
De asemenea, n cazul peli-
cuielor negative pancromatice sau orto-
pancromatice, lumina nu este

Firmele mari de mate-
riale fotografice de
filtre speciale pentru lampa
1130 galben-verde inchis, ma
1131 galben-verde deschis, ma
114 galben-brun
117 galben-verde, mat
118 galben-verde deschis. mat
Filtru special pentru prelucrarea foto color.
14
laborator, fiecare sortiment de
material cu instructiuni ce tipul
de filtru adecvat materialului respectiv.
Utilizarea filtrelor de in-
a
inactinismului acestora, concomitent c;u
realizarea, de cele mai multe ori, a unei
mai puternice a laboratorului
(in specia! in cazul hirtiilor fotografice).
O de laborator care
utilizarea filtre!or constituie o construc-
tie extrem de la ndemna oricui,
de n comert la
un pret moderat, ca filtrele. Acestea
din se produc n for-
mate:
TABELUL 2
"onaOi
9x12 cm; 10x15 cm' 18x24 cm'
24x30 cm; 13x18 c:n; 16x21 c'm;
24,5 x 24,5 cm; 29,5 x 29,5 cm.
Cel mai mic format (9 x 12 abso-
lut suficient pentru un de
amator, se poate procura comert
contra sumei de 8 lei bucata.
Iri tabelul 1 snt indicate principalele
tipuri de filtre codul Agfa- ORWO
iar in tabelul :2 filtrele necesare modul
lor de utilizare n laborator, 1n functie
de matertaiul prelucrat (alb-negru), Dm
tabelul 2 se de snt
necesare doar 2-3 filtre pentru
deci o
PRINCIPALELE TIPURi DE filTRE SE MODUL
LOR DE UTILIZARE iN LABORATORUL FOTO ALB-NEGRU
Tipul materialului fotosensibil Codul Tipul
ce se filtru lui
Pelicule negative sau reversi-
bile oancromatice, superpan-
cromatice si sensibilizate
pentru 108
n
15

de la filtru la
material, n metri
,
,
Ing. DORU PRODAN
Pentru ca fotoamaorul se COl1Cirltr'a
din activitatea sa, este necesar ca fnt'nnr::.i';::.t
sale, IreiorClsaO!l.
sis,teimuilui
corecta circulatie a
prima in compromiterea
de formare a imaginii sau rupere a filmului finte"r",l:!i
Pentru a putea detecta punctele critice, l"AI'::.rlitlll:lim
aparat au loc, oferind remediiie pentru
1, Caseta a aparatului, sau cu
cu 4 nervuri rectificate -
de
filmul fiind de o de
capacul camerei (vezi fig. 1 fig.
filmul nu va suficient
COilCHlce la imaginii sau la
se pe nervurile exterioare nu
rec:titiicarea nervuri lor exterioare (mai greu de realizat), fie
pentru fotoamatori).
excesiv filmul, acesta poate fi rupt, iar
insuficient,e! se poate deplasa. cum este necesar, lamelele elastice ale
cutei pot fi ndoite sau dezdoite.
b) ntinderea filmului poate deveni expunerea a 10-15
dp.oairp.<::p. capul de rebobinare se greu, sau chiar deloc.
rebobinare trebuie se cu un efort suficient, pentru ca atunci
aparatul capul din
'in este la unele aparate, la care
esfe cuplat cu mecanismul de antrenare a peliculei, im-
ar mai rula. Ca urmare, imaginile se pierd, pelicula neex-
dar la ndemna oricui, n rotirea butonului de rebobi-
expuse in sens invers grava!e de obicei pe aparat
readucere a peliculei in
ncorporate in emulsia
logenurile de argint cu crista-
se inscriu n grupa
sensibile la Forma dimensiu-
nile cristalelor au o foarte mare impor-
pentru fotochimice
ale emu!siei. Din acest motiv, ca indice
pentru ellaluarea gradului de dispersie
a s-a adoptat tocmai raportul
dintre a
emulsiei. Pentru emulsiile cu
foarte acest raport poate
atinge valori de sute de m
2
/dm
2

Intre anumite limite se poate consi-
dera cu cit dimensiunea granulei
este mai mare cu atit aceasta este capa-
o cantitate mai mare
de deci emulsia este mai sensi-
Sensibilitatea emulsiei nu depinde
numai de granulelor, iar pute-
rea ei de depinde mai ales de
felul ln care se produce gra-
nulei de argint n timpul
SENSIBII_IZATORS
ST ABIUZATORI
Pentru la prepa-
rare se n emulsie de
fOTO
Ing. D. PETROPOl
metale nobile sau tiosulfat de sodiu.
sensibilizatoriior voa-
lul chimic, de aceea se o sub-
antivoal. Sensibilitatea emulsiei
fotografice scade in timp prin
!'lire in paralel cu lIoalului.
Factorii externi care asupra
sint temperatura umidita-
tea,precum o serie de chimiei.
Pentru preintimpinarea acestui proces
se in procesul de
organice care
emulsia.
SENSIBIUZATORI OPTICI
Emulsia este in-
tr-o regiune a spectrului,
anume in albastru violet. S-a observat
prezenta unor poate pro-
duce extinderea domeniului cromatic
de sensibilitate. Aceste au
fost denumite sensibilizatori optici
sint de obicei Ei se adsorb
pe halogenura de argint absorb lu-
mina n regiunea n care a-
ceasta nu este
Continutul diferit in sensibilizatori op-
tici de exemplu, hrtia foto-
de filmul fotografiC. Istoria foto-
grafiei cuprinde eforturile de
este rotirii
Se desface panoul de sus aparatului, capului se scoate
introducerea
loc rotirea devine
alezajului.
pelicula de pe
cu oarecare dificultate, pe ea trebuie ndoite lamelele
axului ct de se acesta. mcmtarE!a
mai grea, arcuibile se pilesc, ncit
4. expunerea celor 36 de reglementare, se
tamburul colector n
a) la readucerea peliculei in majoritatea < ..
ce trebuie spre a decupla mecanismul \"Vllnln,.a'UI
armare a obturatorului.
de

buton
celui de
Degetul cu care butonul poate obosi in necesar readucerii
peliculei in ca urmare, roata a contorului se pentru mersul
inapOi rupe filmul.
ruperea filmului, butonul de readucere a din nou.
Considerind derularea s-a la camera
filmul se Remed.ul but()!1lJ!u cu mina
interpunind ntre deget buton un corp butonul, reducem
presiunea pe deget.
Cind pelicula se
ratul decit in camera
din cea
a extinde domeniul de sensibilitate cro-
Emulsia de tip pancromatic
care o
mod domeniul radiatiilor
vizibile nu presupune utilizarea in
de fotografiere a
filtrelo!' de
descriere a princi-
palilor ai emulsiei fotogra-
fice a fost pentru a
controla procesele chimice care se des-
in timpul in laborator
a materialului fotosensibil, n vederea
obtinerii unor rezultate optime.
materialul fotosensibil este pro-
curat de amator in stare gata asamblat,
iar tot ceea ce se poate face este se
utilizeze eficient care sint
puse ia de de
materiale fotografice, in schimb posi-
acestuia sint cu mult mai largi
in ceea ce alegerea utilizarea
substantelor cu ajutorul se face
prelucrarea filmului expunere.
Pentru descrierea revelato-
rului asupra emulsiei totografice este
necesar cum
lumina asupra acesteia.
IMAGINEA LATENTA
Proprietatea a emulsiei fo-
tografice este aceea sub
luminii, o imagine care,
sub revelatorului, se transfor-
in imagine 1n zonele 1n care
lumina pelicula fotogra-
cristalele de de argint
structura, punind in liber-
tate ioni de argint metalic. de-
curge (simplificat) astfel:
Ag+ Br- + h"l> _Ag+ + Br+e-, n
care hv un foton, iar e- un
electron liber.
Se astfel mici centre de
aglomerare din argint metalic. Electro-
nul pus in libertate sub luminii
captat de cu sulf ai argin-
care in emulsie care for-
de sensibili-
tate situate pe de
de
Cantitatea de de argint din
emulsie e1>te atit incit separarea
sa prin mijloace chimice este

de formare a imaginii latente
in principiu, astfel:
Ag
2
S+2 e- -+ A9
2
S--
Ag
2
S--t2Ag+ -- Ag
1
(Ag
2
S).
Produsul se nucleu
de developare.
Sulfura de argint apare n emulsie
printr-un proces de disociere a gelatinei
in timpul acesteia.
Faza de preparare in care
apar ion ii de suit se maturi-
zare.
imaginii latente depinde
de nucleelor de developare,
deci, in de distributia
centrelor de sensibilitate. S-a constatat
nu toate nucleele de developare sint
developabile. De exemplu, In cazul ilu-
mi scurte de intensitate mare,
se un mare de nuclee
nedevelopabile, ceea ce cu
o a filmului.
Imaginea se poate forma atit
in interiorul fotografie cit la
sa, formind imaginea
respectiv, imaginea
Cele feluri de imagini
au structuri diferite deo-
sebite de agentulUi de
developare.
1.5
'. ATELIER

toate muchiile.
intermedia-

tn,ir.o",,,,'!-,l; eventualele
falca se va
cu decuparea
n (4)
se conform se de aripa
mm sub cornier, n mijloc. lamele sau
se conform desenului, din
cu mangan vanadiu. nu avem
se poate utiliza o foaie de arc
la dimensiuni, cele
lame ale se la deschis),
se n ulei se ascut.
Mnerul apoi se con-
form se ncepe cu fixa-
rea n a cutitului inferior. Aooi se
superior cu mare peste (n care nu
s-a dat n
superior trebuie se
de

(O,'kO,2 mm).
formeze cu acesta
n
jocul dintre
atunci se
cnd jocul
ia valoarea lui
Se mnerul (11) si cele bride curbe
(9, 10). Sridele se cu cu cap hexago-
I
I
n locul care mereu dis-
din propunem folo-
turtire, 8-10 fire
dintr-o perie de
-
srmei (4) o cu
cu o
unui
dintr-un stilou
uz, stricat.
Pentru aceasta, vom proceda n

