Scurt istoric

Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura apare in Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin. Este stiut ca prin anii 4000 BC incepuse deja cultivarea strugurilor si producerea vinului. Primele podgorii se crede ca au existat pe langa Marea Caspica si in Mesopotamia, in zona Iranului de astazi. Papirusuri din morminte atesta existenta vinului in Egipt in jur de 2700-2500 BC. Preotii si regii aveau acces la vin, in timp ce clasele inferioare beau bere. In Egipt s-au descoperit primele recipiente in care vinul era pastrat, si s-a observat ca oamenii aveau deja cunostinte despre efectul temperaturii asupra fermentarii vinului. Vinul a ajuns in Europa o data cu extinderea civilizatiei grecesti din jurul anului 1600 BC; in Odiseea si Iliada ale lui Homer se gasesc pasaje in care se descrie in mod detaliat modul de preparare al vinului. Vinul era un articol important in comertul grecilor, iar medici vestiti, printre care si Hippocrate obisnuiau sa il prescrie foarte des. Tot grecii au fost primii care au invatat sa adauge ierburi si condimente, pentru ai da diferite arome. Cea mai veche sticla de vin a fost descoperita in Germania, intr-un sarcofag; sticla data de la 325 AD si a fost descoperita in 1867. Era o amfora de sticla galben-verzuie, iar manerele aveau forma unor delfini. Dintre toate sticlele descoperite aceasta este singura care si-a pastrat continutul. Lichidul antic avea foarte mult sediment si continea si ulei de masline, pe care romanii il foloseau pentru a preveni oxidarea vinului. Pe la inceputul primului mileniu, vinul era exportat din Imperiu catre Spania, Anglia si Franta. Dar in curand si aceste zone si-au dezvoltat propriile podgorii iar Imparatul roman a interzis importul de vin din Franta, pentru a elimina aceasta competitie straina. In secolele urmatoare, Franta a ajuns as domine piata vinului in intreaga lume. La ineput era folosit in scopuri sacre si in spiritul traditiei in timpul Evului Mediu. Pana in 1152, in timpul domniei lui Henric II, Anglia a devenit prinicpalul client al regiunii Bordeaux.

Vinul din Moldova

Din timpurile Daciei antice dealurile Basarabiei se foloseau pentru cresterea vitei de vie precum Feteasca, Rara Neagra, Pasareasca, Plavay, etc. Calitatea si puritatea vinurilor moldovenesti plaseaza producerea lor pe nivelele superioare ale standardului european si cu siguranta pe primul loc in spatiul Europei de Est. Multe vinuri moldovenesti au fost premiate cu medalii de aur la diferite expozitii internationale. Sectorul vinicol este unul dintre cele mai importante pentru Republica Moldova producator traditional de vinuri, afirmat pe parcursul mai multor ani. Pe seama vinificatiei revine o patrime din exportul tarii si 9% din Produsul Intern Brut, in ramura sunt antrenate 25% din resursele de munca industriale. Viile moldovenesti cu suprafata totala de 147 de mii de hectare ocupa 7,4% din terenurile agricole ale republicii, constituind in acelasi timp 2,3% din totalul pe glob al spatiilor plantate cu vita-de-vie. La momentul actual exist perspective de dezvoltare a ramurii vinicole din aspecte economico-legislativ si tehnologice

Milestii Mici
VINURI DE CALITATEA SUPERIOARA SECI ALBE SI ROSII Perioada de maturare a acestor vinuri in budane de stejar variaza de la sase luni pana la cativa ani. Vinuri de exceptie, ca rezultat al maturarii lor in buturi de stejar, acumuleaza o gama larga de nuante gustative. Imbutelierea se face inainte de comercializare. Buteliile au un design excelent. Vinurile albe se recomanda a fi servite racite la temperatura de +12+14C, cele rosii la temperatura camerei (+18+20C).

Cricova
Vinuri din seria cabernet-sauvignon(2008) Origine: Zona de sud a Moldovei. Suprafata plantatiei:68 ha de vita de vie de soi Cabernet-Sauvignon. Strugurii sunt recoltati manual cind capata o maturitate deplina,se sorteaza minutios