Testu 1 Delincventa juvenila are o oregine latina ,,delicua''si inseamna a gressi sau a scapa din vedere neintentionat,,juvenis''-adolescenta.

Tineretea este acea perioada de viata intre copilarie si maturitate(copilarie de la nastere pina la 12 ,predolescenta de la 1215,adolescenta 15-18).Delincvente:1(fenomen social care consta in savirsirea de delicte)2.(totalit.delictelor savirsite la un moment anumit,intr-un anumit mediu sau de persoane cu aceiasi virsta).devinata sunt toate incalcarile regulilor scrise si nescrise adica acele etice.sunt deviante morale-abateri de la n.morale,functionaleincalcarea regulilor scolare.alienatilor metal sau fizic,penala-incalcarea n.p.,si a minorilor cu tulburari de comportament-raspundere cu caracter educativ.Predelincventa-ansamblu de act de conduita devianta ale tinerilor care fara a avea efect nociv pot determina in anumite conditii comiterea unor acte antisociale.delincventa juvenila totalitatea incalcarilor legale precum si m0rale la un moment dat intr-un anumit mediu sau teritoriu de catre minori adica a persoanelor care nu au atins virsta de 18 ani si nu au dobindit nca capacitatea deplina de exercitiu.conceptul de delincventa juvenila apare ca sinonim si in alte limbi cum ar fi:italiana,germana,franceza cu notiunea de criminalitate juvenila(criminalita juvenile).criminalitatea in general include totalitatea faptelor antisociale comise de fiinte umane,pe cind criminalitatea minorilor este totalitatea e inf savirsite pe un anmit teritoriu intr-o anumita perioada de timp savirsita de catre minori.Intre delincvenat juvenila si criminalitatea minorilor ar trebue sa le diferentiem deoarece criminalitatea minorilor exprima totalitatea infra comise de minori cind ating virsta de raspund P virsta generala 16 14 Art 21 in schimb prin D J avem in vedere nu doar infra comise de minorici toate incalcarile legale adica incalcarea normelor legale si morale a celor fiinte persoane care le comit pina la implinirea virstei de 18 ani. Particularitati D J caracteru a ceea ce este particular trasatura caracteristica, o nota distinctiva prin care o fiinta un lucru fenomen se deosebeste de altul 1.Particularitate este ca are caracter social de masa o anumita fregventa ce se dezvolta in societate ce poate fi infatisata in cifre ceea ce ajuta la utilizarea masurilor prognozelor de prevenire si combatere D J in intreaga societate. 2.Prejudiciabil periculozitatea sociala ca o are acest fenomen contra societatii 3.Caracterul variabil al D J (varietatea incalcarilor de lege asa cum nu exista doi oameni identici tot asa nu sunt incalcari de actiuni ilicite identice) 4.Caracterul istorico evolutiv exprima structura si dinamica diferita de la tara la tara isotita de intreaga istorie a societatii 5.Caracterul conditional al D J adica toate incalcarile de lege sunt favorizate de anumiti factori si aceasta urmareste descoperirea si combaterea acestora. Scopul D J este apararea impotriva incalcarilor de lege comise de minori precum si prevenirea comiterii unor fapte interzise de L P introducerea de norme juridice care au o functie de preventie generala si speciala vine a fi un scop primondial pentru D J.Scopul de prevenire a comiterii a unor fapte interzise de legislatia in vigoare se realizeaza dupa parerea mea prin doua directii in primul rind are loc prevenirea generala care se refera la toti minorii in abtinerea din partea lor de a savirsi delicte si in al doile rind prevenirea speciala care se refera doar la minorii care au incalcat prevederile legislatiei si de obicei se realizeaza prin aplicarea masurilor de contringere impotriva unor astfel de persoane.Deci pe linga aceste scopuri D J are si functii functia descriptiva (consta in studierea si consemnarea datelor privind

volumul criminalitatii minorilor fie intr o tara intr o anumita perioada de timp sau chear globala).Functia explicativa este menirea de a favoriza cunoasterea reala a fenomenului criminalitatii minorului adica cauzele,factorii conditii comiterii lor chear si etilogia crimelor.Functia predictiva se realizeaza in directia anticiparii unor modificari cantitative si calitative ale fenomenului infractional in rindurile minorilor si are ca scop de a elabora si realiza masuri de prevenire si combatere a acestuia.Functia profilactica se realizeaza prin elaborarea stiintifica a unui sistem eficient de prevenire si combatere a criminalitatii minorului pe baza sintetizarii cunostintelor teoretice in acest domeniu precum si referitoare la minori ca victima a infra. 2.Minor victima a infra. Victima este individu care se inscrie intr o demensiune personal, sociala si politica.Victima a infra din punc de vedere lingvistic al cuvintului are mai multe semnificatii 1.Persoana care sufera chinuri fizice sau morale din partea unei persoane unui grup, societate 2.persoana care sufera urmarile unor intimplari nenorocite, boala, accident, catastrofa 3.persoana care se jerfeste personal.Victima persoana umana care sufera direct sau indirec consecintele fizice materiale, morale ale unei actiuni, inactiuni criminale.Trebue deslusita diferenta dintre victimologie si victimitate.Victimologia reprezinta stiinta despre personalitate si comportamentu victimei raportata lla conceperea realizarea si consecintele directe ale actului infractional asupra victimei.Iar victimitatea este ansamblu insusirilor trasaturilor capacitatilor care predispun persoana de a deveni victima (vulnerabilitatea victimei factori personali virsta sexul si factori situationali diferite situatii.Conform rezolutiunii ONU o persoana poate fi considerata victima indiferent daca autorul infracti a fost sau nu identificat si aceste trebue sa primeasca asistenta medicala, materiala si sociala.Minorii fac parte din categoria persoanelor cu victimitaea sporita gratie urmatoarelor 1.capacitate redusa de intelegere si privizibilitatii capacitatii reduse de descernamint si marea sinceritate minorii nu incearca sa se apere de agresori iar psihicu lor ramine traumat dupa infract copilul de cele mai dese ori se obisnueste cu agresiunea fizica (batai aplicate cu dragoste de catre parinti). Victimile minore abuzurilor fizici si emotionale in cadru infra familial sint apatice stapinite de frica cu o mare instabilitate emotionala cu o ura fata de adulti.Conform legislatiei nationale adica C.P.P. Art 58 59 da explicatie atit notiunea de victima cit si parte vatamata.Victima orice persoana fizica juridica careea prin infract i sa adus daune fizice morale sau materiale partea vatamata este considerata persoana fizica careea i sa cauzat prin infra un prejudiciu de caracter moral, fizic sau material recunoscut in acesta calitate conform legii cu acordu victimei.Pentru analiza profunda minorului victima a infract definitia de victimizare ceea ce inseamna procesu de transformare a unei persoane concrete in victima a unei infract si nivelu victimizarii poate fi calculat R v=V/P*E tinem sa mentionam ca comportamentu victimei minore poate fi divers:pozitiv (26,5%,victima opune rezistenta activa agresorului)neutra(29,4%victima nu contribue nici la comiterea inf si nici la contracararea ei negativa(33,4%victima insasi incalca intr o oarecare mod normele morale si juridice).

Pe parcursu evolutiei doctrina a elaborat variate clasificari ale victimilor dupa Mendelsohn face o clasificare dupa criteriu independenta de raportu dintre victima si delicvent cum ar fi 1.victima ale accidentului de munca 2.victima ale accidentelor de circulatie 3.victima ale nazistilor 4.genicidu 5.copii care au fost victime ale familiilor.Dupa Von Henting exista 1.criminalu victima 2.victima lenta (speciale si generale) 3.relatia specifica victima criminal (psihopatologice pure, relatii de compatibilitate psihologica reciproca, relatii familiale) Dupa gradul de implicare si responsabilitate a victimelor Sheley identifica 1.infractor activ victima pasiva 2.infractoractiv victima semiactiva 3.infractor activ victima activa 4.infractor semipasiv victima activa 5.infractor pasiv victima activa Dupa criteriu categorii infra A.Carmen 1.copii diparuti 2.c maltratati fizic si sexual 3.persoane in virsta 4.femei maltratate 5.victimile actului sexual 6.victimele ale accidentelor cu soferi in stare de ebrietate Dupa criteriu gradului de responsabilitate a victemelor in comiterea infra Stefan Safer 1.victime care anterior crimei nu au avut nici o legatura cu faptasu 2.victime provocatoare 3.victime care precipita declansarea trecerii la actiune 4.victime slabe fiziologice biologice care nu pot opune rezistenta infra 5.victime slabe sub aspect social 6.victime autovictimizante 7.victime politice. Dupa gradu de vinovatie a victimei 1.victime absolut nevinovate 2.victima avind o vinovatie redusa 3.la fel de vinovate ca infract 4. mai vinovate decit infract 5.absolut vinovate 6.victima simulant. Testu personalitatea delicventului Prin personalitate se intelege ceea ce caract o per si o deosebeste de alta prin caractere proprii originalitate individualitate.Din punc de vedere al criminologiei per delincventului minor se subintelege totali cauzelor savir infra. Deci prin notiunea de pre delicv minor intelegem totalitatea trasat ale specifice ale individului cit si totalitatea factorilor atit interni cit si externi si coordonatele bio psiho sociale dar si influenta altor conditii sociale care determina per sa savirseasca diverse fapte pjudi.Deci multi autori considera aparitia identitatii de sine momentul in care copilul se recunoaste in oglinda notiunea de per nu trebue confundata cu cea de individ deoarece personalitatea presupune aspectu social intrisec (homo sapiens,homo faber).Conceptul de per a individului este centrat pe faptu identitatii de sine si poseda trei particularitati ce il caracterizeaza 1.globaliatea (identificarea printre altii fiecare om fiind un exemplu unic) 2.coerenta (sunt anumite organizari si interdependente intre toate componentele ce compun personali elemente interdependente) 3.stabilitatea temporala (sa pastreze pe o anumita perioada unitatea componentelor la influenta factorilor externi sa ramina el insusi) alti autori sustin alte patru curente ale peronali (curentu tipologic,curentu psiho analitic,curentu factorial,curentu culturalist).Conceptu de personalitate poate fi privit sun doua aspecte static personalitatea constitue suma calitatilor per si sinteza acetuia si dinamic per este facultatea de a se comporta intr o maniera sau alta.Procesu constituirii a per incepe din primele zile ale copilarii urminduse pe toata viata evoluin uniform si continu.Printre relatiile sociale favorizante in formarea potentialului delincvent minor sunt conflictele fregvente cu parintii,cu invatatorii, neacceptarea pozitiei adultului. Coordonatele bio psiho sociale 1.Coordonata biologica a.virsta (coordonate morfologice care pun in evidenta

dezvoltarea fizica psihica si ce etapa este a societatii)perioadele de virsta au cel putin patru aspecte cronologic,biologic,psihologic si socialogic.Urmatoarea periodizare preadolescenta 12 15 adolescenta 15 18 postadolescenta 18 22 virsta tineretei 22 35 adultii 35 65 batrinete 65. b.Sexul ansamblu trasaturilor morfologice psihologice pe care indivizii se disting intre barbati si femei coordonatele psihologice a.temperamentu constitue ansamblu particularitatii psihice determinate si conditionate de tipul de activitate nervoasa superioara individului.Hipocrate clasifica in aer,pamint,foc si apa dar Pavlov face o clasificare coleric (puternic lider dar nepasator) sanguinicul (voios,optimist dar obraznic) melancolicul (analist, ambil dar fricos pesimist) flegmaticul (linistit pasnic dar absent) b.aptitudinile categoria de insusiri a individului care faciliteaza realizarea unor actiuni fizice sau intelectuale c.caracterul este totalitatea insusirilor psihice si morale ale individului manifestate in actiuni ale sale pozitia sa fata de sine si de altii... Trasaturile caracterului negativ este vanitatea,gelozia,zgircenia si ura factor psihic important in etilogia crimei este capacitatea minorului de a judeca inteligenta.Dimensiunile inteligentei 1.profunzime (memorizarea,evaluarea si diferentierea) 2.Amplitudine posibilitatea de a examina totul in ansamblu 3.volumul continut al gindirii... coordonata socialogica nivel de instruire si educare 1.rolul educatiei in familie corespunde uneori ob morale religioase care parintii trebue sa altuiasca personalitatea copiilor sai (deficienta de climat familial, deficiente de structura familiala si deficiente ale grupului frater) 2.rolul educatiei scolare supra apreciere, injusta apreciere celui care a meritat o nota mai mare va duce la complexuri si degradari dezacordul intre profesori si copii poate genera insuccesu acestora 3.oganizarea timpului liber cuprinde odihna distractia care contribue la formarea personalitatii un rol important ii revine statului prin crearea unor centre de activitate sau de dezvoltare a copiilor. Principalele modele de formare a personali. delincventului minor sunt 1.alienarea sau instrainarea 2.flustrarea 3.inadaptarea 4.invatarea sau copierea. Teoria de orientare psihologica scoala interpsihologica creata de Gabriel Tarde propune iddea ca raporturile sociale nu sint decit rezultatu imitatiei inspirate din lucrarile acestuia.Tarde considera delincventu un parazit ce penetreaza societatea.Jean Pinatel in lucrarile sale societatea crimonogana, criminologia si altele aduce parerea ca delincventu ar avea patru particularitati comune la toti delincventii 1.egocentrismu maniera de a percepe lumea dupa cum ii convine si a se crede centru universului 2.labitatea (dificultatea de apreciere a consecintelor propii 3.agresivitatea(tindinta de a reactiona prin violenta) 4.indiferenta afectiva (insesibilitatea la suferinta altuia) J P construeste o teorie cea mai complet desfasurata care contine in sine nu doar contributia psihica in opinia sa personalitatea criminala este alcatuita dintr un nucleu central care contine in sine o multine de trasaturi.El arata ca pentru 25la 100 starea periculoasa este episodica pentru 20 este cronica si pentru 55 ea este marginala.Medicul psihiatru Sigmund Freud a pus conceptu triununic al psihicului in lucrarile sale ca lectii de psihanaliza defineste psihoanaliza o teorie referitoare la functionarea psihicului unam atit normal cit si anormal aici sunt luate in consideratie trei elemente 1.idul libedou cuprinde tendinte, dorinte instingtuale cu sediu in constient care pot actiona asupra constientului sub forma unei incursiuni/instictul de placere.Formele acestuia pot fi sexuale obectuale narcisiste 2.egou instinctele

interioare prin care se admira pe el insasi mecanismele de aparare ale acestuia sint izolarea, rationalizarea,descarcarea 3.supra egul degurg din normele sociale dictat din frageda copilarie si este o forta inconstienta prin care normele devin imperativ categorice.Dupa autor individu comite delincvente din profundu sentiment de vinovatie iar pedeapsa este asteptata de el ca o usurare.Dupa Rafael Garofa starea de pericol contine doua elemente importante 1.capacitatea criminala aptitudinea si probabilitatea constanta a individului de a comite o naua fapta 2.adaptabilitatea individului orice individ poate de a se adapta mediului numai el sa o doreasca.Foremele starii de peric 1.starea de pericol cronica sau permanenta 2.starea de pericol de criza. Alfred Adler teza sa sustine ideea sentimentului de inferioritate al persoanei care declanseaza dorinta de a depasi conditia proprie in contextul unor relatii de compensare sau supra compensare teoria psiho morala din instincele de aparare si simpatie autorii acesteea stabilesc o schema valabila prin evolutia psihica 1.asentimentu temperat apare din cind in cind in ideea disparitiei celuilalt 2.asentimentu formulat in care el este dezumanizat desconsiderat 3.acceptarea si criza (in aceasta faza toate barierile cad). Formele comportamentului deviant al minorilor delincventa juvenila este privita sub daua aspecte de gen (contra patrimoniului) precum si de grupa (grupuri spontane,organizate sau bande de minori si tineri...)Delincventa individuala cuprinde totalitatea de incalcari savirsite de catre o persoana care nu atins virsta de 18 ani.Debutul infractional este greu de determinat acesta apare dint un contex familiar,scolar,social reprezentind o perturbare a raportului relational cu mediu .La virta prescolara incep sa apara manifesta cu adresa relativ conturata.Acestea apar cu precadere in mediu familial si apar ca dusmanie ura fata de membrii familiei prin ostilitate gesturi de neascultare distrugere de obiecte uneori injurii tot la aceasta virsta apar tulburari de comportament care merg de la forma preinfractionala la cea infractionala.Chear daca ei nu comit acte cu caracter antisocial mereu comportamentu lor indezirabil dezacordu exigentelor scolare grabesc aceasca posibilitate incep sa apara unele conduite discordante nesupunerea,violenta fata de colegi,fuga de la ore,absente,mincina,obraznicia fata de profesori,precum si unele incalcari de ordin material... Portretu psihic si comportamental al delinc incadreaza in sine urmatoarele trasaturi 1.existenta marginala 2.inactivitate 3.parazitism 4.respingerea valorilor morale 5.disocierea dintre eul personal si societate aceste trasaturi genereaza. Delincventa in grup este o asociere de persoane in cazul nostru cu virsta pina la 18 ani care au anumite interese comune adica mai multi minori ce comit acte ilegale.Mai mult din 70 80 de procente sunt infrac savirsite in grup.Formele grupului ,minorii se unisc in grupuri formind bande precum 1.bande de care de regula au un lider matur,deobicei se alipesc la acest grup copii vagabonzi 2. grupe cu o subcultura conflictuala mai mult pu a se distra 3.grupe se reunesc pu anumite interese care nu intra in conflict dar consuma substante narcotice psihotrope,este de regula de lunga durata.caracteristicile grupelor organizarea ierrhica si subordonarea nevoilor individ.are caracter dinamic si rolul lor este propriu nu au intres social util.Conditiile care favorizeaza formarea grupului sunt 1.instabilitatea familiala sau sociala,2.hausul,3.dezastre naturale,4.schimbarea in centrele aglomerate,5.diferentele

mari culturale,6.atitudini sociale negative in familii,7.izolarea sociala legata de judecati nationale,relig,rasiale.Grupurile se clasifica 1.dupa natura atitudinilor sint grupuri infractionale si preinfractionale,2.dupa durata existentei (cu o durata mica pina la o luna 27 procent,intr-o luna si 6 luni 18proc,mare peste 7 luni 55 procent)3.dupa gradul de organizarre -organizare slaba 78 procent ,bine organizate 13 procente.4.Dupa modelul de luare a deciziilor sint luare deciz doare conducatorul 8 procente,se dicuta in grup 14 proc,se dicuta de toti membrii 78 procente.5.Dupa antecedente penale ale membrilor grupsunt fara antecedente penale 20 procent ,numai cu antecedente penale 51 procent,si structura mixta 28 procente.6.Dupa virsta sunt numai minori 64 procente ,minori alaturi de majori 66 procente. teorii de orintare bioantropologica d.j. 1.Aceasta teorie este una dintre cele mai care a fost analizata pe larg de Kinberg care mentina ca fiece individ reactioneaza conform stimulilor mediului ambiant totodata depinzind si de structura sa biologica prin care intelege modalitatile in care partile a unui intreg sunt impreunate pentru a realiza functia structura acestei personalitati este compusa din 1.nucleu constitutional (trasaturile ereditare normale) 2.trasaturile ereditare patologice 3.functia morala. Prin nucleu constitutional intelegem ansamblu tendintelor de areactiona ale subiectului la stimulii externi si ele sunt diferite de la individ la individ la care el a anexat patru factori fundamentali 1.stabilitate graduala a echilibrului emotional 2.capacitatea maxima a inteligentei 3.validitatea spe energia celebrala 4.gradu de unitate functionarii a activitatii variantele patologice dupa parerea autorului sunt determinate de maladii mintale tulburari grave ale inteligentei.Functia morala este reactia cu care actioneaza individu la stumulii morali (indivizi bolnavi, indivizi care reactioneaza normal cu element moral absent sau limitat)bine adaptati la mediu dar sunt imorali.Tot aceasta teorie a studiat modalitatile de inadaptare care sunt 1.psihologica reactie negativa venita din mediu 2.fizica imbolnavirea organelor interne este gigant sau obez din cale afara. 3.psihiatrica maladii psihice.Tot in aceasta teorie Kimberg aduce citeva situatii precriminale care sunt 1.specifice este ocazia de a comite fapta si dau impuls pentru a comite fapta 2.situatii nespecifice fapta prejudiciabila este pregatita dar nu exista o imprejurare adecvata 3.situatii mixte ca de pilda oganizatii criminale. 2.Aceste daua teorii care sunt de orientare bio antropologica se aseamana ca ambele studiaza intr un mod oarecare comportamentu acestuia si gradu de pasibilitate de a deveni delincventi.Teoria constituti predispozant delincvential studiaza structura corpului uman trasaturile fizice si un genere caracteru omului fiind de parerea ca delincventu comite fapta gratie insusirilor sale biologice sau fiziologice, pe cind teoria cromozonului crimei studiaza rolul ereditatii in devenirea delincventului care poate fi genealogica si gemelara asupra geminelor.In prima teorie Kretschmer distinde patru tipuri de delincventi a.picnic este scunt vesel(escrocherii, falsuri, fraude)b.atletic o buna stare psihica,muschi puternici umeri lati(furtu) putina inteligenta c.displastic are dezabilitati fizice fapte de indelepnicie este plin de ura d.ascetic umeri ingusti corp slab alungit diverse infra in grup.In cealalta teorie vedem o clasificare facuta de

americanii suedezi 24,5procente sunt delincventi in care parinti biologici si adoptivi au antecedente penale 13,5 nici unul dintre parinti nu are antecedente P 14,7 sunt delicventi acei ce au parinti adoptivi cu antecedente P 20 copii adoptati devin infractori cind pariintii biologici eu antecedente p. cauzalitatea delincventei cauzalitatea este legatura real existenta in depedenta dintre doi sau mai multe fenomene unul dintre ele fiind cauza care provoaca alte efecte. Cauzalitatea este o forma a interactiunii dintre fenomene si procese este tipul pribcipal de determinare a acestei interactiuni si reprezinta prin sine legatura obiectiva dintre doua fenomene care sunt cauza si efect.cauzele ale criminalitatii sunt fenomenele sociale psihologice care nemijlocit genereaza si reproduc criminalitatea sau savirsirea de inf.

Explicarea unui fenoment presupune initial tendinta de a raspunde la intrebarile de ce? si cum ? .Explicarea face referire,astfel,la cauzalitate si previziune.In materia delincventei juvenile cauzalitatea este o notiune complexa care prezinta trasaturi caracteristice ei: - cauzalitatea nu apare ca un fapt generator unic dar ca un ansamblu de factori interdependenti -fenomentul are mereu explicatii intr-un cadru spatio-temporal specific -cauzalitatea nu poate fi evaluata in maniera globala,ea trebuie mereu apreciata in functie de nivelul la care ea se plaseaza. Cauzalitatea are 2 sensuri : analitic si sintetic.Conceptul analitic sustina ca cauzalitatea trebuie distinsa de factor si motiv acestea fiind diferite.Factorul ar fi orice element obiectiv care se inglobeaza in cauzalitatea unui fenomen.Factorul se deosebeste de cauza prin aceea ca el nu este decit elementul care influienteaza cauza,provocind astfel un rezultat. Conceptul sintetic accepta cauzalitatea ca pe un fenoment explicativ complex.Aceasta ar cuprinde,un cimp criminogen, care este transpunere spatiala a unui ansablu de factori ce intervin in comportamentul uman.Cauzalitatea in sens sintetic cuprinde o totalitate de elemente interdependente de orice natura.

FActorii care faciliteaza aparitia delincventei juvenile se impart in 2 grupe : externi si interni Din factorii interni fac parte,ereditarea,factorii fizici,temperamentul sau unele deficiente mintale

Eraditarea inseamna transmiterea insusirilor sau caracterelor fizice psihice de la parinti la copii prin mijlocirea plasmei germinative Tulburarile caracteriale.Intrucit caracterul constituie latura de exprimare a personalitatii in relatiile cu lumea,dimensiunea sa morala,cunostintele bine formate,vor inhiba,comportamentele infractionale.Acolo unde exista deficiente in educarea caracterului,vor aparea fenomenele de infractionalism la asa numitii copii problema Dintre factorii externi fac parte : familia,anturajul,scoala,mass media. Famila influenteaza formarea comportamentului copilului in primul rind prin relatiile dintre parinti.Atasamentul fata de parintele adevarat plecat din familie(divort,deces) ii creaza copilului o stare afectiva de respingere sau de indiferenta si-i determina pe unii la acte de vagabondaj.De asemenea indicii negativi ai familiei sunt,calitatea vietii,situatia economica,disciplina familiala,obisnuitele familiale. Scoala.Personalitatea elevului este educata de personalitatea profesorului,spiritualitatea unuia se hraneste din spiritualitatea altuia.s-a constatat ca procentul infractiunilor este mult crescut la copiii care nu frecventeaza scoala sau la cei cu o frecventa redusa.De asemenea infractiunile sint mai frecvente in cazul celor slabi la invatatura,mai ales in rindul repetentilor. Mass media poate influienta negativ spre delincventa ,or violenta vazuta le televizor duce la cresterea agresivitatii si a criminalitatii in rindul copiilor si tinerilor

prevenirea delincventei prevenirea dj este activitatea prin care are loc elaborarea unor programe si proiecte de asisttenta sociala si juridica precum si a unor masuri de natura administrativa si penala care pun accetul pe caracterul reeducativ si reasocializator a sanctiunilor si pedepselor si pe diversificarea formelor de prevenire si recuperare sociala a tinerilor delincventi.politicile de prevenire includ doua orientari :1.concepte extensive dupa care prevenirea se manifesta prin reactia fata de delincventa inclusiv prin sanctiuni penale dar care urmareste impedicarea actiunilor deviante.2.conceptii limitate care deosebeste prevenirea si represiunea cea din urma trebuie sa existe inainte de comiterea inf.adica atunnci cind se stabileste sanct.in l.p.avin un rol preventiv general.principii de prevenire dj sunt:a)prevenirea adelincventei necesita efort din partea intregii societati pu asigurarea de dezvoltari a adolescentilor,urmarind si stimulind evolutia personalitatii inca de la cea mai frageda virsta.B)atentia acordata copilului in cadrul societatii persanele tinere nu treb sa fie considerate simple obiecte ale socializarii sau supravegherii.c)bunastarea pers.tinere de la virsta cea mai frageda treb sa devina punctul central al programelor preventive.d)necesitatea si importanta unor politici progresiste de prevenire si analiza sistematica precum si elaborarea unor masuri ,aceasta treb sa evite incriminarea si pedepsirea copilului pu un comportament care nu dauneaza grav dezvoltarii copilului si care nu ii prejudiciaza pe altii.Acestea politici si masuri treb sa includa asigurarea acelor inlesniri mai ales in domeniul

educational care sa permita satisfacere nnevoilor pers.tinere avind ca sprijin pu salvgardarea dezvoltarii acestora mai ales a acelora care in mod evident sunt in pericol sau se confrunta cu riscuri sociale si au nevoie de protectie si grija sociala.e)crearea de servicii si programe cu scop de prevenire mai ales acolo unde inca nu au fost instiintate organele corespunzatoare.putem identifica 3 niveluri de masuri d eprevenire:1)preven.primara (masuri generale de echitate socilala si posibilitati egale care combat saracia)2.preven.secundara(masurile de acordare a asistentelor copiilor expusi riscurilor deosebite)3.preve.tertiara(prevede planuri de evitare contractului inutil cu sistemul judiciar)MODELE DE PREVENIRE A CRTIMINALITATII MODELUL CLASIC:Luand in considerare faptul ca pentru o lunga perioada de timp reactia sociala antiinfractionala a avut o consistenta represiva in totalitate, prima modalitate de a preintampina savarsirea actelor si faptelor reprobabile a constat in efectul de inhibare psihica al normei penale si al potentialei pedepse.Problema prevenirii criminalitatii in acel timp a fost explicat de Platon, care a propus inlocuirea ideii retributive cu idea de utilitate sociala a pedepsei, deoarece scopul sanctionarii trebuie sa fie preventia generala prin forta exemplului si preventia speciala prin efectul intimidant al pedepsei.Acela care vrea sa pedepseasca nu pedepseste din pricina faptei rele care este un lucru trecut, caci nu s-ar putea face ca ceea ce s-a savarsit sa nu se fi savarsit, ci pedepseste in vederea viitorului, pentru ca vinovatul sa nu mai cada in greseala si pentru ca pedeapsa lui sa-i infraneze pe ceilalati. (Platon)Deoarece modelul classic se bazeaza pe efectul intimidant al pedepsei preventia speciala se realizeaza prin impunerea unei pedepse mult mai aspre in cazul recidivistilor, in scopul neutralizarii acestora pe o perioada lunga de timp.Ulterior, in perioada moderna, modelul classic a evoluat intr-o dubal directie si anume catre modelul social si catre modelul situational sau tehnologic In acest sens preventia nu se mai infaptuieste numai prin masuri de drept penal. Se pune accent pe educarea si instruirea cetatenilor, prezentarea efectelor negative a fenomenului infractional, informarea in masa asupra legislatiei in vigoare, etc.MODELUL SOCIALAvand in vedere cresterea ratei criminalitatii pe plan mondial a determinat aparitia de noi strategii politice penale si juridice, orientarea catre aplicarea si utilizarea unor masuri cu character social anticipativ, implicarea comunitatii in mod essential in efortul de prevenire a criminalitatii.Modelul social promovat abordeaza direct si frontal factorii criminogeni si incearca limitarea impactului acestora prin masuri de asistenta comunitara acordata persoanelor aflate in situatii de stress economic, social sau psihologic.Preventia primara din cadrul acestui model social este definit ca fiind o preventie de baza care incearca sa anihileze situatiile criminogene si radacinile criminalitatii.Preventia trebuie sa se adreseze mai intai infractorilor potentiali, atat la nivel individual cat si al microgrupurilor.La nivelul mediului familial se actioneaza prin intermediuil masurilor comunitare si anume furnizarea de ajutor celor care il solicita si sunt intr-o nevoie reala economica, psihica, educarea si orientarea parintilor tineri, educarea prescolarilor proveniti din familii dezorganizate.Scoala are rolul sau bine definit in formarea indivizilor. Ea trebuie sa furnizeze in mod constant informatii privind rolul si importanta valorilor sociale, a respectului fata de lege si morala, consecintele si implicatiile crimei, modalitatea in care functioneaza sistemul penal, evitarea comportamentului antisocial.MODELUL SITUATIONAlAcest tip de model are in vedere potentialele victime si punerea la indemana acestora diferite si variate modalitati in vederea reducerii riscului

victimizarii.Exista doua categorii principale de masuri de prevenire situationala si anume: masuri de securitate care fac dificila savarsirea infractiunilor; masuri care influenteaza costurile si beneficiile celor care savarsesc infractiuni.sunt politici si la nivel national si european.