- Scoatem
locul lui "", .. ",,,,, ... ,, ,
de (; 3 mm
ambele capete 1), o cu
(3);
- ntr-o (2) vom fixa,
16
La stiloului, in gauri
diametral opuse de9i'1,5 vom monta
un (6) din de
j6 1 mm.
Alimentarea se face
de la de 220 V prin intermediul
unui transformator de 220112 V. Transfor-
matorul poate fi realizat chiar de dv. Ia
o de 8,2 mm. Trans-
se o pentru
cu care se face fixarea lungimii
lista pieselor a materialelor necesare:
Nr. Den!Jmirea Buc. Material Dimensiuni
:rt.
90x90x lungime
1 Cornier 1 Ol38 180
2 inter- 1 Ol38 20x10x80
lunaime
100x12x190
3 OL 38 lungime
4 de Ol38 20x30x 70
fixare lungime
5 supe- de 40x8x160
fior I SC cu lungime
'M V
sau
de arc
6 inferior
"
25x8x1051ungim
7 Salt
8
9
10
_1----
11 Mner
12
13 M 6
14 M 10
15 M 8
16 M 6
cm
2
spire din
spire din
mm.
se introduce ntr-o
din care scoatem numai
secundare.
1
1
1
1
1
2.
2
j
4
aprinde gazul.
Ol50 95 25 x 40
Ol50 $6 20 x 35
Ol38 60x 5 x60
Ol38 60x5x60
Ol38 !6 22x100
l!618x2x35
ce am realizat elec-
o se-
a transformatorului, precum
nu sperie scnteilor,
tensiunea de 12 V nu
un pericol.
v
1. Vrf(cupru); 2. 3. 4.
8. Cablu 9. Arc; 10.
I
(URMARE DIN PAG. 2)
c
c
n care s-a scurs lichidul
(prin umplerea ei cu cafeaua ce iese din filtru) va
pune n dispozitivul de sesizare, nchiznd
contactele A
11
A12' prin intermediul este
alimentat releul RI
3
(contactele releu lui R1
1
-A
13
A
14
sint inchise).
releului RI
3
desfacerea
contactelor RI
3
(A
s
A
e
), releuiui RI
1
(des-
chiderea contactelor A3A4 A7AS' precum sta-
Tatln. VAL
(texiolit); 7.

I I
bilirea contactelor A
g
A
1
J ca releuh.Ji R1
2
,
care de la filtrul de cafea.
releu lui RI
1
(stabilirea contactelor AgA10)
pune n buzerul B care va CA-
FEAUA ESTE GATA.
Oprirea buzerului se face prin deschiderea ntre-
1
1
,
Spiritul dv. inventiv poate aduce numeroase m-
montajului, inlocuind buzerul cu un gene-
rator de tonuri, cu o sonerie ciine-dane etc.
succes n realizare!
E AR
Acumulatoarele cu plumb, folosite n mod cu-
rent la automobile, motociclete, scutere, ct n
alte scopuri, dezavantajul de a se dete-
riora (prin sulfatarea stau
sau nefolosite o mai
de 2 luni. Pentru acestui inconvenient,
acumuiatoarele, atunci cnd nu snt folosite, tre-
buie fie supuse unui ciclu lunar de
se prin inter-
unui consumator, de obicei un iar
cu unui dispozitiv de
acumulatoare. curentul
de nu trebuie
fie mai mare din (1n
reco-
folosirea schemei Becul
transformatorului
tensiunea de n
de 220 V de
se pot
cele mai
numai
luminos,
n scurt, la primar sau la secundar,
un consum propriu (curent n gol) exa-
timpul se
de prin gradul
Cu dispozitivul amintit se
toare feronichel sau de
Transformatorul Ti este
controla procesul
iluminare a becurilor.
acumula-

construit pe un miez
cu S = 8-10 cm
2
, avnd n primar 900
de spire cu = 0,4 mm, iar n secundar 85 ,de spire
cu = 1,5 mm. Pentru redresare are 4 din
seleniu cu dimensiunile de 100 x 100 mm .
Curent de
Bec 220 V
acumulator 6 V acumulator 12 V
Bl +B
2
Kl K
2 Kl K
2 t\ +K
25+ 40 W 0,8 A 1,2 A 2 A 0,3 A 0,6A 0,9 A
40+ 60 W 1,2 A 1,9 A 3 A 10,6 A 1 A 1,6 A
60+100 W 1,9 A 2,9 A 4,2 A 1 A 1,6A 2,4 A
100+100 W 2,9 A 2,9 A 5,2 A 1,6 A 1,6 A 3 A
RI- SOL
o I
DEZLEGAREA
Pentru fiecare grup de probleme se cite
un tabel cu puncta}ul acordat Insumati
de puncte in fiecare tabel.
La fiecare se pot obtine cel mult 16 puncte,
dar punctaJul maxim se poate atinge extrem de rar.
GRUPA I
Rezolvarea Puncte
1 1 a 1
2 2 b 1
3 3 a 1
4 <1 b 1
5,
50 1
() 6 b 1
7 7 a' 1
8 8 a 1
9 CI 2
2: b 2
3 a 2
<4 b 2
5a 2
1) a 2
6 b 2
7 a 2
1 b 2
8 a 2
10 a 3
11 2 b :3
.
3 a 3
4 b 3
5 a 3
6 a 3
6 b 3
7 a :3
1 b 3
8a 3
TOTAL:
5"
GRUPA A II-a
Rezolvarea Puncte
a <V
1 c 1
d
c

2 a 1
f 1
3
f 3
a
4
a
b 1
c 3
5
a 1
b
<b
f
d
e
I
TOTAL:
.:3
18
10
TOTAL:
GRUPA a IV-a
Rezolvarea
1 b
2 c
3 d
4 ii
5 c
6 d
-
7 sare
8 carne
9
10 molid
11 bufet
12 bibliotecar
13 Deoarece prietenul meu este
grav accidentat, trebuie spi-
tallzat
14
care este o mo-
pro-
gramul regulat
TOTAL:

GRUPA a V-a
Rezolvarea
1 5
2. 4
3 8
4 9
5 5
10
6 10
12 triunghiuri
7 A
8 B
9 B
10 A
TOTAL:
GRUPA a VI-a
Rezolva.rea
1 Piramldl
2. Parafelipiped
3 G-P
4 H-N
5/1 8
5/>2 12
6/1 13
6/2 12
7/1 16
7/2 17
8/1 20
8/2 18
TOTAL:
GRUPA a VII-a
Rezolvarea
4
3
3
2
:3
2
3
2
2
1
1
4
1
2
1
1
Q)
Puncte
(j)

l'
S

1
-

V
Puncte
1
1
2
2
2
2
Puncte
1
1
2

1
1
1
1
1
2
1
2
Puncte
unui automobil, atit in mers cit
loc (cu motorul n reianti), produce
de atit radioreceptorului propriU cit
radio TV din zona
In mare, considerind lor, putem
sursele de 1n categorii:
- paraziti de a
culului;
- de diferitele organe
ale n timpul lor relative.
Dintre electrice apte
- prima categorie - vom sistemul
dere, releele regulatoare, periile
curent continuu, periile demarorului
tele vibratorului de la claxon. contactele de la m:::UrI'CI)),
contactele diferitelor comutatoare etc. Tot alei pot
ncadrate ca surse poluante scinteile apar
diferite locuri ale locuri n
este sau sint
zate imperfect ori oxidate.
+
U
in
privind nivelul
TV
alte

de maxim:
standarde
adrnisibil pentru radio
Normele utilizate In
de mult ntre efet
mult categorii
- pentru cazuri normale: maxim In banda
de de la 0,15 la 0,5 este de 20 :J,J.V la o
de 10 metri; in banda de 0,5 la 20 MHz de 10pV,
n banda de 20 la 400 MHz de 100pV, la

- pentru cazuri speciale, privind automobilele ce
de emisie radio, TV, radar etc.,
de nivel maxim snt mult mai severe, ating1nd
pentru ntreaga de frecvente de la 0,15 la 400 MHz
valoarea de maxim 2 JN la o de
numai 1 metru.
Una din cele mai mari firme de echipa-
mente!ectric auto, R. BOSCH, 5 grupe de
deparazitare n functie de echipamentul radio instalat
pe autovehicu(e, respectivele norme referindu-se la o
de de la 0,15 la 1 000 MHz, nivelele de
deparazitare fiind de la 100 la 1.)JV.
Cea mai de o constituie
evident sistemul de aprindere. Majoritatea mofoarelor
moderne cu electroaprindere (folosind deci drept
combustibil benzina) (cu ctorva
de motociciete) sistemul de la
Scinteia elecfrozli este
unei electrice de !t-;!ISIUI!!::.
cursul se atfog de 5-25
de
Ing" V. l.AURIC
cu cele

secundar o suplimen-
valoarea totale
se poate elimina de para"
suplimentare necesare pen-
tru deparazitare se ntre 5 20 k.o, ampla-
sarea lor n:
corpul buHei;
capetele de bujii;
capacul distribuitorului;
capacul bobinei de
de bujii antiparazit.
speciale antiparazih>,
etc. sau cele de tip
(l
chiar n corpul hujiei. V
ntre 6 10 k Q, banda de f
maximum 300 MHz, iar
la _ 500 .JN/m,
In capetele de
n capacul bobinei se
de
tentele radio cn.mIC. sefU/SfJiira:lat
Deosebit de
rEH'isfentel/lr de
la borna de

nuun,!"!!!!!! tmHlllele se vor
la
bobinelor se
la cca 0,6 mm, iar
se va ea, asigurnd un minim
ntre lamela sa segmentele de contact din capac
(maximum 0,2 mm). Intre borna de alimentare a bobi-
nei de de cu cifra 15)
se a se monta un condensator de cca
0,5-2}lF/25 V. De asemenea se va verifica punerea la
a carcasei metalice a bobinei,
n acest scop eventuala vopsea pe suportul
de fixare.
Unii constructori 'folosesc de bujii din
de cu o de 50-110fl/cm.
Cea mai care o deparazi-
tare practic o constituie ecranarea
a de aprindere. Se ajunge astfel la
uzura a electrodului bujiei la
constructive justificate numai n cazuri cu totul spe-
ciale: care de reportaj radio-TV, vehicule militare, radio
sau radar, de interceptare, detectie etc.
Pentru o deparazitare trebuie ne preo-
de restul electrice. Astfel, se va
efectua n primul rind un control general ai acesteia,
verificnd contactele conexiunile fixe. Apoi
se condensatoare de stingere pe toate
contactele mobile nedeparazitate prin
- la claxon, motorul de parbriz
acesta ceasul electric. cte un conden-
saior de 2-4...uF/25;
- la motorul ventilatorului la generator este
o capacitate de 0,2-0,5.).1F.
Deparazitarea generatorului pune o serie de
probleme speciale pentru a nu
releelor regulatoare. Astfel, ia generator condensato-
rul se ntre peria
gndu-se eventual unul regulatorul de
(CONTINUARE N PAG. 23)
n sprjiirul celor ce doresc efectueze
de reglare a aprinderii la
fiind o aprindere
un motor in doi timpi, expunem
o foarte eficace.
pe care dezavantajele
n cartea sau ale
comparaioru!ul cu cadran,
greu de procurat.
lui descris,
lui realizat cu
ispozitiv costisitor
Pentru a putea

metoda snt necesare
- realizarea unor semne noi pe fulia motorului;
- unui reper de
- unei de control.
Realizarea noilor semne se poate face astfel:
diametru! fuliei moiorului
la acest arcul de cerc unghiu
lui de de 154 mm e! este de 32,2 mm),
fiind avansului maxim
de dispozitivul la
a motoruiui.
Din carton,
mare
de 20 mm. Pe periferia
acest dreptunghi, de la semnul vechi, nsemnnd
arcul de cerc astfel nct noile semne fie n urma
celor existente. Cu ajutorul unei pile triunghiulare,
noile semne pe o adncime de 2,5 mm (vezi
fig. 1).
- reperului de se face
cu ajutorul unei de de grosime 0,8-1 mm,
de carter cu (1), astfel nct vrful fie
plasat n planul de al carterului, retras cu
2,5 mm de la periferia fuliei, la
cea 1 mm de planul de al marginii fuliei
(fig. 1).
a
Ing. MARIN PETRESCU
- lampa de control se dintr-un bec de
6 V -5 V, montat n suportul
conductor lungi de cea, 20 cm,
un cleste crocodil.
realizate, vom proceda !a reglarea
aprinderii
- perfect cele
- le pe
deschiderea de 0,4 mm ntre de conteicte,
folosind pentru aceasta Iara n accesoriile

- lampa de control ntre contactul
mobil al perechii de contacte (a) cores-
cilindru lui 1;
- aducem n dreptul reperului fix noul semn cores-
cilindrului 1;

asemenea,
n dreptul
control la ce! de-al
doilea contact mobil (ci) de rupere
(aprinderea becului de control) prin deplasarea
suportului intermediar (e) pe care este a doua
pereche de contacte.
Nu ne mai acum dect o
strngerea tuturor acoperirea cu
capacul a casetei ruptoarelor, reglajul aprinderii fiind
terminat.
Pentru buna a motorului se
efectuarea acestui reglaj la o periodicitate de 3 000 km.
Veden? dm A
!-. :2_
c
Fig. 1
- ------
a - semn vechi cilindru 1
b - semn vechi cilindru 2
c - semn nou cilindru 1
d - semn nou cilindru 2
6
Fig. :2
19
Buletinele meteorologice care
atmosferice nu trebuie
ne sperie nici ne
la campingului.
trebuie nici ne
acomodea-
cu vremea
acesteia, contin
pingului pe vreme
Cu cteva dealtfel, vom
invinge vitregia naturii. Dar COIl1-

Seu latul de n
ce cade pe cort o ",,,'n,,,ri,,,ntili

va
cteva
prea
puternic, o copac care
va servi ca pentru momentul
de nceput (de aprindere) ai focului. n
general, partea a lemnelor nu
se deci spargeti lemnul
2
9m,talar'ea unui cort constituie pentru orice Im:efla1tOr intr-ale turismului o
Unde-I mai cum il cit cu
am ales de cort care avem nevoie.
Pentru clasice
de cort cuvenitele in stare reziste... n furtunos.
Ing. D. GHElERTER
miezul uscat al acestuia sau
de pin care au stat sub frun-
nu sint ude.
prin ghete apa,
pungi de plastic pe care le peste
ciorapul uscat, ca o a gl1ete-
lor.
Ca nu cortul clnd intrati
cu ghetele cu noroi, tot pungi de
plastic, pe care le puneti peste ghete
cnd n cort le la
cort.
unor ghete la soare sau la
intregi. Uscarea
se turnind n ghete
sau pe care
n prealabil pe foc ntr-o cutie de con-
de exemplu: cu
fierbinte, uscat complet
Un de cort care
apa, fie numai pe la
poate da de cap unor
... Ia nceputul carie-
rei. Turistul experimentat va lua cuei
sau pe care
o va tinnd-o n va freca
apoi - va umple - prin care
se apa.
in unui asediu de vreme
nu cortul.
Aerul se va con densa n felul acesta
totul in jur va umed lipicios. Asigu-
cortului ct mai
a nu trezi noaptea
mijlocul unui pru,
cortului, de pre-
nalt, un
centimetri la
cel 20 cm de cortului.
trebuie fie n V pentru o
;;scurgere se poate cu o .
cazma sau chiar cu o sau o
cutie de conserve.
Cinci instalati cortul, sub podea
un strat de de brad sau de
pin, care are un foi multiplu: permite aeri-
sirea, scurgerea eventuale; ape
infiltrate sub podeaua cortului in
plus, are un rol de saltea, indulcind
duritatea pietrei sau a
3. vntul este foarte puternic,
cteva frnghii (sfori) supli-
mentare la stilpii principali, pe care le
ancorati n diferite.
4. terenul este nisipos
nu ancora in cruce,
legate n cruce introduse ntr-o
vor rezolva per-
fect
rezultat il cu o
sau o farfurie Nu
n cruce fie la 90 de
ancorare.
e cald in cort,
peste sau n o
veche o
de aer destul de
noaptea e rece la picioare,
peste sacul de dormit un sac
de hirtie sau un pulover. Nu e ca o
dar foarte mult.
Pentru nceput - citeva tipuri de ambar-
sportive, menite suscite in-
teresul. O promisiune apoi: de a publica,
ntr-un viitor, datele constructive
ale unei din mase plastice, la
ndemna amator, n in-
cititorilor de a trimite pe
adresa revistei pe
care le-au realizat, eventual, in anii prece-


sporturile nautice?
antrenati metodic?
Nu v-ar suride,
ideea
de a construi dv.

o ambarcatie
.

PIEZINTfI
nu vor
inventii le care contra-
vin ntr-o sau alta legilor
noastre, ordinii regulilor
de sau care con-
travin chiar legilor naturii (perpetuum-
mobile). Nu sint considerate
metodele de diagnosticare trata-
ment medical, cum nu
acest atribut nici diferitele or-
ganizatorice de planificare, de
metode
,sau formule de calcul, nomograme
tabele, sisteme educative de predare
n
cititorilor
tri, vom publica periodic, n cadrul a-
cestei rubrici, diferite inventii rom-
apropiate, prin obiectul
lor, de diferitelor categorii
de constructori amatori .
Radiator termic pentru tranzis-
toare diode de putere. Brevet
R.S.R. nr. 51 635/1969, autori: ing.
Constantin
ing. Titus Popa.
Conform soclul 1 al tran-
zistorului 2 capsula 3 se
pe o 4 din material ter-
moconductibil.
Peste capsula 3 (fig. 1) se
o de cuplaj termic 5, care
capsula, asigurind transferul
prin la o 6,
paralel cu
placa 4.
Astfel transferul de se rea-
22
dl'lJ
Modelul este
schelet lemnos
de lemn de
construit
din
incheiate
la prOlJ8, nod la
2) se n interi-
orul unei forme 2 cu ajutorul a
suporturi 3, astfel incit dintre
cele mai apropiate ale sche-
ale formei asigure un adaos
de prelucrare din In inter-
orul scheletuloi 1 se un miez
5, construit din de 0,5 mm
grosime, care 'forma se
pe controHndu-se orzon-
FIG .. 3
talitatea ei cu de nIvel.
Se amestecul pentru rea-
lizarea compus din 82 ... 90%
tip A, 10 ... 15%
1 ... 3%
Prepararea se face
mai nti se iau 50% din cantitatea pre-
pentru A 50% din
necesarul de pre-
se to-
ce for-
se cele
la omogeniza re.
preparat, se
!It n final un dispo-
zitiv masaj gingival. Brevet
nr. 52707/1971, autor Gheor-
FiUpovici, dispozitiv care la Sa-
international de la Viena 1969
a fost distins cu medalia de aur.
Aparatul (fig. 3) cuprinde un mner
1 cilindric, n interiorul se
un ax 2, care se n
3 la unul din capete
3
cu un alezaj conic a la
cu un alezaj de b,
la care se cu o 5
unui ax flexibil 6, prins solidar ntr-o
7, care se cu un fus de
{(C, axul flexibil fiind
protejat cu o manta 8 flexi-
Axul 2 se ntr-o baie de
ulei d din pentru introdu-
cerea fiind orifi-
ciu care se inchide cu un 9.
axiale ale 2 snt
de blocare cu
3 f
DII TRECUTII
la -Saint-Cloud.
Dar Thiers ca contemporani
ai eminentului istoric s-au asu-
pra perspectivelor pe care le deschidea
ferate!
infrunte primejdioasa sub pro-
pistoalelor lui Buffalo Bill ...
ALTE PREVESTIRI PENTRU
CAILE FERATE!
TRANDAFIR
RECLAMA PENTRU CALEA FERA-
TA AMERICANA
in Statele Unite, ingineri, oameni de
afaceri, dar destui aventurieri, con-
struiau ferate prin cele mai
trunse regiuni ale marii republici
o publicitate in ju-
rullor, astfel:
Cind in anul 1835' s-a inaugurat cea
dintii cale in Germania, intre
MUnchen Furth, in Erlangen
a o clandestin
care purta titlul privi-
toare la drumul de fier n Bavaria
primejdiile pe care le att
pentru patria ct pentru
ntreaga Germanie.
INTRODUCEREA
FERATE, CAUZA ... UNOR
BOU GRELE!
Presa din Tara despre
drumurile de fier din
Considerate drept o (mi-
nune, ferate (<<drumurile de fier)
sint in
din anul 1836.
terea unor aburi de ce fierbe
ntr'un cazan, face intr-un ceas o
care d'abia al' putea'o
in trei zile picioare,
Nu mai in secoh.J1 tehnicei,
nu a mai nimic de in-
ventab> - scria un ziar.
in confortului}). Curios confort,
ne gindim la faimosul expres de
Buffalo, care este escortat de
pentru avutul
o serie de
atacuri din partea bandelor care
n jurul liniilor pe care nimeni nu le-a
putut stirpi, ferate
s-a angajeze o n-
care trenul. Co-
mandantul acestei era colonelul
Cody, faimos cunoscut
Un diagnostic straniu: in februarie
1894, ziarele din Japonia
publicul pentru micadoului,
pe atunci foarte grav au fost
concentrati 423 de medici o

Astfel, gazeta Muzeul din
3 iunie a acelui an
CE GiNDEAU DESPRE
CALEA ACUM 138 DE ANI?
Cu toate acestea, este foarte uimi-
tor, bolnava nu a putut fi
care acum cu
aburi pe multe drumuri din Engii-
tera, in Francia n Germania. ban-
sporieazi oameni cu
o care mintea de
mirare ar socoti
in urma primelor ale
ferate, omul de stat istoricul francez
Adolf Thiers scria n anul 1834 ur-
mult sub numele de Buffalo am.
organizare a. o
Cei 423 de medici, cu seriozi-
tatea consultului, nu au con-
state Fiind adus
acesta nu

ta al' fi un farmec.
de fieI!' nu are nici un
viitor; este numai o pentru

de

Aceasta era
erau
nu minuna cind vede
care se bage de sau
dobitoace, numai de
1 11
n cursul celor trei extravehiculare
ale misiunii Apollo-16, n a circa 20 de
ore, Young Duke au cules o can-
titate record de probe lunare - 111 kg -, con-
de geologi; N.A.S.A. drept cea mai im-

Pe coperta revistei o imagine mult a unei
roci se/enare.
Momentul de pe Lunii,
transmis n direct cu ajutorul unei camere de luat
vederi mult a transformat proiectarea
n a LEM-u/ui ntr-un veritabil
spectacol selenar
de traseul celor trei
pe ale Young Duke.
ce, n cadrul primei au instalat
- ALSEP -, au
condus automobilul lunar spre craterele Flag
Spook (n punctele 1 2), apoi au efectuat
cu acesta privind regimul de
A doua a fost studierii mpreju-
va
rimi/or muntelui Stone (4,5 6), ale craterului
Stubby (7), ale craterului South Rar (8)
solului platou/ui Calley (9), n final cei doi
oprindu-se ALSEP (10).
Ultima a inclus o deplasare n aprOPierea
craterului North Rar (11) 12 13). spre versantul
muntelui Smoky (14), o cercetare a solului
platoului Calley (15), pe incheindu-se
cu examinarea micilor cratere Dot (16) Palmetto
(17).
Ultima misiune, Apollo-17, va vizita o
ntre Taurus craterului
Littrow; regiunea se ntinde la sud-estic
al avnd coordonatele 20
0
latitudine
longitudine Alegerea a avut n ve-
dere originea probabil a craterului Littrow,
unor probe de roci din zone muntoase, care
de cele recoltate
acum, iar par a fi fost acoperite de acum
3,7 miliarde de ani, pe Cnd originea Lunii a fost
ca fiind cu 800 milioane de ani mai nainte;
v
AUTOMOBILUL-SURSA DE
(URMARE DIN PAG. 19)
tensiune. Regulatorului de curent i se poate monta
un condensator de valoare in paralel pe con-
tacte. Circuitul de de nu se depara-
dorim o facem, vom monta n
paralel pe bobina de un condensator de
maximum O,002)JF in serie cu o
de cca 3 .o. sau o de stingere cu cea 18-20 de
spire bobinate pe (din feroxcub) de
cca 10 mm diametru.
Restul contactelor (semnalizator de faruri,
stopuri etc.) se in mod, cu con-
densatoare de 2-4.JlF/25 V.
Demarorulelectric, consumnd de ordinul a
100 A, nu se fiind
n vedere durata de a acestuia.
Cea de-a doua categorie de de o
mai destul de dificil de mai
ales, de localizat, o constituie cei mecanic.
n timpul mersului, diferite din caroserie sau
chiar blocul motor relative in lipsa
unui contact electric bun, se cu sarcini electro-
statice care, atingnd un anumit nivel, produc
electrice sesizabile ca Pneu riie la rulajul
cu viteze mari pe asfalt umed, lamele de cauciuc ale
de parbriz, garniturile lor de
ce se de tamburi sau discuri se ncar-
de asemenea, cu sarcini electrostatice.
Pentru posesorii auto mai se
RADIO-T V
realizarea de contacte electrice din conducte
elastice (chiar arcuri din bronz fosforos) ntre piesele
de Combaterea de anumite
tipuri de pneuri se ntr-un mod destul de
inestetic (similar cu cel folosit la cistemele pentru
o sau chiar
un subtire legat de automobil, care n timpul
mersului se pe
Cele de mai sus desigur, un maxim de
care de cele mai multe ori nu avem nevoie. Pentru un
autoturism modern ce nu are deparazitarea
prin este nlocuirea capetelor
de bujii cu unele speciale antiparazit,ce
de amortizare, sau cu unele elemente anti-
parazit ce se pot insera n circuitul secundar. la fiecare
bUjie ct la dispozitive de
(Cooperativa sau din import,
procurabile din
Multe dintre aparatele de destinate a fi
montate pe autovehicule sistem propriu anti-
parazit, n general, acestea se pot procura contra
unui supliment de deloc neglijabil. Chiar am
rezolvat astfel problema pe autovehicule,
receptoarelor din
jur, care n traficului urban
o fiind uneori ca
a gradului de al posesorului de
automobil de cei din jur.
introducerea
se
bine... s-au introdus
merge foarte ... citat
dintr-un ziar japonez.
SMOK'f'
MUNTII
SroNE:
o 2
-------_ .....
kilometri
ori tocmai acest domeniu vor de la
N.A.S.A. studieze cu ocazia ultimei din
programul Apollo, care va avea loc, conform pIa-
nului, la 6 decembrie 1972 (ora 02,38 GMT, 7 dec.).
Reamintim echipajul: E. Cernan, Harrison Schmitt
Ronald Evans.
Observatorii care au
acordurilor de colaborare a
aferente dintre Academiei de
a V.R.S.S. ai N.A.S.A. n iunie 1974
sau, cel mai tirziu, n iunie 1975 va avea loc o
misiune a celor n care
s-ar putea efectua o ntilnire o cuplare
pe a unei nave ApoI/o cu una de tip Soiuz,
avnd ca element intermediar o Saliut!
Datele tehnice ale misiunii ar urma fie comunicate
tn vara acestui an, cu ocazia celui de- al 4-/ea
simpozion anual al N.A.S.A.
23

,
(URMARE DIN fAG. 18)
GRUPA a VIII-a
Rezolvarea Puncte
2-3 combin. 1
4-5; 2
6-7
"
3
8-9
"
10-11 5
12-13
"
6
14-15'
"
1
16 ti 8
2 2-3 1
4-5;
"
li!
6-7 .. 3
8-9
"
4
10-11
"
5
12-13
"
6
14-15;
"
7
16 II 8
TOTAL:
GRUPA a IX-a
Rezolvarea Puncte
1 42 3
40,41
"
1
2 10
"
3
:3
15,
"
3
4 23
"
2
5 18
"
2
6
"
2
7
i
8 da 1
TOTAL:
f ..

/
1 i
1
il Il IV V vi vu VIU IX
16
14
12
10
6
2
O

j
=
/1
.f
/F
1"
.,., ........
!li IV
.s":"
..
. .......
..'
...........
,.
..1.
V VI VII VIII IX
Nu acum dect diagrama dv.
cu curbele specifice diverselor profesiuni.
Ad m i izare
Planificator, de intreprindere, munci
In de cabinet.
16
lLf
12
10
8
6
4
2
il
i---
'.
I
. '
r.... , .
,:...
p. ... 1---
.e
1"''' ...
II 11/ IV V VI VII VIII IX
Profeshmi 'h log farmacist etc.
Medic, chimist, fizician, pSI o ,
/6
14
12
10
8
6
4
2
.. .
I
I
, ......,,,.,, .....,.
r"w,. ...
III IV
i""'",,,,,, . .....,.1 , "".
V VI vI! VIII IX
birouri
de stenodac-
tlo, agent comercial, gestionar etc.
16
1L;
12
10
8
6
4
2
G
1----
f':

,
"'"
./
"'"
1/
1"
V
1/ !II IV V VI VII VIfI IX
sociaBi.
de caritate, asistent medical, ngrijitor
trni, copii.
/6
14
12
10
B
6
4-
2
O
15
14
12
fO
8
6
1-
2
o
J
:r::J
1
I
/
"'"
I
"'"'li
II
II 1/1 I V V VI VII VIII IX
pedagog, de
:.,,""";
;",,"'\; ...0,,,,,,\0"
...... ".",

,,'i"""'"
1----
"",... ,,' .. , \ !"",u'.U,,', ... ;
/1 1/1 IV V VI VII VIII IX
Profesiuni legate de exprimare
Scriitor, ziarist, redactor, bibliotecar, profesor
de reporter, crainic,
etc.



-'.,;1' 1',\.
10 -"'''''''''' 1"'<,\,\. : .. ?' 'eL
8 ''\\., '1\1\"",
! __

II III IV V VI VII VIII IX
Profesiuni legate de
Pictor, creator de mode, grafician, arhitect, mu-
zeograf, operelor de .