Cristofor Columb Afost un mare explorator si navigator genovez ale carui calatorii transatlantice au deschis drumul spre explorarea

si colonizarea celor doua Americi. Si-a inceput cariera de marinar in marina comerciala portugheza. In 1492, a obtinut finantarea monarhilor spanioli Ferdinand al V-lea si Isabela I pentru incercarea de a ajunge in Asia navigand spre V, traversand ceea ce se credea a fi doar mare fara uscat. In prima calatorie, inceputa in august 1492, a plecat pe mare cu trei nave ale sale- Santa Maria, Nina si Pinta. A ancorat in Bahamas,pe 12 octombrie. A navigat de-a lungul coastei da N a Hispaniolei si s-a intors in Spania in 1493. A mai facut o calatorie cu cel putin 17 nave, fondand “La Isabela”, primul oras european din Lumea Noua (situat in Republica Dominicana moderna). Aceasta calatorie a marcat inceputurile eforturilor depuse de Spania pentru a promova evanghelizarea crestina. In cea de-a treia calatorie(1498-1500), a ajuns in America de Sud si in delta fluviului Orinoco. Acuzatiile privind proasta sa administrare au facut sa fie adus inapoi in Spania in lanturi. In a patra calatorie (1502-1504), s-a intors in America de Sud si a navigat de-a lungul coastelor Hondurasului si ale statului Panama de astazi. Nu a putut sa-si indeplineasca visurile de a deveni nobil si de a face avere. Caracterul si realizarile lui au fost deseori contestate dar istoricii sunt de acord cu ideea ca a fost un navigator stralucit si indraznet.

Neil Armstrong Nascut la 05.08.1930,Wapakoneta, Ohio, S.U.A . A fost un astronaut american. A devenit pilot la varsta de 16 ani, a studiat ingineria aeronautica si i-au fost acordate trei Medalii ale Aerului in timpul razboiului din Coreea. In 1955, a devenit pilot de incercare pentru Organizatia care a precedat NASA. S-a inrolat in programul spatial in 1962, facand parte din a doua echipa de astronauti. In 1966, in cantitate de comandant al navei GEMINI 8, a reusit impreuna cu David Scott prima manevra de cuplare in cosmos a unei rachete Agena fara echipaj uman. Pe 20 iulie 1969, facand parte din misiunea APOLLO 11, a devenit primul om care a pasit vreodata pe Luna, rostind celebrele cuvinte:” THAT’ S ONE SMALL STEP FOR [A] MAN, ONE GIGANT LEAP FOR MANKID”( Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire ).

Nicolae Milescu Spatarul

îl urmează pe Gheorghe Ghica în Ţara Românească (acesta venind la domnie ca urmaş al lui Mihnea al-II-lea. în Moldova. După unele mărturisiri reiese că în acest an a fost pedepsit. "Carte cu multe întrebări. Nicolae Milescu este una din personalităţile de seamă ale secolului al XVII-lea. În 1659. originar din Peloponez. turcă şi neogreacă. În 1655 îl însoţeşte pe Gheorghe Ştefan în Ţara Românească. Gheorghe Ghica. în trecere pe la Mănăstirea Neamţ. 1708) Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin şi cu Dosoftei. istoric. slavonă. noul domn moldovean. se pare. 1636. în care afirmă originea latină a creştinismului la noi şi latinitatea limbii române. cunoscut şi ca Nicolae Milescu Spătarul (n. elenă. învăţând limbile: latină. de circulaţie mondială. scriitor. teolog. la 20 noiembrie. traduce din "elineşte" folosind. pentru multe treburi ale credinţei noastre". ca fiu al unui boier Gavril. foarte de folos. descoperind.Nicolae Milescu.A studiat istoria. În 1660 Nicolae Milescu trece în Moldova unde domnea Ştefăniţă Lupu. îi acordă rangul de spătar. etnograf. teologia şi filosofia la Şcoala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiţi ca Gabriel Vlasios şi Ion Cariofilis. cărturar. Această dată îl găseşte pe . La 10 ianuarie 1661 termină de tradus din greceşte Catehismul ortodox al patriarhului Afanasie al Alexandriei. diplomat. importante documente legate de domnia lui Alexandru cel Bun. filolog. la Micleşti. şi vechi versuri slavone. cu tăierea nasului. pentru uneltire împotriva domniei. În acelaşi an. judetul Vaslui. ianuarie.d. memorialist mai ales. În 1664. La 17 ani îl găsim grămătic la curtea domnitorului Gheorghe Ştefan. "Vechiul Testament" şi scrierea filosofică "Despre singurul ţiitoru gând" (Tratatul despre raţiunea dominantă) în 1671. După propria-i mărturisire s-a născut în 1636 la moşia Micleşti lângă Vaslui. geograf. aflat la Constantinipol.) Aici este numit mare spătar.

armele. ci şi a lumii ştiinţifice europene. face măsurători topografice. Privirea lui iscoditoare a prins şi viaţa specific omenească pe care o trăiesc popoarele aşa de diferite ca înfăţişare: ocupaţia. superstiţiile. Este primit la curtea ţarului. manifestările religioase. Surse de informare: Ion Neculce: “O sama de cuvinte”. al XVIIIlea. savanţilor şi literaţilor ruşi. Nicolae Milescu scrie din porunca ţarului un "Aritmologhion" în limba slavonă şi o "povestire despre Sibile" (Cartea Sibilelor). Opera lui nu este numai jurnalul plin de peripeţii al unei ambasade trimise în misiune diplomatică în China. Este recomandat ţarului Alexei Mihailovici de Mitropolitul Dosoftei al Ierusalimului ca bun teolog şi poligot. printre popoare şi rase diferite. Călătorind pe drumuri necunoscute. la Departamentul solilor. veşnic trează a acestui moldovean din sec. Nicolae Milescu Spătarul moare . din oraşul Tobolsc până la hotarul Chinei". care au atras atenţia nu numai autorităţilor. În 1672. latină şi română. lăsând posterităţii multiple dovezi ale prodigioasei sale personalităţi.Nicolae Milescu la Constantinopol. literar şi ştiinţific cu trei scrieri de o excepţională însemnătate în cadrul cel mai larg al contactelor dintre Europa şi Asia: "Cartea în care e descrisă călătoria prin Siberia. ca interpret de greacă. curiozitatea. notează aspectul particular al munţilor. ci este în acelaşi timp o carte modernă de explorare ştiinţifică a unor ţinuturi până atunci mai puţin cunoscute europenilor . soldată pe plan diplomatic. De altfel aceste lucrări îl aşează pe Nicolae Milescu între marii etnografi ai lumii şi între pionierii sinologiei. râurilor pe care le străbate. În 1708. vâslind pe râuri pe care nu mai vâslise nici un european până la el. Fernando Magellan . se opreşte asupra configuraţiei solului descris în amănunţime. "Raportul soliei în China" şi "Descrierea Chinei". în vârstă de 72 de ani. Dar faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredinţată în 1675 de ţarul Alexei Mihailovici de a conduce o împortantă solie în China.

El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre vest in insulele Moluce. escadra iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se indrepta prin insulele Canare. astfel incot Magellan a ramas singurul ei conducator. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy Faleiro si s-au prezentat la Sevilla in fata Consiliului pentru Indii si au declarat ca insulele Moluce (principalul izvor al bogatei portugheze) trebuie sa apartina Spaniei. precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi. Intors in patrie. plecand in Spania. care si-au rezervat o mare parte din veniturile presupuse.Luis de Mendo. La staruintele Consiliului pentru India. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110 tone). El a trait intre anii 1480 si 1521. pentru a nu trezi banuiala portughezilor. capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San Antonio (120 tone). Magellan si-a parasit patria. Pe bord se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda. Chiar inainte de plecare. nici geograf. Iernatul si rascoala La 20 septembrie 1519.za.Jian Cartagena. Jignit. dinspre vest. spaniola (in baza impartirii lumii din 1494). deoarece se afla in emisfera apuseana. A fost un nobil portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea Indiei de Est si a peninsulei Malacca. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de oameni.Gaspar de Quesada. Mai tarziu el a luat parte la expeditiile portugheze din Africa de Nord. Falero a renuntat la calatori. unde a fost ranit. spre sud-vest. un izvor foarte important il constituie insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor. care nu avea incredere deplina in portughezul Magellan. iar pe Santiago (75 tone)Juan Serrano. Regele Carol I s-a obligat sa echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei provizii pe doi ani. pe care le tinea Francisco Albo. printre acestia era si tunarul italian Antonio Pigafetta. Indata ce flotila s-a indepartat de insulele Canare. desi de tipuri diferite. Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el la orice schimbare a itinerariului. Neintelegerile dintre Magellan si capitanii spanioli au inceput foarte curand. si anume prin Marea de Sud. dar a fost refuzat. in timpul trecerii peste ocean. Magellan si Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii care fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb. descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole. catre armurile Braziliei. care a devenit istoricul primei expeditii in jurul lumii. s-a incheiat cu ei o conventie. pe Concepcion (90 tone). Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si corabiile din flotila sa. Magellan a demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare. Deoarece el nu era nici marinar. a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu. dar ca la aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga. Dar portughezul i-a raspuns . Dupa indelungi tocmeli cu consilierii regelui. pe Victoria (85 tone). Descoperirea Patagonii. Proiectul a fost respins. nu s-au ratacit niciodata una de alta.Fernando Magellan Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor.

dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic. ofiterii s-au rasculat din nou. In mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze. iesirea in Marea de Sud era inga departe. la inapoiere negasind escadra la locul ei. din precautie. dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu cruzime. Quesada a fost decapitat. Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se intoarca. El a adus in golf patru din corabiile sale. pe o distanta de peste 4000 km. pana atunci necunoscuta a Americii de Sud. Magellan s-a indreptat spre sud. Mai departe spre sud se intindea un amant necunoscut. La 1 aprilie 1520. pentru a se alatura celorlalte doua corabii. Ei au fost numiti patagonezi iar ta-ra lor Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari). la 21 octombrie 1520. La sfarsitul lunii noiembrie. Ei si-au continuat drumul prin acest golf si au observat o alta stramtoare. El a trimis spre sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o barca. care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. In timpul noptii s-a dezlantuit o furtuna care a durat doua zile. San Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis. Trinidad si Victoria au patruns in canalul de sud-vest si au ramas acolo ancorate patru zile.linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua steagul meu. iar vasul sau. dincolo de paralela de 52 grade latitudine sudica. Inainte de a iesi in larg Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o stramtoare intre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si ca va coti spre rasarit numai in cazul cand nu va gasi stramtoarea pana in dreptul paralelei de 75 grade. La auzul acestei vesti capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap "Deseado"(Capul Dorit. s-au indreptat spre ea si au ajuns intr-un golf destul de larg. descoperind cu acest prilej toate golfurile de pe aceasta coasta. corpul lui Mendoza (care fusese ucis mai inainte) a fost ciopartit. escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud. iar pe la mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. Stramtoarea ce ducea spre apus a fost descoperita dupa trei zile. au ales un nou capitan si s-au intors in Spania. Descoperirea stramtorii Magellan La 18 octombrie escadra a pornit spre sud. "Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea ca au vazut un cap si o mare deschisa. Dar nu au gasit decat corabia Conception. iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele". Pentru a se justifica. cand in emisfera sudica s-a anuntat sosirea iernii. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o stramtoare ingusta. Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan. l-a ancorat la iesirea din golf in ocean. Ceilalti rebeli au fost insa crutati. intre 34 si 52 grade latitudine sudica. Corabiile trimise inainte erau amenintate sa se sfarame de stanci. in dreptul paralelei de 49 grade latitudine sudica. de-a lungul tarmurilor Patagoniei. astazi capul Pilar). Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o statura foarte inalta. Magellan a mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. . In timpul iernii trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva lui Magellan. Totusi. a trimis inainte doua corabii ca sa cerceteze daca nu exista in aceasta directie vreo iesire in largul marii. Magellan a hotarat sa se opreasca pentru iernat in micul golf San Julian. dincolo de care se deschidea un alt golf si mai larg. iar Cartagena si un preot rebel au fost debarcati pe coasta pus-tie. apoi s-au inapoiat.

dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor (Ladrones)" scrie Pigaffeta. in dreptul paralelei de 48 grade latitudine sudica. s-a observat pentru ultima oara pamant (probabil o insula din arhipelagul Chilian ). La 6 martie 1521 au aparut la vest trei insule locuite (din arhipelagul insulelor Mariane). langa iesirea spre Oceanul Pacific din stramtoarea Magellan. unde sunt presarate nenumarate insule mici. Aproape tot echipajul era bolnav de scor-but. desi a avut o vreme minunata si vant prielnic. 19 oameni au murit. Familiei lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului. "Am iesit din stramtoare si am ajuns pe intinderile marii Linistite. mult mai larga decat Oceanul Atlantic. Magellan a mai condus timp de cinci zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergand parca pe fundul unei prapastii intre munti. iar sotia si copilul lui au murit curand in mizerie. dar nici la acest pret nu-i puteai dobandi". in dreptul paralelei de 10 grade latitudine nordica. care se ingusta mult. O inmuiam patru zile in apa de mare. Timp de trei luni si doua zeci de zile am mers fara pic de hrana proaspata. Beam o apa galbena. pe care au gasit doar pasari si copaci". de aceea Magellan a si dat oceanului denumirea de Pacific. Adesea ne hraneam cu rumegus. Este uimitor ca in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua insulite pustii.. dar acestia se transformasera intr-un fel de pulbere amestecata cu viermi . Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic al stramtorii Patagoniei. Oricum s-ar fi calculat distanta parcursa de corabiile lui Magellan din America pana in primele insule mari. Mirosea tare a urina de sobolan. iar efectivul echipajului scazuse mult. Muntii inalti de peste 1000 de metrii si tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii. dupa ce a mai parcurs spre vest 2 000 km. Intr-adevar. Se hraneau cu pesmeti. Magellan a dovedit ca intre America si Asia se afla o uriasa intindere de apa. Magellan a denumit aceste meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc in zilele noastre ). Descoperirea stramtorii dintre Oceanul Atlantic si Marea de Sud si calatoria lui . Mancam de asemenea piele de bou. Traversand Oceanul Pacific escadra lui Magellan a strabatut cel putin 17 000 km. Sobolanii se vindeau cu jumatate de du-cat bucata. Dupa 38 de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul Dorit (azi Capul Pilar).. iar noaptea. Columb a traversat pentru prima oara Oceanul Atlantic intr-o luna si ceva. ea s-a aratat a fi mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe hartile existente la acea vreme. dar la sud se vedeau ziua trambe de fum. La 1 decembrie.dezertorii l-au acuzat pe Magellan de tradare si au fost crezuti. In dimineata zilei de 16 martie 1521. statuta. apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru cate va minute si o mancam. escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est denumite ulterior insulele Filipine. focuri. conducand cele trei corabii ce ii mai ramasesera prin Marea de Sud. Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea strainilor "Sunt saraci. Prima traversare a Oceanului Pacific La 28 noiembrie 1520 Magellan a iesit din stramtoare (care are o lungime de 550 km) in largul oceanului. pe cand lui Magellan i-au trebuit pentru traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni. din care o mare parte in apele Polineziei de sud si Microneziei. Dupa fuga corabiei San Antonio lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase. Din fericire vremea a fost buna tot timpul.

.Unul l-a ranit la piciorul stang cu un pumnal mare . In noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521. Ca protector al noilor crestini Magellan s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. se intelegea cu localnicii in limba sa materna. le aduceau fructe nuci de cocos si vin de palmier. si sclavul sau Enrique. Istoricii din Europa occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipelagului de catre europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de sud-est). asa cum se cuvine unui cavaler glorios .. dar el a continuat sa lupte cu darzenie. Dupa cateva zile escadra a pornit spre sudvest si s-a oprit pe insula Camiguin. Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oameni si cele trei corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari.. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata globului nu este acoperita de uscat. adica in apropierea "Insulelor Mirodeniilor ".. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei. Doi dintre cei invitati au profitat de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. la sfarsitul acestora. ne gasind drumul spre "insulele Mirodeniilor". nucsoara si alte mirodenii. In insula Cebu. daca nu ajunsesera cumva chiar in ele. Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare a organizat o cina in cinstea lor.. ci de ocean si ca exista un ocean Mondial unic. dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de maruntisuri. Trinidad avea nevoie de reparatii serioase si de aceea au hotarat ca. in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand . . caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. originar din Sumatra.. Capitanul s-a prabusit cu fata in jos. malaezul Enrique. adevaratul nostru conducator a pierit. Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare parte din supusii acestuia. ea sa se intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul .. Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni. punand stapanire pe ele. Magellan a observat ca sclavul sau. o multime de bastinasi s-au napustit asupra lui . Drumul spre insulele Moluce Intoarcerea in Spania a corabiilor Victoria si Trinidad Dupa moartea lui Magellan s-au ales noi conducatori ai escadrei. De aceea Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza. In jurnalul de bord al lui Albo si in insemnarile lui Pigafetta apar denumiri de insule necunoscute europenilor. bucuria noastra. Ei au deschis focul asupra portului si au plecat cu vasele in larg. Magellan a denumit arhipelagul "San Lazarus". El se uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam in barci" (Pigafetta)..Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata revolutie in geografie.. au incheiat virtual prima calatorie in jurul lumii din istoria omenirii. La 8 noiembrie 1521 corabiile au ancorat langa piata de mirodenii din insula Tidore. "Recunoscandu-l pe capitan. Moartea lui Magellan Din prudenta Magellan s-a indreptat spre insulita nelocuita Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se odihneasca. el a debarcat cu o parte din marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina cu sageti si sulite. A incercat sa traga spada din teaca. Aici au cumparat importante cantitati de cuisoare. lumina noastra.

spre Golful Panama). Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la bord 54 de oameni. La 20 mai. . S-au confiscat instrumentele de navigatie si jurnalul de bord. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in Spania (in 1526) numai 4 oameni. Aici corabia a fost capturata de portughezi. incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. Guvernul Spaniol a obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a formulat pretentii asupra insulelor Moluce. Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi). iar Victoria sa porneasca spre apus. care au incheiat si ei astfel calatoria in jurul lumii. . unde cea mai mare parte au murit. dar din cauza ca cea mai mare parte din echipaj era bolnav de scorbut. Astfel portughezii au intrat in posesia informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan. spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor portugheze. La 6 septembrie 1522 Victoria a ajuns la gurile fluviului Guadalquivir. Din echipaj s-au intors in patrie 18 oameni. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze Pacificul. In data de 21 decembrie 1521 Victoria a parasit portul plecand spre Spania prin sud. in octombrie 1522. s-a intors in insulele Moluce. spre Capul Bunei Sperante.Pacific. Marinarii au fost inchisi in inchisori. Victoria a-dusese atatea mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig.

De aceea. Lipsit de ura fata de altii. iar Traian. pacurarul fagarasean a vrut sa-si vada inaltat propriul sau popor. Ca si acestia. A calatorit pe jos pana la Roma pentru a-si vedea stramosii eternizati pe columna. Brancoveanu i-au fost icoanele de capatai. Zelul lui in aceasta directie l-a privat . in special. Dragos. sa nu fie o vatra a vrajbiei ci una a bunei intelegeri. el este un personaj in urma caruia a ramas credinta salbatica pentru visurile carturarilor din vremea lui si nemarginita-i evlavie pentru cartea in care vedea numai lumina si mantuire (dupa cum spunea marele nostru istoric Nicolae Iorga. Patriotismul i-a vitalizat energia. a pornit o rascoala.Sa fie oare primul roman care “a intrat” in Europa? Cu siguranta. Franta. ciobanul din Tara Fagarasului. Un neastampar launtric l-a facut sa calatoreasca mult. o rascoala insa nesingeroasa. Germania. drumurile lui au fost innobilate de teluri nationale si culturale. Austria. categoric. Egipt. si a latinitatii romane. pentru romanii din Transilvania amenintati in existenta lor nationala. Decebal. a vrut ca Transilvania. incat numele lui echivaleaza cu un permanent indemn la excursie. Romania Unita si latinitatea au constituit stalpii de bolta ai adevaratului sau crez. Badea Cartan a cinstit nobletea latina a poporului sau si s-a mandrit cu ea. dar de unul singur. romaneasca de cand au aparut romanii pe pamant(“aici cei mai vechi si mai vechi sunt muntii si noi. unul despre care s-a scris. Oricum. Italia. este.) Gheorghe Cartan. el fiind capetenie si simplu insurgent totodata. Badea Cartan a fost un revoltat. A fost o voce a latinitatii in general. Ca si Horea sau Iancu. in desagi pacuraresti. constituie arma lui de revoltat incarcata de o dubla semnificatie: una de natura statistica si cealalta de ordin patriotic. Negru Voda. Trecerea miilor de carti si publicatii cu slova romaneasca peste munti. Mihai Viteazul. Ierusalim si in atatea locuri din tara. al unitatii culturale si teritoriale. Elvetia. Stefan cel Mare. un personaj de legenda. ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. vorba si fapta i-au fost continuu indreptate impotriva celor ce amenintau fiinta nationala a romanilor. A drumetit prin Ungaria. romanii” spunea el).

asculta primele basme. Rasila.uneori de libertate. sa treaca dincolo. 1865 ramane in fruntea familiei caci isi pierde tatal. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu tara nu intelegea de ce romanii au fost nevoiti sa nu stea laolalta si de ce cei din Tara Fagarasului trebuie sa stea inca despartiti de ceilalti. Incepe pentru Gheorghita o viata aspra. Gheorghe Cartan. pasionanta si emotionanta. iar legendele despre semnele lasate de cei vechi pe pamantul Tarii Fagarasului au fost primele lui invataturi de istorie. iar pasiunea lui pentru carte. de pe atunci. Se naste parca din dorinta ciobanului de a strabate inaltimi si orizonturi si din ambitia arzatoare de stiinta de carte. granita care a separat romanii doar politic si adminitrativ pentru ca sufletul si constiinta n-au avut granita. destinata barbatilor. copilul se tocmeste mocan la stana. Se intreba el :”cine a mai vazut granita prin mijlocul tarii? ”. . A fost un autodidact. romanii din Moldova si Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. In fata lui se deschide o imensitate salbatica. De la matusa sa. dar l-a asezat in randurile apostolilor cartii. al doilea copil al familiei Nicolae si Ludovica Cartan. dusa la extrem. In 24 ianuarie 1849. “in tara” si numea vama dintre Transilvania si Muntenia. Cand in 24 ianuarie 1859 copilul implinea 10 ani. “granita draceasca”. Din 2 oct. Ciobanasul visa. o lume noua. in plina vifornita politica iscata de aspiratiile spre libertate si unire ale romanilor din Transilvania. In vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cartan in “tara” prin “Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pamantului romanesc trimisi catre inaltimi: Negoiul si Moldoveanul si aude aici legenda lui Negru Voda. il intercaleaza printre iluministi. In 1860. cu ademeniri si primejdii la tot pasul. o lupta cu adversitatile naturii. se naste in satul Oprea din Tinutul Fagarasului. careia trebuia sa-i patrunda tainele si pe care trebuie sa si-o apropie.

Asa ca. 7 zile in “beciurile Vienei”-arestat si apoi trimis la Pesta. la Bucuresti lua fiinta “Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor” sub presedentia istoricului Urechia. Oile ii sunt “robite” si el atata stie:” trebe sa stau de vorba cu imparatul si gata treaba”-A stat la Viena 2 zile pentru a intra la imparat. acolo unde cerul se uneste cu porumbul verde sau cu graul galben . dar doreste sa faca negot cu carti. Ei concep ”Memoriul studentilor universitari romani privind situatia romanilor din Transilvania si Ungaria”. el spune: “Eu. i-a relevat invatatorului sau. Memorandistii din Cluj sunt intemnitati. Auzind. spre mirarea lui. la 24 ian. despre moartea lui Decebal. Si pleaca voluntar la Rusii de Vede pana in 1881. Se intoarce in tara si se ingrijeste de oi. Cand implinea 42 de ani. I se refuza activitatea cand ii raspunde “solgabiraului” ca va vinde carti romanesti. De iubitii osanditi .In 1867 ii spune mamei sale: “Anul aista am sa plec dincolo”. cioban George Cartan. Aici alaturi de ciobanul Cotiga. nici n-oi manca Pan-de Seghedin n-oi da. se pregatesc de razboi cu turcii. Cartan afla despre dacii cei drepti si viteji. 1891. Si-o face in 22 mai 1867 si ajunge in Baragan unde. ciobanul Cotiga Ion. Intors in Tara Fagarasului afla ca l-au cautat “jandarii”sa-l i-a la oaste. care a avut un larg ecou in Europa. despre imparatul Traian. Si intreaba: “-Cum as face bade Ioane sa invat si eu a ceti? -Ai sa inveti daca vei voi -D-apai cum pacate sa nu voiesc?” Cartan. atunci cand. a raspuns ca “ai nostri de dincolo”. o minte capabila sa retina multe informatii. elevul. Aceleasi simtaminte il faceau si pe Cartan sa caute cai noi prin care sa circule slova romaneasca printre despicaturile muntilor Fagaras si Bucegi. Dupa cativa ani a ajuns sa citeasca si sa scrie destul de bine. Nici n-oi bea. campul se termina departe.

La picioarele ei ii multumeste Domnului pentru reusita si-i cere realizarea Unirii. La picioarele statuii este gasit de Ion Grama ce-l slujea pe Alexandrescu Urechia. Si pleaca.Ce-s in temnite zvarliti. dor Pe fetele tuturor” Fiindca cere din nou autorizatie pentru a difuza carti romanesti este arestat in 1895. si recitind “Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. il duce la liga culturala unde cunoaste personalitati carora le cere carti pentru romanii din Transilvania si ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii.” Face drumuri la Vat-(langa Budapesta) unde este inchis Ion Slavici si la Seghedin unde erau inchisi Memorandistii si se plange: “La gradina-n Seghedin Plang florile de iasomin De rasuna ulita Si tremura temnita. jale. cumparata la Viena. Balcescu. Printre cei care au calcat caldaramul Bucurestiului in cautarea unei orientari de ovatie si activitate a fost si Gheorghe Cartan. Vrea sa vada statuia. indiferent de locurile in care traiau. . Revine de multe ori ca sol al Transilvaniei la Bucuresti si ca militant al Ligii culturale pe pamantul Transilvaniei-trecand prin “vama cucului” ziare si carti romanesti. Un numar impresionant de personalitati din tarile neolatine sunt atrase de ideea unitatii culturale a romanilor si astfel Bucurestiul devine capitala tuturor romanilor. il plimba prin muzeele Bucurestiului. In Bucuresti nu-l abate nimic din drum. doreste sa vada statuia marelui voievod . Ecoul procesului Memorandumului a fost imens in tarile Europei. Domnul profesor il gazduieste. Citind in 1895 Cronica lui Sincai. De la Seghedin la Vat Numai drumuri de la frati Numai lacrimi.

Povestea pe care Badea Cartan( cum il numise istoricul Urechia) o citea si o recitea este aceea relatata de Titus Liviu despre intemeierea Romei si-i spune lui Urechia ca “e musai sa merg la Roma” Isi pregateste straita si langa pita. 1896 . Dimineata. Alpii Sloveni. Apostol al cartii si al unitatii neamului. “. maica Roma”. ruinele Coliseului. Marea Roma i-a intarit constiinta . Ziarele anuntau evenimentul zilei: “Un dac a coborat de pe Columna” -iar Duiliu Zamfirescu. a asezat separat o legaturica cu grau si pamant din Cartisoara. singurele ofrande care puteau sa exprime sentimentele de bunatate si de recunostinta pe care acest urmas al maretiei latine si al statorniciei dacilor le depune ingenunchind la baza Columnei unui neam. in mormantul de la Sinaia.No ca asta este! A ingenuncheat la baza ei prosternandu-se la izvoarele istoriei unui neam. secretarul reprezentantei noastre la Roma i-a facut cunoscut orasul si l-a introdus la mari personalitati ale vremii. slana. Restul zilelor vietii sale le consacra raspandirii slovei romanesti pentru romanii din Transilvania pana in 7 august 1911 cand se stinge nu un opait ci o torta. om politic. ghidat de un ac magnetic interior. Forul Roman si… deodata: Columna. vizitatorii au vazut un dac viu coborand de pe monument. Genova. bazilica Maxentiu si Palatinul. devenise fara sa-si dea seama. doarme visand intregirea neamului cel care a fost cunoscut in legenda si in realitate cu numele de “Badea Cartan” Calatorind pe jos pana la Roma ca sa-si vada stramosii eternizati pe Columna. Budapesta. sare si branza. a trecut pe langa Terme Forum. si dupa 45 de zile de drumetie a ajuns la marginea orasului etern l-a salutat cu: “Bine te-am gasit. Livorna. A pus la picioarele Columnei pamant din pamantul tarii si grau. Intors in tara. Pleaca la drum in 3 ian. Apenini. A patruns in Roma prin Via Compana si. Pisa. a trecut prin Timisoara. Tirol(Austria). S-a invelit in cojoc si a adormit.

al doilea om care a pus piciorul pe Luna (20 iulie 1969). Iuri Gagarin a murit in 1968 intr-un accident de avion. fiind. Astronauti Iuri Alexeievich Gagarin S-a nascut pe 9 martie 1934. cu care a facut 14 minute pana la iesirea din atmosfera Terrei. realizand totodata si primul inconjur complet al planetei. care a realizat cea dintai cuplare a doua vehicule spatiale (16-17 martie 1966). drumetia lui a fost inobilata de teluri nationale si culturale ceea ce l-a impus ca un propagandist al cartii. dupa Neil Armstrong. cosmonautul a fost nevoit sa se parasuteze din capsula decuplata de racheta. Neil Armstrong Alden A devenit pe 20 iunie 1969 primul om care a pasit pe luna. Patriotismul i-a vitalizat energia. cu care a efectuat 59 de turatii in jurul Pamantului si mai multe iesiri in spatiu. La varsta de 21 de ani se inroleaza in aviatia sovietica. al unitatii culturale si teritoriale. in timpul unor pregatiri pentru o viitoare misiune spatiala. Prima sa lansare in spatiu a avut loc pe data de 12 aprilie 1961. iar in 1959 incepe pregatirea pentru a deveni cosmonaut. la Moscova. A pilotat modulul lunar al navei Apollo 11. urmat la cateva minute de Edwin Aldrin. cand a urcat la bordul rachetei Vostok 1. A comandat nava cosmica Gemini 8. ajungand pe un camp din Siberia. Edwin Aldrin A fost copilotul navei cosmice Gemini 12 (1966). La intoarcere. A fost primul om care a zburat in spatiul extraterestru.apartenentei latine. in cadrul misiunii navei cosmice Apolo 11. durata acestui zbor fiind de 1 ora si 48 de minute. Michael Collins .

Racovita a renuntat la studiile sale legate de oceanografie si s-a devotat in intregime studiilor sale biologice privind universul subteran. in Vaslui. in casa parinteasca de acolo. Cei douazeci de ani petrecuti de Racovita in Cluj. Biologia nu cunoscuse niciodata pana atunci o atat de puternica concetrare de forte ca acea initiata de Racovita cu scopul de a-si atinge obiectivul: intelegerea istoriei naturale a mediului subteran. Dupa absolvire. Henri de Lacaze-Duthiers. el a demarat un program international de cercetare numit "Biospeologica" (cu scop initial de a colecta si documenta monstre din fauna pesterilor). care stia cum sa insufle elevilor sai pasiunea pentru cunoasterea naturii. Si-a petrecut copilaria la Soranesti. La aceasi data. intorcandu-se in patria sa si fondand in capitala Transilvaniei primul Institut Speologic din lume. pentru prima oara in istorie. pe suprafata astrului. o alta creatie a eruditului om de stiinta. care este considerata a fi certificatul de nastere al biospeologiei (biologia pesterilor) ca stiinta independenta. in 1891. Ca o recunoastere a meritelor sale stiintifice el a fost ales sa participe. Rezultatele programului sau biospeologic sunt exceptionale: 1200 de pesteri explorate in Europa si Africa O colectie incluzand 50. Emil Racovita a fost numit director asistent al laboratorului de oceanologie "Arago" din Banyuls-sur-Mer. in anul 1896 o diploma de doctorand. dar din vocatia pe care o avea a rezultat absolvirea Facultatii de Stiinte din Sorbonne. cum Henri de Lacaze-Duthiers se hotarase sa-si gaseasca o persoana care sa-i urmeze in activitate. care l-a facut cunoscut printre oamenii de stiinta europeni. Curand dupa intoarcerea sa. rector al universitatii di n Cluj (1929-1930). a urmat universitatea de drept din Paris. la bordul vasului Belgica. unde a studiat zoologia cu un profesor excelent. pe care o vizitase in August 1904. la expeditia Belgiei in Antarctica (1897-1899). In 1907 el a publicat "Essai sur les problemes biospeologiques". pana la inceperea razboiului. Si-a dus la bun sfarsit misiunea intr-un mod exceptional. a coborat. Urmand descoperirii unei noi specii de crustacei de pestera in faimoasa Cueva del Drach pe insula Mojorca. El a fost senator (reprezentand Universitatea din Cluj) intre 1922 si 1926. in calitate de biolog. care fusese fondat cu douazeci de ani in urma de profesorul sau.A fost copilotul navei cosmice Gemini 10 (1966) si pilotul modulului de comanda al navei cosmice Apollo 11 (1969). Aceasta activitate care era initial desfasurata doar de el a luat un caracter oficial in 1920 cand Racovita s-a oferit sa faca parte din organizatia universitatii Romane din Cluj. EMIL RACOVITA Emil Racovita s-a nascut la Iasi pe data de 15 Noiembrie 1868. El este cunoscut ca fiind unul dintre initiatorii cercetarilor etnologice. Pe data de 1 Noiembrie 1900. care a ramas pe orbita Lunii in timp ce echipajul. Urmand dorinta tatalui sau. presedinte al Academiei Romane de . intorcandu-se cu o colectie de 1600 de specimene botanice si zoologice. au fost caracterizati de o diversificare extraordinara a activitatilor si functiilor sale. iar dupa aceea a continuat la liceul "Institutele Unite". a publicat o lucrare cuprinzatoare despre cetacei. Si-a facut studiile primare in Iasi sub indrumarea profesorului si scriitorului Ion Creanga. el a obtinut.000 de animale de pestera 66 tratate publicate despre fauna subterana totalizand 6000 de pagini. format din Neil Armstrong si Edwin Aldrin. unde a invatat bazele stiintelor naturale de la Grigore Cobalcescu. In 1901 Racovita devine director al revistei "Arhive de Zoologie experimentala si generala". expeditie condusa de Adrien Gerlache.

Prin acest remarcabil eveniment cosmic. in spatial cosmic. La varsta de 17 ani. bio-medicale si tehnologice. care vor putea fi utilizate in etapele urmatoare in scopul elaborarii unor tehnologii de mare eficienta. Experimentul “Astro” si-a propus sa studieze si sa identifice noi forme de existenta a materiei nucleare. Henri Coanda –intra in randul tarilor participante direct la exploatarea spatiului extraterestru. Prunariu a dobandit premiul republican la Concursul de creatii tehnice “Minitehnicus” . A lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de constructii aeronautice din Brasov si apoi a absolvit cursurile scolii militare de aviatie. savantul roman. la inceput mai mare. Brasov. unde si-au desfasurat activitatea timp de sapte zile. cat si in timpul indeplinirii diferitelor tipuri de activitati la bordul statiei orbitale. respectiv. dar opera sa continua sa traiasca pentru eternitate. si aceasta ca urmare a puternicului sau caracter ce nu va fi uitat. ora 20 si 17 minute – scria un ziar national – in Uniunea Sovietica a fost lansata nava cosmica <<Soiuz 40>>. atat in conditii de repaus.prin folosirea efectului de capilaritate in conditii de imponderabilitate.. studierea influentei factorilor zborului cosmic asupra interactiunii analizatorilor si legitatilor evolutiei bolii miscarii in zborul cosmic.<<Soiuz T 4>> In jurul orei 1 noaptea. Ziua startului pentru marea calatorie cosmica a fost fixata la 14 mai 1981.Stiinte (1926-1929). Dumitru Dorin Prunariu s-a nascut la poalele Timpei. elev in ultimile clase ale unui liceu din Brasov. <<Soiuz 40>> . Nascut la 27 septembrie 1952. cel care in anul 1980 realizase recordul de durata in spatiul cosmic de 185 de zile. . propus de specialistii romani si realizat in colaborare cu oamenii de stiinta sovietici. s-a adresat adolescentului Dumitru Prunariu. de la 21 martie 1981. care se aflau pe o orbita circumterestra. a fost destinat investigarii modificarilor circulatiei sanguine cerebrale. Gagarin” . centrale si periferice.care a dat aeronauticii mondiale nume de prima marime. si locotenentul major inginer Dumitru Prunariu. echipajul comun romano-sovietic a indeplinit integral programul planificat de cercetari si experimente. Dupa ce a obtinut consintamantul sotiei si parintilor. In cursul efectuarii experimentului “Imunitatea” s-a studiat influenta conditiilor zborului spatial asupra unor substante biologic active.500 km. . devenind inginer constructor de aeronave. ca Aurel Vlaicu. apoi tot mai mic. Pe durata a patru ani lungi. la bordul complexului orbital <<Saliut 6>> . sa construiasca aeromodele si mici rachete. Omul a disparut. In timpul zborului de sapte zile. Traian Vuia. dupa realizarea cuplarii. care au cuprins o gama larga de domenii. in vederea zborului spatial. dar era prea tarziu: pe data 17 noiembrie 1947.Racheta s-a indreptat in noaptea siderala ca un punct luminos. racheta a tasnit dezinvolt.A. cu echipaj comun : comandantul navei Leonid Popov. Programul zborului navei <<Soiuz 40>> prevedea cuplarea cu complexul stiintific orbital << Saliut 6>> si <<Soiuz 40>> . Punctul culminant al carierei sale stiintifice era elaborarea unei teorii evolutioniste originale. spunandu-i: “ E frumos sa visezi. Emil Racovita a facut mari eforturi pentru a reorganiza institutul. s-a efectuat cu succes cuplarea cu complexul stiintific orbital <<Saliut 6>> . In august 1940. Institutul de Speologie sa se refugieze in Timisoara. Era in anul 1970 cand. departandu-se cu mare viteza de Terra. marele cercetator a trecut in nefiinta. cosmonaut cercetator. Cosmonautii Popov si Prunariu au efectuat la bordul complexului o serie de cercetari si experimente impreuna cu cosmonautii Kovalionok si Savininih. cu calmul si blandetea caracteristica. director al Institutului Speologic (1920-1947) si membru al diverselor organizatii stiintifice. Dupa absolvirea liceului. Experimentele “Pneumatic” si “Guler” au permis obtinerea de date ce caracterizeaza reactia organismului cosmonautului in perioada de adaptare acuta la imponderabilitate si. Cosmonautii au efectuat experimente si experiente fizico-tehnice. locotenentul major inginer Dumitru Prunariu a inceput pregatirile si testele medicale. <<Soiuz T4>> . Romania.. sub actiunea mediului cosmic. pilot cosmonaut. a urmat cursurile Facultatii de constructii Aerospatiale din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. Scapata din chingi. Dumitru Dorin Prunariu . unde i s-a acordat gradul de locotenent major. cu ocazia unei explozitii de aeronave. in pofida celor 300 de tone ale sale. care influenteaza protectia anti-virus si imunitatea anti-virus a cosmosului. De mic i-a placut sa mestereasca. de langa Moscova. de monocristale cu profil determinat . La 14 ani. vu352c7178quuc Experimentul complex “Capilar” a urmarit elaborarea unei tehnologii pentru obtinerea. impreuna cu aceasta. destinat studierii modificarilor ce au loc in timpul zborrului cosmic la nivelul aparatului cardiovascular. si Dumitru Prunariu. echipati pentru zbor: colonelul sovietic Leonid Popov. Dupa ce nava cosmica cu echipajul mixt romano-sovietic a strabatut distanta de 10. Contributiile sale la studiul crustaceelor izopode precum si campaniile sale pentru protejarea mediului inconjurator aunt remarcabile. cei doi cosmonauti de pe <<Soiuz 40>> au intrat in complexul stiintific orbital. Printre experimentele cu caracter bio-medical se cuvine a fi mentionat “Miocard”. care se produc in diferite etape ale misiunii spatiale. Experimentul “Nanobalanta” a constat din obtinerea de informatii privind stabilirea straturilor protectoare subtiri de bioxid de siliciu. Experimentul “Biodoza” a dus la o mai aprofundata cunoastere a campului de radiatii cosmice si in spatial circumterestru. Henri Coanda. un autobuz special a adus pe cei doi cosmonauti. Experimentul “Reo”. dar si avariatiei acestui camp in timp si in spatiu. Dictatul de la Viena a obligat Facultatea de Stiinte si.roman in spatiu PRIMUL “ICAR” ROMAN IN COSMOS La 14 mai 1981. activitata stiintifica a fost inghetata. pe cosmodromul Baikonur. 17352cvk78quc8z Cele mai grele si lungi antrenamente au fost cele de la Centrul de pregatire a cosmonautilor “I. a avut prilejul sa-l cunoasca pe marele savant roman si constructor de avioane. Imediat dupa intoarcerea sa la Cluj. dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit”. In seara zilei.

din stepta Kazahstanului. realizarile oamenilor nostri de stiinta. ora 16. participarea unui ofiter roman la zborul in cosmos. inclusive cu reactie. numarandu-se printre primii care au initiat zborul cu avioane. ridica pe o treapta noua traditiile aviatiei romane. . 22 mai.Vineri. care au aud o contributie de seama in acest domeniu.56 (ora Bucurestiului). Aparatul de coborare al navei “Soiuz 40” a aterizat in zona stabilita. dupa incheierea programului de cercetari si experimentari la bordul complexului orbital “Saliut 6” – “Soiuz T4” – “Soiuz 40”. Intr-adevar. echipajul comun romano-sovietic s-a reintors cu bine pe Pamant. la 225 de kilometric sud-est de orasul sovietic Djezkazgan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful