P. 1
referat

referat

|Views: 77|Likes:
Published by Iuliana Banarescu
istoric
istoric

More info:

Published by: Iuliana Banarescu on Dec 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2013

pdf

text

original

Cristofor Columb Afost un mare explorator si navigator genovez ale carui calatorii transatlantice au deschis drumul spre explorarea

si colonizarea celor doua Americi. Si-a inceput cariera de marinar in marina comerciala portugheza. In 1492, a obtinut finantarea monarhilor spanioli Ferdinand al V-lea si Isabela I pentru incercarea de a ajunge in Asia navigand spre V, traversand ceea ce se credea a fi doar mare fara uscat. In prima calatorie, inceputa in august 1492, a plecat pe mare cu trei nave ale sale- Santa Maria, Nina si Pinta. A ancorat in Bahamas,pe 12 octombrie. A navigat de-a lungul coastei da N a Hispaniolei si s-a intors in Spania in 1493. A mai facut o calatorie cu cel putin 17 nave, fondand “La Isabela”, primul oras european din Lumea Noua (situat in Republica Dominicana moderna). Aceasta calatorie a marcat inceputurile eforturilor depuse de Spania pentru a promova evanghelizarea crestina. In cea de-a treia calatorie(1498-1500), a ajuns in America de Sud si in delta fluviului Orinoco. Acuzatiile privind proasta sa administrare au facut sa fie adus inapoi in Spania in lanturi. In a patra calatorie (1502-1504), s-a intors in America de Sud si a navigat de-a lungul coastelor Hondurasului si ale statului Panama de astazi. Nu a putut sa-si indeplineasca visurile de a deveni nobil si de a face avere. Caracterul si realizarile lui au fost deseori contestate dar istoricii sunt de acord cu ideea ca a fost un navigator stralucit si indraznet.

Neil Armstrong Nascut la 05.08.1930,Wapakoneta, Ohio, S.U.A . A fost un astronaut american. A devenit pilot la varsta de 16 ani, a studiat ingineria aeronautica si i-au fost acordate trei Medalii ale Aerului in timpul razboiului din Coreea. In 1955, a devenit pilot de incercare pentru Organizatia care a precedat NASA. S-a inrolat in programul spatial in 1962, facand parte din a doua echipa de astronauti. In 1966, in cantitate de comandant al navei GEMINI 8, a reusit impreuna cu David Scott prima manevra de cuplare in cosmos a unei rachete Agena fara echipaj uman. Pe 20 iulie 1969, facand parte din misiunea APOLLO 11, a devenit primul om care a pasit vreodata pe Luna, rostind celebrele cuvinte:” THAT’ S ONE SMALL STEP FOR [A] MAN, ONE GIGANT LEAP FOR MANKID”( Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire ).

Nicolae Milescu Spatarul

învăţând limbile: latină. 1708) Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin şi cu Dosoftei. elenă. la 20 noiembrie. cu tăierea nasului. aflat la Constantinipol. Această dată îl găseşte pe . Nicolae Milescu este una din personalităţile de seamă ale secolului al XVII-lea. în trecere pe la Mănăstirea Neamţ. La 10 ianuarie 1661 termină de tradus din greceşte Catehismul ortodox al patriarhului Afanasie al Alexandriei. îi acordă rangul de spătar. şi vechi versuri slavone. În 1655 îl însoţeşte pe Gheorghe Ştefan în Ţara Românească. de circulaţie mondială. originar din Peloponez. La 17 ani îl găsim grămătic la curtea domnitorului Gheorghe Ştefan. După unele mărturisiri reiese că în acest an a fost pedepsit. ianuarie. cărturar. După propria-i mărturisire s-a născut în 1636 la moşia Micleşti lângă Vaslui.d. memorialist mai ales. 1636. pentru uneltire împotriva domniei. "Vechiul Testament" şi scrierea filosofică "Despre singurul ţiitoru gând" (Tratatul despre raţiunea dominantă) în 1671. scriitor. ca fiu al unui boier Gavril. slavonă. În 1659. în care afirmă originea latină a creştinismului la noi şi latinitatea limbii române. cunoscut şi ca Nicolae Milescu Spătarul (n. judetul Vaslui. pentru multe treburi ale credinţei noastre". diplomat. se pare.Nicolae Milescu. etnograf. traduce din "elineşte" folosind.A studiat istoria. geograf. istoric. teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiţi ca Gabriel Vlasios şi Ion Cariofilis. teolog.) Aici este numit mare spătar. În acelaşi an. În 1664. descoperind. turcă şi neogreacă. în Moldova. Gheorghe Ghica. În 1660 Nicolae Milescu trece în Moldova unde domnea Ştefăniţă Lupu. noul domn moldovean. importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. la Micleşti. filolog. foarte de folos. îl urmează pe Gheorghe Ghica în Ţara Românească (acesta venind la domnie ca urmaş al lui Mihnea al-II-lea. "Carte cu multe întrebări.

Surse de informare: Ion Neculce: “O sama de cuvinte”. la Departamentul solilor. ci este în acelaşi timp o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi până atunci mai puţin cunoscute europenilor . soldată pe plan diplomatic. în vârstă de 72 de ani. manifestările religioase. "Raportul soliei în China" şi "Descrierea Chinei". superstiţiile. latină şi română. Este primit la curtea ţarului. Este recomandat ţarului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog şi poligot. Privirea lui iscoditoare a prins şi viaţa specific omenească pe care o trăiesc popoarele aşa de diferite ca înfăţişare: ocupaţia. care au atras atenţia nu numai autorităţilor.Nicolae Milescu la Constantinopol. De altfel aceste lucrări îl aşează pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii şi între pionierii sinologiei. În 1672. Călătorind pe drumuri necunoscute. În 1708. lăsând posterităţii multiple dovezi ale prodigioasei sale personalităţi. Nicolae Milescu Spătarul moare . veşnic trează a acestui moldovean din sec. armele. literar şi ştiinţific cu trei scrieri de o excepţională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa şi Asia: "Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia. curiozitatea. notează aspectul particular al munţilor. al XVIIIlea. Dar faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredinţată în 1675 de ţarul Alexei Mihailovici de a conduce o împortantă solie în China. ca interpret de greacă. Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeţii al unei ambasade trimise în misiune diplomatică în China. se opreşte asupra configuraţiei solului descris în amănunţime. Nicolae Milescu scrie din porunca ţarului un "Aritmologhion" în limba slavonă şi o "povestire despre Sibile" (Cartea Sibilelor). vâslind pe râuri pe care nu mai vâslise nici un european până la el. râurilor pe care le străbate. ci şi a lumii ştiinţifice europene. savanţilor şi literaţilor ruşi. Fernando Magellan . printre popoare şi rase diferite. face măsurători topografice. din oraşul Tobolsc până la hotarul Chinei".

Proiectul a fost respins. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone).Luis de Mendo. pe Victoria (85 tone). Falero a renuntat la calatori. pe care le tinea Francisco Albo. Iernatul si rascoala La 20 septembrie 1519. catre armurile Braziliei. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de oameni. Dupa indelungi tocmeli cu consilierii regelui. pentru a nu trezi banuiala portughezilor. Deoarece el nu era nici marinar. Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si corabiile din flotila sa. Neintelegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au inceput foarte curand. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro si s-au prezentat la Sevilla in fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce (principalul izvor al bogatei portugheze) trebuie sa apartina Spaniei. precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi. Jignit. si anume prin Marea de Sud. Intors in patrie. Descoperirea Patagonii. escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se indrepta prin insulele Canare. dar a fost refuzat. care nu avea incredere deplina in portughezul Magellan. astfel incot Magellan a ramas singurul ei conducator. La staruintele Consiliului pentru India. in timpul trecerii peste ocean. capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone). unde a fost ranit. nici geograf.Jian Cartagena. Dar portughezul i-a raspuns . dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga. nu s-au ratacit niciodata una de alta. Chiar inainte de plecare. printre acestia era si tunarul italian Antonio Pigafetta. Mai tarziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de Nord. Pe bord se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda. El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre vest in insulele Moluce. Magellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare. dinspre vest. Magellan si-a parasit patria. Indata ce flotila s-a indepartat de insulele Canare. iar pe Santiago (75 tone)Juan Serrano. Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii care fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb. El a trait intre anii 1480 si 1521. spre sud-vest. A fost un nobil portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca.Gaspar de Quesada. descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole. spaniola (in baza impartirii lumii din 1494). Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului.Fernando Magellan Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor. deoarece se afla in emisfera apuseana. plecand in Spania. Regele Carol I s-a obligat sa echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei provizii pe doi ani. un izvor foarte important il constituie insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor. a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu. desi de tipuri diferite. care a devenit istoricul primei expeditii in jurul lumii. s-a incheiat cu ei o conventie.za. pe Concepcion (90 tone). care si-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse.

Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se intoarca. au ales un nou capitan si s-au intors in Spania. Ei au fost numiti patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari).linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu. iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. pe o distanta de peste 4000 km. In timpul iernii trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva lui Magellan. Stramtoarea ce ducea spre apus a fost descoperita dupa trei zile. Ceilalti rebeli au fost insa crutati. s-au indreptat spre ea si au ajuns intr-un golf destul de larg. La sfarsitul lunii noiembrie. El a trimis spre sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o barca. l-a ancorat la iesirea din golf in ocean. a trimis inainte doua corabii ca sa cerceteze daca nu exista in aceasta directie vreo iesire in largul marii. In mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze. . Trinidad si Victoria au patruns in canalul de sud-vest si au ramas acolo ancorate patru zile. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. Magellan a hotarat sa se opreasca pentru iernat in micul golf San Julian. In timpul noptii s-a dezlantuit o furtuna care a durat doua zile. Quesada a fost decapitat. Magellan s-a indreptat spre sud. Totusi. de-a lungul tarmurilor Patagoniei. Dar nu au gasit decat corabia Conception. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o stramtoare ingusta. iar vasul sau. iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele". Corabiile trimise inainte erau amenintate sa se sfarame de stanci. corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai inainte) a fost ciopartit. care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. San Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis. Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan. La auzul acestei vesti capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap "Deseado"(Capul Dorit. dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic. descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta coasta. escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud. iar Cartagena si un preot rebel au fost debarcati pe coasta pus-tie. Mai departe spre sud se intindea un amant necunoscut. apoi s-au inapoiat. El a adus in golf patru din corabiile sale. iesirea in Marea de Sud era inga departe. Ei si-au continuat drumul prin acest golf si au observat o alta stramtoare. cand in emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii. Pentru a se justifica. la inapoiere negasind escadra la locul ei. dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. pentru a se alatura celorlalte doua corabii. dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudica. pana atunci necunoscuta a Americii de Sud. astazi capul Pilar). Descoperirea stramtorii Magellan La 18 octombrie escadra a pornit spre sud. intre 34 si 52 grade latitudine sudica. in dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudica. ofiterii s-au rasculat din nou. La 1 aprilie 1520. Inainte de a iesi in larg Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o stramtoare intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si ca va coti spre rasarit numai in cazul cand nu va gasi stramtoarea pana in dreptul paralelei de 75 grade. "Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea ca au vazut un cap si o mare deschisa. din precautie. dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu cruzime. la 21 octombrie 1520.

iar efectivul echipajului scazuse mult. Aproape tot echipajul era bolnav de scor-but. iar noaptea.. mult mai larga decat Oceanul Atlantic. Dupa fuga corabiei San Antonio lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase.dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tradare si au fost crezuti. din care o mare parte in apele Polineziei de sud si Microneziei. Traversand Oceanul Pacific escadra lui Magellan a strabatut cel putin 17 000 km. La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipelagul insulelor Mariane). Sobolanii se vindeau cu jumatate de du-cat bucata. apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru cate va minute si o mancam. dar acestia se transformasera intr-un fel de pulbere amestecata cu viermi . Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului.. conducand cele trei corabii ce ii mai ramasesera prin Marea de Sud. Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari. unde sunt presarate nenumarate insule mici. focuri. dar nici la acest pret nu-i puteai dobandi". 19 oameni au murit. s-a observat pentru ultima oara pamant (probabil o insula din arhipelagul Chilian ). desi a avut o vreme minunata si vant prielnic. Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui . statuta. "Am iesit din stramtoare si am ajuns pe intinderile marii Linistite. pe cand lui Magellan i-au trebuit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni. Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic al stramtorii Patagoniei. in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica. dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km. Adesea ne hraneam cu rumegus. Beam o apa galbena. Din fericire vremea a fost buna tot timpul. La 1 decembrie. ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva. Prima traversare a Oceanului Pacific La 28 noiembrie 1520 Magellan a iesit din stramtoare (care are o lungime de 550 km) in largul oceanului. dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor (Ladrones)" scrie Pigaffeta. dar la sud se vedeau ziua trambe de fum. Muntii inalti de peste 1000 de metrii si tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii. escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine. Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea strainilor "Sunt saraci. in dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudica. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa. langa iesirea spre Oceanul Pacific din stramtoarea Magellan. Dupa 38 de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul Dorit (azi Capul Pilar). de aceea Magellan a si dat oceanului denumirea de Pacific. Mancam de asemenea piele de bou. Se hraneau cu pesmeti. Magellan a denumit aceste meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc in zilele noastre ). Este uimitor ca in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua insulite pustii. Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergand parca pe fundul unei prapastii intre munti. Intr-adevar. Timp de trei luni si doua zeci de zile am mers fara pic de hrana proaspata. iar sotia si copilul lui au murit curand in mizerie. care se ingusta mult. pe care au gasit doar pasari si copaci". Mirosea tare a urina de sobolan. O inmuiam patru zile in apa de mare. In dimineata zilei de 16 martie 1521.

lumina noastra... Magellan a observat ca sclavul sau. Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare. o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui . in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand . Trinidad avea nevoie de reparatii serioase si de aceea au hotarat ca.. daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. adica in apropierea "Insulelor Mirodeniilor ".Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare .Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie. au incheiat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. se intelegea cu localnicii in limba sa materna. originar din Sumatra.. Magellan a denumit arhipelagul "San Lazarus". dar el a continuat sa lupte cu darzenie. la sfarsitul acestora. nucsoara si alte mirodenii. In insula Cebu. Dupa cateva zile escadra a pornit spre sudvest si s-a oprit pe insula Camiguin. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat. ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic. Drumul spre insulele Moluce Intoarcerea in Spania a corabiilor Victoria si Trinidad Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei. caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta). Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei. In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipelagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de sud-est). . si sclavul sau Enrique. punand stapanire pe ele. "Recunoscandu-l pe capitan. De aceea Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere. Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni. asa cum se cuvine unui cavaler glorios . A incercat sa traga spada din teaca. Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oameni si cele trei corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri. ea sa se intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul . In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor. La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodenii din insula Tidore. Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu vasele in larg. le aduceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate... Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza. Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia. ne gasind drumul spre "insulele Mirodeniilor". Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a organizat o cina in cinstea lor. el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina cu sageti si sulite... bucuria noastra.. Doi dintre cei invitati au profitat de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. adevaratul nostru conducator a pierit. Moartea lui Magellan Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. malaezul Enrique. Capitanul s-a prabusit cu fata in jos.

unde cea mai mare parte au murit. La 20 mai. incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4 oameni. . dar din cauza ca cea mai mare parte din echipaj era bolnav de scorbut. Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54 de oameni. Aici corabia a fost capturata de portughezi. spre Golful Panama). care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii. in octombrie 1522. . spre Capul Bunei Sperante. Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul. In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre Spania prin sud. S-au confiscat instrumentele de navigatie si jurnalul de bord.Pacific. iar Victoria sa porneasca spre apus. spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor portugheze. Marinarii au fost inchisi in inchisori. Guvernul Spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce. Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi). s-a intors in insulele Moluce. Victoria a-dusese atatea mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig. La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului Guadalquivir. Din echipaj s-au intors in patrie 18 oameni.

A fost o voce a latinitatii in general. o rascoala insa nesingeroasa. A drumetit prin Ungaria. Italia. romaneasca de cand au aparut romanii pe pamant(“aici cei mai vechi si mai vechi sunt muntii si noi. Ca si acestia. Brancoveanu i-au fost icoanele de capatai. Oricum. Egipt. constituie arma lui de revoltat incarcata de o dubla semnificatie: una de natura statistica si cealalta de ordin patriotic. Ierusalim si in atatea locuri din tara. Germania. Badea Cartan a cinstit nobletea latina a poporului sau si s-a mandrit cu ea. unul despre care s-a scris. in desagi pacuraresti. ciobanul din Tara Fagarasului. a vrut ca Transilvania. Lipsit de ura fata de altii. Austria. vorba si fapta i-au fost continuu indreptate impotriva celor ce amenintau fiinta nationala a romanilor. Franta. iar Traian. Romania Unita si latinitatea au constituit stalpii de bolta ai adevaratului sau crez. pacurarul fagarasean a vrut sa-si vada inaltat propriul sau popor. Patriotismul i-a vitalizat energia.) Gheorghe Cartan. Trecerea miilor de carti si publicatii cu slova romaneasca peste munti. sa nu fie o vatra a vrajbiei ci una a bunei intelegeri. dar de unul singur. drumurile lui au fost innobilate de teluri nationale si culturale. al unitatii culturale si teritoriale. pentru romanii din Transilvania amenintati in existenta lor nationala. Zelul lui in aceasta directie l-a privat . Dragos. a pornit o rascoala. Negru Voda. el este un personaj in urma caruia a ramas credinta salbatica pentru visurile carturarilor din vremea lui si nemarginita-i evlavie pentru cartea in care vedea numai lumina si mantuire (dupa cum spunea marele nostru istoric Nicolae Iorga. romanii” spunea el). si a latinitatii romane. in special. un personaj de legenda. ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. A calatorit pe jos pana la Roma pentru a-si vedea stramosii eternizati pe columna. Stefan cel Mare. este. De aceea. Badea Cartan a fost un revoltat. Elvetia. incat numele lui echivaleaza cu un permanent indemn la excursie. Ca si Horea sau Iancu.Sa fie oare primul roman care “a intrat” in Europa? Cu siguranta. Mihai Viteazul. el fiind capetenie si simplu insurgent totodata. Decebal. Un neastampar launtric l-a facut sa calatoreasca mult. categoric.

in plina vifornita politica iscata de aspiratiile spre libertate si unire ale romanilor din Transilvania. il intercaleaza printre iluministi. iar legendele despre semnele lasate de cei vechi pe pamantul Tarii Fagarasului au fost primele lui invataturi de istorie. pasionanta si emotionanta. sa treaca dincolo. Din 2 oct. Rasila. iar pasiunea lui pentru carte. se naste in satul Oprea din Tinutul Fagarasului. careia trebuia sa-i patrunda tainele si pe care trebuie sa si-o apropie. granita care a separat romanii doar politic si adminitrativ pentru ca sufletul si constiinta n-au avut granita. . In 24 ianuarie 1849. cu ademeniri si primejdii la tot pasul. dusa la extrem. copilul se tocmeste mocan la stana. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu tara nu intelegea de ce romanii au fost nevoiti sa nu stea laolalta si de ce cei din Tara Fagarasului trebuie sa stea inca despartiti de ceilalti. asculta primele basme. Incepe pentru Gheorghita o viata aspra.uneori de libertate. o lume noua. 1865 ramane in fruntea familiei caci isi pierde tatal. dar l-a asezat in randurile apostolilor cartii. Ciobanasul visa. “granita draceasca”. Se naste parca din dorinta ciobanului de a strabate inaltimi si orizonturi si din ambitia arzatoare de stiinta de carte. destinata barbatilor. Gheorghe Cartan. “in tara” si numea vama dintre Transilvania si Muntenia. romanii din Moldova si Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. De la matusa sa. o lupta cu adversitatile naturii. In vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cartan in “tara” prin “Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pamantului romanesc trimisi catre inaltimi: Negoiul si Moldoveanul si aude aici legenda lui Negru Voda. al doilea copil al familiei Nicolae si Ludovica Cartan. de pe atunci. Se intreba el :”cine a mai vazut granita prin mijlocul tarii? ”. A fost un autodidact. In fata lui se deschide o imensitate salbatica. Cand in 24 ianuarie 1859 copilul implinea 10 ani. In 1860.

In 1867 ii spune mamei sale: “Anul aista am sa plec dincolo”. Cartan afla despre dacii cei drepti si viteji. Si pleaca voluntar la Rusii de Vede pana in 1881. atunci cand. se pregatesc de razboi cu turcii. i-a relevat invatatorului sau. Se intoarce in tara si se ingrijeste de oi. spre mirarea lui. campul se termina departe. De iubitii osanditi . care a avut un larg ecou in Europa. Oile ii sunt “robite” si el atata stie:” trebe sa stau de vorba cu imparatul si gata treaba”-A stat la Viena 2 zile pentru a intra la imparat. nici n-oi manca Pan-de Seghedin n-oi da. 7 zile in “beciurile Vienei”-arestat si apoi trimis la Pesta. Si intreaba: “-Cum as face bade Ioane sa invat si eu a ceti? -Ai sa inveti daca vei voi -D-apai cum pacate sa nu voiesc?” Cartan. dar doreste sa faca negot cu carti. cioban George Cartan. Nici n-oi bea. Asa ca. acolo unde cerul se uneste cu porumbul verde sau cu graul galben . elevul. o minte capabila sa retina multe informatii. Si-o face in 22 mai 1867 si ajunge in Baragan unde. Aceleasi simtaminte il faceau si pe Cartan sa caute cai noi prin care sa circule slova romaneasca printre despicaturile muntilor Fagaras si Bucegi. I se refuza activitatea cand ii raspunde “solgabiraului” ca va vinde carti romanesti. a raspuns ca “ai nostri de dincolo”. Auzind. Cand implinea 42 de ani. Memorandistii din Cluj sunt intemnitati. Dupa cativa ani a ajuns sa citeasca si sa scrie destul de bine. despre moartea lui Decebal. Ei concep ”Memoriul studentilor universitari romani privind situatia romanilor din Transilvania si Ungaria”. despre imparatul Traian. ciobanul Cotiga Ion. el spune: “Eu. Intors in Tara Fagarasului afla ca l-au cautat “jandarii”sa-l i-a la oaste. la 24 ian. la Bucuresti lua fiinta “Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor” sub presedentia istoricului Urechia. 1891. Aici alaturi de ciobanul Cotiga.

Balcescu. Vrea sa vada statuia. il plimba prin muzeele Bucurestiului. La picioarele statuii este gasit de Ion Grama ce-l slujea pe Alexandrescu Urechia. Ecoul procesului Memorandumului a fost imens in tarile Europei. Revine de multe ori ca sol al Transilvaniei la Bucuresti si ca militant al Ligii culturale pe pamantul Transilvaniei-trecand prin “vama cucului” ziare si carti romanesti. Domnul profesor il gazduieste. doreste sa vada statuia marelui voievod . Citind in 1895 Cronica lui Sincai. De la Seghedin la Vat Numai drumuri de la frati Numai lacrimi. Un numar impresionant de personalitati din tarile neolatine sunt atrase de ideea unitatii culturale a romanilor si astfel Bucurestiul devine capitala tuturor romanilor. In Bucuresti nu-l abate nimic din drum. dor Pe fetele tuturor” Fiindca cere din nou autorizatie pentru a difuza carti romanesti este arestat in 1895. si recitind “Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. La picioarele ei ii multumeste Domnului pentru reusita si-i cere realizarea Unirii.Ce-s in temnite zvarliti. il duce la liga culturala unde cunoaste personalitati carora le cere carti pentru romanii din Transilvania si ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii. indiferent de locurile in care traiau.” Face drumuri la Vat-(langa Budapesta) unde este inchis Ion Slavici si la Seghedin unde erau inchisi Memorandistii si se plange: “La gradina-n Seghedin Plang florile de iasomin De rasuna ulita Si tremura temnita. cumparata la Viena. jale. Si pleaca. . Printre cei care au calcat caldaramul Bucurestiului in cautarea unei orientari de ovatie si activitate a fost si Gheorghe Cartan.

ghidat de un ac magnetic interior. in mormantul de la Sinaia. Alpii Sloveni. S-a invelit in cojoc si a adormit. 1896 . “. Dimineata. slana. Apenini. Pleaca la drum in 3 ian. Pisa. doarme visand intregirea neamului cel care a fost cunoscut in legenda si in realitate cu numele de “Badea Cartan” Calatorind pe jos pana la Roma ca sa-si vada stramosii eternizati pe Columna. devenise fara sa-si dea seama. Intors in tara. si dupa 45 de zile de drumetie a ajuns la marginea orasului etern l-a salutat cu: “Bine te-am gasit. om politic. Ziarele anuntau evenimentul zilei: “Un dac a coborat de pe Columna” -iar Duiliu Zamfirescu. sare si branza. Tirol(Austria). Livorna. A patruns in Roma prin Via Compana si. vizitatorii au vazut un dac viu coborand de pe monument. maica Roma”. a trecut prin Timisoara. bazilica Maxentiu si Palatinul. Restul zilelor vietii sale le consacra raspandirii slovei romanesti pentru romanii din Transilvania pana in 7 august 1911 cand se stinge nu un opait ci o torta.No ca asta este! A ingenuncheat la baza ei prosternandu-se la izvoarele istoriei unui neam. Forul Roman si… deodata: Columna. Apostol al cartii si al unitatii neamului. a trecut pe langa Terme Forum. Marea Roma i-a intarit constiinta . a asezat separat o legaturica cu grau si pamant din Cartisoara. A pus la picioarele Columnei pamant din pamantul tarii si grau. Budapesta. secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a facut cunoscut orasul si l-a introdus la mari personalitati ale vremii. singurele ofrande care puteau sa exprime sentimentele de bunatate si de recunostinta pe care acest urmas al maretiei latine si al statorniciei dacilor le depune ingenunchind la baza Columnei unui neam. ruinele Coliseului.Povestea pe care Badea Cartan( cum il numise istoricul Urechia) o citea si o recitea este aceea relatata de Titus Liviu despre intemeierea Romei si-i spune lui Urechia ca “e musai sa merg la Roma” Isi pregateste straita si langa pita. Genova.

in timpul unor pregatiri pentru o viitoare misiune spatiala. drumetia lui a fost inobilata de teluri nationale si culturale ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. La varsta de 21 de ani se inroleaza in aviatia sovietica. Patriotismul i-a vitalizat energia. Neil Armstrong Alden A devenit pe 20 iunie 1969 primul om care a pasit pe luna. Iuri Gagarin a murit in 1968 intr-un accident de avion. cu care a facut 14 minute pana la iesirea din atmosfera Terrei. la Moscova. al unitatii culturale si teritoriale. Michael Collins . cand a urcat la bordul rachetei Vostok 1. A comandat nava cosmica Gemini 8. cosmonautul a fost nevoit sa se parasuteze din capsula decuplata de racheta.apartenentei latine. care a realizat cea dintai cuplare a doua vehicule spatiale (16-17 martie 1966). iar in 1959 incepe pregatirea pentru a deveni cosmonaut. Edwin Aldrin A fost copilotul navei cosmice Gemini 12 (1966). durata acestui zbor fiind de 1 ora si 48 de minute. ajungand pe un camp din Siberia. A fost primul om care a zburat in spatiul extraterestru. Prima sa lansare in spatiu a avut loc pe data de 12 aprilie 1961. in cadrul misiunii navei cosmice Apolo 11. A pilotat modulul lunar al navei Apollo 11. fiind. realizand totodata si primul inconjur complet al planetei. Astronauti Iuri Alexeievich Gagarin S-a nascut pe 9 martie 1934. La intoarcere. al doilea om care a pus piciorul pe Luna (20 iulie 1969). dupa Neil Armstrong. cu care a efectuat 59 de turatii in jurul Pamantului si mai multe iesiri in spatiu. urmat la cateva minute de Edwin Aldrin.

A fost copilotul navei cosmice Gemini 10 (1966) si pilotul modulului de comanda al navei cosmice Apollo 11 (1969). care l-a facut cunoscut printre oamenii de stiinta europeni. Curand dupa intoarcerea sa. EMIL RACOVITA Emil Racovita s-a nascut la Iasi pe data de 15 Noiembrie 1868. pe suprafata astrului. care fusese fondat cu douazeci de ani in urma de profesorul sau. care a ramas pe orbita Lunii in timp ce echipajul. la expeditia Belgiei in Antarctica (1897-1899). presedinte al Academiei Romane de . a urmat universitatea de drept din Paris. dar din vocatia pe care o avea a rezultat absolvirea Facultatii de Stiinte din Sorbonne. cum Henri de Lacaze-Duthiers se hotarase sa-si gaseasca o persoana care sa-i urmeze in activitate. Si-a facut studiile primare in Iasi sub indrumarea profesorului si scriitorului Ion Creanga. el a obtinut. in anul 1896 o diploma de doctorand. Henri de Lacaze-Duthiers. o alta creatie a eruditului om de stiinta. Si-a dus la bun sfarsit misiunea intr-un mod exceptional. expeditie condusa de Adrien Gerlache. Emil Racovita a fost numit director asistent al laboratorului de oceanologie "Arago" din Banyuls-sur-Mer. unde a studiat zoologia cu un profesor excelent. Aceasta activitate care era initial desfasurata doar de el a luat un caracter oficial in 1920 cand Racovita s-a oferit sa faca parte din organizatia universitatii Romane din Cluj. intorcandu-se in patria sa si fondand in capitala Transilvaniei primul Institut Speologic din lume. Rezultatele programului sau biospeologic sunt exceptionale: 1200 de pesteri explorate in Europa si Africa O colectie incluzand 50. in Vaslui. La aceasi data. pe care o vizitase in August 1904. in casa parinteasca de acolo. Cei douazeci de ani petrecuti de Racovita in Cluj. in 1891. In 1901 Racovita devine director al revistei "Arhive de Zoologie experimentala si generala". a coborat. au fost caracterizati de o diversificare extraordinara a activitatilor si functiilor sale. El este cunoscut ca fiind unul dintre initiatorii cercetarilor etnologice. care stia cum sa insufle elevilor sai pasiunea pentru cunoasterea naturii. Pe data de 1 Noiembrie 1900. Urmand descoperirii unei noi specii de crustacei de pestera in faimoasa Cueva del Drach pe insula Mojorca. iar dupa aceea a continuat la liceul "Institutele Unite". In 1907 el a publicat "Essai sur les problemes biospeologiques".000 de animale de pestera 66 tratate publicate despre fauna subterana totalizand 6000 de pagini. pentru prima oara in istorie. unde a invatat bazele stiintelor naturale de la Grigore Cobalcescu. format din Neil Armstrong si Edwin Aldrin. rector al universitatii di n Cluj (1929-1930). Urmand dorinta tatalui sau. a publicat o lucrare cuprinzatoare despre cetacei. Biologia nu cunoscuse niciodata pana atunci o atat de puternica concetrare de forte ca acea initiata de Racovita cu scopul de a-si atinge obiectivul: intelegerea istoriei naturale a mediului subteran. pana la inceperea razboiului. el a demarat un program international de cercetare numit "Biospeologica" (cu scop initial de a colecta si documenta monstre din fauna pesterilor). Ca o recunoastere a meritelor sale stiintifice el a fost ales sa participe. Racovita a renuntat la studiile sale legate de oceanografie si s-a devotat in intregime studiilor sale biologice privind universul subteran. Dupa absolvire. El a fost senator (reprezentand Universitatea din Cluj) intre 1922 si 1926. care este considerata a fi certificatul de nastere al biospeologiei (biologia pesterilor) ca stiinta independenta. in calitate de biolog. intorcandu-se cu o colectie de 1600 de specimene botanice si zoologice. Si-a petrecut copilaria la Soranesti. la bordul vasului Belgica.

studierea influentei factorilor zborului cosmic asupra interactiunii analizatorilor si legitatilor evolutiei bolii miscarii in zborul cosmic. vu352c7178quuc Experimentul complex “Capilar” a urmarit elaborarea unei tehnologii pentru obtinerea. locotenentul major inginer Dumitru Prunariu a inceput pregatirile si testele medicale. a avut prilejul sa-l cunoasca pe marele savant roman si constructor de avioane. Experimentul “Nanobalanta” a constat din obtinerea de informatii privind stabilirea straturilor protectoare subtiri de bioxid de siliciu. Dumitru Dorin Prunariu s-a nascut la poalele Timpei. unde si-au desfasurat activitatea timp de sapte zile. ca Aurel Vlaicu. Scapata din chingi. ora 20 si 17 minute – scria un ziar national – in Uniunea Sovietica a fost lansata nava cosmica <<Soiuz 40>>. Henri Coanda –intra in randul tarilor participante direct la exploatarea spatiului extraterestru. <<Soiuz 40>> . apoi tot mai mic. Cosmonautii au efectuat experimente si experiente fizico-tehnice. a urmat cursurile Facultatii de constructii Aerospatiale din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. racheta a tasnit dezinvolt. cei doi cosmonauti de pe <<Soiuz 40>> au intrat in complexul stiintific orbital. de monocristale cu profil determinat .Stiinte (1926-1929). si Dumitru Prunariu. Prunariu a dobandit premiul republican la Concursul de creatii tehnice “Minitehnicus” . Gagarin” . in spatial cosmic. La 14 ani. In seara zilei. Punctul culminant al carierei sale stiintifice era elaborarea unei teorii evolutioniste originale. care influenteaza protectia anti-virus si imunitatea anti-virus a cosmosului. director al Institutului Speologic (1920-1947) si membru al diverselor organizatii stiintifice. Emil Racovita a facut mari eforturi pentru a reorganiza institutul. Pe durata a patru ani lungi. in pofida celor 300 de tone ale sale.care a dat aeronauticii mondiale nume de prima marime.. respectiv. Experimentul “Biodoza” a dus la o mai aprofundata cunoastere a campului de radiatii cosmice si in spatial circumterestru.roman in spatiu PRIMUL “ICAR” ROMAN IN COSMOS La 14 mai 1981. In cursul efectuarii experimentului “Imunitatea” s-a studiat influenta conditiilor zborului spatial asupra unor substante biologic active. La varsta de 17 ani. <<Soiuz T4>> . pilot cosmonaut. Era in anul 1970 cand. departandu-se cu mare viteza de Terra. elev in ultimile clase ale unui liceu din Brasov. devenind inginer constructor de aeronave. Experimentul “Astro” si-a propus sa studieze si sa identifice noi forme de existenta a materiei nucleare. Cosmonautii Popov si Prunariu au efectuat la bordul complexului o serie de cercetari si experimente impreuna cu cosmonautii Kovalionok si Savininih. Dupa ce nava cosmica cu echipajul mixt romano-sovietic a strabatut distanta de 10. cu calmul si blandetea caracteristica. si locotenentul major inginer Dumitru Prunariu. cel care in anul 1980 realizase recordul de durata in spatiul cosmic de 185 de zile.. cat si in timpul indeplinirii diferitelor tipuri de activitati la bordul statiei orbitale.<<Soiuz T 4>> In jurul orei 1 noaptea. sub actiunea mediului cosmic. impreuna cu aceasta. dar era prea tarziu: pe data 17 noiembrie 1947. si aceasta ca urmare a puternicului sau caracter ce nu va fi uitat. Dupa absolvirea liceului. care se aflau pe o orbita circumterestra. Prin acest remarcabil eveniment cosmic. care se produc in diferite etape ale misiunii spatiale. Contributiile sale la studiul crustaceelor izopode precum si campaniile sale pentru protejarea mediului inconjurator aunt remarcabile. dupa realizarea cuplarii. a fost destinat investigarii modificarilor circulatiei sanguine cerebrale. bio-medicale si tehnologice. care au cuprins o gama larga de domenii.500 km. cu ocazia unei explozitii de aeronave. A lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de constructii aeronautice din Brasov si apoi a absolvit cursurile scolii militare de aviatie. Dictatul de la Viena a obligat Facultatea de Stiinte si. Brasov. Institutul de Speologie sa se refugieze in Timisoara. atat in conditii de repaus. cosmonaut cercetator. Printre experimentele cu caracter bio-medical se cuvine a fi mentionat “Miocard”. . activitata stiintifica a fost inghetata. centrale si periferice. pe cosmodromul Baikonur.prin folosirea efectului de capilaritate in conditii de imponderabilitate. s-a adresat adolescentului Dumitru Prunariu. la bordul complexului orbital <<Saliut 6>> . s-a efectuat cu succes cuplarea cu complexul stiintific orbital <<Saliut 6>> . dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit”. Nascut la 27 septembrie 1952. de la 21 martie 1981. Experimentele “Pneumatic” si “Guler” au permis obtinerea de date ce caracterizeaza reactia organismului cosmonautului in perioada de adaptare acuta la imponderabilitate si. Programul zborului navei <<Soiuz 40>> prevedea cuplarea cu complexul stiintific orbital << Saliut 6>> si <<Soiuz 40>> . De mic i-a placut sa mestereasca.A. in vederea zborului spatial. Dumitru Dorin Prunariu . Henri Coanda. destinat studierii modificarilor ce au loc in timpul zborrului cosmic la nivelul aparatului cardiovascular. echipajul comun romano-sovietic a indeplinit integral programul planificat de cercetari si experimente. Traian Vuia. sa construiasca aeromodele si mici rachete. Ziua startului pentru marea calatorie cosmica a fost fixata la 14 mai 1981. Imediat dupa intoarcerea sa la Cluj. un autobuz special a adus pe cei doi cosmonauti. care vor putea fi utilizate in etapele urmatoare in scopul elaborarii unor tehnologii de mare eficienta. echipati pentru zbor: colonelul sovietic Leonid Popov. savantul roman. Omul a disparut.Racheta s-a indreptat in noaptea siderala ca un punct luminos. unde i s-a acordat gradul de locotenent major. la inceput mai mare. In timpul zborului de sapte zile. propus de specialistii romani si realizat in colaborare cu oamenii de stiinta sovietici. marele cercetator a trecut in nefiinta. cu echipaj comun : comandantul navei Leonid Popov. spunandu-i: “ E frumos sa visezi. dar si avariatiei acestui camp in timp si in spatiu. Experimentul “Reo”. 17352cvk78quc8z Cele mai grele si lungi antrenamente au fost cele de la Centrul de pregatire a cosmonautilor “I. . In august 1940. Dupa ce a obtinut consintamantul sotiei si parintilor. Romania. dar opera sa continua sa traiasca pentru eternitate. de langa Moscova.

numarandu-se printre primii care au initiat zborul cu avioane. participarea unui ofiter roman la zborul in cosmos. Aparatul de coborare al navei “Soiuz 40” a aterizat in zona stabilita.56 (ora Bucurestiului). ridica pe o treapta noua traditiile aviatiei romane. Intr-adevar. ora 16. care au aud o contributie de seama in acest domeniu. echipajul comun romano-sovietic s-a reintors cu bine pe Pamant. inclusive cu reactie. 22 mai. realizarile oamenilor nostri de stiinta.Vineri. din stepta Kazahstanului. . la 225 de kilometric sud-est de orasul sovietic Djezkazgan. dupa incheierea programului de cercetari si experimentari la bordul complexului orbital “Saliut 6” – “Soiuz T4” – “Soiuz 40”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->