Cristofor Columb Afost un mare explorator si navigator genovez ale carui calatorii transatlantice au deschis drumul spre explorarea

si colonizarea celor doua Americi. Si-a inceput cariera de marinar in marina comerciala portugheza. In 1492, a obtinut finantarea monarhilor spanioli Ferdinand al V-lea si Isabela I pentru incercarea de a ajunge in Asia navigand spre V, traversand ceea ce se credea a fi doar mare fara uscat. In prima calatorie, inceputa in august 1492, a plecat pe mare cu trei nave ale sale- Santa Maria, Nina si Pinta. A ancorat in Bahamas,pe 12 octombrie. A navigat de-a lungul coastei da N a Hispaniolei si s-a intors in Spania in 1493. A mai facut o calatorie cu cel putin 17 nave, fondand “La Isabela”, primul oras european din Lumea Noua (situat in Republica Dominicana moderna). Aceasta calatorie a marcat inceputurile eforturilor depuse de Spania pentru a promova evanghelizarea crestina. In cea de-a treia calatorie(1498-1500), a ajuns in America de Sud si in delta fluviului Orinoco. Acuzatiile privind proasta sa administrare au facut sa fie adus inapoi in Spania in lanturi. In a patra calatorie (1502-1504), s-a intors in America de Sud si a navigat de-a lungul coastelor Hondurasului si ale statului Panama de astazi. Nu a putut sa-si indeplineasca visurile de a deveni nobil si de a face avere. Caracterul si realizarile lui au fost deseori contestate dar istoricii sunt de acord cu ideea ca a fost un navigator stralucit si indraznet.

Neil Armstrong Nascut la 05.08.1930,Wapakoneta, Ohio, S.U.A . A fost un astronaut american. A devenit pilot la varsta de 16 ani, a studiat ingineria aeronautica si i-au fost acordate trei Medalii ale Aerului in timpul razboiului din Coreea. In 1955, a devenit pilot de incercare pentru Organizatia care a precedat NASA. S-a inrolat in programul spatial in 1962, facand parte din a doua echipa de astronauti. In 1966, in cantitate de comandant al navei GEMINI 8, a reusit impreuna cu David Scott prima manevra de cuplare in cosmos a unei rachete Agena fara echipaj uman. Pe 20 iulie 1969, facand parte din misiunea APOLLO 11, a devenit primul om care a pasit vreodata pe Luna, rostind celebrele cuvinte:” THAT’ S ONE SMALL STEP FOR [A] MAN, ONE GIGANT LEAP FOR MANKID”( Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire ).

Nicolae Milescu Spatarul

pentru uneltire împotriva domniei. judetul Vaslui. originar din Peloponez. În 1660 Nicolae Milescu trece în Moldova unde domnea Ştefăniţă Lupu. importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. descoperind. După propria-i mărturisire s-a născut în 1636 la moşia Micleşti lângă Vaslui. La 17 ani îl găsim grămătic la curtea domnitorului Gheorghe Ştefan.) Aici este numit mare spătar. la Micleşti. Această dată îl găseşte pe . cărturar. îi acordă rangul de spătar. ca fiu al unui boier Gavril. După unele mărturisiri reiese că în acest an a fost pedepsit. aflat la Constantinipol. istoric. "Vechiul Testament" şi scrierea filosofică "Despre singurul ţiitoru gând" (Tratatul despre raţiunea dominantă) în 1671.d. în care afirmă originea latină a creştinismului la noi şi latinitatea limbii române. la 20 noiembrie. în Moldova. cunoscut şi ca Nicolae Milescu Spătarul (n. pentru multe treburi ale credinţei noastre". Gheorghe Ghica. La 10 ianuarie 1661 termină de tradus din greceşte Catehismul ortodox al patriarhului Afanasie al Alexandriei. În 1659. În acelaşi an. memorialist mai ales.Nicolae Milescu. În 1655 îl însoţeşte pe Gheorghe Ştefan în Ţara Românească. învăţând limbile: latină. filolog. scriitor. şi vechi versuri slavone. elenă. cu tăierea nasului. în trecere pe la Mănăstirea Neamţ. îl urmează pe Gheorghe Ghica în Ţara Românească (acesta venind la domnie ca urmaş al lui Mihnea al-II-lea. "Carte cu multe întrebări. diplomat. teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiţi ca Gabriel Vlasios şi Ion Cariofilis. Nicolae Milescu este una din personalităţile de seamă ale secolului al XVII-lea. de circulaţie mondială. etnograf. traduce din "elineşte" folosind. geograf. slavonă. teolog. În 1664. ianuarie. turcă şi neogreacă. se pare. noul domn moldovean. 1708) Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin şi cu Dosoftei. foarte de folos. 1636.A studiat istoria.

notează aspectul particular al munţilor. Călătorind pe drumuri necunoscute. se opreşte asupra configuraţiei solului descris în amănunţime. "Raportul soliei în China" şi "Descrierea Chinei". Este recomandat ţarului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog şi poligot. râurilor pe care le străbate. Fernando Magellan . veşnic trează a acestui moldovean din sec. literar şi ştiinţific cu trei scrieri de o excepţională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa şi Asia: "Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia. Nicolae Milescu Spătarul moare . care au atras atenţia nu numai autorităţilor. latină şi română. lăsând posterităţii multiple dovezi ale prodigioasei sale personalităţi. face măsurători topografice. soldată pe plan diplomatic.Nicolae Milescu la Constantinopol. Este primit la curtea ţarului. În 1708. Surse de informare: Ion Neculce: “O sama de cuvinte”. în vârstă de 72 de ani. În 1672. armele. al XVIIIlea. la Departamentul solilor. ci este în acelaşi timp o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi până atunci mai puţin cunoscute europenilor . din oraşul Tobolsc până la hotarul Chinei". Nicolae Milescu scrie din porunca ţarului un "Aritmologhion" în limba slavonă şi o "povestire despre Sibile" (Cartea Sibilelor). superstiţiile. Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeţii al unei ambasade trimise în misiune diplomatică în China. Dar faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredinţată în 1675 de ţarul Alexei Mihailovici de a conduce o împortantă solie în China. curiozitatea. ci şi a lumii ştiinţifice europene. manifestările religioase. ca interpret de greacă. De altfel aceste lucrări îl aşează pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii şi între pionierii sinologiei. savanţilor şi literaţilor ruşi. vâslind pe râuri pe care nu mai vâslise nici un european până la el. Privirea lui iscoditoare a prins şi viaţa specific omenească pe care o trăiesc popoarele aşa de diferite ca înfăţişare: ocupaţia. printre popoare şi rase diferite.

El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre vest in insulele Moluce. nu s-au ratacit niciodata una de alta. escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se indrepta prin insulele Canare. iar pe Santiago (75 tone)Juan Serrano. spre sud-vest.Fernando Magellan Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor. nici geograf. Deoarece el nu era nici marinar. Descoperirea Patagonii. si anume prin Marea de Sud. El a trait intre anii 1480 si 1521. pentru a nu trezi banuiala portughezilor. spaniola (in baza impartirii lumii din 1494). Iernatul si rascoala La 20 septembrie 1519. printre acestia era si tunarul italian Antonio Pigafetta. pe care le tinea Francisco Albo. a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu. Pe bord se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda. plecand in Spania. Dupa indelungi tocmeli cu consilierii regelui. precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi. descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole. deoarece se afla in emisfera apuseana. Magellan si-a parasit patria. Mai tarziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de Nord. Magellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare.za. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro si s-au prezentat la Sevilla in fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce (principalul izvor al bogatei portugheze) trebuie sa apartina Spaniei. dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga.Gaspar de Quesada. Regele Carol I s-a obligat sa echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei provizii pe doi ani. Intors in patrie. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone). care si-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse. Dar portughezul i-a raspuns . Chiar inainte de plecare. A fost un nobil portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca. pe Concepcion (90 tone). La staruintele Consiliului pentru India. Indata ce flotila s-a indepartat de insulele Canare. unde a fost ranit. care nu avea incredere deplina in portughezul Magellan. dar a fost refuzat. catre armurile Braziliei. Jignit. pe Victoria (85 tone). un izvor foarte important il constituie insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor. capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone). Falero a renuntat la calatori. s-a incheiat cu ei o conventie. care a devenit istoricul primei expeditii in jurul lumii. Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii care fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb. Neintelegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au inceput foarte curand. in timpul trecerii peste ocean. astfel incot Magellan a ramas singurul ei conducator. desi de tipuri diferite. Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de oameni.Jian Cartagena. Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si corabiile din flotila sa. Proiectul a fost respins. dinspre vest.Luis de Mendo.

dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu cruzime. iesirea in Marea de Sud era inga departe. escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud. La auzul acestei vesti capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap "Deseado"(Capul Dorit. In mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze. Inainte de a iesi in larg Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o stramtoare intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si ca va coti spre rasarit numai in cazul cand nu va gasi stramtoarea pana in dreptul paralelei de 75 grade. Pentru a se justifica. In timpul iernii trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva lui Magellan. l-a ancorat la iesirea din golf in ocean. descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta coasta.linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu. corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai inainte) a fost ciopartit. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. El a trimis spre sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o barca. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o stramtoare ingusta. dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. iar Cartagena si un preot rebel au fost debarcati pe coasta pus-tie. Ei si-au continuat drumul prin acest golf si au observat o alta stramtoare. San Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis. In timpul noptii s-a dezlantuit o furtuna care a durat doua zile. Magellan s-a indreptat spre sud. Ei au fost numiti patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari). s-au indreptat spre ea si au ajuns intr-un golf destul de larg. pentru a se alatura celorlalte doua corabii. care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. in dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudica. El a adus in golf patru din corabiile sale. dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudica. la 21 octombrie 1520. dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic. Corabiile trimise inainte erau amenintate sa se sfarame de stanci. iar vasul sau. Totusi. au ales un nou capitan si s-au intors in Spania. ofiterii s-au rasculat din nou. de-a lungul tarmurilor Patagoniei. Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. din precautie. Magellan a hotarat sa se opreasca pentru iernat in micul golf San Julian. . Ceilalti rebeli au fost insa crutati. astazi capul Pilar). Stramtoarea ce ducea spre apus a fost descoperita dupa trei zile. cand in emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii. apoi s-au inapoiat. "Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea ca au vazut un cap si o mare deschisa. Dar nu au gasit decat corabia Conception. la inapoiere negasind escadra la locul ei. Mai departe spre sud se intindea un amant necunoscut. La 1 aprilie 1520. pana atunci necunoscuta a Americii de Sud. Descoperirea stramtorii Magellan La 18 octombrie escadra a pornit spre sud. a trimis inainte doua corabii ca sa cerceteze daca nu exista in aceasta directie vreo iesire in largul marii. iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. Trinidad si Victoria au patruns in canalul de sud-vest si au ramas acolo ancorate patru zile. pe o distanta de peste 4000 km. iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele". Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se intoarca. intre 34 si 52 grade latitudine sudica. Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan. Quesada a fost decapitat. La sfarsitul lunii noiembrie.

iar noaptea. in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica. Se hraneau cu pesmeti. Mancam de asemenea piele de bou.. O inmuiam patru zile in apa de mare. din care o mare parte in apele Polineziei de sud si Microneziei. mult mai larga decat Oceanul Atlantic. Adesea ne hraneam cu rumegus. pe cand lui Magellan i-au trebuit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni. Mirosea tare a urina de sobolan. de aceea Magellan a si dat oceanului denumirea de Pacific. Beam o apa galbena. Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui . in dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudica. La 1 decembrie. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa. Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului. Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva. Prima traversare a Oceanului Pacific La 28 noiembrie 1520 Magellan a iesit din stramtoare (care are o lungime de 550 km) in largul oceanului. dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km. s-a observat pentru ultima oara pamant (probabil o insula din arhipelagul Chilian ). dar nici la acest pret nu-i puteai dobandi". Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari. escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine. "Am iesit din stramtoare si am ajuns pe intinderile marii Linistite. Traversand Oceanul Pacific escadra lui Magellan a strabatut cel putin 17 000 km. focuri. Intr-adevar. unde sunt presarate nenumarate insule mici. Muntii inalti de peste 1000 de metrii si tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii. langa iesirea spre Oceanul Pacific din stramtoarea Magellan. 19 oameni au murit. dar la sud se vedeau ziua trambe de fum.dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tradare si au fost crezuti. ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. dar acestia se transformasera intr-un fel de pulbere amestecata cu viermi . Timp de trei luni si doua zeci de zile am mers fara pic de hrana proaspata. iar sotia si copilul lui au murit curand in mizerie. Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic al stramtorii Patagoniei. care se ingusta mult. Dupa 38 de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul Dorit (azi Capul Pilar). Magellan a denumit aceste meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc in zilele noastre ). conducand cele trei corabii ce ii mai ramasesera prin Marea de Sud. Aproape tot echipajul era bolnav de scor-but.. Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea strainilor "Sunt saraci. iar efectivul echipajului scazuse mult. Dupa fuga corabiei San Antonio lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase. apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru cate va minute si o mancam. Din fericire vremea a fost buna tot timpul. pe care au gasit doar pasari si copaci". Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergand parca pe fundul unei prapastii intre munti. La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipelagul insulelor Mariane). In dimineata zilei de 16 martie 1521. dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor (Ladrones)" scrie Pigaffeta. Sobolanii se vindeau cu jumatate de du-cat bucata. statuta. Este uimitor ca in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua insulite pustii. desi a avut o vreme minunata si vant prielnic.

dar el a continuat sa lupte cu darzenie.Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie. ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei.. adevaratul nostru conducator a pierit. Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare.. la sfarsitul acestora. ea sa se intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul . Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia. In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor.. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. lumina noastra. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza.Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare . . Moartea lui Magellan Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oameni si cele trei corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari.. o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui . asa cum se cuvine unui cavaler glorios . caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. au incheiat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii. bucuria noastra. malaezul Enrique. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipelagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de sud-est). si sclavul sau Enrique. adica in apropierea "Insulelor Mirodeniilor ". punand stapanire pe ele. Magellan a observat ca sclavul sau. Magellan a denumit arhipelagul "San Lazarus". Dupa cateva zile escadra a pornit spre sudvest si s-a oprit pe insula Camiguin. daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate. La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodenii din insula Tidore.. In insula Cebu.. le aduceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. nucsoara si alte mirodenii. originar din Sumatra. El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta). "Recunoscandu-l pe capitan. Doi dintre cei invitati au profitat de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. se intelegea cu localnicii in limba sa materna.. Trinidad avea nevoie de reparatii serioase si de aceea au hotarat ca. Capitanul s-a prabusit cu fata in jos. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat. ne gasind drumul spre "insulele Mirodeniilor". A incercat sa traga spada din teaca.. Drumul spre insulele Moluce Intoarcerea in Spania a corabiilor Victoria si Trinidad Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri. Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni. el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina cu sageti si sulite.. in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand . De aceea Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere. Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a organizat o cina in cinstea lor. In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521. Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu vasele in larg.

dar din cauza ca cea mai mare parte din echipaj era bolnav de scorbut. s-a intors in insulele Moluce. Aici corabia a fost capturata de portughezi. La 20 mai. Victoria a-dusese atatea mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig. spre Golful Panama). in octombrie 1522. Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54 de oameni. S-au confiscat instrumentele de navigatie si jurnalul de bord. . Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4 oameni. Din echipaj s-au intors in patrie 18 oameni. spre Capul Bunei Sperante.Pacific. La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului Guadalquivir. Marinarii au fost inchisi in inchisori. Guvernul Spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce. iar Victoria sa porneasca spre apus. Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi). spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor portugheze. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul. In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre Spania prin sud. . unde cea mai mare parte au murit. incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie.

unul despre care s-a scris. Un neastampar launtric l-a facut sa calatoreasca mult. Patriotismul i-a vitalizat energia. Italia. constituie arma lui de revoltat incarcata de o dubla semnificatie: una de natura statistica si cealalta de ordin patriotic. el fiind capetenie si simplu insurgent totodata. romanii” spunea el). Romania Unita si latinitatea au constituit stalpii de bolta ai adevaratului sau crez. al unitatii culturale si teritoriale. Ca si acestia. Austria. Decebal.) Gheorghe Cartan. Elvetia. a pornit o rascoala. Ierusalim si in atatea locuri din tara. a vrut ca Transilvania. si a latinitatii romane. Lipsit de ura fata de altii. Badea Cartan a cinstit nobletea latina a poporului sau si s-a mandrit cu ea. Egipt.Sa fie oare primul roman care “a intrat” in Europa? Cu siguranta. iar Traian. Badea Cartan a fost un revoltat. o rascoala insa nesingeroasa. Zelul lui in aceasta directie l-a privat . romaneasca de cand au aparut romanii pe pamant(“aici cei mai vechi si mai vechi sunt muntii si noi. este. in special. Oricum. pentru romanii din Transilvania amenintati in existenta lor nationala. ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. A calatorit pe jos pana la Roma pentru a-si vedea stramosii eternizati pe columna. A drumetit prin Ungaria. vorba si fapta i-au fost continuu indreptate impotriva celor ce amenintau fiinta nationala a romanilor. Mihai Viteazul. Stefan cel Mare. Negru Voda. De aceea. incat numele lui echivaleaza cu un permanent indemn la excursie. A fost o voce a latinitatii in general. in desagi pacuraresti. Dragos. sa nu fie o vatra a vrajbiei ci una a bunei intelegeri. categoric. Trecerea miilor de carti si publicatii cu slova romaneasca peste munti. Franta. ciobanul din Tara Fagarasului. drumurile lui au fost innobilate de teluri nationale si culturale. Brancoveanu i-au fost icoanele de capatai. Ca si Horea sau Iancu. el este un personaj in urma caruia a ramas credinta salbatica pentru visurile carturarilor din vremea lui si nemarginita-i evlavie pentru cartea in care vedea numai lumina si mantuire (dupa cum spunea marele nostru istoric Nicolae Iorga. pacurarul fagarasean a vrut sa-si vada inaltat propriul sau popor. dar de unul singur. un personaj de legenda. Germania.

se naste in satul Oprea din Tinutul Fagarasului. o lupta cu adversitatile naturii. granita care a separat romanii doar politic si adminitrativ pentru ca sufletul si constiinta n-au avut granita. 1865 ramane in fruntea familiei caci isi pierde tatal. romanii din Moldova si Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. sa treaca dincolo. o lume noua.uneori de libertate. . pasionanta si emotionanta. Din 2 oct. “in tara” si numea vama dintre Transilvania si Muntenia. In vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cartan in “tara” prin “Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pamantului romanesc trimisi catre inaltimi: Negoiul si Moldoveanul si aude aici legenda lui Negru Voda. dusa la extrem. Ciobanasul visa. In 1860. Se naste parca din dorinta ciobanului de a strabate inaltimi si orizonturi si din ambitia arzatoare de stiinta de carte. al doilea copil al familiei Nicolae si Ludovica Cartan. asculta primele basme. Incepe pentru Gheorghita o viata aspra. copilul se tocmeste mocan la stana. Rasila. “granita draceasca”. Cand in 24 ianuarie 1859 copilul implinea 10 ani. De la matusa sa. destinata barbatilor. Se intreba el :”cine a mai vazut granita prin mijlocul tarii? ”. In fata lui se deschide o imensitate salbatica. il intercaleaza printre iluministi. In 24 ianuarie 1849. iar legendele despre semnele lasate de cei vechi pe pamantul Tarii Fagarasului au fost primele lui invataturi de istorie. careia trebuia sa-i patrunda tainele si pe care trebuie sa si-o apropie. dar l-a asezat in randurile apostolilor cartii. A fost un autodidact. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu tara nu intelegea de ce romanii au fost nevoiti sa nu stea laolalta si de ce cei din Tara Fagarasului trebuie sa stea inca despartiti de ceilalti. iar pasiunea lui pentru carte. de pe atunci. Gheorghe Cartan. in plina vifornita politica iscata de aspiratiile spre libertate si unire ale romanilor din Transilvania. cu ademeniri si primejdii la tot pasul.

Si-o face in 22 mai 1867 si ajunge in Baragan unde. Aici alaturi de ciobanul Cotiga. ciobanul Cotiga Ion. Se intoarce in tara si se ingrijeste de oi. spre mirarea lui. el spune: “Eu. cioban George Cartan. I se refuza activitatea cand ii raspunde “solgabiraului” ca va vinde carti romanesti. campul se termina departe. o minte capabila sa retina multe informatii. dar doreste sa faca negot cu carti. despre imparatul Traian. nici n-oi manca Pan-de Seghedin n-oi da. Intors in Tara Fagarasului afla ca l-au cautat “jandarii”sa-l i-a la oaste. despre moartea lui Decebal.In 1867 ii spune mamei sale: “Anul aista am sa plec dincolo”. Oile ii sunt “robite” si el atata stie:” trebe sa stau de vorba cu imparatul si gata treaba”-A stat la Viena 2 zile pentru a intra la imparat. Si intreaba: “-Cum as face bade Ioane sa invat si eu a ceti? -Ai sa inveti daca vei voi -D-apai cum pacate sa nu voiesc?” Cartan. Dupa cativa ani a ajuns sa citeasca si sa scrie destul de bine. care a avut un larg ecou in Europa. acolo unde cerul se uneste cu porumbul verde sau cu graul galben . atunci cand. la Bucuresti lua fiinta “Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor” sub presedentia istoricului Urechia. a raspuns ca “ai nostri de dincolo”. Ei concep ”Memoriul studentilor universitari romani privind situatia romanilor din Transilvania si Ungaria”. la 24 ian. Si pleaca voluntar la Rusii de Vede pana in 1881. Memorandistii din Cluj sunt intemnitati. se pregatesc de razboi cu turcii. Asa ca. 1891. Aceleasi simtaminte il faceau si pe Cartan sa caute cai noi prin care sa circule slova romaneasca printre despicaturile muntilor Fagaras si Bucegi. Nici n-oi bea. i-a relevat invatatorului sau. Cand implinea 42 de ani. elevul. De iubitii osanditi . Auzind. Cartan afla despre dacii cei drepti si viteji. 7 zile in “beciurile Vienei”-arestat si apoi trimis la Pesta.

Ecoul procesului Memorandumului a fost imens in tarile Europei. Domnul profesor il gazduieste.Ce-s in temnite zvarliti.” Face drumuri la Vat-(langa Budapesta) unde este inchis Ion Slavici si la Seghedin unde erau inchisi Memorandistii si se plange: “La gradina-n Seghedin Plang florile de iasomin De rasuna ulita Si tremura temnita. Revine de multe ori ca sol al Transilvaniei la Bucuresti si ca militant al Ligii culturale pe pamantul Transilvaniei-trecand prin “vama cucului” ziare si carti romanesti. doreste sa vada statuia marelui voievod . il plimba prin muzeele Bucurestiului. cumparata la Viena. La picioarele statuii este gasit de Ion Grama ce-l slujea pe Alexandrescu Urechia. Printre cei care au calcat caldaramul Bucurestiului in cautarea unei orientari de ovatie si activitate a fost si Gheorghe Cartan. In Bucuresti nu-l abate nimic din drum. Balcescu. jale. . Un numar impresionant de personalitati din tarile neolatine sunt atrase de ideea unitatii culturale a romanilor si astfel Bucurestiul devine capitala tuturor romanilor. De la Seghedin la Vat Numai drumuri de la frati Numai lacrimi. dor Pe fetele tuturor” Fiindca cere din nou autorizatie pentru a difuza carti romanesti este arestat in 1895. Si pleaca. Citind in 1895 Cronica lui Sincai. indiferent de locurile in care traiau. il duce la liga culturala unde cunoaste personalitati carora le cere carti pentru romanii din Transilvania si ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii. si recitind “Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. La picioarele ei ii multumeste Domnului pentru reusita si-i cere realizarea Unirii. Vrea sa vada statuia.

singurele ofrande care puteau sa exprime sentimentele de bunatate si de recunostinta pe care acest urmas al maretiei latine si al statorniciei dacilor le depune ingenunchind la baza Columnei unui neam. slana. doarme visand intregirea neamului cel care a fost cunoscut in legenda si in realitate cu numele de “Badea Cartan” Calatorind pe jos pana la Roma ca sa-si vada stramosii eternizati pe Columna. a trecut pe langa Terme Forum. vizitatorii au vazut un dac viu coborand de pe monument. ruinele Coliseului. Ziarele anuntau evenimentul zilei: “Un dac a coborat de pe Columna” -iar Duiliu Zamfirescu. devenise fara sa-si dea seama. S-a invelit in cojoc si a adormit. om politic. Apostol al cartii si al unitatii neamului. Marea Roma i-a intarit constiinta . si dupa 45 de zile de drumetie a ajuns la marginea orasului etern l-a salutat cu: “Bine te-am gasit.No ca asta este! A ingenuncheat la baza ei prosternandu-se la izvoarele istoriei unui neam. 1896 . Tirol(Austria).Povestea pe care Badea Cartan( cum il numise istoricul Urechia) o citea si o recitea este aceea relatata de Titus Liviu despre intemeierea Romei si-i spune lui Urechia ca “e musai sa merg la Roma” Isi pregateste straita si langa pita. Intors in tara. Pisa. A patruns in Roma prin Via Compana si. “. secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a facut cunoscut orasul si l-a introdus la mari personalitati ale vremii. Dimineata. ghidat de un ac magnetic interior. sare si branza. Genova. Pleaca la drum in 3 ian. Forul Roman si… deodata: Columna. maica Roma”. a asezat separat o legaturica cu grau si pamant din Cartisoara. bazilica Maxentiu si Palatinul. a trecut prin Timisoara. in mormantul de la Sinaia. Livorna. A pus la picioarele Columnei pamant din pamantul tarii si grau. Restul zilelor vietii sale le consacra raspandirii slovei romanesti pentru romanii din Transilvania pana in 7 august 1911 cand se stinge nu un opait ci o torta. Alpii Sloveni. Apenini. Budapesta.

care a realizat cea dintai cuplare a doua vehicule spatiale (16-17 martie 1966). la Moscova. cu care a efectuat 59 de turatii in jurul Pamantului si mai multe iesiri in spatiu. urmat la cateva minute de Edwin Aldrin. ajungand pe un camp din Siberia. drumetia lui a fost inobilata de teluri nationale si culturale ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. Neil Armstrong Alden A devenit pe 20 iunie 1969 primul om care a pasit pe luna. cand a urcat la bordul rachetei Vostok 1. La varsta de 21 de ani se inroleaza in aviatia sovietica. dupa Neil Armstrong. durata acestui zbor fiind de 1 ora si 48 de minute. A fost primul om care a zburat in spatiul extraterestru. in timpul unor pregatiri pentru o viitoare misiune spatiala. fiind. Astronauti Iuri Alexeievich Gagarin S-a nascut pe 9 martie 1934.apartenentei latine. in cadrul misiunii navei cosmice Apolo 11. al doilea om care a pus piciorul pe Luna (20 iulie 1969). Edwin Aldrin A fost copilotul navei cosmice Gemini 12 (1966). La intoarcere. cosmonautul a fost nevoit sa se parasuteze din capsula decuplata de racheta. Michael Collins . A comandat nava cosmica Gemini 8. A pilotat modulul lunar al navei Apollo 11. Iuri Gagarin a murit in 1968 intr-un accident de avion. al unitatii culturale si teritoriale. Prima sa lansare in spatiu a avut loc pe data de 12 aprilie 1961. Patriotismul i-a vitalizat energia. realizand totodata si primul inconjur complet al planetei. iar in 1959 incepe pregatirea pentru a deveni cosmonaut. cu care a facut 14 minute pana la iesirea din atmosfera Terrei.

el a obtinut. El a fost senator (reprezentand Universitatea din Cluj) intre 1922 si 1926. in Vaslui. Henri de Lacaze-Duthiers.A fost copilotul navei cosmice Gemini 10 (1966) si pilotul modulului de comanda al navei cosmice Apollo 11 (1969). format din Neil Armstrong si Edwin Aldrin. El este cunoscut ca fiind unul dintre initiatorii cercetarilor etnologice. unde a studiat zoologia cu un profesor excelent. care stia cum sa insufle elevilor sai pasiunea pentru cunoasterea naturii. Cei douazeci de ani petrecuti de Racovita in Cluj. Aceasta activitate care era initial desfasurata doar de el a luat un caracter oficial in 1920 cand Racovita s-a oferit sa faca parte din organizatia universitatii Romane din Cluj. in casa parinteasca de acolo. dar din vocatia pe care o avea a rezultat absolvirea Facultatii de Stiinte din Sorbonne. Ca o recunoastere a meritelor sale stiintifice el a fost ales sa participe. Si-a dus la bun sfarsit misiunea intr-un mod exceptional. in 1891. expeditie condusa de Adrien Gerlache. in anul 1896 o diploma de doctorand. In 1907 el a publicat "Essai sur les problemes biospeologiques". Si-a facut studiile primare in Iasi sub indrumarea profesorului si scriitorului Ion Creanga. la bordul vasului Belgica. In 1901 Racovita devine director al revistei "Arhive de Zoologie experimentala si generala". pentru prima oara in istorie. o alta creatie a eruditului om de stiinta. intorcandu-se in patria sa si fondand in capitala Transilvaniei primul Institut Speologic din lume. Biologia nu cunoscuse niciodata pana atunci o atat de puternica concetrare de forte ca acea initiata de Racovita cu scopul de a-si atinge obiectivul: intelegerea istoriei naturale a mediului subteran. unde a invatat bazele stiintelor naturale de la Grigore Cobalcescu. La aceasi data. in calitate de biolog. Curand dupa intoarcerea sa.000 de animale de pestera 66 tratate publicate despre fauna subterana totalizand 6000 de pagini. Urmand descoperirii unei noi specii de crustacei de pestera in faimoasa Cueva del Drach pe insula Mojorca. a coborat. a urmat universitatea de drept din Paris. care l-a facut cunoscut printre oamenii de stiinta europeni. pe suprafata astrului. pe care o vizitase in August 1904. Si-a petrecut copilaria la Soranesti. la expeditia Belgiei in Antarctica (1897-1899). Pe data de 1 Noiembrie 1900. presedinte al Academiei Romane de . EMIL RACOVITA Emil Racovita s-a nascut la Iasi pe data de 15 Noiembrie 1868. el a demarat un program international de cercetare numit "Biospeologica" (cu scop initial de a colecta si documenta monstre din fauna pesterilor). iar dupa aceea a continuat la liceul "Institutele Unite". care a ramas pe orbita Lunii in timp ce echipajul. au fost caracterizati de o diversificare extraordinara a activitatilor si functiilor sale. Emil Racovita a fost numit director asistent al laboratorului de oceanologie "Arago" din Banyuls-sur-Mer. pana la inceperea razboiului. a publicat o lucrare cuprinzatoare despre cetacei. Urmand dorinta tatalui sau. cum Henri de Lacaze-Duthiers se hotarase sa-si gaseasca o persoana care sa-i urmeze in activitate. Racovita a renuntat la studiile sale legate de oceanografie si s-a devotat in intregime studiilor sale biologice privind universul subteran. care fusese fondat cu douazeci de ani in urma de profesorul sau. care este considerata a fi certificatul de nastere al biospeologiei (biologia pesterilor) ca stiinta independenta. rector al universitatii di n Cluj (1929-1930). intorcandu-se cu o colectie de 1600 de specimene botanice si zoologice. Dupa absolvire. Rezultatele programului sau biospeologic sunt exceptionale: 1200 de pesteri explorate in Europa si Africa O colectie incluzand 50.

care vor putea fi utilizate in etapele urmatoare in scopul elaborarii unor tehnologii de mare eficienta. in pofida celor 300 de tone ale sale. dar era prea tarziu: pe data 17 noiembrie 1947. la inceput mai mare.<<Soiuz T 4>> In jurul orei 1 noaptea. cu calmul si blandetea caracteristica. Contributiile sale la studiul crustaceelor izopode precum si campaniile sale pentru protejarea mediului inconjurator aunt remarcabile. A lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de constructii aeronautice din Brasov si apoi a absolvit cursurile scolii militare de aviatie.roman in spatiu PRIMUL “ICAR” ROMAN IN COSMOS La 14 mai 1981. cosmonaut cercetator. care influenteaza protectia anti-virus si imunitatea anti-virus a cosmosului. sa construiasca aeromodele si mici rachete. a avut prilejul sa-l cunoasca pe marele savant roman si constructor de avioane. In timpul zborului de sapte zile. Experimentul “Nanobalanta” a constat din obtinerea de informatii privind stabilirea straturilor protectoare subtiri de bioxid de siliciu. activitata stiintifica a fost inghetata. apoi tot mai mic. a fost destinat investigarii modificarilor circulatiei sanguine cerebrale. departandu-se cu mare viteza de Terra.. Imediat dupa intoarcerea sa la Cluj.A. atat in conditii de repaus. dar opera sa continua sa traiasca pentru eternitate. Omul a disparut. Punctul culminant al carierei sale stiintifice era elaborarea unei teorii evolutioniste originale. destinat studierii modificarilor ce au loc in timpul zborrului cosmic la nivelul aparatului cardiovascular. Brasov. echipajul comun romano-sovietic a indeplinit integral programul planificat de cercetari si experimente. racheta a tasnit dezinvolt. Traian Vuia.Stiinte (1926-1929). Dumitru Dorin Prunariu s-a nascut la poalele Timpei.500 km. dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit”. Experimentele “Pneumatic” si “Guler” au permis obtinerea de date ce caracterizeaza reactia organismului cosmonautului in perioada de adaptare acuta la imponderabilitate si. care se produc in diferite etape ale misiunii spatiale. spunandu-i: “ E frumos sa visezi. s-a efectuat cu succes cuplarea cu complexul stiintific orbital <<Saliut 6>> . de langa Moscova. 17352cvk78quc8z Cele mai grele si lungi antrenamente au fost cele de la Centrul de pregatire a cosmonautilor “I.Racheta s-a indreptat in noaptea siderala ca un punct luminos. dupa realizarea cuplarii. Romania. un autobuz special a adus pe cei doi cosmonauti. Ziua startului pentru marea calatorie cosmica a fost fixata la 14 mai 1981. dar si avariatiei acestui camp in timp si in spatiu. a urmat cursurile Facultatii de constructii Aerospatiale din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. sub actiunea mediului cosmic.care a dat aeronauticii mondiale nume de prima marime. director al Institutului Speologic (1920-1947) si membru al diverselor organizatii stiintifice. locotenentul major inginer Dumitru Prunariu a inceput pregatirile si testele medicale. In august 1940. la bordul complexului orbital <<Saliut 6>> . respectiv. Prin acest remarcabil eveniment cosmic. de la 21 martie 1981. s-a adresat adolescentului Dumitru Prunariu. devenind inginer constructor de aeronave. Henri Coanda –intra in randul tarilor participante direct la exploatarea spatiului extraterestru. si aceasta ca urmare a puternicului sau caracter ce nu va fi uitat. elev in ultimile clase ale unui liceu din Brasov. Dumitru Dorin Prunariu . marele cercetator a trecut in nefiinta. <<Soiuz T4>> . Emil Racovita a facut mari eforturi pentru a reorganiza institutul. Pe durata a patru ani lungi. impreuna cu aceasta.. savantul roman. cat si in timpul indeplinirii diferitelor tipuri de activitati la bordul statiei orbitale. Henri Coanda. Scapata din chingi. pilot cosmonaut. cei doi cosmonauti de pe <<Soiuz 40>> au intrat in complexul stiintific orbital. unde i s-a acordat gradul de locotenent major.prin folosirea efectului de capilaritate in conditii de imponderabilitate. echipati pentru zbor: colonelul sovietic Leonid Popov. Cosmonautii Popov si Prunariu au efectuat la bordul complexului o serie de cercetari si experimente impreuna cu cosmonautii Kovalionok si Savininih. Dupa absolvirea liceului. Institutul de Speologie sa se refugieze in Timisoara. Prunariu a dobandit premiul republican la Concursul de creatii tehnice “Minitehnicus” . <<Soiuz 40>> . care se aflau pe o orbita circumterestra. Printre experimentele cu caracter bio-medical se cuvine a fi mentionat “Miocard”. Dupa ce nava cosmica cu echipajul mixt romano-sovietic a strabatut distanta de 10. in spatial cosmic. unde si-au desfasurat activitatea timp de sapte zile. bio-medicale si tehnologice. centrale si periferice. care au cuprins o gama larga de domenii. In cursul efectuarii experimentului “Imunitatea” s-a studiat influenta conditiilor zborului spatial asupra unor substante biologic active. in vederea zborului spatial. In seara zilei. Experimentul “Reo”. Nascut la 27 septembrie 1952. vu352c7178quuc Experimentul complex “Capilar” a urmarit elaborarea unei tehnologii pentru obtinerea. studierea influentei factorilor zborului cosmic asupra interactiunii analizatorilor si legitatilor evolutiei bolii miscarii in zborul cosmic. . Experimentul “Astro” si-a propus sa studieze si sa identifice noi forme de existenta a materiei nucleare. . Programul zborului navei <<Soiuz 40>> prevedea cuplarea cu complexul stiintific orbital << Saliut 6>> si <<Soiuz 40>> . De mic i-a placut sa mestereasca. pe cosmodromul Baikonur. si Dumitru Prunariu. ora 20 si 17 minute – scria un ziar national – in Uniunea Sovietica a fost lansata nava cosmica <<Soiuz 40>>. Dictatul de la Viena a obligat Facultatea de Stiinte si. si locotenentul major inginer Dumitru Prunariu. cu echipaj comun : comandantul navei Leonid Popov. La 14 ani. Era in anul 1970 cand. propus de specialistii romani si realizat in colaborare cu oamenii de stiinta sovietici. Gagarin” . cel care in anul 1980 realizase recordul de durata in spatiul cosmic de 185 de zile. ca Aurel Vlaicu. Cosmonautii au efectuat experimente si experiente fizico-tehnice. de monocristale cu profil determinat . La varsta de 17 ani. Dupa ce a obtinut consintamantul sotiei si parintilor. Experimentul “Biodoza” a dus la o mai aprofundata cunoastere a campului de radiatii cosmice si in spatial circumterestru. cu ocazia unei explozitii de aeronave.

echipajul comun romano-sovietic s-a reintors cu bine pe Pamant.56 (ora Bucurestiului). ora 16. ridica pe o treapta noua traditiile aviatiei romane. Aparatul de coborare al navei “Soiuz 40” a aterizat in zona stabilita. din stepta Kazahstanului. dupa incheierea programului de cercetari si experimentari la bordul complexului orbital “Saliut 6” – “Soiuz T4” – “Soiuz 40”. realizarile oamenilor nostri de stiinta.Vineri. participarea unui ofiter roman la zborul in cosmos. care au aud o contributie de seama in acest domeniu. . 22 mai. la 225 de kilometric sud-est de orasul sovietic Djezkazgan. inclusive cu reactie. numarandu-se printre primii care au initiat zborul cu avioane. Intr-adevar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful