Cristofor Columb Afost un mare explorator si navigator genovez ale carui calatorii transatlantice au deschis drumul spre explorarea

si colonizarea celor doua Americi. Si-a inceput cariera de marinar in marina comerciala portugheza. In 1492, a obtinut finantarea monarhilor spanioli Ferdinand al V-lea si Isabela I pentru incercarea de a ajunge in Asia navigand spre V, traversand ceea ce se credea a fi doar mare fara uscat. In prima calatorie, inceputa in august 1492, a plecat pe mare cu trei nave ale sale- Santa Maria, Nina si Pinta. A ancorat in Bahamas,pe 12 octombrie. A navigat de-a lungul coastei da N a Hispaniolei si s-a intors in Spania in 1493. A mai facut o calatorie cu cel putin 17 nave, fondand “La Isabela”, primul oras european din Lumea Noua (situat in Republica Dominicana moderna). Aceasta calatorie a marcat inceputurile eforturilor depuse de Spania pentru a promova evanghelizarea crestina. In cea de-a treia calatorie(1498-1500), a ajuns in America de Sud si in delta fluviului Orinoco. Acuzatiile privind proasta sa administrare au facut sa fie adus inapoi in Spania in lanturi. In a patra calatorie (1502-1504), s-a intors in America de Sud si a navigat de-a lungul coastelor Hondurasului si ale statului Panama de astazi. Nu a putut sa-si indeplineasca visurile de a deveni nobil si de a face avere. Caracterul si realizarile lui au fost deseori contestate dar istoricii sunt de acord cu ideea ca a fost un navigator stralucit si indraznet.

Neil Armstrong Nascut la 05.08.1930,Wapakoneta, Ohio, S.U.A . A fost un astronaut american. A devenit pilot la varsta de 16 ani, a studiat ingineria aeronautica si i-au fost acordate trei Medalii ale Aerului in timpul razboiului din Coreea. In 1955, a devenit pilot de incercare pentru Organizatia care a precedat NASA. S-a inrolat in programul spatial in 1962, facand parte din a doua echipa de astronauti. In 1966, in cantitate de comandant al navei GEMINI 8, a reusit impreuna cu David Scott prima manevra de cuplare in cosmos a unei rachete Agena fara echipaj uman. Pe 20 iulie 1969, facand parte din misiunea APOLLO 11, a devenit primul om care a pasit vreodata pe Luna, rostind celebrele cuvinte:” THAT’ S ONE SMALL STEP FOR [A] MAN, ONE GIGANT LEAP FOR MANKID”( Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire ).

Nicolae Milescu Spatarul

În 1660 Nicolae Milescu trece în Moldova unde domnea Ştefăniţă Lupu. memorialist mai ales.A studiat istoria. La 17 ani îl găsim grămătic la curtea domnitorului Gheorghe Ştefan. ca fiu al unui boier Gavril.d. slavonă. geograf. 1708) Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin şi cu Dosoftei. cu tăierea nasului. şi vechi versuri slavone. cărturar. îl urmează pe Gheorghe Ghica în Ţara Românească (acesta venind la domnie ca urmaş al lui Mihnea al-II-lea. pentru uneltire împotriva domniei. judetul Vaslui. În 1655 îl însoţeşte pe Gheorghe Ştefan în Ţara Românească. importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. 1636. filolog. turcă şi neogreacă. diplomat. în care afirmă originea latină a creştinismului la noi şi latinitatea limbii române. la 20 noiembrie. pentru multe treburi ale credinţei noastre". învăţând limbile: latină. descoperind. teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiţi ca Gabriel Vlasios şi Ion Cariofilis. istoric. În 1659. traduce din "elineşte" folosind. elenă. ianuarie. cunoscut şi ca Nicolae Milescu Spătarul (n. de circulaţie mondială. "Carte cu multe întrebări. Această dată îl găseşte pe . se pare. scriitor. "Vechiul Testament" şi scrierea filosofică "Despre singurul ţiitoru gând" (Tratatul despre raţiunea dominantă) în 1671. În acelaşi an. După unele mărturisiri reiese că în acest an a fost pedepsit. etnograf. noul domn moldovean.) Aici este numit mare spătar.Nicolae Milescu. la Micleşti. în Moldova. în trecere pe la Mănăstirea Neamţ. îi acordă rangul de spătar. teolog. foarte de folos. Gheorghe Ghica. La 10 ianuarie 1661 termină de tradus din greceşte Catehismul ortodox al patriarhului Afanasie al Alexandriei. În 1664. Nicolae Milescu este una din personalităţile de seamă ale secolului al XVII-lea. aflat la Constantinipol. După propria-i mărturisire s-a născut în 1636 la moşia Micleşti lângă Vaslui. originar din Peloponez.

ca interpret de greacă. curiozitatea. notează aspectul particular al munţilor. al XVIIIlea. În 1672. savanţilor şi literaţilor ruşi. Este primit la curtea ţarului. Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeţii al unei ambasade trimise în misiune diplomatică în China. superstiţiile. din oraşul Tobolsc până la hotarul Chinei". literar şi ştiinţific cu trei scrieri de o excepţională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa şi Asia: "Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia. care au atras atenţia nu numai autorităţilor. Nicolae Milescu scrie din porunca ţarului un "Aritmologhion" în limba slavonă şi o "povestire despre Sibile" (Cartea Sibilelor). vâslind pe râuri pe care nu mai vâslise nici un european până la el. În 1708. Nicolae Milescu Spătarul moare . soldată pe plan diplomatic. lăsând posterităţii multiple dovezi ale prodigioasei sale personalităţi. ci şi a lumii ştiinţifice europene. Fernando Magellan . Privirea lui iscoditoare a prins şi viaţa specific omenească pe care o trăiesc popoarele aşa de diferite ca înfăţişare: ocupaţia. în vârstă de 72 de ani. la Departamentul solilor. veşnic trează a acestui moldovean din sec. armele. Este recomandat ţarului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog şi poligot. Călătorind pe drumuri necunoscute. se opreşte asupra configuraţiei solului descris în amănunţime. "Raportul soliei în China" şi "Descrierea Chinei". latină şi română. face măsurători topografice. De altfel aceste lucrări îl aşează pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii şi între pionierii sinologiei. Dar faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredinţată în 1675 de ţarul Alexei Mihailovici de a conduce o împortantă solie în China. râurilor pe care le străbate. printre popoare şi rase diferite. ci este în acelaşi timp o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi până atunci mai puţin cunoscute europenilor . manifestările religioase. Surse de informare: Ion Neculce: “O sama de cuvinte”.Nicolae Milescu la Constantinopol.

Mai tarziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de Nord. Magellan si-a parasit patria. Indata ce flotila s-a indepartat de insulele Canare. plecand in Spania. care nu avea incredere deplina in portughezul Magellan. si anume prin Marea de Sud. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro si s-au prezentat la Sevilla in fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce (principalul izvor al bogatei portugheze) trebuie sa apartina Spaniei. La staruintele Consiliului pentru India. printre acestia era si tunarul italian Antonio Pigafetta.za. Proiectul a fost respins. Deoarece el nu era nici marinar. Regele Carol I s-a obligat sa echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei provizii pe doi ani. nu s-au ratacit niciodata una de alta. care si-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse. capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone). desi de tipuri diferite. Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. deoarece se afla in emisfera apuseana. pentru a nu trezi banuiala portughezilor. dinspre vest. pe Concepcion (90 tone). dar a fost refuzat. El a trait intre anii 1480 si 1521.Jian Cartagena. Falero a renuntat la calatori. dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga. nici geograf. spaniola (in baza impartirii lumii din 1494). Magellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare. iar pe Santiago (75 tone)Juan Serrano. Intors in patrie. Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii care fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb. A fost un nobil portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca. care a devenit istoricul primei expeditii in jurul lumii. Dar portughezul i-a raspuns .Luis de Mendo. catre armurile Braziliei. precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi. in timpul trecerii peste ocean. un izvor foarte important il constituie insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor. Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si corabiile din flotila sa. Jignit.Gaspar de Quesada. a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone). escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se indrepta prin insulele Canare. spre sud-vest. Neintelegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au inceput foarte curand. pe Victoria (85 tone). Pe bord se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda. Dupa indelungi tocmeli cu consilierii regelui. descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole. El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre vest in insulele Moluce. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de oameni. Chiar inainte de plecare. unde a fost ranit. pe care le tinea Francisco Albo.Fernando Magellan Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor. Descoperirea Patagonii. s-a incheiat cu ei o conventie. astfel incot Magellan a ramas singurul ei conducator. Iernatul si rascoala La 20 septembrie 1519.

escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud. Pentru a se justifica. Dar nu au gasit decat corabia Conception. "Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea ca au vazut un cap si o mare deschisa. Ei au fost numiti patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari). Trinidad si Victoria au patruns in canalul de sud-vest si au ramas acolo ancorate patru zile. iar Cartagena si un preot rebel au fost debarcati pe coasta pus-tie. de-a lungul tarmurilor Patagoniei. descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta coasta. pentru a se alatura celorlalte doua corabii. Totusi. dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. Magellan a hotarat sa se opreasca pentru iernat in micul golf San Julian. din precautie. In timpul iernii trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva lui Magellan. Mai departe spre sud se intindea un amant necunoscut. a trimis inainte doua corabii ca sa cerceteze daca nu exista in aceasta directie vreo iesire in largul marii. dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu cruzime. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o stramtoare ingusta. in dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudica. iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. ofiterii s-au rasculat din nou. In timpul noptii s-a dezlantuit o furtuna care a durat doua zile. iesirea in Marea de Sud era inga departe. La auzul acestei vesti capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap "Deseado"(Capul Dorit. El a adus in golf patru din corabiile sale. dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic. dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudica. Ei si-au continuat drumul prin acest golf si au observat o alta stramtoare. El a trimis spre sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o barca. s-au indreptat spre ea si au ajuns intr-un golf destul de larg. La 1 aprilie 1520. l-a ancorat la iesirea din golf in ocean. astazi capul Pilar). apoi s-au inapoiat. Magellan s-a indreptat spre sud. iar vasul sau. pe o distanta de peste 4000 km. La sfarsitul lunii noiembrie. care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai inainte) a fost ciopartit. iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele". pana atunci necunoscuta a Americii de Sud. intre 34 si 52 grade latitudine sudica. Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se intoarca. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. Inainte de a iesi in larg Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o stramtoare intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si ca va coti spre rasarit numai in cazul cand nu va gasi stramtoarea pana in dreptul paralelei de 75 grade. .linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu. la inapoiere negasind escadra la locul ei. Quesada a fost decapitat. Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan. Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. Corabiile trimise inainte erau amenintate sa se sfarame de stanci. Stramtoarea ce ducea spre apus a fost descoperita dupa trei zile. Ceilalti rebeli au fost insa crutati. la 21 octombrie 1520. cand in emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii. Descoperirea stramtorii Magellan La 18 octombrie escadra a pornit spre sud. San Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis. au ales un nou capitan si s-au intors in Spania. In mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze.

ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. mult mai larga decat Oceanul Atlantic. O inmuiam patru zile in apa de mare. Mancam de asemenea piele de bou. Intr-adevar. La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipelagul insulelor Mariane). desi a avut o vreme minunata si vant prielnic. Dupa 38 de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul Dorit (azi Capul Pilar). Dupa fuga corabiei San Antonio lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase. Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva.. pe cand lui Magellan i-au trebuit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni. Beam o apa galbena. In dimineata zilei de 16 martie 1521. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa. Magellan a denumit aceste meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc in zilele noastre ). Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergand parca pe fundul unei prapastii intre munti. 19 oameni au murit. Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea strainilor "Sunt saraci. Adesea ne hraneam cu rumegus. unde sunt presarate nenumarate insule mici. conducand cele trei corabii ce ii mai ramasesera prin Marea de Sud. Este uimitor ca in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua insulite pustii. de aceea Magellan a si dat oceanului denumirea de Pacific. in dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudica. Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic al stramtorii Patagoniei. dar acestia se transformasera intr-un fel de pulbere amestecata cu viermi . Traversand Oceanul Pacific escadra lui Magellan a strabatut cel putin 17 000 km. escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine. Timp de trei luni si doua zeci de zile am mers fara pic de hrana proaspata. focuri. din care o mare parte in apele Polineziei de sud si Microneziei. Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari. iar sotia si copilul lui au murit curand in mizerie. statuta. Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui . Aproape tot echipajul era bolnav de scor-but. Prima traversare a Oceanului Pacific La 28 noiembrie 1520 Magellan a iesit din stramtoare (care are o lungime de 550 km) in largul oceanului. dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km. iar noaptea.. Se hraneau cu pesmeti. iar efectivul echipajului scazuse mult. care se ingusta mult. dar nici la acest pret nu-i puteai dobandi". La 1 decembrie. s-a observat pentru ultima oara pamant (probabil o insula din arhipelagul Chilian ). Mirosea tare a urina de sobolan. apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru cate va minute si o mancam. Din fericire vremea a fost buna tot timpul. in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica. Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului. Muntii inalti de peste 1000 de metrii si tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii. langa iesirea spre Oceanul Pacific din stramtoarea Magellan. "Am iesit din stramtoare si am ajuns pe intinderile marii Linistite. pe care au gasit doar pasari si copaci".dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tradare si au fost crezuti. dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor (Ladrones)" scrie Pigaffeta. dar la sud se vedeau ziua trambe de fum. Sobolanii se vindeau cu jumatate de du-cat bucata.

Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu vasele in larg.. In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521.. Capitanul s-a prabusit cu fata in jos. nucsoara si alte mirodenii. adica in apropierea "Insulelor Mirodeniilor ". Dupa cateva zile escadra a pornit spre sudvest si s-a oprit pe insula Camiguin. Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oameni si cele trei corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari. in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand . lumina noastra. originar din Sumatra. Moartea lui Magellan Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. Magellan a observat ca sclavul sau. Trinidad avea nevoie de reparatii serioase si de aceea au hotarat ca. Magellan a denumit arhipelagul "San Lazarus". au incheiat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei. la sfarsitul acestora. bucuria noastra. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan.. Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia. El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta). adevaratul nostru conducator a pierit. punand stapanire pe ele.. Doi dintre cei invitati au profitat de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza.. caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic. Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare. le aduceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni. Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a organizat o cina in cinstea lor. o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui . La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodenii din insula Tidore. daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. ne gasind drumul spre "insulele Mirodeniilor". malaezul Enrique. In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor. "Recunoscandu-l pe capitan. ea sa se intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul . . dar el a continuat sa lupte cu darzenie.. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipelagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de sud-est). el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina cu sageti si sulite. dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate.Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie. De aceea Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere..Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare .. Drumul spre insulele Moluce Intoarcerea in Spania a corabiilor Victoria si Trinidad Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei. si sclavul sau Enrique. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri.. se intelegea cu localnicii in limba sa materna. In insula Cebu. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat. A incercat sa traga spada din teaca. asa cum se cuvine unui cavaler glorios .

Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul. incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. La 20 mai. iar Victoria sa porneasca spre apus. La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului Guadalquivir. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4 oameni. care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii. Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54 de oameni. . Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi). Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor portugheze. Victoria a-dusese atatea mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig. In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre Spania prin sud.Pacific. unde cea mai mare parte au murit. . s-a intors in insulele Moluce. in octombrie 1522. spre Capul Bunei Sperante. spre Golful Panama). Guvernul Spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce. dar din cauza ca cea mai mare parte din echipaj era bolnav de scorbut. Aici corabia a fost capturata de portughezi. Marinarii au fost inchisi in inchisori. S-au confiscat instrumentele de navigatie si jurnalul de bord. Din echipaj s-au intors in patrie 18 oameni.

Badea Cartan a cinstit nobletea latina a poporului sau si s-a mandrit cu ea. Ca si Horea sau Iancu. pacurarul fagarasean a vrut sa-si vada inaltat propriul sau popor. Decebal. Egipt. Italia. Un neastampar launtric l-a facut sa calatoreasca mult. Badea Cartan a fost un revoltat. A calatorit pe jos pana la Roma pentru a-si vedea stramosii eternizati pe columna.) Gheorghe Cartan. a pornit o rascoala. al unitatii culturale si teritoriale. Patriotismul i-a vitalizat energia. romanii” spunea el). el fiind capetenie si simplu insurgent totodata. A fost o voce a latinitatii in general. Elvetia. incat numele lui echivaleaza cu un permanent indemn la excursie. Brancoveanu i-au fost icoanele de capatai. Stefan cel Mare. in desagi pacuraresti. dar de unul singur. Negru Voda. Romania Unita si latinitatea au constituit stalpii de bolta ai adevaratului sau crez. o rascoala insa nesingeroasa. drumurile lui au fost innobilate de teluri nationale si culturale. romaneasca de cand au aparut romanii pe pamant(“aici cei mai vechi si mai vechi sunt muntii si noi. De aceea. Ierusalim si in atatea locuri din tara. un personaj de legenda. si a latinitatii romane. Oricum. Lipsit de ura fata de altii. iar Traian. ciobanul din Tara Fagarasului. categoric. Franta. Ca si acestia.Sa fie oare primul roman care “a intrat” in Europa? Cu siguranta. unul despre care s-a scris. pentru romanii din Transilvania amenintati in existenta lor nationala. Dragos. sa nu fie o vatra a vrajbiei ci una a bunei intelegeri. Mihai Viteazul. ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. este. Germania. in special. Austria. Zelul lui in aceasta directie l-a privat . constituie arma lui de revoltat incarcata de o dubla semnificatie: una de natura statistica si cealalta de ordin patriotic. vorba si fapta i-au fost continuu indreptate impotriva celor ce amenintau fiinta nationala a romanilor. a vrut ca Transilvania. A drumetit prin Ungaria. el este un personaj in urma caruia a ramas credinta salbatica pentru visurile carturarilor din vremea lui si nemarginita-i evlavie pentru cartea in care vedea numai lumina si mantuire (dupa cum spunea marele nostru istoric Nicolae Iorga. Trecerea miilor de carti si publicatii cu slova romaneasca peste munti.

dusa la extrem. Cand in 24 ianuarie 1859 copilul implinea 10 ani. A fost un autodidact. . In 1860. il intercaleaza printre iluministi. Se naste parca din dorinta ciobanului de a strabate inaltimi si orizonturi si din ambitia arzatoare de stiinta de carte. o lume noua.uneori de libertate. In fata lui se deschide o imensitate salbatica. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu tara nu intelegea de ce romanii au fost nevoiti sa nu stea laolalta si de ce cei din Tara Fagarasului trebuie sa stea inca despartiti de ceilalti. Incepe pentru Gheorghita o viata aspra. copilul se tocmeste mocan la stana. Rasila. iar pasiunea lui pentru carte. sa treaca dincolo. In 24 ianuarie 1849. al doilea copil al familiei Nicolae si Ludovica Cartan. romanii din Moldova si Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. in plina vifornita politica iscata de aspiratiile spre libertate si unire ale romanilor din Transilvania. dar l-a asezat in randurile apostolilor cartii. Din 2 oct. 1865 ramane in fruntea familiei caci isi pierde tatal. Se intreba el :”cine a mai vazut granita prin mijlocul tarii? ”. De la matusa sa. se naste in satul Oprea din Tinutul Fagarasului. “granita draceasca”. destinata barbatilor. careia trebuia sa-i patrunda tainele si pe care trebuie sa si-o apropie. o lupta cu adversitatile naturii. Ciobanasul visa. granita care a separat romanii doar politic si adminitrativ pentru ca sufletul si constiinta n-au avut granita. Gheorghe Cartan. asculta primele basme. “in tara” si numea vama dintre Transilvania si Muntenia. cu ademeniri si primejdii la tot pasul. In vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cartan in “tara” prin “Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pamantului romanesc trimisi catre inaltimi: Negoiul si Moldoveanul si aude aici legenda lui Negru Voda. pasionanta si emotionanta. iar legendele despre semnele lasate de cei vechi pe pamantul Tarii Fagarasului au fost primele lui invataturi de istorie. de pe atunci.

Oile ii sunt “robite” si el atata stie:” trebe sa stau de vorba cu imparatul si gata treaba”-A stat la Viena 2 zile pentru a intra la imparat. campul se termina departe. 7 zile in “beciurile Vienei”-arestat si apoi trimis la Pesta. Intors in Tara Fagarasului afla ca l-au cautat “jandarii”sa-l i-a la oaste. Nici n-oi bea. i-a relevat invatatorului sau. la Bucuresti lua fiinta “Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor” sub presedentia istoricului Urechia. despre moartea lui Decebal. el spune: “Eu. elevul. Cartan afla despre dacii cei drepti si viteji. cioban George Cartan. I se refuza activitatea cand ii raspunde “solgabiraului” ca va vinde carti romanesti. Se intoarce in tara si se ingrijeste de oi. De iubitii osanditi . Asa ca.In 1867 ii spune mamei sale: “Anul aista am sa plec dincolo”. Aceleasi simtaminte il faceau si pe Cartan sa caute cai noi prin care sa circule slova romaneasca printre despicaturile muntilor Fagaras si Bucegi. ciobanul Cotiga Ion. Si pleaca voluntar la Rusii de Vede pana in 1881. Si intreaba: “-Cum as face bade Ioane sa invat si eu a ceti? -Ai sa inveti daca vei voi -D-apai cum pacate sa nu voiesc?” Cartan. care a avut un larg ecou in Europa. despre imparatul Traian. Si-o face in 22 mai 1867 si ajunge in Baragan unde. Cand implinea 42 de ani. Ei concep ”Memoriul studentilor universitari romani privind situatia romanilor din Transilvania si Ungaria”. acolo unde cerul se uneste cu porumbul verde sau cu graul galben . se pregatesc de razboi cu turcii. Auzind. Dupa cativa ani a ajuns sa citeasca si sa scrie destul de bine. Aici alaturi de ciobanul Cotiga. o minte capabila sa retina multe informatii. spre mirarea lui. a raspuns ca “ai nostri de dincolo”. Memorandistii din Cluj sunt intemnitati. 1891. dar doreste sa faca negot cu carti. atunci cand. la 24 ian. nici n-oi manca Pan-de Seghedin n-oi da.

doreste sa vada statuia marelui voievod .Ce-s in temnite zvarliti. dor Pe fetele tuturor” Fiindca cere din nou autorizatie pentru a difuza carti romanesti este arestat in 1895. La picioarele statuii este gasit de Ion Grama ce-l slujea pe Alexandrescu Urechia. Balcescu. indiferent de locurile in care traiau. Domnul profesor il gazduieste.” Face drumuri la Vat-(langa Budapesta) unde este inchis Ion Slavici si la Seghedin unde erau inchisi Memorandistii si se plange: “La gradina-n Seghedin Plang florile de iasomin De rasuna ulita Si tremura temnita. Citind in 1895 Cronica lui Sincai. La picioarele ei ii multumeste Domnului pentru reusita si-i cere realizarea Unirii. jale. cumparata la Viena. Printre cei care au calcat caldaramul Bucurestiului in cautarea unei orientari de ovatie si activitate a fost si Gheorghe Cartan. Revine de multe ori ca sol al Transilvaniei la Bucuresti si ca militant al Ligii culturale pe pamantul Transilvaniei-trecand prin “vama cucului” ziare si carti romanesti. In Bucuresti nu-l abate nimic din drum. il plimba prin muzeele Bucurestiului. Ecoul procesului Memorandumului a fost imens in tarile Europei. Si pleaca. si recitind “Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. il duce la liga culturala unde cunoaste personalitati carora le cere carti pentru romanii din Transilvania si ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii. . Vrea sa vada statuia. De la Seghedin la Vat Numai drumuri de la frati Numai lacrimi. Un numar impresionant de personalitati din tarile neolatine sunt atrase de ideea unitatii culturale a romanilor si astfel Bucurestiul devine capitala tuturor romanilor.

Apenini. Intors in tara. Tirol(Austria). slana. vizitatorii au vazut un dac viu coborand de pe monument. “. Marea Roma i-a intarit constiinta . om politic. bazilica Maxentiu si Palatinul. devenise fara sa-si dea seama. maica Roma”. singurele ofrande care puteau sa exprime sentimentele de bunatate si de recunostinta pe care acest urmas al maretiei latine si al statorniciei dacilor le depune ingenunchind la baza Columnei unui neam. ghidat de un ac magnetic interior. a trecut prin Timisoara. A patruns in Roma prin Via Compana si. secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a facut cunoscut orasul si l-a introdus la mari personalitati ale vremii. Apostol al cartii si al unitatii neamului. in mormantul de la Sinaia. Livorna. Dimineata. Restul zilelor vietii sale le consacra raspandirii slovei romanesti pentru romanii din Transilvania pana in 7 august 1911 cand se stinge nu un opait ci o torta. A pus la picioarele Columnei pamant din pamantul tarii si grau. Alpii Sloveni. Ziarele anuntau evenimentul zilei: “Un dac a coborat de pe Columna” -iar Duiliu Zamfirescu. Genova. a trecut pe langa Terme Forum. 1896 . ruinele Coliseului.Povestea pe care Badea Cartan( cum il numise istoricul Urechia) o citea si o recitea este aceea relatata de Titus Liviu despre intemeierea Romei si-i spune lui Urechia ca “e musai sa merg la Roma” Isi pregateste straita si langa pita. doarme visand intregirea neamului cel care a fost cunoscut in legenda si in realitate cu numele de “Badea Cartan” Calatorind pe jos pana la Roma ca sa-si vada stramosii eternizati pe Columna. S-a invelit in cojoc si a adormit.No ca asta este! A ingenuncheat la baza ei prosternandu-se la izvoarele istoriei unui neam. sare si branza. Pisa. Pleaca la drum in 3 ian. si dupa 45 de zile de drumetie a ajuns la marginea orasului etern l-a salutat cu: “Bine te-am gasit. Budapesta. Forul Roman si… deodata: Columna. a asezat separat o legaturica cu grau si pamant din Cartisoara.

La intoarcere. al unitatii culturale si teritoriale. Astronauti Iuri Alexeievich Gagarin S-a nascut pe 9 martie 1934. Patriotismul i-a vitalizat energia. cu care a efectuat 59 de turatii in jurul Pamantului si mai multe iesiri in spatiu. cu care a facut 14 minute pana la iesirea din atmosfera Terrei. cand a urcat la bordul rachetei Vostok 1. La varsta de 21 de ani se inroleaza in aviatia sovietica. care a realizat cea dintai cuplare a doua vehicule spatiale (16-17 martie 1966). Michael Collins . in timpul unor pregatiri pentru o viitoare misiune spatiala. realizand totodata si primul inconjur complet al planetei. Edwin Aldrin A fost copilotul navei cosmice Gemini 12 (1966). iar in 1959 incepe pregatirea pentru a deveni cosmonaut. Prima sa lansare in spatiu a avut loc pe data de 12 aprilie 1961. urmat la cateva minute de Edwin Aldrin. A fost primul om care a zburat in spatiul extraterestru. A comandat nava cosmica Gemini 8. cosmonautul a fost nevoit sa se parasuteze din capsula decuplata de racheta. Neil Armstrong Alden A devenit pe 20 iunie 1969 primul om care a pasit pe luna. Iuri Gagarin a murit in 1968 intr-un accident de avion. la Moscova. A pilotat modulul lunar al navei Apollo 11. in cadrul misiunii navei cosmice Apolo 11.apartenentei latine. ajungand pe un camp din Siberia. drumetia lui a fost inobilata de teluri nationale si culturale ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. durata acestui zbor fiind de 1 ora si 48 de minute. al doilea om care a pus piciorul pe Luna (20 iulie 1969). fiind. dupa Neil Armstrong.

A fost copilotul navei cosmice Gemini 10 (1966) si pilotul modulului de comanda al navei cosmice Apollo 11 (1969). Pe data de 1 Noiembrie 1900. iar dupa aceea a continuat la liceul "Institutele Unite". presedinte al Academiei Romane de . El a fost senator (reprezentand Universitatea din Cluj) intre 1922 si 1926. el a obtinut. cum Henri de Lacaze-Duthiers se hotarase sa-si gaseasca o persoana care sa-i urmeze in activitate. Curand dupa intoarcerea sa. la expeditia Belgiei in Antarctica (1897-1899). In 1907 el a publicat "Essai sur les problemes biospeologiques". Urmand descoperirii unei noi specii de crustacei de pestera in faimoasa Cueva del Drach pe insula Mojorca. dar din vocatia pe care o avea a rezultat absolvirea Facultatii de Stiinte din Sorbonne. Si-a petrecut copilaria la Soranesti. care a ramas pe orbita Lunii in timp ce echipajul. pentru prima oara in istorie. in Vaslui. La aceasi data. expeditie condusa de Adrien Gerlache. intorcandu-se cu o colectie de 1600 de specimene botanice si zoologice. in calitate de biolog. format din Neil Armstrong si Edwin Aldrin. a coborat. in anul 1896 o diploma de doctorand. Emil Racovita a fost numit director asistent al laboratorului de oceanologie "Arago" din Banyuls-sur-Mer. Aceasta activitate care era initial desfasurata doar de el a luat un caracter oficial in 1920 cand Racovita s-a oferit sa faca parte din organizatia universitatii Romane din Cluj. care l-a facut cunoscut printre oamenii de stiinta europeni. o alta creatie a eruditului om de stiinta. Henri de Lacaze-Duthiers. intorcandu-se in patria sa si fondand in capitala Transilvaniei primul Institut Speologic din lume. Racovita a renuntat la studiile sale legate de oceanografie si s-a devotat in intregime studiilor sale biologice privind universul subteran. el a demarat un program international de cercetare numit "Biospeologica" (cu scop initial de a colecta si documenta monstre din fauna pesterilor). unde a studiat zoologia cu un profesor excelent. Urmand dorinta tatalui sau. pana la inceperea razboiului. care fusese fondat cu douazeci de ani in urma de profesorul sau. Dupa absolvire. Biologia nu cunoscuse niciodata pana atunci o atat de puternica concetrare de forte ca acea initiata de Racovita cu scopul de a-si atinge obiectivul: intelegerea istoriei naturale a mediului subteran. au fost caracterizati de o diversificare extraordinara a activitatilor si functiilor sale. Si-a facut studiile primare in Iasi sub indrumarea profesorului si scriitorului Ion Creanga. care este considerata a fi certificatul de nastere al biospeologiei (biologia pesterilor) ca stiinta independenta. unde a invatat bazele stiintelor naturale de la Grigore Cobalcescu. in casa parinteasca de acolo. in 1891. Ca o recunoastere a meritelor sale stiintifice el a fost ales sa participe. In 1901 Racovita devine director al revistei "Arhive de Zoologie experimentala si generala". EMIL RACOVITA Emil Racovita s-a nascut la Iasi pe data de 15 Noiembrie 1868. Cei douazeci de ani petrecuti de Racovita in Cluj. pe suprafata astrului. a publicat o lucrare cuprinzatoare despre cetacei. care stia cum sa insufle elevilor sai pasiunea pentru cunoasterea naturii. a urmat universitatea de drept din Paris. la bordul vasului Belgica. Si-a dus la bun sfarsit misiunea intr-un mod exceptional. rector al universitatii di n Cluj (1929-1930). Rezultatele programului sau biospeologic sunt exceptionale: 1200 de pesteri explorate in Europa si Africa O colectie incluzand 50.000 de animale de pestera 66 tratate publicate despre fauna subterana totalizand 6000 de pagini. El este cunoscut ca fiind unul dintre initiatorii cercetarilor etnologice. pe care o vizitase in August 1904.

Dupa ce nava cosmica cu echipajul mixt romano-sovietic a strabatut distanta de 10.A.care a dat aeronauticii mondiale nume de prima marime. Dupa ce a obtinut consintamantul sotiei si parintilor. departandu-se cu mare viteza de Terra. Cosmonautii Popov si Prunariu au efectuat la bordul complexului o serie de cercetari si experimente impreuna cu cosmonautii Kovalionok si Savininih. a avut prilejul sa-l cunoasca pe marele savant roman si constructor de avioane. Cosmonautii au efectuat experimente si experiente fizico-tehnice. bio-medicale si tehnologice. <<Soiuz 40>> . devenind inginer constructor de aeronave. la inceput mai mare.Racheta s-a indreptat in noaptea siderala ca un punct luminos. Experimentul “Nanobalanta” a constat din obtinerea de informatii privind stabilirea straturilor protectoare subtiri de bioxid de siliciu. Experimentul “Biodoza” a dus la o mai aprofundata cunoastere a campului de radiatii cosmice si in spatial circumterestru. Pe durata a patru ani lungi. cat si in timpul indeplinirii diferitelor tipuri de activitati la bordul statiei orbitale. spunandu-i: “ E frumos sa visezi.<<Soiuz T 4>> In jurul orei 1 noaptea. in vederea zborului spatial. Experimentul “Astro” si-a propus sa studieze si sa identifice noi forme de existenta a materiei nucleare. In august 1940.. Dictatul de la Viena a obligat Facultatea de Stiinte si. savantul roman. Brasov. de monocristale cu profil determinat . ca Aurel Vlaicu. Printre experimentele cu caracter bio-medical se cuvine a fi mentionat “Miocard”. ora 20 si 17 minute – scria un ziar national – in Uniunea Sovietica a fost lansata nava cosmica <<Soiuz 40>>. dar opera sa continua sa traiasca pentru eternitate. Imediat dupa intoarcerea sa la Cluj. locotenentul major inginer Dumitru Prunariu a inceput pregatirile si testele medicale. Experimentele “Pneumatic” si “Guler” au permis obtinerea de date ce caracterizeaza reactia organismului cosmonautului in perioada de adaptare acuta la imponderabilitate si. unde si-au desfasurat activitatea timp de sapte zile. in spatial cosmic. elev in ultimile clase ale unui liceu din Brasov. centrale si periferice. Dumitru Dorin Prunariu . La varsta de 17 ani. Experimentul “Reo”.. destinat studierii modificarilor ce au loc in timpul zborrului cosmic la nivelul aparatului cardiovascular. si aceasta ca urmare a puternicului sau caracter ce nu va fi uitat. La 14 ani. Dupa absolvirea liceului. s-a efectuat cu succes cuplarea cu complexul stiintific orbital <<Saliut 6>> . un autobuz special a adus pe cei doi cosmonauti. Romania. echipajul comun romano-sovietic a indeplinit integral programul planificat de cercetari si experimente. cu echipaj comun : comandantul navei Leonid Popov.500 km. sub actiunea mediului cosmic. propus de specialistii romani si realizat in colaborare cu oamenii de stiinta sovietici. . Prunariu a dobandit premiul republican la Concursul de creatii tehnice “Minitehnicus” . s-a adresat adolescentului Dumitru Prunariu. Prin acest remarcabil eveniment cosmic. apoi tot mai mic. In cursul efectuarii experimentului “Imunitatea” s-a studiat influenta conditiilor zborului spatial asupra unor substante biologic active. De mic i-a placut sa mestereasca. activitata stiintifica a fost inghetata. vu352c7178quuc Experimentul complex “Capilar” a urmarit elaborarea unei tehnologii pentru obtinerea. a fost destinat investigarii modificarilor circulatiei sanguine cerebrale. marele cercetator a trecut in nefiinta. Omul a disparut. unde i s-a acordat gradul de locotenent major. pilot cosmonaut. impreuna cu aceasta. Emil Racovita a facut mari eforturi pentru a reorganiza institutul. Gagarin” . studierea influentei factorilor zborului cosmic asupra interactiunii analizatorilor si legitatilor evolutiei bolii miscarii in zborul cosmic. care vor putea fi utilizate in etapele urmatoare in scopul elaborarii unor tehnologii de mare eficienta. pe cosmodromul Baikonur. Ziua startului pentru marea calatorie cosmica a fost fixata la 14 mai 1981. Nascut la 27 septembrie 1952. cu calmul si blandetea caracteristica.Stiinte (1926-1929). cu ocazia unei explozitii de aeronave. respectiv. Scapata din chingi. . cosmonaut cercetator. care influenteaza protectia anti-virus si imunitatea anti-virus a cosmosului. racheta a tasnit dezinvolt. a urmat cursurile Facultatii de constructii Aerospatiale din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. atat in conditii de repaus. In seara zilei. dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit”. director al Institutului Speologic (1920-1947) si membru al diverselor organizatii stiintifice. in pofida celor 300 de tone ale sale. cei doi cosmonauti de pe <<Soiuz 40>> au intrat in complexul stiintific orbital. la bordul complexului orbital <<Saliut 6>> . Henri Coanda –intra in randul tarilor participante direct la exploatarea spatiului extraterestru. <<Soiuz T4>> . care se produc in diferite etape ale misiunii spatiale. de la 21 martie 1981. Henri Coanda.roman in spatiu PRIMUL “ICAR” ROMAN IN COSMOS La 14 mai 1981. dar era prea tarziu: pe data 17 noiembrie 1947. dupa realizarea cuplarii. si locotenentul major inginer Dumitru Prunariu. Dumitru Dorin Prunariu s-a nascut la poalele Timpei.prin folosirea efectului de capilaritate in conditii de imponderabilitate. Programul zborului navei <<Soiuz 40>> prevedea cuplarea cu complexul stiintific orbital << Saliut 6>> si <<Soiuz 40>> . si Dumitru Prunariu. Era in anul 1970 cand. Contributiile sale la studiul crustaceelor izopode precum si campaniile sale pentru protejarea mediului inconjurator aunt remarcabile. dar si avariatiei acestui camp in timp si in spatiu. Traian Vuia. sa construiasca aeromodele si mici rachete. 17352cvk78quc8z Cele mai grele si lungi antrenamente au fost cele de la Centrul de pregatire a cosmonautilor “I. A lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de constructii aeronautice din Brasov si apoi a absolvit cursurile scolii militare de aviatie. In timpul zborului de sapte zile. care se aflau pe o orbita circumterestra. cel care in anul 1980 realizase recordul de durata in spatiul cosmic de 185 de zile. echipati pentru zbor: colonelul sovietic Leonid Popov. de langa Moscova. Punctul culminant al carierei sale stiintifice era elaborarea unei teorii evolutioniste originale. Institutul de Speologie sa se refugieze in Timisoara. care au cuprins o gama larga de domenii.

. Aparatul de coborare al navei “Soiuz 40” a aterizat in zona stabilita. ora 16. echipajul comun romano-sovietic s-a reintors cu bine pe Pamant.Vineri. realizarile oamenilor nostri de stiinta. la 225 de kilometric sud-est de orasul sovietic Djezkazgan. inclusive cu reactie. 22 mai. numarandu-se printre primii care au initiat zborul cu avioane. ridica pe o treapta noua traditiile aviatiei romane. dupa incheierea programului de cercetari si experimentari la bordul complexului orbital “Saliut 6” – “Soiuz T4” – “Soiuz 40”. care au aud o contributie de seama in acest domeniu.56 (ora Bucurestiului). Intr-adevar. din stepta Kazahstanului. participarea unui ofiter roman la zborul in cosmos.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful