Cristofor Columb Afost un mare explorator si navigator genovez ale carui calatorii transatlantice au deschis drumul spre explorarea

si colonizarea celor doua Americi. Si-a inceput cariera de marinar in marina comerciala portugheza. In 1492, a obtinut finantarea monarhilor spanioli Ferdinand al V-lea si Isabela I pentru incercarea de a ajunge in Asia navigand spre V, traversand ceea ce se credea a fi doar mare fara uscat. In prima calatorie, inceputa in august 1492, a plecat pe mare cu trei nave ale sale- Santa Maria, Nina si Pinta. A ancorat in Bahamas,pe 12 octombrie. A navigat de-a lungul coastei da N a Hispaniolei si s-a intors in Spania in 1493. A mai facut o calatorie cu cel putin 17 nave, fondand “La Isabela”, primul oras european din Lumea Noua (situat in Republica Dominicana moderna). Aceasta calatorie a marcat inceputurile eforturilor depuse de Spania pentru a promova evanghelizarea crestina. In cea de-a treia calatorie(1498-1500), a ajuns in America de Sud si in delta fluviului Orinoco. Acuzatiile privind proasta sa administrare au facut sa fie adus inapoi in Spania in lanturi. In a patra calatorie (1502-1504), s-a intors in America de Sud si a navigat de-a lungul coastelor Hondurasului si ale statului Panama de astazi. Nu a putut sa-si indeplineasca visurile de a deveni nobil si de a face avere. Caracterul si realizarile lui au fost deseori contestate dar istoricii sunt de acord cu ideea ca a fost un navigator stralucit si indraznet.

Neil Armstrong Nascut la 05.08.1930,Wapakoneta, Ohio, S.U.A . A fost un astronaut american. A devenit pilot la varsta de 16 ani, a studiat ingineria aeronautica si i-au fost acordate trei Medalii ale Aerului in timpul razboiului din Coreea. In 1955, a devenit pilot de incercare pentru Organizatia care a precedat NASA. S-a inrolat in programul spatial in 1962, facand parte din a doua echipa de astronauti. In 1966, in cantitate de comandant al navei GEMINI 8, a reusit impreuna cu David Scott prima manevra de cuplare in cosmos a unei rachete Agena fara echipaj uman. Pe 20 iulie 1969, facand parte din misiunea APOLLO 11, a devenit primul om care a pasit vreodata pe Luna, rostind celebrele cuvinte:” THAT’ S ONE SMALL STEP FOR [A] MAN, ONE GIGANT LEAP FOR MANKID”( Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire ).

Nicolae Milescu Spatarul

Gheorghe Ghica. pentru uneltire împotriva domniei. filolog. ianuarie. la 20 noiembrie. istoric. scriitor. foarte de folos. etnograf. traduce din "elineşte" folosind. se pare. După unele mărturisiri reiese că în acest an a fost pedepsit. 1708) Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin şi cu Dosoftei. descoperind. de circulaţie mondială. îl urmează pe Gheorghe Ghica în Ţara Românească (acesta venind la domnie ca urmaş al lui Mihnea al-II-lea. teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiţi ca Gabriel Vlasios şi Ion Cariofilis. memorialist mai ales. În 1659. În 1655 îl însoţeşte pe Gheorghe Ştefan în Ţara Românească. slavonă. geograf.A studiat istoria. îi acordă rangul de spătar. După propria-i mărturisire s-a născut în 1636 la moşia Micleşti lângă Vaslui. pentru multe treburi ale credinţei noastre".d. "Vechiul Testament" şi scrierea filosofică "Despre singurul ţiitoru gând" (Tratatul despre raţiunea dominantă) în 1671. aflat la Constantinipol. cu tăierea nasului. turcă şi neogreacă. În 1664. În 1660 Nicolae Milescu trece în Moldova unde domnea Ştefăniţă Lupu. teolog. şi vechi versuri slavone. în trecere pe la Mănăstirea Neamţ.) Aici este numit mare spătar. diplomat. la Micleşti. importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. ca fiu al unui boier Gavril. elenă. În acelaşi an. noul domn moldovean. în care afirmă originea latină a creştinismului la noi şi latinitatea limbii române. La 10 ianuarie 1661 termină de tradus din greceşte Catehismul ortodox al patriarhului Afanasie al Alexandriei. 1636. "Carte cu multe întrebări. învăţând limbile: latină. cărturar. în Moldova. cunoscut şi ca Nicolae Milescu Spătarul (n. originar din Peloponez. Nicolae Milescu este una din personalităţile de seamă ale secolului al XVII-lea. Această dată îl găseşte pe .Nicolae Milescu. judetul Vaslui. La 17 ani îl găsim grămătic la curtea domnitorului Gheorghe Ştefan.

Dar faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredinţată în 1675 de ţarul Alexei Mihailovici de a conduce o împortantă solie în China. superstiţiile. manifestările religioase. Nicolae Milescu Spătarul moare . vâslind pe râuri pe care nu mai vâslise nici un european până la el. curiozitatea. ca interpret de greacă. ci este în acelaşi timp o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi până atunci mai puţin cunoscute europenilor . "Raportul soliei în China" şi "Descrierea Chinei".Nicolae Milescu la Constantinopol. Este recomandat ţarului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog şi poligot. veşnic trează a acestui moldovean din sec. Fernando Magellan . Privirea lui iscoditoare a prins şi viaţa specific omenească pe care o trăiesc popoarele aşa de diferite ca înfăţişare: ocupaţia. În 1708. De altfel aceste lucrări îl aşează pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii şi între pionierii sinologiei. Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeţii al unei ambasade trimise în misiune diplomatică în China. lăsând posterităţii multiple dovezi ale prodigioasei sale personalităţi. printre popoare şi rase diferite. în vârstă de 72 de ani. savanţilor şi literaţilor ruşi. În 1672. armele. notează aspectul particular al munţilor. face măsurători topografice. Surse de informare: Ion Neculce: “O sama de cuvinte”. Nicolae Milescu scrie din porunca ţarului un "Aritmologhion" în limba slavonă şi o "povestire despre Sibile" (Cartea Sibilelor). Este primit la curtea ţarului. Călătorind pe drumuri necunoscute. soldată pe plan diplomatic. din oraşul Tobolsc până la hotarul Chinei". la Departamentul solilor. se opreşte asupra configuraţiei solului descris în amănunţime. al XVIIIlea. care au atras atenţia nu numai autorităţilor. latină şi română. ci şi a lumii ştiinţifice europene. literar şi ştiinţific cu trei scrieri de o excepţională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa şi Asia: "Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia. râurilor pe care le străbate.

Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de oameni.Gaspar de Quesada. nu s-au ratacit niciodata una de alta.Luis de Mendo. Descoperirea Patagonii. a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu. El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre vest in insulele Moluce. Neintelegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au inceput foarte curand. Falero a renuntat la calatori. capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone). care nu avea incredere deplina in portughezul Magellan. Mai tarziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de Nord. Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii care fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb. Jignit. Dupa indelungi tocmeli cu consilierii regelui. dar a fost refuzat. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro si s-au prezentat la Sevilla in fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce (principalul izvor al bogatei portugheze) trebuie sa apartina Spaniei. Deoarece el nu era nici marinar. Proiectul a fost respins. spaniola (in baza impartirii lumii din 1494). plecand in Spania. dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga. Iernatul si rascoala La 20 septembrie 1519. Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. spre sud-vest. precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi. nici geograf. Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si corabiile din flotila sa. dinspre vest. Magellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare. pentru a nu trezi banuiala portughezilor. deoarece se afla in emisfera apuseana. un izvor foarte important il constituie insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor. iar pe Santiago (75 tone)Juan Serrano. in timpul trecerii peste ocean. astfel incot Magellan a ramas singurul ei conducator. s-a incheiat cu ei o conventie. printre acestia era si tunarul italian Antonio Pigafetta.Fernando Magellan Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor.za. La staruintele Consiliului pentru India. catre armurile Braziliei. descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole. Intors in patrie. Magellan si-a parasit patria. si anume prin Marea de Sud. desi de tipuri diferite. A fost un nobil portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca. care a devenit istoricul primei expeditii in jurul lumii. Pe bord se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda. pe care le tinea Francisco Albo. Regele Carol I s-a obligat sa echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei provizii pe doi ani.Jian Cartagena. pe Victoria (85 tone). Dar portughezul i-a raspuns . care si-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone). pe Concepcion (90 tone). unde a fost ranit. Indata ce flotila s-a indepartat de insulele Canare. escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se indrepta prin insulele Canare. El a trait intre anii 1480 si 1521. Chiar inainte de plecare.

iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. pentru a se alatura celorlalte doua corabii. Magellan s-a indreptat spre sud. apoi s-au inapoiat. Pentru a se justifica. dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudica. In timpul iernii trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva lui Magellan. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. Magellan a hotarat sa se opreasca pentru iernat in micul golf San Julian.linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu. la 21 octombrie 1520. ofiterii s-au rasculat din nou. descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta coasta. Totusi. dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic. Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan. pe o distanta de peste 4000 km. El a adus in golf patru din corabiile sale. Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. Descoperirea stramtorii Magellan La 18 octombrie escadra a pornit spre sud. iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele". au ales un nou capitan si s-au intors in Spania. Stramtoarea ce ducea spre apus a fost descoperita dupa trei zile. Ei si-au continuat drumul prin acest golf si au observat o alta stramtoare. Ei au fost numiti patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari). . Corabiile trimise inainte erau amenintate sa se sfarame de stanci. iar vasul sau. Ceilalti rebeli au fost insa crutati. in dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudica. "Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea ca au vazut un cap si o mare deschisa. Inainte de a iesi in larg Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o stramtoare intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si ca va coti spre rasarit numai in cazul cand nu va gasi stramtoarea pana in dreptul paralelei de 75 grade. La sfarsitul lunii noiembrie. In timpul noptii s-a dezlantuit o furtuna care a durat doua zile. Trinidad si Victoria au patruns in canalul de sud-vest si au ramas acolo ancorate patru zile. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o stramtoare ingusta. escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud. Mai departe spre sud se intindea un amant necunoscut. La 1 aprilie 1520. cand in emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii. In mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze. Dar nu au gasit decat corabia Conception. l-a ancorat la iesirea din golf in ocean. s-au indreptat spre ea si au ajuns intr-un golf destul de larg. din precautie. La auzul acestei vesti capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap "Deseado"(Capul Dorit. intre 34 si 52 grade latitudine sudica. Quesada a fost decapitat. care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se intoarca. la inapoiere negasind escadra la locul ei. corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai inainte) a fost ciopartit. astazi capul Pilar). dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu cruzime. iesirea in Marea de Sud era inga departe. pana atunci necunoscuta a Americii de Sud. San Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis. El a trimis spre sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o barca. iar Cartagena si un preot rebel au fost debarcati pe coasta pus-tie. de-a lungul tarmurilor Patagoniei. a trimis inainte doua corabii ca sa cerceteze daca nu exista in aceasta directie vreo iesire in largul marii.

din care o mare parte in apele Polineziei de sud si Microneziei. in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica. Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului. O inmuiam patru zile in apa de mare.dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tradare si au fost crezuti. focuri. Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic al stramtorii Patagoniei. statuta. Traversand Oceanul Pacific escadra lui Magellan a strabatut cel putin 17 000 km. dar nici la acest pret nu-i puteai dobandi". Dupa fuga corabiei San Antonio lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase. Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea strainilor "Sunt saraci. La 1 decembrie. care se ingusta mult. dar acestia se transformasera intr-un fel de pulbere amestecata cu viermi . iar sotia si copilul lui au murit curand in mizerie. Dupa 38 de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul Dorit (azi Capul Pilar). Timp de trei luni si doua zeci de zile am mers fara pic de hrana proaspata. Aproape tot echipajul era bolnav de scor-but. Beam o apa galbena. langa iesirea spre Oceanul Pacific din stramtoarea Magellan. dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor (Ladrones)" scrie Pigaffeta. Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva. iar efectivul echipajului scazuse mult. mult mai larga decat Oceanul Atlantic. La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipelagul insulelor Mariane). In dimineata zilei de 16 martie 1521. escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine. iar noaptea. Sobolanii se vindeau cu jumatate de du-cat bucata. Se hraneau cu pesmeti.. Este uimitor ca in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua insulite pustii. Adesea ne hraneam cu rumegus. pe cand lui Magellan i-au trebuit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni. Muntii inalti de peste 1000 de metrii si tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii.. Magellan a denumit aceste meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc in zilele noastre ). Mirosea tare a urina de sobolan. desi a avut o vreme minunata si vant prielnic. de aceea Magellan a si dat oceanului denumirea de Pacific. dar la sud se vedeau ziua trambe de fum. Din fericire vremea a fost buna tot timpul. unde sunt presarate nenumarate insule mici. Mancam de asemenea piele de bou. Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari. Intr-adevar. Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui . Prima traversare a Oceanului Pacific La 28 noiembrie 1520 Magellan a iesit din stramtoare (care are o lungime de 550 km) in largul oceanului. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa. dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km. conducand cele trei corabii ce ii mai ramasesera prin Marea de Sud. pe care au gasit doar pasari si copaci". s-a observat pentru ultima oara pamant (probabil o insula din arhipelagul Chilian ). in dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudica. "Am iesit din stramtoare si am ajuns pe intinderile marii Linistite. 19 oameni au murit. ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru cate va minute si o mancam. Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergand parca pe fundul unei prapastii intre munti.

Capitanul s-a prabusit cu fata in jos. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat. le aduceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. au incheiat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii. Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a organizat o cina in cinstea lor. A incercat sa traga spada din teaca. In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor. Doi dintre cei invitati au profitat de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina cu sageti si sulite. Magellan a observat ca sclavul sau. originar din Sumatra.. dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate. ea sa se intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul . In insula Cebu. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri. malaezul Enrique.. adevaratul nostru conducator a pierit. ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic. adica in apropierea "Insulelor Mirodeniilor ".. in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand . o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui . Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipelagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de sud-est). In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521.. si sclavul sau Enrique. ne gasind drumul spre "insulele Mirodeniilor". asa cum se cuvine unui cavaler glorios . Magellan a denumit arhipelagul "San Lazarus".... Moartea lui Magellan Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. Drumul spre insulele Moluce Intoarcerea in Spania a corabiilor Victoria si Trinidad Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei. Dupa cateva zile escadra a pornit spre sudvest si s-a oprit pe insula Camiguin. "Recunoscandu-l pe capitan. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei. Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia..Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie.Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare . . La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodenii din insula Tidore. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu vasele in larg. se intelegea cu localnicii in limba sa materna. la sfarsitul acestora. lumina noastra.. De aceea Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere. dar el a continuat sa lupte cu darzenie. bucuria noastra. daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. punand stapanire pe ele. Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oameni si cele trei corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari. Trinidad avea nevoie de reparatii serioase si de aceea au hotarat ca. nucsoara si alte mirodenii. Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare. El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta). caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus.

Marinarii au fost inchisi in inchisori. Aici corabia a fost capturata de portughezi. iar Victoria sa porneasca spre apus.Pacific. Din echipaj s-au intors in patrie 18 oameni. . spre Capul Bunei Sperante. Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54 de oameni. In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre Spania prin sud. dar din cauza ca cea mai mare parte din echipaj era bolnav de scorbut. care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii. Victoria a-dusese atatea mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig. Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. S-au confiscat instrumentele de navigatie si jurnalul de bord. unde cea mai mare parte au murit. La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului Guadalquivir. in octombrie 1522. Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi). s-a intors in insulele Moluce. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4 oameni. spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor portugheze. . spre Golful Panama). incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. La 20 mai. Guvernul Spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul.

Un neastampar launtric l-a facut sa calatoreasca mult. o rascoala insa nesingeroasa. De aceea. A drumetit prin Ungaria. Ca si Horea sau Iancu. Egipt. Badea Cartan a fost un revoltat. Mihai Viteazul. A fost o voce a latinitatii in general.) Gheorghe Cartan. Germania. categoric. Lipsit de ura fata de altii. sa nu fie o vatra a vrajbiei ci una a bunei intelegeri. si a latinitatii romane. a pornit o rascoala. Ierusalim si in atatea locuri din tara. Franta. Austria. in desagi pacuraresti. Brancoveanu i-au fost icoanele de capatai. el fiind capetenie si simplu insurgent totodata. romanii” spunea el). este. Patriotismul i-a vitalizat energia. Elvetia. Zelul lui in aceasta directie l-a privat . pacurarul fagarasean a vrut sa-si vada inaltat propriul sau popor. Decebal. unul despre care s-a scris. Oricum. vorba si fapta i-au fost continuu indreptate impotriva celor ce amenintau fiinta nationala a romanilor. ciobanul din Tara Fagarasului. un personaj de legenda. drumurile lui au fost innobilate de teluri nationale si culturale. Negru Voda. constituie arma lui de revoltat incarcata de o dubla semnificatie: una de natura statistica si cealalta de ordin patriotic. ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. Italia. iar Traian. romaneasca de cand au aparut romanii pe pamant(“aici cei mai vechi si mai vechi sunt muntii si noi. dar de unul singur. al unitatii culturale si teritoriale. incat numele lui echivaleaza cu un permanent indemn la excursie. pentru romanii din Transilvania amenintati in existenta lor nationala. Trecerea miilor de carti si publicatii cu slova romaneasca peste munti. Stefan cel Mare. a vrut ca Transilvania. Romania Unita si latinitatea au constituit stalpii de bolta ai adevaratului sau crez. el este un personaj in urma caruia a ramas credinta salbatica pentru visurile carturarilor din vremea lui si nemarginita-i evlavie pentru cartea in care vedea numai lumina si mantuire (dupa cum spunea marele nostru istoric Nicolae Iorga.Sa fie oare primul roman care “a intrat” in Europa? Cu siguranta. Dragos. Badea Cartan a cinstit nobletea latina a poporului sau si s-a mandrit cu ea. Ca si acestia. A calatorit pe jos pana la Roma pentru a-si vedea stramosii eternizati pe columna. in special.

copilul se tocmeste mocan la stana. “granita draceasca”. Gheorghe Cartan.uneori de libertate. Se intreba el :”cine a mai vazut granita prin mijlocul tarii? ”. al doilea copil al familiei Nicolae si Ludovica Cartan. dar l-a asezat in randurile apostolilor cartii. Incepe pentru Gheorghita o viata aspra. careia trebuia sa-i patrunda tainele si pe care trebuie sa si-o apropie. cu ademeniri si primejdii la tot pasul. In 1860. il intercaleaza printre iluministi. romanii din Moldova si Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. o lupta cu adversitatile naturii. destinata barbatilor. sa treaca dincolo. iar legendele despre semnele lasate de cei vechi pe pamantul Tarii Fagarasului au fost primele lui invataturi de istorie. Cand in 24 ianuarie 1859 copilul implinea 10 ani. Rasila. pasionanta si emotionanta. iar pasiunea lui pentru carte. in plina vifornita politica iscata de aspiratiile spre libertate si unire ale romanilor din Transilvania. se naste in satul Oprea din Tinutul Fagarasului. de pe atunci. In vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cartan in “tara” prin “Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pamantului romanesc trimisi catre inaltimi: Negoiul si Moldoveanul si aude aici legenda lui Negru Voda. In fata lui se deschide o imensitate salbatica. o lume noua. 1865 ramane in fruntea familiei caci isi pierde tatal. granita care a separat romanii doar politic si adminitrativ pentru ca sufletul si constiinta n-au avut granita. A fost un autodidact. In 24 ianuarie 1849. Din 2 oct. dusa la extrem. asculta primele basme. . “in tara” si numea vama dintre Transilvania si Muntenia. Ciobanasul visa. Se naste parca din dorinta ciobanului de a strabate inaltimi si orizonturi si din ambitia arzatoare de stiinta de carte. De la matusa sa. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu tara nu intelegea de ce romanii au fost nevoiti sa nu stea laolalta si de ce cei din Tara Fagarasului trebuie sa stea inca despartiti de ceilalti.

Si pleaca voluntar la Rusii de Vede pana in 1881. la Bucuresti lua fiinta “Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor” sub presedentia istoricului Urechia. Dupa cativa ani a ajuns sa citeasca si sa scrie destul de bine. despre imparatul Traian. dar doreste sa faca negot cu carti. Se intoarce in tara si se ingrijeste de oi. nici n-oi manca Pan-de Seghedin n-oi da. Si-o face in 22 mai 1867 si ajunge in Baragan unde. Aici alaturi de ciobanul Cotiga. De iubitii osanditi . Ei concep ”Memoriul studentilor universitari romani privind situatia romanilor din Transilvania si Ungaria”. Cand implinea 42 de ani. care a avut un larg ecou in Europa. la 24 ian. Nici n-oi bea. despre moartea lui Decebal. 1891. Cartan afla despre dacii cei drepti si viteji. atunci cand. a raspuns ca “ai nostri de dincolo”. acolo unde cerul se uneste cu porumbul verde sau cu graul galben . Intors in Tara Fagarasului afla ca l-au cautat “jandarii”sa-l i-a la oaste. I se refuza activitatea cand ii raspunde “solgabiraului” ca va vinde carti romanesti. cioban George Cartan. ciobanul Cotiga Ion. Auzind. Memorandistii din Cluj sunt intemnitati. Aceleasi simtaminte il faceau si pe Cartan sa caute cai noi prin care sa circule slova romaneasca printre despicaturile muntilor Fagaras si Bucegi. elevul. se pregatesc de razboi cu turcii. 7 zile in “beciurile Vienei”-arestat si apoi trimis la Pesta. Asa ca. campul se termina departe. o minte capabila sa retina multe informatii. spre mirarea lui. Oile ii sunt “robite” si el atata stie:” trebe sa stau de vorba cu imparatul si gata treaba”-A stat la Viena 2 zile pentru a intra la imparat. Si intreaba: “-Cum as face bade Ioane sa invat si eu a ceti? -Ai sa inveti daca vei voi -D-apai cum pacate sa nu voiesc?” Cartan.In 1867 ii spune mamei sale: “Anul aista am sa plec dincolo”. el spune: “Eu. i-a relevat invatatorului sau.

La picioarele statuii este gasit de Ion Grama ce-l slujea pe Alexandrescu Urechia. .” Face drumuri la Vat-(langa Budapesta) unde este inchis Ion Slavici si la Seghedin unde erau inchisi Memorandistii si se plange: “La gradina-n Seghedin Plang florile de iasomin De rasuna ulita Si tremura temnita. Printre cei care au calcat caldaramul Bucurestiului in cautarea unei orientari de ovatie si activitate a fost si Gheorghe Cartan. Ecoul procesului Memorandumului a fost imens in tarile Europei.Ce-s in temnite zvarliti. De la Seghedin la Vat Numai drumuri de la frati Numai lacrimi. il plimba prin muzeele Bucurestiului. Un numar impresionant de personalitati din tarile neolatine sunt atrase de ideea unitatii culturale a romanilor si astfel Bucurestiul devine capitala tuturor romanilor. In Bucuresti nu-l abate nimic din drum. indiferent de locurile in care traiau. Domnul profesor il gazduieste. dor Pe fetele tuturor” Fiindca cere din nou autorizatie pentru a difuza carti romanesti este arestat in 1895. Vrea sa vada statuia. cumparata la Viena. Si pleaca. si recitind “Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. Citind in 1895 Cronica lui Sincai. jale. il duce la liga culturala unde cunoaste personalitati carora le cere carti pentru romanii din Transilvania si ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii. La picioarele ei ii multumeste Domnului pentru reusita si-i cere realizarea Unirii. Revine de multe ori ca sol al Transilvaniei la Bucuresti si ca militant al Ligii culturale pe pamantul Transilvaniei-trecand prin “vama cucului” ziare si carti romanesti. Balcescu. doreste sa vada statuia marelui voievod .

“. Alpii Sloveni. Apostol al cartii si al unitatii neamului. ruinele Coliseului. Livorna. A patruns in Roma prin Via Compana si. Pleaca la drum in 3 ian. Marea Roma i-a intarit constiinta . bazilica Maxentiu si Palatinul. Genova. a trecut pe langa Terme Forum. Forul Roman si… deodata: Columna. vizitatorii au vazut un dac viu coborand de pe monument. sare si branza. maica Roma”.No ca asta este! A ingenuncheat la baza ei prosternandu-se la izvoarele istoriei unui neam. doarme visand intregirea neamului cel care a fost cunoscut in legenda si in realitate cu numele de “Badea Cartan” Calatorind pe jos pana la Roma ca sa-si vada stramosii eternizati pe Columna. ghidat de un ac magnetic interior. Pisa. Apenini. si dupa 45 de zile de drumetie a ajuns la marginea orasului etern l-a salutat cu: “Bine te-am gasit. slana. S-a invelit in cojoc si a adormit. Budapesta. devenise fara sa-si dea seama. Intors in tara. Dimineata. Restul zilelor vietii sale le consacra raspandirii slovei romanesti pentru romanii din Transilvania pana in 7 august 1911 cand se stinge nu un opait ci o torta. Tirol(Austria). a trecut prin Timisoara.Povestea pe care Badea Cartan( cum il numise istoricul Urechia) o citea si o recitea este aceea relatata de Titus Liviu despre intemeierea Romei si-i spune lui Urechia ca “e musai sa merg la Roma” Isi pregateste straita si langa pita. in mormantul de la Sinaia. singurele ofrande care puteau sa exprime sentimentele de bunatate si de recunostinta pe care acest urmas al maretiei latine si al statorniciei dacilor le depune ingenunchind la baza Columnei unui neam. Ziarele anuntau evenimentul zilei: “Un dac a coborat de pe Columna” -iar Duiliu Zamfirescu. a asezat separat o legaturica cu grau si pamant din Cartisoara. secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a facut cunoscut orasul si l-a introdus la mari personalitati ale vremii. om politic. A pus la picioarele Columnei pamant din pamantul tarii si grau. 1896 .

al doilea om care a pus piciorul pe Luna (20 iulie 1969). drumetia lui a fost inobilata de teluri nationale si culturale ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. A fost primul om care a zburat in spatiul extraterestru. Astronauti Iuri Alexeievich Gagarin S-a nascut pe 9 martie 1934. al unitatii culturale si teritoriale. Edwin Aldrin A fost copilotul navei cosmice Gemini 12 (1966). iar in 1959 incepe pregatirea pentru a deveni cosmonaut. Michael Collins . in cadrul misiunii navei cosmice Apolo 11. in timpul unor pregatiri pentru o viitoare misiune spatiala. Neil Armstrong Alden A devenit pe 20 iunie 1969 primul om care a pasit pe luna. La varsta de 21 de ani se inroleaza in aviatia sovietica. Iuri Gagarin a murit in 1968 intr-un accident de avion. Prima sa lansare in spatiu a avut loc pe data de 12 aprilie 1961. A comandat nava cosmica Gemini 8. cu care a efectuat 59 de turatii in jurul Pamantului si mai multe iesiri in spatiu. care a realizat cea dintai cuplare a doua vehicule spatiale (16-17 martie 1966). la Moscova. ajungand pe un camp din Siberia. Patriotismul i-a vitalizat energia. fiind. cu care a facut 14 minute pana la iesirea din atmosfera Terrei. A pilotat modulul lunar al navei Apollo 11. cosmonautul a fost nevoit sa se parasuteze din capsula decuplata de racheta. La intoarcere. urmat la cateva minute de Edwin Aldrin. cand a urcat la bordul rachetei Vostok 1. realizand totodata si primul inconjur complet al planetei. durata acestui zbor fiind de 1 ora si 48 de minute. dupa Neil Armstrong.apartenentei latine.

EMIL RACOVITA Emil Racovita s-a nascut la Iasi pe data de 15 Noiembrie 1868. In 1907 el a publicat "Essai sur les problemes biospeologiques". a publicat o lucrare cuprinzatoare despre cetacei.A fost copilotul navei cosmice Gemini 10 (1966) si pilotul modulului de comanda al navei cosmice Apollo 11 (1969). a coborat. care a ramas pe orbita Lunii in timp ce echipajul. in casa parinteasca de acolo. in anul 1896 o diploma de doctorand. Urmand descoperirii unei noi specii de crustacei de pestera in faimoasa Cueva del Drach pe insula Mojorca. Curand dupa intoarcerea sa. rector al universitatii di n Cluj (1929-1930). care stia cum sa insufle elevilor sai pasiunea pentru cunoasterea naturii. Si-a dus la bun sfarsit misiunea intr-un mod exceptional. care fusese fondat cu douazeci de ani in urma de profesorul sau. in 1891. in Vaslui. la expeditia Belgiei in Antarctica (1897-1899). Urmand dorinta tatalui sau.000 de animale de pestera 66 tratate publicate despre fauna subterana totalizand 6000 de pagini. Dupa absolvire. intorcandu-se cu o colectie de 1600 de specimene botanice si zoologice. dar din vocatia pe care o avea a rezultat absolvirea Facultatii de Stiinte din Sorbonne. pana la inceperea razboiului. o alta creatie a eruditului om de stiinta. iar dupa aceea a continuat la liceul "Institutele Unite". pe suprafata astrului. format din Neil Armstrong si Edwin Aldrin. expeditie condusa de Adrien Gerlache. El a fost senator (reprezentand Universitatea din Cluj) intre 1922 si 1926. Si-a facut studiile primare in Iasi sub indrumarea profesorului si scriitorului Ion Creanga. El este cunoscut ca fiind unul dintre initiatorii cercetarilor etnologice. Cei douazeci de ani petrecuti de Racovita in Cluj. in calitate de biolog. a urmat universitatea de drept din Paris. au fost caracterizati de o diversificare extraordinara a activitatilor si functiilor sale. Racovita a renuntat la studiile sale legate de oceanografie si s-a devotat in intregime studiilor sale biologice privind universul subteran. care este considerata a fi certificatul de nastere al biospeologiei (biologia pesterilor) ca stiinta independenta. In 1901 Racovita devine director al revistei "Arhive de Zoologie experimentala si generala". Ca o recunoastere a meritelor sale stiintifice el a fost ales sa participe. el a demarat un program international de cercetare numit "Biospeologica" (cu scop initial de a colecta si documenta monstre din fauna pesterilor). pentru prima oara in istorie. Rezultatele programului sau biospeologic sunt exceptionale: 1200 de pesteri explorate in Europa si Africa O colectie incluzand 50. la bordul vasului Belgica. Si-a petrecut copilaria la Soranesti. Henri de Lacaze-Duthiers. pe care o vizitase in August 1904. unde a studiat zoologia cu un profesor excelent. Pe data de 1 Noiembrie 1900. intorcandu-se in patria sa si fondand in capitala Transilvaniei primul Institut Speologic din lume. presedinte al Academiei Romane de . Emil Racovita a fost numit director asistent al laboratorului de oceanologie "Arago" din Banyuls-sur-Mer. care l-a facut cunoscut printre oamenii de stiinta europeni. el a obtinut. Aceasta activitate care era initial desfasurata doar de el a luat un caracter oficial in 1920 cand Racovita s-a oferit sa faca parte din organizatia universitatii Romane din Cluj. cum Henri de Lacaze-Duthiers se hotarase sa-si gaseasca o persoana care sa-i urmeze in activitate. unde a invatat bazele stiintelor naturale de la Grigore Cobalcescu. La aceasi data. Biologia nu cunoscuse niciodata pana atunci o atat de puternica concetrare de forte ca acea initiata de Racovita cu scopul de a-si atinge obiectivul: intelegerea istoriei naturale a mediului subteran.

cat si in timpul indeplinirii diferitelor tipuri de activitati la bordul statiei orbitale. sub actiunea mediului cosmic. a avut prilejul sa-l cunoasca pe marele savant roman si constructor de avioane. cel care in anul 1980 realizase recordul de durata in spatiul cosmic de 185 de zile. Brasov. <<Soiuz 40>> . La 14 ani. centrale si periferice. respectiv. apoi tot mai mic.<<Soiuz T 4>> In jurul orei 1 noaptea. dar era prea tarziu: pe data 17 noiembrie 1947. Dupa ce a obtinut consintamantul sotiei si parintilor. echipati pentru zbor: colonelul sovietic Leonid Popov. In cursul efectuarii experimentului “Imunitatea” s-a studiat influenta conditiilor zborului spatial asupra unor substante biologic active. elev in ultimile clase ale unui liceu din Brasov.roman in spatiu PRIMUL “ICAR” ROMAN IN COSMOS La 14 mai 1981. In seara zilei. Omul a disparut. propus de specialistii romani si realizat in colaborare cu oamenii de stiinta sovietici. dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit”. dupa realizarea cuplarii.500 km. un autobuz special a adus pe cei doi cosmonauti. unde si-au desfasurat activitatea timp de sapte zile. in pofida celor 300 de tone ale sale. Experimentul “Biodoza” a dus la o mai aprofundata cunoastere a campului de radiatii cosmice si in spatial circumterestru. a fost destinat investigarii modificarilor circulatiei sanguine cerebrale. de la 21 martie 1981. Dupa ce nava cosmica cu echipajul mixt romano-sovietic a strabatut distanta de 10. 17352cvk78quc8z Cele mai grele si lungi antrenamente au fost cele de la Centrul de pregatire a cosmonautilor “I. cu calmul si blandetea caracteristica. si aceasta ca urmare a puternicului sau caracter ce nu va fi uitat. racheta a tasnit dezinvolt. impreuna cu aceasta. Nascut la 27 septembrie 1952. a urmat cursurile Facultatii de constructii Aerospatiale din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. Prin acest remarcabil eveniment cosmic. pilot cosmonaut. in vederea zborului spatial. Imediat dupa intoarcerea sa la Cluj. Scapata din chingi. Traian Vuia. care au cuprins o gama larga de domenii. Punctul culminant al carierei sale stiintifice era elaborarea unei teorii evolutioniste originale. Contributiile sale la studiul crustaceelor izopode precum si campaniile sale pentru protejarea mediului inconjurator aunt remarcabile. cu echipaj comun : comandantul navei Leonid Popov. s-a efectuat cu succes cuplarea cu complexul stiintific orbital <<Saliut 6>> . pe cosmodromul Baikonur. Dictatul de la Viena a obligat Facultatea de Stiinte si. Emil Racovita a facut mari eforturi pentru a reorganiza institutul. la bordul complexului orbital <<Saliut 6>> . si Dumitru Prunariu. Henri Coanda. Pe durata a patru ani lungi. Gagarin” . vu352c7178quuc Experimentul complex “Capilar” a urmarit elaborarea unei tehnologii pentru obtinerea. La varsta de 17 ani. care vor putea fi utilizate in etapele urmatoare in scopul elaborarii unor tehnologii de mare eficienta. in spatial cosmic. Dumitru Dorin Prunariu . studierea influentei factorilor zborului cosmic asupra interactiunii analizatorilor si legitatilor evolutiei bolii miscarii in zborul cosmic. savantul roman. la inceput mai mare. cu ocazia unei explozitii de aeronave. ora 20 si 17 minute – scria un ziar national – in Uniunea Sovietica a fost lansata nava cosmica <<Soiuz 40>>. Printre experimentele cu caracter bio-medical se cuvine a fi mentionat “Miocard”. cei doi cosmonauti de pe <<Soiuz 40>> au intrat in complexul stiintific orbital. Experimentul “Nanobalanta” a constat din obtinerea de informatii privind stabilirea straturilor protectoare subtiri de bioxid de siliciu. bio-medicale si tehnologice. s-a adresat adolescentului Dumitru Prunariu. care se produc in diferite etape ale misiunii spatiale. Dupa absolvirea liceului. de monocristale cu profil determinat . spunandu-i: “ E frumos sa visezi. Dumitru Dorin Prunariu s-a nascut la poalele Timpei. . Institutul de Speologie sa se refugieze in Timisoara. echipajul comun romano-sovietic a indeplinit integral programul planificat de cercetari si experimente. Experimentul “Reo”. In august 1940. Experimentele “Pneumatic” si “Guler” au permis obtinerea de date ce caracterizeaza reactia organismului cosmonautului in perioada de adaptare acuta la imponderabilitate si. dar opera sa continua sa traiasca pentru eternitate. dar si avariatiei acestui camp in timp si in spatiu. Programul zborului navei <<Soiuz 40>> prevedea cuplarea cu complexul stiintific orbital << Saliut 6>> si <<Soiuz 40>> . devenind inginer constructor de aeronave. De mic i-a placut sa mestereasca. sa construiasca aeromodele si mici rachete. departandu-se cu mare viteza de Terra.prin folosirea efectului de capilaritate in conditii de imponderabilitate.. A lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de constructii aeronautice din Brasov si apoi a absolvit cursurile scolii militare de aviatie. Romania. Era in anul 1970 cand. Cosmonautii au efectuat experimente si experiente fizico-tehnice.care a dat aeronauticii mondiale nume de prima marime. atat in conditii de repaus. <<Soiuz T4>> . cosmonaut cercetator. Ziua startului pentru marea calatorie cosmica a fost fixata la 14 mai 1981. care influenteaza protectia anti-virus si imunitatea anti-virus a cosmosului.Stiinte (1926-1929).A. activitata stiintifica a fost inghetata. de langa Moscova. In timpul zborului de sapte zile. locotenentul major inginer Dumitru Prunariu a inceput pregatirile si testele medicale. unde i s-a acordat gradul de locotenent major. care se aflau pe o orbita circumterestra. Experimentul “Astro” si-a propus sa studieze si sa identifice noi forme de existenta a materiei nucleare. Prunariu a dobandit premiul republican la Concursul de creatii tehnice “Minitehnicus” . director al Institutului Speologic (1920-1947) si membru al diverselor organizatii stiintifice. marele cercetator a trecut in nefiinta. ca Aurel Vlaicu. Henri Coanda –intra in randul tarilor participante direct la exploatarea spatiului extraterestru. destinat studierii modificarilor ce au loc in timpul zborrului cosmic la nivelul aparatului cardiovascular.. . Cosmonautii Popov si Prunariu au efectuat la bordul complexului o serie de cercetari si experimente impreuna cu cosmonautii Kovalionok si Savininih.Racheta s-a indreptat in noaptea siderala ca un punct luminos. si locotenentul major inginer Dumitru Prunariu.

56 (ora Bucurestiului). dupa incheierea programului de cercetari si experimentari la bordul complexului orbital “Saliut 6” – “Soiuz T4” – “Soiuz 40”. 22 mai. . Aparatul de coborare al navei “Soiuz 40” a aterizat in zona stabilita. echipajul comun romano-sovietic s-a reintors cu bine pe Pamant. din stepta Kazahstanului. numarandu-se printre primii care au initiat zborul cu avioane. realizarile oamenilor nostri de stiinta. participarea unui ofiter roman la zborul in cosmos. ridica pe o treapta noua traditiile aviatiei romane. Intr-adevar. la 225 de kilometric sud-est de orasul sovietic Djezkazgan. inclusive cu reactie. ora 16. care au aud o contributie de seama in acest domeniu.Vineri.