referat

Cristofor Columb Afost un mare explorator si navigator genovez ale carui calatorii transatlantice au deschis drumul spre explorarea

si colonizarea celor doua Americi. Si-a inceput cariera de marinar in marina comerciala portugheza. In 1492, a obtinut finantarea monarhilor spanioli Ferdinand al V-lea si Isabela I pentru incercarea de a ajunge in Asia navigand spre V, traversand ceea ce se credea a fi doar mare fara uscat. In prima calatorie, inceputa in august 1492, a plecat pe mare cu trei nave ale sale- Santa Maria, Nina si Pinta. A ancorat in Bahamas,pe 12 octombrie. A navigat de-a lungul coastei da N a Hispaniolei si s-a intors in Spania in 1493. A mai facut o calatorie cu cel putin 17 nave, fondand “La Isabela”, primul oras european din Lumea Noua (situat in Republica Dominicana moderna). Aceasta calatorie a marcat inceputurile eforturilor depuse de Spania pentru a promova evanghelizarea crestina. In cea de-a treia calatorie(1498-1500), a ajuns in America de Sud si in delta fluviului Orinoco. Acuzatiile privind proasta sa administrare au facut sa fie adus inapoi in Spania in lanturi. In a patra calatorie (1502-1504), s-a intors in America de Sud si a navigat de-a lungul coastelor Hondurasului si ale statului Panama de astazi. Nu a putut sa-si indeplineasca visurile de a deveni nobil si de a face avere. Caracterul si realizarile lui au fost deseori contestate dar istoricii sunt de acord cu ideea ca a fost un navigator stralucit si indraznet.

Neil Armstrong Nascut la 05.08.1930,Wapakoneta, Ohio, S.U.A . A fost un astronaut american. A devenit pilot la varsta de 16 ani, a studiat ingineria aeronautica si i-au fost acordate trei Medalii ale Aerului in timpul razboiului din Coreea. In 1955, a devenit pilot de incercare pentru Organizatia care a precedat NASA. S-a inrolat in programul spatial in 1962, facand parte din a doua echipa de astronauti. In 1966, in cantitate de comandant al navei GEMINI 8, a reusit impreuna cu David Scott prima manevra de cuplare in cosmos a unei rachete Agena fara echipaj uman. Pe 20 iulie 1969, facand parte din misiunea APOLLO 11, a devenit primul om care a pasit vreodata pe Luna, rostind celebrele cuvinte:” THAT’ S ONE SMALL STEP FOR [A] MAN, ONE GIGANT LEAP FOR MANKID”( Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire ).

Nicolae Milescu Spatarul

cunoscut şi ca Nicolae Milescu Spătarul (n. în trecere pe la Mănăstirea Neamţ. îi acordă rangul de spătar. În acelaşi an. memorialist mai ales. la 20 noiembrie. Nicolae Milescu este una din personalităţile de seamă ale secolului al XVII-lea.Nicolae Milescu. La 17 ani îl găsim grămătic la curtea domnitorului Gheorghe Ştefan. teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiţi ca Gabriel Vlasios şi Ion Cariofilis. diplomat. slavonă. învăţând limbile: latină. elenă. După propria-i mărturisire s-a născut în 1636 la moşia Micleşti lângă Vaslui. originar din Peloponez. ca fiu al unui boier Gavril. După unele mărturisiri reiese că în acest an a fost pedepsit. descoperind. scriitor. şi vechi versuri slavone. pentru uneltire împotriva domniei. traduce din "elineşte" folosind. În 1659. etnograf. în care afirmă originea latină a creştinismului la noi şi latinitatea limbii române. de circulaţie mondială. aflat la Constantinipol. În 1655 îl însoţeşte pe Gheorghe Ştefan în Ţara Românească. filolog. "Vechiul Testament" şi scrierea filosofică "Despre singurul ţiitoru gând" (Tratatul despre raţiunea dominantă) în 1671. cărturar. judetul Vaslui.A studiat istoria. la Micleşti. 1708) Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin şi cu Dosoftei.d. în Moldova. îl urmează pe Gheorghe Ghica în Ţara Românească (acesta venind la domnie ca urmaş al lui Mihnea al-II-lea. teolog. foarte de folos. noul domn moldovean. ianuarie. Această dată îl găseşte pe . se pare.) Aici este numit mare spătar. În 1660 Nicolae Milescu trece în Moldova unde domnea Ştefăniţă Lupu. "Carte cu multe întrebări. turcă şi neogreacă. geograf. importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. În 1664. pentru multe treburi ale credinţei noastre". 1636. cu tăierea nasului. Gheorghe Ghica. istoric. La 10 ianuarie 1661 termină de tradus din greceşte Catehismul ortodox al patriarhului Afanasie al Alexandriei.

De altfel aceste lucrări îl aşează pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii şi între pionierii sinologiei. veşnic trează a acestui moldovean din sec. soldată pe plan diplomatic. Este primit la curtea ţarului. superstiţiile. "Raportul soliei în China" şi "Descrierea Chinei". În 1708. lăsând posterităţii multiple dovezi ale prodigioasei sale personalităţi. râurilor pe care le străbate. În 1672. care au atras atenţia nu numai autorităţilor. savanţilor şi literaţilor ruşi. manifestările religioase. Este recomandat ţarului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog şi poligot. Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeţii al unei ambasade trimise în misiune diplomatică în China. curiozitatea. latină şi română. Fernando Magellan . în vârstă de 72 de ani. notează aspectul particular al munţilor. Privirea lui iscoditoare a prins şi viaţa specific omenească pe care o trăiesc popoarele aşa de diferite ca înfăţişare: ocupaţia. ci este în acelaşi timp o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi până atunci mai puţin cunoscute europenilor . din oraşul Tobolsc până la hotarul Chinei". printre popoare şi rase diferite. Nicolae Milescu Spătarul moare . Călătorind pe drumuri necunoscute. Dar faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredinţată în 1675 de ţarul Alexei Mihailovici de a conduce o împortantă solie în China. ci şi a lumii ştiinţifice europene. la Departamentul solilor. face măsurători topografice. se opreşte asupra configuraţiei solului descris în amănunţime. armele. al XVIIIlea. literar şi ştiinţific cu trei scrieri de o excepţională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa şi Asia: "Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia. Nicolae Milescu scrie din porunca ţarului un "Aritmologhion" în limba slavonă şi o "povestire despre Sibile" (Cartea Sibilelor). Surse de informare: Ion Neculce: “O sama de cuvinte”. vâslind pe râuri pe care nu mai vâslise nici un european până la el.Nicolae Milescu la Constantinopol. ca interpret de greacă.

care si-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse. un izvor foarte important il constituie insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor. care a devenit istoricul primei expeditii in jurul lumii. pe Victoria (85 tone). a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu. Descoperirea Patagonii. care nu avea incredere deplina in portughezul Magellan. precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi. dinspre vest. capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone). Magellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare. El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre vest in insulele Moluce. El a trait intre anii 1480 si 1521. Regele Carol I s-a obligat sa echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei provizii pe doi ani. La staruintele Consiliului pentru India. catre armurile Braziliei. plecand in Spania.za.Luis de Mendo. Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii care fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb.Jian Cartagena. Dupa indelungi tocmeli cu consilierii regelui. Chiar inainte de plecare. pe care le tinea Francisco Albo. desi de tipuri diferite. astfel incot Magellan a ramas singurul ei conducator. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone). Neintelegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au inceput foarte curand. Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si corabiile din flotila sa. pe Concepcion (90 tone). Falero a renuntat la calatori. Jignit. spaniola (in baza impartirii lumii din 1494). A fost un nobil portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca. Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. Indata ce flotila s-a indepartat de insulele Canare. Magellan si-a parasit patria. Dar portughezul i-a raspuns . dar a fost refuzat.Fernando Magellan Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de oameni. nici geograf. printre acestia era si tunarul italian Antonio Pigafetta. nu s-au ratacit niciodata una de alta. Mai tarziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de Nord. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro si s-au prezentat la Sevilla in fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce (principalul izvor al bogatei portugheze) trebuie sa apartina Spaniei. dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga. si anume prin Marea de Sud. Intors in patrie. deoarece se afla in emisfera apuseana. escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se indrepta prin insulele Canare. Proiectul a fost respins. spre sud-vest. Iernatul si rascoala La 20 septembrie 1519. s-a incheiat cu ei o conventie. unde a fost ranit.Gaspar de Quesada. in timpul trecerii peste ocean. descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole. iar pe Santiago (75 tone)Juan Serrano. Pe bord se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda. Deoarece el nu era nici marinar. pentru a nu trezi banuiala portughezilor.

In mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze. Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. iesirea in Marea de Sud era inga departe. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. San Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis. Totusi. iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. Magellan s-a indreptat spre sud. pana atunci necunoscuta a Americii de Sud. s-au indreptat spre ea si au ajuns intr-un golf destul de larg. l-a ancorat la iesirea din golf in ocean. iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele". Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o stramtoare ingusta. Pentru a se justifica. a trimis inainte doua corabii ca sa cerceteze daca nu exista in aceasta directie vreo iesire in largul marii. care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. la 21 octombrie 1520. El a adus in golf patru din corabiile sale. In timpul noptii s-a dezlantuit o furtuna care a durat doua zile. Quesada a fost decapitat. Dar nu au gasit decat corabia Conception. La 1 aprilie 1520. dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu cruzime. iar Cartagena si un preot rebel au fost debarcati pe coasta pus-tie. ofiterii s-au rasculat din nou. de-a lungul tarmurilor Patagoniei. . Corabiile trimise inainte erau amenintate sa se sfarame de stanci. in dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudica. Magellan a hotarat sa se opreasca pentru iernat in micul golf San Julian. Inainte de a iesi in larg Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o stramtoare intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si ca va coti spre rasarit numai in cazul cand nu va gasi stramtoarea pana in dreptul paralelei de 75 grade. La auzul acestei vesti capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap "Deseado"(Capul Dorit. Ei au fost numiti patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari). au ales un nou capitan si s-au intors in Spania. In timpul iernii trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva lui Magellan. iar vasul sau. corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai inainte) a fost ciopartit. intre 34 si 52 grade latitudine sudica. escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud. Descoperirea stramtorii Magellan La 18 octombrie escadra a pornit spre sud. pe o distanta de peste 4000 km. "Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea ca au vazut un cap si o mare deschisa. Mai departe spre sud se intindea un amant necunoscut. Trinidad si Victoria au patruns in canalul de sud-vest si au ramas acolo ancorate patru zile. dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. apoi s-au inapoiat. Ceilalti rebeli au fost insa crutati. dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudica. El a trimis spre sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o barca. Ei si-au continuat drumul prin acest golf si au observat o alta stramtoare. din precautie. Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan. dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic. La sfarsitul lunii noiembrie.linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu. pentru a se alatura celorlalte doua corabii. cand in emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii. Stramtoarea ce ducea spre apus a fost descoperita dupa trei zile. astazi capul Pilar). Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se intoarca. descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta coasta. la inapoiere negasind escadra la locul ei.

in dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudica. Adesea ne hraneam cu rumegus. apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru cate va minute si o mancam. iar efectivul echipajului scazuse mult. mult mai larga decat Oceanul Atlantic. unde sunt presarate nenumarate insule mici. s-a observat pentru ultima oara pamant (probabil o insula din arhipelagul Chilian ). Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergand parca pe fundul unei prapastii intre munti. in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa. Dupa fuga corabiei San Antonio lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase. Dupa 38 de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul Dorit (azi Capul Pilar). Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea strainilor "Sunt saraci. dar acestia se transformasera intr-un fel de pulbere amestecata cu viermi . focuri. iar noaptea. care se ingusta mult. pe care au gasit doar pasari si copaci". Din fericire vremea a fost buna tot timpul. "Am iesit din stramtoare si am ajuns pe intinderile marii Linistite. langa iesirea spre Oceanul Pacific din stramtoarea Magellan. Se hraneau cu pesmeti.dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tradare si au fost crezuti... Timp de trei luni si doua zeci de zile am mers fara pic de hrana proaspata. din care o mare parte in apele Polineziei de sud si Microneziei. pe cand lui Magellan i-au trebuit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni. Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului. Beam o apa galbena. Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari. de aceea Magellan a si dat oceanului denumirea de Pacific. Magellan a denumit aceste meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc in zilele noastre ). conducand cele trei corabii ce ii mai ramasesera prin Marea de Sud. Este uimitor ca in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua insulite pustii. Aproape tot echipajul era bolnav de scor-but. Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui . desi a avut o vreme minunata si vant prielnic. Sobolanii se vindeau cu jumatate de du-cat bucata. La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipelagul insulelor Mariane). Traversand Oceanul Pacific escadra lui Magellan a strabatut cel putin 17 000 km. ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. 19 oameni au murit. dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km. escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine. Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva. O inmuiam patru zile in apa de mare. dar nici la acest pret nu-i puteai dobandi". Mancam de asemenea piele de bou. Prima traversare a Oceanului Pacific La 28 noiembrie 1520 Magellan a iesit din stramtoare (care are o lungime de 550 km) in largul oceanului. Intr-adevar. iar sotia si copilul lui au murit curand in mizerie. statuta. dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor (Ladrones)" scrie Pigaffeta. Mirosea tare a urina de sobolan. Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic al stramtorii Patagoniei. In dimineata zilei de 16 martie 1521. La 1 decembrie. Muntii inalti de peste 1000 de metrii si tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii. dar la sud se vedeau ziua trambe de fum.

Drumul spre insulele Moluce Intoarcerea in Spania a corabiilor Victoria si Trinidad Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipelagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de sud-est). Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare. De aceea Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere. Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu vasele in larg.. In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor. le aduceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri. lumina noastra. el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina cu sageti si sulite. ne gasind drumul spre "insulele Mirodeniilor".. caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni. A incercat sa traga spada din teaca. originar din Sumatra. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei. Magellan a observat ca sclavul sau.. ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic. nucsoara si alte mirodenii. daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. se intelegea cu localnicii in limba sa materna. Capitanul s-a prabusit cu fata in jos. Dupa cateva zile escadra a pornit spre sudvest si s-a oprit pe insula Camiguin. Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a organizat o cina in cinstea lor. Magellan a denumit arhipelagul "San Lazarus". Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oameni si cele trei corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari.. in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand .. punand stapanire pe ele. adevaratul nostru conducator a pierit. In insula Cebu. Trinidad avea nevoie de reparatii serioase si de aceea au hotarat ca. au incheiat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii. dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate. Doi dintre cei invitati au profitat de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui . dar el a continuat sa lupte cu darzenie. "Recunoscandu-l pe capitan. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza.Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare . Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia. malaezul Enrique. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan.. El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta). la sfarsitul acestora. adica in apropierea "Insulelor Mirodeniilor ". . bucuria noastra. Moartea lui Magellan Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodenii din insula Tidore..Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat. asa cum se cuvine unui cavaler glorios . ea sa se intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul ... si sclavul sau Enrique. In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521.

in octombrie 1522. La 20 mai. spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor portugheze. iar Victoria sa porneasca spre apus. S-au confiscat instrumentele de navigatie si jurnalul de bord. incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. Din echipaj s-au intors in patrie 18 oameni. Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4 oameni. s-a intors in insulele Moluce. unde cea mai mare parte au murit.Pacific. Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi). . In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre Spania prin sud. dar din cauza ca cea mai mare parte din echipaj era bolnav de scorbut. Aici corabia a fost capturata de portughezi. spre Golful Panama). Victoria a-dusese atatea mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul. spre Capul Bunei Sperante. . Guvernul Spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce. La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului Guadalquivir. Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54 de oameni. Marinarii au fost inchisi in inchisori.

Egipt. unul despre care s-a scris. dar de unul singur. Decebal. Germania. Patriotismul i-a vitalizat energia. ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. Zelul lui in aceasta directie l-a privat . Mihai Viteazul. pacurarul fagarasean a vrut sa-si vada inaltat propriul sau popor. vorba si fapta i-au fost continuu indreptate impotriva celor ce amenintau fiinta nationala a romanilor. Badea Cartan a cinstit nobletea latina a poporului sau si s-a mandrit cu ea. a pornit o rascoala. Oricum. romanii” spunea el). Italia. Ca si Horea sau Iancu.) Gheorghe Cartan. in desagi pacuraresti. De aceea. A drumetit prin Ungaria. un personaj de legenda. el este un personaj in urma caruia a ramas credinta salbatica pentru visurile carturarilor din vremea lui si nemarginita-i evlavie pentru cartea in care vedea numai lumina si mantuire (dupa cum spunea marele nostru istoric Nicolae Iorga. Stefan cel Mare. o rascoala insa nesingeroasa. Lipsit de ura fata de altii. sa nu fie o vatra a vrajbiei ci una a bunei intelegeri. A calatorit pe jos pana la Roma pentru a-si vedea stramosii eternizati pe columna. categoric. incat numele lui echivaleaza cu un permanent indemn la excursie. a vrut ca Transilvania. drumurile lui au fost innobilate de teluri nationale si culturale. Romania Unita si latinitatea au constituit stalpii de bolta ai adevaratului sau crez. Negru Voda. el fiind capetenie si simplu insurgent totodata. pentru romanii din Transilvania amenintati in existenta lor nationala. in special. Un neastampar launtric l-a facut sa calatoreasca mult. ciobanul din Tara Fagarasului. romaneasca de cand au aparut romanii pe pamant(“aici cei mai vechi si mai vechi sunt muntii si noi. al unitatii culturale si teritoriale. Trecerea miilor de carti si publicatii cu slova romaneasca peste munti. A fost o voce a latinitatii in general. Badea Cartan a fost un revoltat. constituie arma lui de revoltat incarcata de o dubla semnificatie: una de natura statistica si cealalta de ordin patriotic. Elvetia. iar Traian. Dragos. este. si a latinitatii romane. Austria. Franta. Brancoveanu i-au fost icoanele de capatai. Ierusalim si in atatea locuri din tara.Sa fie oare primul roman care “a intrat” in Europa? Cu siguranta. Ca si acestia.

o lume noua. Cand in 24 ianuarie 1859 copilul implinea 10 ani. Se intreba el :”cine a mai vazut granita prin mijlocul tarii? ”. copilul se tocmeste mocan la stana. In fata lui se deschide o imensitate salbatica. . Rasila. al doilea copil al familiei Nicolae si Ludovica Cartan. dusa la extrem. sa treaca dincolo. il intercaleaza printre iluministi. Din 2 oct. de pe atunci. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu tara nu intelegea de ce romanii au fost nevoiti sa nu stea laolalta si de ce cei din Tara Fagarasului trebuie sa stea inca despartiti de ceilalti. iar legendele despre semnele lasate de cei vechi pe pamantul Tarii Fagarasului au fost primele lui invataturi de istorie. cu ademeniri si primejdii la tot pasul.uneori de libertate. “in tara” si numea vama dintre Transilvania si Muntenia. Incepe pentru Gheorghita o viata aspra. Ciobanasul visa. De la matusa sa. “granita draceasca”. in plina vifornita politica iscata de aspiratiile spre libertate si unire ale romanilor din Transilvania. asculta primele basme. Se naste parca din dorinta ciobanului de a strabate inaltimi si orizonturi si din ambitia arzatoare de stiinta de carte. In 1860. A fost un autodidact. se naste in satul Oprea din Tinutul Fagarasului. granita care a separat romanii doar politic si adminitrativ pentru ca sufletul si constiinta n-au avut granita. In 24 ianuarie 1849. In vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cartan in “tara” prin “Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pamantului romanesc trimisi catre inaltimi: Negoiul si Moldoveanul si aude aici legenda lui Negru Voda. o lupta cu adversitatile naturii. 1865 ramane in fruntea familiei caci isi pierde tatal. iar pasiunea lui pentru carte. careia trebuia sa-i patrunda tainele si pe care trebuie sa si-o apropie. pasionanta si emotionanta. Gheorghe Cartan. destinata barbatilor. romanii din Moldova si Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. dar l-a asezat in randurile apostolilor cartii.

Oile ii sunt “robite” si el atata stie:” trebe sa stau de vorba cu imparatul si gata treaba”-A stat la Viena 2 zile pentru a intra la imparat. el spune: “Eu. Cand implinea 42 de ani. se pregatesc de razboi cu turcii. Se intoarce in tara si se ingrijeste de oi. atunci cand. Aceleasi simtaminte il faceau si pe Cartan sa caute cai noi prin care sa circule slova romaneasca printre despicaturile muntilor Fagaras si Bucegi. o minte capabila sa retina multe informatii. Dupa cativa ani a ajuns sa citeasca si sa scrie destul de bine. dar doreste sa faca negot cu carti. Auzind. 1891. Ei concep ”Memoriul studentilor universitari romani privind situatia romanilor din Transilvania si Ungaria”. ciobanul Cotiga Ion. spre mirarea lui. Si intreaba: “-Cum as face bade Ioane sa invat si eu a ceti? -Ai sa inveti daca vei voi -D-apai cum pacate sa nu voiesc?” Cartan. 7 zile in “beciurile Vienei”-arestat si apoi trimis la Pesta. care a avut un larg ecou in Europa. Si-o face in 22 mai 1867 si ajunge in Baragan unde. Aici alaturi de ciobanul Cotiga.In 1867 ii spune mamei sale: “Anul aista am sa plec dincolo”. Intors in Tara Fagarasului afla ca l-au cautat “jandarii”sa-l i-a la oaste. Asa ca. despre moartea lui Decebal. Cartan afla despre dacii cei drepti si viteji. Memorandistii din Cluj sunt intemnitati. la Bucuresti lua fiinta “Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor” sub presedentia istoricului Urechia. Nici n-oi bea. a raspuns ca “ai nostri de dincolo”. despre imparatul Traian. nici n-oi manca Pan-de Seghedin n-oi da. campul se termina departe. la 24 ian. I se refuza activitatea cand ii raspunde “solgabiraului” ca va vinde carti romanesti. elevul. cioban George Cartan. De iubitii osanditi . i-a relevat invatatorului sau. Si pleaca voluntar la Rusii de Vede pana in 1881. acolo unde cerul se uneste cu porumbul verde sau cu graul galben .

cumparata la Viena. Ecoul procesului Memorandumului a fost imens in tarile Europei. . Vrea sa vada statuia. Revine de multe ori ca sol al Transilvaniei la Bucuresti si ca militant al Ligii culturale pe pamantul Transilvaniei-trecand prin “vama cucului” ziare si carti romanesti. La picioarele statuii este gasit de Ion Grama ce-l slujea pe Alexandrescu Urechia. dor Pe fetele tuturor” Fiindca cere din nou autorizatie pentru a difuza carti romanesti este arestat in 1895. Balcescu. La picioarele ei ii multumeste Domnului pentru reusita si-i cere realizarea Unirii. jale. In Bucuresti nu-l abate nimic din drum.Ce-s in temnite zvarliti. Domnul profesor il gazduieste. il duce la liga culturala unde cunoaste personalitati carora le cere carti pentru romanii din Transilvania si ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii. Si pleaca. indiferent de locurile in care traiau. Printre cei care au calcat caldaramul Bucurestiului in cautarea unei orientari de ovatie si activitate a fost si Gheorghe Cartan. doreste sa vada statuia marelui voievod .” Face drumuri la Vat-(langa Budapesta) unde este inchis Ion Slavici si la Seghedin unde erau inchisi Memorandistii si se plange: “La gradina-n Seghedin Plang florile de iasomin De rasuna ulita Si tremura temnita. il plimba prin muzeele Bucurestiului. si recitind “Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. Citind in 1895 Cronica lui Sincai. Un numar impresionant de personalitati din tarile neolatine sunt atrase de ideea unitatii culturale a romanilor si astfel Bucurestiul devine capitala tuturor romanilor. De la Seghedin la Vat Numai drumuri de la frati Numai lacrimi.

Pleaca la drum in 3 ian. Restul zilelor vietii sale le consacra raspandirii slovei romanesti pentru romanii din Transilvania pana in 7 august 1911 cand se stinge nu un opait ci o torta. Alpii Sloveni. slana. om politic. Apenini. Marea Roma i-a intarit constiinta . A pus la picioarele Columnei pamant din pamantul tarii si grau. doarme visand intregirea neamului cel care a fost cunoscut in legenda si in realitate cu numele de “Badea Cartan” Calatorind pe jos pana la Roma ca sa-si vada stramosii eternizati pe Columna. devenise fara sa-si dea seama.Povestea pe care Badea Cartan( cum il numise istoricul Urechia) o citea si o recitea este aceea relatata de Titus Liviu despre intemeierea Romei si-i spune lui Urechia ca “e musai sa merg la Roma” Isi pregateste straita si langa pita. Intors in tara.No ca asta este! A ingenuncheat la baza ei prosternandu-se la izvoarele istoriei unui neam. secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a facut cunoscut orasul si l-a introdus la mari personalitati ale vremii. in mormantul de la Sinaia. 1896 . singurele ofrande care puteau sa exprime sentimentele de bunatate si de recunostinta pe care acest urmas al maretiei latine si al statorniciei dacilor le depune ingenunchind la baza Columnei unui neam. Genova. sare si branza. ghidat de un ac magnetic interior. Apostol al cartii si al unitatii neamului. “. S-a invelit in cojoc si a adormit. Forul Roman si… deodata: Columna. Tirol(Austria). Pisa. si dupa 45 de zile de drumetie a ajuns la marginea orasului etern l-a salutat cu: “Bine te-am gasit. a asezat separat o legaturica cu grau si pamant din Cartisoara. Livorna. Budapesta. Ziarele anuntau evenimentul zilei: “Un dac a coborat de pe Columna” -iar Duiliu Zamfirescu. a trecut pe langa Terme Forum. A patruns in Roma prin Via Compana si. maica Roma”. a trecut prin Timisoara. bazilica Maxentiu si Palatinul. ruinele Coliseului. vizitatorii au vazut un dac viu coborand de pe monument. Dimineata.

Neil Armstrong Alden A devenit pe 20 iunie 1969 primul om care a pasit pe luna. iar in 1959 incepe pregatirea pentru a deveni cosmonaut. urmat la cateva minute de Edwin Aldrin. cu care a facut 14 minute pana la iesirea din atmosfera Terrei. dupa Neil Armstrong. ajungand pe un camp din Siberia. Patriotismul i-a vitalizat energia. Edwin Aldrin A fost copilotul navei cosmice Gemini 12 (1966). La intoarcere. al doilea om care a pus piciorul pe Luna (20 iulie 1969). cosmonautul a fost nevoit sa se parasuteze din capsula decuplata de racheta. la Moscova. Astronauti Iuri Alexeievich Gagarin S-a nascut pe 9 martie 1934. Iuri Gagarin a murit in 1968 intr-un accident de avion. Michael Collins . in cadrul misiunii navei cosmice Apolo 11. A pilotat modulul lunar al navei Apollo 11. drumetia lui a fost inobilata de teluri nationale si culturale ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. realizand totodata si primul inconjur complet al planetei. A comandat nava cosmica Gemini 8. A fost primul om care a zburat in spatiul extraterestru. cu care a efectuat 59 de turatii in jurul Pamantului si mai multe iesiri in spatiu. cand a urcat la bordul rachetei Vostok 1. al unitatii culturale si teritoriale. care a realizat cea dintai cuplare a doua vehicule spatiale (16-17 martie 1966). Prima sa lansare in spatiu a avut loc pe data de 12 aprilie 1961. La varsta de 21 de ani se inroleaza in aviatia sovietica. durata acestui zbor fiind de 1 ora si 48 de minute. in timpul unor pregatiri pentru o viitoare misiune spatiala.apartenentei latine. fiind.

Dupa absolvire. care este considerata a fi certificatul de nastere al biospeologiei (biologia pesterilor) ca stiinta independenta. o alta creatie a eruditului om de stiinta. a urmat universitatea de drept din Paris. pe suprafata astrului. pana la inceperea razboiului. unde a studiat zoologia cu un profesor excelent. la bordul vasului Belgica. Ca o recunoastere a meritelor sale stiintifice el a fost ales sa participe. a publicat o lucrare cuprinzatoare despre cetacei. Cei douazeci de ani petrecuti de Racovita in Cluj. presedinte al Academiei Romane de . pentru prima oara in istorie. el a demarat un program international de cercetare numit "Biospeologica" (cu scop initial de a colecta si documenta monstre din fauna pesterilor). Curand dupa intoarcerea sa. in casa parinteasca de acolo. Si-a dus la bun sfarsit misiunea intr-un mod exceptional. au fost caracterizati de o diversificare extraordinara a activitatilor si functiilor sale.A fost copilotul navei cosmice Gemini 10 (1966) si pilotul modulului de comanda al navei cosmice Apollo 11 (1969). care stia cum sa insufle elevilor sai pasiunea pentru cunoasterea naturii. dar din vocatia pe care o avea a rezultat absolvirea Facultatii de Stiinte din Sorbonne. Henri de Lacaze-Duthiers. expeditie condusa de Adrien Gerlache.000 de animale de pestera 66 tratate publicate despre fauna subterana totalizand 6000 de pagini. EMIL RACOVITA Emil Racovita s-a nascut la Iasi pe data de 15 Noiembrie 1868. Pe data de 1 Noiembrie 1900. la expeditia Belgiei in Antarctica (1897-1899). In 1901 Racovita devine director al revistei "Arhive de Zoologie experimentala si generala". El este cunoscut ca fiind unul dintre initiatorii cercetarilor etnologice. Urmand dorinta tatalui sau. unde a invatat bazele stiintelor naturale de la Grigore Cobalcescu. Rezultatele programului sau biospeologic sunt exceptionale: 1200 de pesteri explorate in Europa si Africa O colectie incluzand 50. Racovita a renuntat la studiile sale legate de oceanografie si s-a devotat in intregime studiilor sale biologice privind universul subteran. in 1891. rector al universitatii di n Cluj (1929-1930). Biologia nu cunoscuse niciodata pana atunci o atat de puternica concetrare de forte ca acea initiata de Racovita cu scopul de a-si atinge obiectivul: intelegerea istoriei naturale a mediului subteran. care l-a facut cunoscut printre oamenii de stiinta europeni. In 1907 el a publicat "Essai sur les problemes biospeologiques". pe care o vizitase in August 1904. in Vaslui. Emil Racovita a fost numit director asistent al laboratorului de oceanologie "Arago" din Banyuls-sur-Mer. Si-a facut studiile primare in Iasi sub indrumarea profesorului si scriitorului Ion Creanga. in anul 1896 o diploma de doctorand. Aceasta activitate care era initial desfasurata doar de el a luat un caracter oficial in 1920 cand Racovita s-a oferit sa faca parte din organizatia universitatii Romane din Cluj. format din Neil Armstrong si Edwin Aldrin. iar dupa aceea a continuat la liceul "Institutele Unite". care a ramas pe orbita Lunii in timp ce echipajul. La aceasi data. intorcandu-se in patria sa si fondand in capitala Transilvaniei primul Institut Speologic din lume. el a obtinut. care fusese fondat cu douazeci de ani in urma de profesorul sau. Urmand descoperirii unei noi specii de crustacei de pestera in faimoasa Cueva del Drach pe insula Mojorca. a coborat. intorcandu-se cu o colectie de 1600 de specimene botanice si zoologice. cum Henri de Lacaze-Duthiers se hotarase sa-si gaseasca o persoana care sa-i urmeze in activitate. in calitate de biolog. El a fost senator (reprezentand Universitatea din Cluj) intre 1922 si 1926. Si-a petrecut copilaria la Soranesti.

si Dumitru Prunariu. In august 1940. propus de specialistii romani si realizat in colaborare cu oamenii de stiinta sovietici. un autobuz special a adus pe cei doi cosmonauti. respectiv. Prunariu a dobandit premiul republican la Concursul de creatii tehnice “Minitehnicus” . Brasov. cu echipaj comun : comandantul navei Leonid Popov. director al Institutului Speologic (1920-1947) si membru al diverselor organizatii stiintifice. Gagarin” . pe cosmodromul Baikonur. s-a adresat adolescentului Dumitru Prunariu. in vederea zborului spatial. Dupa ce a obtinut consintamantul sotiei si parintilor. devenind inginer constructor de aeronave. care se produc in diferite etape ale misiunii spatiale.. de la 21 martie 1981. pilot cosmonaut. Imediat dupa intoarcerea sa la Cluj. racheta a tasnit dezinvolt. atat in conditii de repaus. ora 20 si 17 minute – scria un ziar national – in Uniunea Sovietica a fost lansata nava cosmica <<Soiuz 40>>. dar si avariatiei acestui camp in timp si in spatiu. Contributiile sale la studiul crustaceelor izopode precum si campaniile sale pentru protejarea mediului inconjurator aunt remarcabile. Omul a disparut. Dumitru Dorin Prunariu . vu352c7178quuc Experimentul complex “Capilar” a urmarit elaborarea unei tehnologii pentru obtinerea. sub actiunea mediului cosmic. marele cercetator a trecut in nefiinta. de langa Moscova. cel care in anul 1980 realizase recordul de durata in spatiul cosmic de 185 de zile. Experimentul “Reo”. . activitata stiintifica a fost inghetata. Experimentul “Astro” si-a propus sa studieze si sa identifice noi forme de existenta a materiei nucleare. Experimentul “Biodoza” a dus la o mai aprofundata cunoastere a campului de radiatii cosmice si in spatial circumterestru. cat si in timpul indeplinirii diferitelor tipuri de activitati la bordul statiei orbitale. de monocristale cu profil determinat . Prin acest remarcabil eveniment cosmic. echipati pentru zbor: colonelul sovietic Leonid Popov. Institutul de Speologie sa se refugieze in Timisoara. in pofida celor 300 de tone ale sale. Experimentul “Nanobalanta” a constat din obtinerea de informatii privind stabilirea straturilor protectoare subtiri de bioxid de siliciu.500 km. Scapata din chingi. dupa realizarea cuplarii.Racheta s-a indreptat in noaptea siderala ca un punct luminos. a urmat cursurile Facultatii de constructii Aerospatiale din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. centrale si periferice. a fost destinat investigarii modificarilor circulatiei sanguine cerebrale. dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit”. Dictatul de la Viena a obligat Facultatea de Stiinte si. sa construiasca aeromodele si mici rachete. Punctul culminant al carierei sale stiintifice era elaborarea unei teorii evolutioniste originale.care a dat aeronauticii mondiale nume de prima marime. dar era prea tarziu: pe data 17 noiembrie 1947. impreuna cu aceasta. A lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de constructii aeronautice din Brasov si apoi a absolvit cursurile scolii militare de aviatie. . departandu-se cu mare viteza de Terra. locotenentul major inginer Dumitru Prunariu a inceput pregatirile si testele medicale. bio-medicale si tehnologice. La varsta de 17 ani. spunandu-i: “ E frumos sa visezi.<<Soiuz T 4>> In jurul orei 1 noaptea. In cursul efectuarii experimentului “Imunitatea” s-a studiat influenta conditiilor zborului spatial asupra unor substante biologic active. Experimentele “Pneumatic” si “Guler” au permis obtinerea de date ce caracterizeaza reactia organismului cosmonautului in perioada de adaptare acuta la imponderabilitate si. In seara zilei. apoi tot mai mic. si locotenentul major inginer Dumitru Prunariu. s-a efectuat cu succes cuplarea cu complexul stiintific orbital <<Saliut 6>> . care vor putea fi utilizate in etapele urmatoare in scopul elaborarii unor tehnologii de mare eficienta. ca Aurel Vlaicu. Cosmonautii Popov si Prunariu au efectuat la bordul complexului o serie de cercetari si experimente impreuna cu cosmonautii Kovalionok si Savininih. Printre experimentele cu caracter bio-medical se cuvine a fi mentionat “Miocard”. in spatial cosmic. Cosmonautii au efectuat experimente si experiente fizico-tehnice. Nascut la 27 septembrie 1952. studierea influentei factorilor zborului cosmic asupra interactiunii analizatorilor si legitatilor evolutiei bolii miscarii in zborul cosmic. dar opera sa continua sa traiasca pentru eternitate. Ziua startului pentru marea calatorie cosmica a fost fixata la 14 mai 1981. De mic i-a placut sa mestereasca. care influenteaza protectia anti-virus si imunitatea anti-virus a cosmosului.roman in spatiu PRIMUL “ICAR” ROMAN IN COSMOS La 14 mai 1981. Traian Vuia. cu ocazia unei explozitii de aeronave. destinat studierii modificarilor ce au loc in timpul zborrului cosmic la nivelul aparatului cardiovascular. Era in anul 1970 cand. cu calmul si blandetea caracteristica. Dupa ce nava cosmica cu echipajul mixt romano-sovietic a strabatut distanta de 10.Stiinte (1926-1929). elev in ultimile clase ale unui liceu din Brasov. care se aflau pe o orbita circumterestra. cosmonaut cercetator. <<Soiuz T4>> . <<Soiuz 40>> . In timpul zborului de sapte zile. Henri Coanda. Programul zborului navei <<Soiuz 40>> prevedea cuplarea cu complexul stiintific orbital << Saliut 6>> si <<Soiuz 40>> . a avut prilejul sa-l cunoasca pe marele savant roman si constructor de avioane.A. Emil Racovita a facut mari eforturi pentru a reorganiza institutul. unde i s-a acordat gradul de locotenent major. Pe durata a patru ani lungi. Dupa absolvirea liceului. cei doi cosmonauti de pe <<Soiuz 40>> au intrat in complexul stiintific orbital. care au cuprins o gama larga de domenii. 17352cvk78quc8z Cele mai grele si lungi antrenamente au fost cele de la Centrul de pregatire a cosmonautilor “I.prin folosirea efectului de capilaritate in conditii de imponderabilitate. unde si-au desfasurat activitatea timp de sapte zile.. echipajul comun romano-sovietic a indeplinit integral programul planificat de cercetari si experimente. La 14 ani. la inceput mai mare. Henri Coanda –intra in randul tarilor participante direct la exploatarea spatiului extraterestru. Romania. savantul roman. si aceasta ca urmare a puternicului sau caracter ce nu va fi uitat. Dumitru Dorin Prunariu s-a nascut la poalele Timpei. la bordul complexului orbital <<Saliut 6>> .

din stepta Kazahstanului. inclusive cu reactie. echipajul comun romano-sovietic s-a reintors cu bine pe Pamant. ora 16. participarea unui ofiter roman la zborul in cosmos. dupa incheierea programului de cercetari si experimentari la bordul complexului orbital “Saliut 6” – “Soiuz T4” – “Soiuz 40”. care au aud o contributie de seama in acest domeniu.Vineri. ridica pe o treapta noua traditiile aviatiei romane. numarandu-se printre primii care au initiat zborul cu avioane. . 22 mai. Intr-adevar. Aparatul de coborare al navei “Soiuz 40” a aterizat in zona stabilita.56 (ora Bucurestiului). realizarile oamenilor nostri de stiinta. la 225 de kilometric sud-est de orasul sovietic Djezkazgan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful