Conductor de proiect: SC ICPE-ME S.A.

Bucureti

SECIUNEA 1 RAPORTUL TIINIFIC I TEHNIC (RST) Contract 22-119/2008

SISTEM COMPLET DE CONVERSIE A ENERGIEI EOLIENE DE 200 kW LA 33 ROT/MIN CU CONECTARE LA SISTEMUL ENERGETIC

ETAPA DE EXECUTIE NR. 1

Etapa I Studiu tehnic privind situatia pe plan mondial si analiza solutiilor tehnico-constructive posibile pentru conversia energiei eoliene

Termen 27 Februarie 2009

Cuprins: 1. Introducere si formularea problemei 2. Obiectivele generale ale proiectului 3. Obiectivele etapei curente de executie 4. Rezumatul etapei (maxim 2 pagini) 5. Descrierea stiintifica si tehnica, cu punerea in evidenta a rezultatelor etapei si a gradului de realizare a obiectivelor 5.1. Studiu privind situatia pe plan mondial si analiza solutiilor tehnice posibile pentru conversia energiei eoliene cu generatoare sincrone cu magneti permanenti si cuplare directa la motorul eolian (Activitatea I.1 din planul de realizare) 5.2. Stabilirea temelor de proiectare si a conditiilor de interfata intre subsistemele componente (Activitatea I.2 din planul de realizare) 6. Concluzii de etap 7. Bibliografie generala 8. Anexe 8.1. Studiu privind situatia pe plan mondial si analiza solutiilor tehnice posibile pentru turbine eoliene (P3-ROMSERV) 8.2. Studiu privind situatia pe plan mondial si analiza solutiilor tehnice posibile pentru invertoare specifice sistemelor eoliene cu conectare la retea (P1-SAERP) 8.3. Elaborarea studiului privind modelarea mecanica si electromagnetica a solutiilor de generator sincron lent (UPB-ECEE) 8.4. Indicatorii de rezultat generali si specifici pentru etapa raportata 8.5. Procesele verbale de avizare si receptie a lucrarilor

Contract 22-119/2008 SISTEM COMPLET DE CONVERSIE A ENERGIEI EOLIENE DE 200 KW LA 33 ROT/MIN CU CONECTARE LA SISTEMUL ENERGETIC Etapa de executie Nr. 1 Studiu tehnic privind situatia pe plan mondial si analiza solutiilor tehnico-constructive posibile pentru conversia energiei eoliene 1. Introducere si formularea problemei
Prezenta lucrare rspunde cerinelor formulate in planul de realizare al lucrrilor etapei I a contractului 22-119/2008 din programul PNCDI II (Parteneriate in domenii prioritare, Domeniul 2, Energie), contract care are ca obiectiv general efectuarea de cercetri cu referire la proiectarea, simularea, realizarea i testarea n regim de model experimental a unui sistem complet de conversie a energiri eoliene de 200 kW avnd un generator sincron lent, cu magnei permaneni, cuplat direct la arborele unui motorul eolian (turbin tri-pala) i un invertor static n vederea crerii condiiilor necesare i suficiente cuplrii la sistemul energetic. In vederea dezvoltrii lucrrilor de cercetare, n cadrul parteneriatului format, conductorul de proiect ICPE-ME urmeaz sa abordeze n principal aspectele specifice ale generatorului sincron cu magnei permaneni i cuplare direct, ICPESAERP (partenerul P1) urmeaz s abordeze problemele conexe invertorului comandat i filtrelor necesare conectrii la reea iar partenerul P3, ROMSERV urmeaz s abordeze problemele conexe stlpului de susinere, nacelei i motorului eolian mpreun cu elementele de control azimutal (pentru orientare n vnt) i al pasului elicei (pentru controlul puterii i protecie mecanic la suprasarcini). Partenerul P2, Universitatea POLITEHNICA Bucureti este asociat n cercetare n legtur cu analiza electromagnetic nelinear conex proiectrii generatorului sincron cu magnei permaneni i cu testarea experimental a sistemului n ansamblu. n prezenta etap urmeaz s se iniializeze lucrrile de cercetare prin elaborarea unui studiu tehnic privind situaia pe plan mondial i analiza solutiilor tehnice posibile pentru conversia energiei eoliene cu generatoare sincrone cu magneti permanenti si cuplare directa la motorul eolian (Activitatea I.1 din planul de realizare) precum i prin stabilirea temelor de proiectare si a conditiilor de interfata intre subsistemele componente (Activitatea I.2 din planul de realizare). In cadrul acestui studiu urmeaz a se face o trecere n revist a principalelor realizri pe plan naional i mondial n domeniul proiectului i n gama de puteri care se propune a fi realizat cu referire att la literatura tehnic de specialitate ct i a literaturii de brevete. Urmeaz a fi prezentate i interpretate principalele intercondiionri existente ntre elementele sistemului i modalitile avute n vedere pentru realizarea conectrii sistemului la reea i reglajele necesare pentru asigurarea, pe de o parte, a prelurii energiei mecanice a vntului cu eficien ct mai bun, dar i pentru asigurarea condiiilor de transfer optim al puterii electrice convertite n reeaua energetic de joas tensiune. n ultima parte a lucrrii, ca urmare a studiului tehnic, sunt prezentate principalele elemente de proiectare sub forma unei teme generale de proiectare a sistemului eolian i a subtemelor de proiectare corespunztoare fiecrui subsistem (motor

RST/etapa 1/p.2

eolian, generator sincron lent cu magnei permaneni i cuplare direct, invertor static de frecven, stlp, nacel, sisteme de comand i control).

2. Obiectivele generale ale proiectului

Obiectivul general al proiectului este creterea competitivitii C-D romneti n domeniul conversiei energiei din resurse regenerabile (eolian), prin identificarea i punerea n valoare a unui parteneriat cu competen n acest domeniu prioritar, cu concretizare n dezvoltarea de produse i tehnologii inovative de mare complexitate, precum i crearea mecanismelor nu doar de implementare a fabricaiei dar i a promovrii n utilizare n zone propice. Astfel formulat, obiectivul general al proiectului este n direct legtur cu obiectivul programului, respectiv al direciei de cercetare, anume Creterea comptizate n tehnologii, produse i servicii inovative pentru rezolvarea unoretitivitii CD prin stimularea parteneriatelor n domeniile prioritare, concre probleme complexe i crearea mecanismelor de implementare. De asemenea, se au n vedere urmtoarele obiective asociate: - Creterea competenei tehnologice i promovarea transferului de cunotine i tehnologii n domeniul energiei, n condiii de calitate, siguran in alimentare, cu respectarea principiului dezvoltrii durabile; - Crearea de produse, procese i tehnologii curate; - Dezvoltarea de noi materiale, produse i procese cu nalt valoare adugat; n ceea ce privete directia specific de cercetare 2.1 Sisteme i tehnologii energetice durabile; securitatea energetic, prin tematicile de cercetare specifice se au n vedere n cadrul proiectului promovarea unei structuri de resurse energetice primare, cu accent pe utilizarea surselor regenerabile, de natur s mreasc competitivitatea i securitatea alimentrii (2.1.2.), creterea eficienei energetice pe ntregul lan energetic, cu accent deosebit pe reducerea pierderilor de energie (2.1.3) i promovarea tehnologiilor energetice curate, a msurilor de protecie a mediului i a reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser (2.1.4). Pentru o mai clar identificare a obiectivelor proiectului i a modului de realizare a acestora se prezint succint n continuare o detalierea etapelor i a activitilor n corelaie cu obiectivele propuse. Aa cum rezult din descrierea proiectului, acesta este unul cu o finalitate exprimat clar i fr echivoc, realizarea unui sistem complet de conversie a energiei eoliene de 200 kW, ntr-o locaie cunoscut, pe un teren amplasat pe dealurile din satul Sbed judeul Mure, aparinnd partenerului ROMSERV. Din acest motiv etapele i activitile sunt definite explicit i cu claritate n planul de realizare al proiectului. Mai mult, dat fiind urgena ca n Romnia s existe implementat o fabricaie de sisteme eoliene, proiectul nu reclam durata maxim permis de pachetul programului ci se concentreaz astfel nct sistemul s fie finalizat pn la mijlocul anului 2011 adic n aproximativ 30 de luni de la demarare. Etapele avute n vedere sunt urmtoarele: Etapa I Studiu tehnic privind situaia pe plan mondial i analiza soluiilor tehnico-constructive posibile pentru conversia energiei eoliene (durata 5 luni), are n vedere activiti de iniializare a cercetrii care inevitabil trebuie s se bazeze pe o documentare temeinic, studierea soluiilor cunoscute (att ct pot fi cunoscute date fiind secretele de firm). n cadrul etapei sunt prevzute dou activiti:

RST/etapa 1/p.3

Activitate I.1 Studiu privind situaia pe plan mondial i analiza soluiilor tehnice posibile pentru conversia energiei eoliene cu generatoare sincrone cu magnei permaneni i cuplare directa la motorul eolian (durata prevzut 4 luni) Activitate I.2 Stabilirea temelor de proiectare i a condiiilor de interfa reciproce, att pe partea mecanic (ntre motorul eolian i generatorul sincron lent) ct i pe partea electric (ntre generator i invertor, respectiv ntre invertor i reea), ntre subsistemele componente, respectiv ntre partenerii care urmeaz s proiecteze i s realizeze componentele ( durata prevzut 1 lun). Etapa II - Elaborarea proiectelor de execuie pentru modele experimentale, inclusiv SDV-uri de realizare i/sau testare experimental componente i subansamble (durata 8 luni), are n vedere realizarea documentaiilor complete de execuie pentru toate subansamblele sistemului, cu respectarea temelor de proiectare i a condiiilor de legtur. Acolo unde este cazul se consider n aceast etap nu doar proiectarea componentelor dar i a acelor SDV-uri minimale care sunt obligatorii pentru realizarea fizic la nivel de model experimental. Se exemplific prin matriele de decupare tole pentru sistemul magnetic segmentat al generatorului sincron lent, echipamentul de testare experimental a acestuia care trebuie s prevad posibilitatea antrenrii lui la 33 rpm n laborator, deci un reductor de turaie cu raportul aproximativ 70-80:1 i amenajri cu aspect de construcii-montaj n locaia unde se va asambla pentru asigurarea condiiilor de realizare i montaj a subansamblelor care conin magnei permaneni ncorporai. n ceea ce privete proiectarea construciei stlpului, se subnelege c n aceast etap partenerul ROMSERV va face diligenele n vederea obinerii autorizaiei de construcie. Trebuie precizat contribuia partenerului UPB-ECEE n toate etapele derulrii proiectului dar cu precdere n etapa de proiectare avnd n vedere necesitatea unor calcule detaliate a performanelor generatorului sincron prin metode numerice i software de ultim or bazate pe analiza neliniar a problemei de cmp electromagnetic prin elemente finite n vederea caracterizrii soluiei finale. Etapa III Realizare obiecte fizice la nivel de model experimental (generator sincron lent, invertor, motor eolian, stlp cu accesorii), (durata 9 luni), urmeaz s fie, probabil, etapa cea mai dificil a proiectului prin densitatea de activiti. Succesul ei va depinde de rigoarea i completitudinea cu care vor fi fost rezolvate problemele de proiectare din etapa anterioar i de modul cum au fost anvizajate problemele tehnice ale proiectrii. Fiecare dintre parteneri urmeaz s realizeze (activitatea III.1) partea de componente care i revin prin plan, anume ROMSERV va realiza motorul eolian i partea de construcie (stlp, nacel), ICPEME va realiza generatorul sincron lent cu magnei permaneni iar SAERP va realiza invertorul trifazat care s permit cuplarea la reea. n partea a doua a lucrrilor de etap (activitatea III.2) urmeaz ca fiecare din cele trei componente principale s fie testate, n baza condiiilor tehnice stabilite i prin procedurile definite, n condiii de laborator. Etapa IV Amplasare n obiectiv, asamblare componente i teste funcionale de punere n funciune (generator sincron lent, invertor, motor eolian, stlp cu accesorii), durata 6 luni, reprezint a alt etap dificil care presupune deplasarea echipamentelor componente, asamblarea i testarea n locaia final, punere n funciune cu experimentri i elaborarea concluziilor finale. Este etapa care urmeaz s valideze munca ntregului colectiv de cercetare i realizare i s conduc la concluzia posibilitii de fabricaie viitoare a echipamentelor de conversie a energiei eoliene de mare putere n Romnia. Etapa are i rolul demonstrrii i validrii soluiilor tehnice elaborate.

RST/etapa 1/p.4

Cu referire la rezultatele tiinifice i tehnice cu caracter de premier naional care sunt ateptate s se regseasc la finalizarea proiectului, acestea vor fi localizate n fiecare din componentele sistemului, astfel: a). Motorul eolian (P3-ROMSERV),n construcie tripal din materiale compozite din fibre carbonice pe butuc central din oel, cu echipament de acionare automat a unghiului de atac n funcie de turaie, diametrul rotorului de circa 30 m, viteza maximal periferic 60 m/sec. Problemele S/T de rezolvat sunt de natur aerodinamic, rezistena materialelor, automatizarea reglrii turaiei i autoprotecie n caz de vitez de vnt peste limita prescris. b). Generatorul sincron lent de 200 kW la 33 rpm (CO-ICPE-ME), cu magnei permaneni, diametru interior/exterior estimat la 1,95/2,30 m, construcia miezului statoric din segmente de tole. Problemele S/T de rezolvat se refer la dimensionarea corect, pe baza metodelor FEM de analiz a cmpului electromagnetic (P2-UPB-ECEE), realizarea unei combinaii de numr de crestturi/numr de poli astfel nct cuplurile de agare reluctante s fie minimizate pentru demararea la viteze ct mai mici ale vntului, verificarea structurii mecanice, cu considerarea solicitrilor reale statice i dinamice (masa butucului i a sistemului de pale este estimat la 3,5 tone) i studierea comportrii la din punct de vedere al vibraiilor la forele excitatoare reale. c). Echipamentul de redresare mpreun cu Invertorul pentru debitare n reea cu transformator de adaptare (P2-SAERP), inclusiv sistemul de automatizare i comand a unghiului de deschidere a supapelor electronice pentru adaptarea puterii preluate funcie de viteza vntului i deci de puterea disponibil a motorului eolian, totul realizat ntr-o construcie compact n vederea reducerii la maximum a maselor care trebuie suportate de stlpul de susinere (masa nacelei cu generator i invertor estimate la 7,5 tone). d). Stlpul de susinere (P3-ROMSERV), construcie rotund, conic, din beton armat, tehnologie de turnare continu cu cofraj glisant.

3. Obiectivele fazei (etapei) curente de executie

n prezenta etap urmeaz s se iniializeze lucrrile de cercetare prin elaborarea unui studiu tehnic privind situatia pe plan mondial si analiza solutiilor tehnice posibile pentru conversia energiei eoliene cu generatoare sincrone cu magneti permanenti si cuplare directa la motorul eolian (Activitatea I.1 din planul de realizare) precum i prin stabilirea temelor de proiectare si a conditiilor de interfata intre subsistemele componente (Activitatea I.2 din planul de realizare). In cadrul acestui studiu urmeaz a se face o trecere n revist a principalelor realizri pe plan naional i mondial n domeniul proiectului i n gama de puteri care se propune a fi realizat cu referire att la literatura tehnic de specialitate ct i a literaturii de brevete. Urmeaz a fi prezentate i interpretate principalele intercondiionri existente ntre elementele sistemului i modalitile avute n vedere pentru realizarea conectrii sistemului la reea i reglajele necesare pentru asigurarea, pe de o parte, a prelurii energiei mecanice a vntului cu eficien ct mai bun, dar i asigurarea condiiilor de transfer optim a puterii electrice convertite n reeaua energetic de joas tensiune. n ultima parte a lucrrii, ca urmare a studiului tehnic, sunt prezentate principalele elemente de proiectare sub forma unei teme generale de proiectare a sistemului eolian i a subtemelor de proiectare corespunztoare fiecrui subsistem (motor eolian, generator sincron lent cu magnei permaneni i cuplare direct, invertor static de frecven, stlp, nacel, sisteme de comand i control).

RST/etapa 1/p.5

4. Rezumatul fazei (maxim 2 pagini)

Prezenta lucrare rspunde cerinelor aferente primei etape a proiectului 22119 (Sistem complet de conversie a energiei eoliene de 200 kw la 33 rot/min cu conectare la sistemul energetic) cu referire la elaborarea studiului preliminar privind realizari existente pe plan national si mondial in domeniul proiectului precum si definitivarea temelor de proiectare a sistemului complet si a principalelor subansamble astfel incat sa fie definite conditiile de interfata intre ele. Studiul tehnic elaborat, cu referire la motorul eolian, generatorul sincron lent, invertorul interconectat cu reteaua, partea de structura (stalp, nacela, sisteme de control) a pus in evidenta cel putin urmatoarele elemente considerate ca realizari de etapa: 4.1. Exista posibilitatea tehnica de realizare in tara, in cadrul proiectului, a unui sistem eolian complet de 200 kW/33 rpm care, montat intr-o locatie definita sa produca energie electrica trimisa in reteaua de joasa tensiune la parametri de calitate necesari conform reglementarilor in vigoare 4.2. Pentru aceasta, motorul eolian va fi realizat sub forma unei turbine eoliene tripale din fibra de sticla si carbon armata cu un diametru exterior al rotorului de aproximativ 30 m, montajul in butucul turbinei avand prevazut sistemul de control al pasului elicei (pitch control) in vederea adaptarii necesare intre viteza vantului si puterea mecanica efectiv convertibila. Fibra de sticle i carbon, material care se gsete i prelucreaz uor, are avantajul ca are proprietatile mecanice neceare, inclusiv sub aspectul proteciei mpotriva coroziunii (cu importan major n aplicaiile off shore dar nu numai) 4.3. Turbina eoliana este cuplata direct cu un generator sincron lent cu magneti permanenti de joasa turatie (low speed, direct drive) astfel incat urmeaza sa fie evitata utilizarea unui multiplicator de turatie care se practica in unele aplicatii. Avantajul cuplarii directe consta pe de o parte in eliminarea din lantul cinematic a unui echipament complex, pretentios si scump, necesitand intretinere periodica, iar pe de alta parte in cresterea eficientei energetice astfel incat o mai mare parte din energia eoliana poate fi convertita in energie electrica. Trebuie mentionat ca un avantaj colateral dar nu lipsit de importanta eliminarea zgomotului multiplicatorului realizat cu roti dintate. 4.4. Pentru injectarea puterii electrice in reteaua de joasa tensiune urmeaza sa fie proiectat si realizat un invertor comnadat, sincronizat cu reteaua, cu elemente semiconductoare de tip IGBT, avand in circuitul intermediar un echipament de tip chopper ridicator, necesar compensarii variatie tensiunii date de generatorul sincron pe de o parte datorita variatiei de turatie (ca urmare a vitezei variabile a vantului) respectiv datorita sarcinii (puterea trimisa in retea). Controlul deschiderii supapelor electronice ale invertorului se va face printr-o bucla de reglare cu elemente de intrare viteza vantului si vitaza de rotatie a turbinei eoliene, proportionala cu frecventa marimilor electrice ale generatorului sincron.

RST/etapa 1/p.6

4.5. Stalpul ca parte esentiala a constructiei urmeaza sa fie realizat intr-o structura circulara, din beton armat ridicat prin tehnologia cofrarii glisante, cu scara interioara de einspectare a nacelei si echipamemntelor de la partea superioara. Stalpul urmeaza sa fie prevazut in etapa de montaj cu propriile sisteme de ridicare care sa permita ridicarea si montarea motorului eolian si a generatorului sincron. 4.6. La parterul stalpului sau in imediata vecinatate urmeaza sa fie amplasate echipamentele statice (invertorul, filtrele, eventual transformatorul de adaptare precum si sistemele de conectare si de protectie), legatura electrica dintre generatorul sincron si invertor fiind asigurata prin cablu trifilar coborator prin interiorul stalpului de sustinere. 4.7. Tema de proiectare generala a sistemului si sub-temele care au condus la asamblarea acesteia au fost elaborate in baza analizei stadiului national si mondial la nivelul de informatii si cunostinte existent la momentul de fata, urmand ca anumite elemente de determinare si/sau corectare sa fie avute in vedere, de comun acord pe parcursul proiectarii si realizarii intre partenerii participanti la proiect. 4.8. n etapa urmtoare a lucrrii de cercetare (2009) se vor demara activitatile de proiectare a componentelor sistemului si a dispozitivelor necesare realizarii fizice a acestor componente, si se vor demara actiunile de achizitie a echipamentelor necesare realizarii fizice a sistemului eolian.

RST/etapa 1/p.7

5. Descrierea tiinific i tehnic, cu punerea n eviden a rezultatelor fazei i gradul de realizare a obiectivelor etapei 5.1. Studiu privind situatia pe plan mondial si analiza solutiilor tehnice posibile pentru conversia energiei eoliene cu generatoare sincrone cu magneti permanenti si cuplare directa la motorul eolian (Activitatea I.1 din planul de realizare) 5.1.1. Introducere si formularea problemei
Se poate vorbi de utilizarea energiei vantului inca din cele mai vechi timpuri. In prezent, tehnologia utilizarii energiei vantului a ajuns la standarde inalte. Istoria acestei tehnologii a consemnat construirea pana in secolul trecut a cateva sute de mii de mori de vant in Europa. In America (in partea de vest), la inceputul secolului 20 au aparut turbinele de vant cu pale din otel, utilizate in special pentru pomparea apei. Incepand cu 1920, sisteme moderne de vant pentru generarea electricitatii au fost cercetate si construite pe baza unor studii aerodinamice noi. In prezent, se observa o crestere a intersului pentru aceasta tehnologie de exploatare a energiilor regenarabile. Energie eolian este generat prin transferul energiei vantului unei turbine eoliene. Vanturile se formeaz datorit incalzirii neuniforme a suprafetei Pamantului de catre energia radiat de Soare care ajunge la suprafaa planetei noastre, in fond energia eoliana are la baza energia solara. Aceasta incalzire variabila a straturilor de aer, produce zone de aer de densitati diferite, fapt care creeaz diferite miscari ale aerului. Energia cinetica a vantului poate fi folosita la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. Energia vantului reprezinta una din alternativele energetice care pot asigura pentru zonele in care viteza vantului este cuprinsa intre 712m /s, costuri ale kilowatorei de ordinul de marime a celor obtinute in centralele clasice pe carbune sau combustibil lichid. Daca in anul 2001, Europa dispunea de cca 24000 MW instalati din care numai Germania reprezenta 9000, in 2003 aceasta tara ajunsese la 1200013000 MW pentru a ajunge dupa prognozele oficiale la cca 24000 MW din totalul instalatiilor care vor functiona in Europa cifrate la 40000 MW in anul 2010. Majoritatea turbinelor produc energie 25% din timp, acest numr crescand iarna, cand vanturile sunt mai puternice. In anul 2000, in intreaga lume s-au instalat noi sisteme eoliene de circa 3900 MW, ceea ce a condus la o majorare a cantitatii de energie electrica produsa eolian cu 35 %. In urmatorii 8 ani a fost instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene. Daca acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi unitati in interiorul continentelor pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme si mici intreprinderi. Energia eoliana poate constitui cel mult o sursa auxiliara de energie; ea nu prezinta perspective pentru solutionarea problemei globale energetice deoarece pe glob, cu tehnologiile actuale, nu exista atatea zone cu vanturi care sa acopere intregul necesar energetic pamantesc.

RST/etapa 1/p.8

5.1.2. Potential si aplicatii

In prezent, mai mult de 20.000 de turbine eoliene sunt in functiune pe glob, cu o putere totala mai mare de 1,4 GW. Mari parcuri eoliene cu mii de generatoare in functionare sunt in California, favorizate de conditiile naturale ideale, sustinute de stat prin impozitarea beneficiilor. O mica turbina (20 kW, rotor cu diametrul de 10 m) livreaza anual aproximativ 18.000 kWh energie electrica daca viteza medie a vantului este de 4m/s, cresterea fiind la 48.000 kWh anual pentru o medie a vitezei vantului de 6m/s. Tarile cu lungi coaste marine cum ar fi Marea Britanie si Danemarca poseda un inalt potential de conservare a energiei eoliene. Pentru locurile in care conditiile sunt foarte favorabile (perioade de timp indelungate cu viteze mari ale vantului) , utilizarea energiei vantului poate fi o solutie viabila economic in prezent, pretul de obtinere al acesteia fiind comparabil cu pretul energiei conventionale.

Tabelul 4.1 Dependenta dintre energia produsa si dimensiunile turbine, respectiv viteza vantului Pentru costuri de investitie de 1,250 / kW la o instalatie de 250 kW, in prezent, pretul electricitatii poate fi de 0,07 pana la 0,13 / kWh, depinzand de conditiile locale (potentialul eolian). In conditiile in care costurile de investitie pot fi reduse, costul electricitatii produse poate scadea chiar si mai mult.

5.1.3. Aspecte de mediu. Avantaje si dezavantaje

Producerea de energie electric prin fora vantului se face fara emanatie de compusi chimici si deci elimina poluarea atmosferei produsa de combustibilii fosili si nucleari.

RST/etapa 1/p.9

Posesorii de sisteme energetice bazate pe resurse regenerabile (eoliana) nu trebuie sa fie ingrijorati de schimbarile potentiale globale ale climatului generate de excesul de CO2 si alte gaze poluante. Sistemul energetic eolian nu genereaza CO2 in atmosfera. Utilizarea energiei eoliene este foarte atractiva pentru generarea de electricitate; aceasta tehnologie nu este sofisticata, nu este poluanta, iar potentialul de aplicare este foarte inalt in multe locuri de pe suprafata pamantului. Aceasta tehnologie s-a dovedit a fi viabila si din punct de vedere economic, in cele mai multe cazuri pretul de productie fiind comparabil cu pretul energiei obtinute din surse conventionale sau in anumite cazuri sub acest pret. Cercetarea si dezvoltarea privind constructia sistemelor a fost focalizata pe turbine pentru toate categoriile de putere. Principalele dezavantaje ale produciei de energie electric din surs eolian: - turbinele produc "poluare vizual"; - turbinele produc "poluare sonor"; - turbinele afecteaz mediul si ecosistemele din mprejurimi; - turbinele necesit terenuri mari virane pentru instalarea lor; - la puteri instalate mici necesit stocarea energiei electrice in baterii de acumulatoare, rezultand costuri mai ridicate; - la viteze mici ale vntului turbinele sunt ineficiente. Argumente mpotriva acestor neajunsuri sunt - turbinele moderne de vnt au o apariie atractiv stilizat; - masinile omoar mai multe psri pe an dect turbinele eoliene; - alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind crbunele, sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, fiindc creeaz poluare si asist efectul de ser; - fluctuatiile mari in livrarea de enegie electric pot fi compensate prin combinarea cu alte generatoare ; de exemplu: un sistem hibrid constand din vant/ biogaz/ fotovoltaic poate fi o buna solutie.

5.1.4. Situatia in Romania

Romania nu este o tara care beneficiaza de zone geografice in care viteza vantului sa fie ridicata, totusi se evidentiaza cateva regiuni in care numarul de ore in care exista viteze ale vantului mai mari de 4 m/s si depasind 5000 de ore annual, localizate in zona litoralului, Semenicului, Maramures sau arcul Carpatic. Ne aflm destul de departe de U.E. n domeniul energiei curate. n Europa exist 34 000 MW instalai n turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, n timp ce n Romnia sunt n funciune 900 kW. De asemenea, n ceea ce priveste energia eolian, doar parcul industrial de la Ploiesti beneficiaz de energie electric furnizat de turbina eolian cu putere de 660 kW amplasat n apropiere. Centralele electrice eoliene pot fi utilizate pe diverse tipuri de reele - reea central prin conectarea la reteaua nationala de electricitate ; frecvent sunt combinate mai multe turbine formand astfel parcuri eoliene. - reea izolat (autonoma sau insulara) cnd se produce energie electric pentru un singur consummator;

RST/etapa 1/p.10

- reea nchis cmd generatorul eolian se integrareaz intr-o mica retea impreuna cu alte surse: generatoar fotovoltaic, generator diesel, etc. Centralele eoliene - convertoarele eoliene, se pot clasifica dup puterea debitat: - convertoare de putere mica: 10 50 kW ; diametru rotor: 1 16 m - convertoare de putere medie: 50 500 kW; diametru rotor: 16 -45 m; - convertoare de putere mare: 500 5000 kW, diametru rotor: 45 130m

5.1.5. Elementele componente ale instaliei eoliene

Elementele lanului de conversie electromecanica a energiei vantului sunt de mai multe tipuri. Totui, anumite elemente se regsesc ntotdeauna n lanul de conversie, cum ar fi: o turbin eolian; un generator electric (monofazat sau trifazat); un dispozitiv de interconectare, ce realizeaz conectarea generatorului la reeaua de distribuie sau la o sarcin izolat.

Structura general a unui sistem de conversie a energiei eoliene Cu titlu informativ, mainile cele mai utilizate pentru realizarea eolienelor sunt cele asincrone cu rotorul n scurtcircuit (aproximativ 90% n 1997, 60% n 2001). Se observ insa o puternic tendina de scdere a ponderii acestora (mai ales in favoarea masinilor sincrone a caror excitatie este asigurata de magneti permanenti, de mare energie, din pamanturi rare). Motorul eolian face obiectul unui studiu de sine statator care este prezentat in anexa 1 la prezenta lucrare. In acest paragraf sunt prezentate totusi unele aspecte cu caracter de clasificare generala.

RST/etapa 1/p.11

Turbinele de vant moderne se impart in doua mari categorii: Turbine cu ax orizontal; Turbine cu ax vertical.

Configuraii de turbine

a. Turbinele cu ax orizontal In prezent, cele mai utilizate turbine sunt turbinele cu ax orizontal. Exista doua tipuri principale de turbine cu ax orizontal, si anume turbine cu trei pale si turbine cu doua pale. De asemenea, exista turbine cu o singura pala, care cu toate ca au un pret mult mai scazut decat celelalte tipuri de tubine, nu sunt foarte cautate pe piata din urmatoarele motive:

necesita o viteza a vantului mai mare pentru a produce aceeasi energie ca turbinele cu trei pale; design complex datorita necesitatii modificarii pozitionarii rotorului; produc "poluare vizual" - adic, au o apariie neplcut - si de asemenea produc "poluare sonor". b. Turbine cu ax vertical Realizarea unor tipuri de turbine cu ax vertical a fost vazuta ca o alternativa la solutiile standard, fiind posibila utilizarea chiar si in cazul sistemelor mici. O astfel de turbina nu are multiplicator de turaie si opereaza la o viteza de rotatie mica, fiind de asemenea rezistenta la viteze mari ale vantului. Principalele avantaje ale turbinei cu ax vertical sunt: Generatorul si alte elemente funcionale pot fi plasate pe pamant, astfel prezenta turnului nu mai este esentiala; Nu este necesar un mecanism lateral pentru a directiona rotorul impotriva vantului. Principalele dezavantaje sunt:

RST/etapa 1/p.12

 Viteza vantului este foarte mica la nivelul pamantului, deci, cu toate ca prezenta turnului nu este esentiala, vitezele vantului vor fi foarte mici in partea inferioara a rotorului; Pe ansamblu, eficienta turbinelor cu ax vertical nu este impresionanta; Masina nu porneste sigur ; de exemplu, turbina Darrieus are nevoie de un impuls pentru a porni.

Insulele Magdalen

Canada

Turbina de tip Darrieus

Derivate ale turbinei Darrieus.

Giromill

Cycloturbine

Turbine de tip Savonius

Gateshead, England

RST/etapa 1/p.13

5.1.6 Masina electrica de conversie mecano-electrica a energiei (generatorul electric) este un element extrem de important al sistemului eolian, el defineste cu pondere importanta performantele intregului sistem. Asigurarea posibilitatii de conectare la retea a sistemului eolian se face in mod diferit in functie de tipul masinii electrice convertoare. Mainile sincrone cu rotor bobinat (cu excitaie electric) i-au sporit, de asemenea, ponderea. Ele reprezentau puin peste 5% n 2001. n cazul mainilor sincrone clasice i asincrone cu rotorul n scurtcircuit, viteza de rotaie depinde direct i strict de frecvena curenilor ce parcurg nfurrile statorice. Pentru ca frecventa tensiunii electromotoare indusa sa fie constanta, maina sincron trebuie sa fie antrenata strict cu vitez fix. Sistemele eoliene neconectate la reea funcioneaz n mod autonom, alimentand sarcini izolate, ce au eventual, unul sau mai multe grupuri electrogene n tampon. Pentru acest tip de configuraie, utilizarea unui sistem de stocare prezint un interes deosebit, mai ales n absena grupurilor electrogene, pentru situaia cand vantul este slab. Utilizarea bateriilor de acumulatoare reprezint o soluie pentru stocarea pe o durat mai mare. Exist ns i alte sisteme de stocare, cum ar fi cel inerial, pentru stocarea pe durate scurte. Acest tip de stocare evit utilizarea bateriilor de acumulatoare, care prezint pentru mediu, un caracter poluant. Energia este stocat sub form de energie cinetic a unui volant. Generatorul poate fi i o main sincron cu magnei permaneni sau o main asincron cu rotor n scurtcircuit, prevzut neaprat cu condensatoare necesare asigurrii energiei reactive, de magnetizare.

Schema general a unei eoliene cu vitez fix, n mod autonom n cazul n care sursa de energie eoliana este conectat la reea, viteza de rotaie a mainii asincrone trebuie s rman practic constant, apropiat de viteza de sincronism, pentru a asigura funcionarea stabil a generatorului. Frecvena reelei impune viteza de rotaie a mainii. Generatorul cu vitez fix, conectat direct la reea, trebuie obligatoriu prevzut cu un multiplicator de vitez. Masina eoliana funcioneaz la o anumit vitez de rotaie, pentru un domeniu restrans de viteze ale vantului. Din acest motiv, aplicaiile sunt limitate. Pentru conectarea unei astfel de generator eolian, cu o astfel de structur, la reea, presupune dou etape. O prim etap const n conectarea nfurrii statorice la

RST/etapa 1/p.14

reea cu rezistene nseriate, pentru a se reduce curenii statorici tranzitorii. Pe durata acestei etape, palele turbinei sunt orientate astfel ncat cuplul dezvoltat s fie nul. Dup cateva secunde, rezistenele din circuitul statoric sunt scurtcircuitate (eliminate), apoi sistemul de reglare comand orientarea palelor n scopul creterii puterii. Regimul tranzitoriu la conectare determin apariia unor cureni importani, ce sunt limitai de ctre rezistene. Rezistenele pot fi nlocuite cu variatoare de tensiune alternativ (VTA). Prin modificarea unghiului de comand, reglandu-se tensiunea de alimentare, astfel ncat curentul s nu se ating valori periculoase pe durata etapei de conectare. Maina asincron cu rotorul n scurtcircuit, avand un numr fix de perechi de poli, poate funciona ntr-un domeniu restrans de viteze: alunecarea este de ordinul a catorva procente.

Schema de conectare direct la reea a unei eoliene cu main asincron cu rotor n scurtcircuit Aceast configuraie ofer posibilitatea funcionrii masinii eoliene cu dou viteze. Statorul este realizat din dou bobinaje, care determin un numr variabil de poli i deci domenii diferite de vitez. Se pot impune 2 viteze de sincronism, prin schimbarea numrului de perechi de poli. Pe de o parte, pe stator exist un bobinaj de mic putere, dar care creeaz un numr mare de poli, care este utilizat la viteze mici ale vantului. Puterea debitat n reea este

Ptr = M s ,
n care:

Ptr este puterea transmis de generator n reea;

M este cuplul electromagnetic;

s este viteza de sincronism s =

cu pulsaia reelei, iar p numrul de perechi de poli.

RST/etapa 1/p.15

Schema de conectare la reea a unei eoliene cu main asincron cu stator dublu La viteze reduse ale vantului, puterea recuperat de eolian este mic. De asemenea, datorit numrului mare de poli, i viteza d sincronism este mic, aa cum evideniaz relaia de mai sus. Pe de alt parte, statorul mai este dotat cu o nfurare de putere mai mare, dar cu numr mai mic de poli, care este utilizat atunci cand viteza vantului este suficient de mare. La viteze mari ale vantului, puterea recuperat, ca i viteza turbinei sunt mai mari.

5.1.7. Sisteme eoliene cu vitez variabil

Pentru optimizarea puterii debitate n reea, n funcie de viteza vantului, este de dorit ca s se poat regla viteza de rotaie a turbinei eoliene. Ideea de baz este de a realiza un generator cu frecven fix, dar cu vitez variabil. Generatorul cu vitez variabil ar permite funcionarea pentru o gam mult mai larg a vitezei vantului, deci recuperarea unei cantiti mai mari din energia vantului, reducand n acelai timp zgomotul pe durata intervalelor cu vant slab. n cazul eolienelor cu vitez variabil, sistemul este reglat astfel ncat, pentru fiecare vitez a vantului, eoliana s funcioneze la puterea maxim, in sensul adaptarii puterii trimise in retea prin intermediul invertorului comandat in functie de viteza vantului si viteza de rotatie a rototului turbinei eoliene (este ceea ce se numete Maximum Power Point Tracking (MPPT), a se vedea figura). Pentru o anumit vitez de rotaie a eolienei, puterea maxim se obine n concordan cu caracteristica eolienei P().

RST/etapa 1/p.16

Viteza de rotaie se poate modifica n limite largi (ntr-un domeniu de pan la 3), prin modificarea frecvenei de alimentare a mainii. Generatoare electrice cu numr fix de poli Sistemele eoliene cu vitez variabil ce funcioneaz conectate la reea, utilizeaz convertoare statice de tensiune i frecven (CSTF). O tratare specifica amanuntita a acetor componenete este prezentata in anexa 2 a lucrarii. Unele consideratii sintetice succinte sunt prezentate in cele ce urmeaza. Prin modificarea vitezei, frecvena i amplitudinea tensiunii la ieirea generatorului sunt variabile. Pentru conectarea la reea, energia electric trebuie transformat i adus la parametrii constani ai reelei. n acest scop se utilizeaz convertoare statice de tensiune i frecven , interpuse ntre generator (sincron sau asincron) i reea. Acesta transform energia de curent alternativ n curent continuu, genereaz energie de curent alternativ, ce este filtrat pentru asigura conectarea cu reeaua de distribuie, fr a produce perturbarea acesteia. Generatoarele astfel echipate pot suporta rafale ale vantului, reducand solicitrile mecanice. Lanul de conversie va cuprinde: generatorul convertorul static de tensiune i frecven, compus din convertor c.a.-c.c. (redresor) (1) si un convertor c.c.-c.a. (invertor) (2) In cazul generatoarelor sincrone, redresoarele utilizate sunt cele necomandate, cu diode, acestea fiind convertoare unidirecionale. n cazul generatoarelor asincrone, se utilizeaz redresoare cu comand n durat. Acestea pot furniza i energia reactiv necesar magnetizrii masinii electrice.

Prin comanda acestuia, se poate regla frecvena i valoarea eficace a energiei, astfel ncat s se poat realiza conectarea la reea. Se prefer utilizarea invertoarelor cu modulaie n durat, deoarece calitatea energiei furnizate este mai bun (coninut mai redus de armonici). Comanda acestor convertoare se realizeaz prin intermediul unor plci de comand numerice specializate, implantate n PC. Controlul transferului de putere, ntre redresorul cu modulaie n durat i invertor, se realizeaz prin controlul circuitului intermediar de c.c. Acesta conine un condensator de valoare important, ce asigur atat filtrarea tensiunii, cat i caracterul de surs de tensiune al circuitului intermediar.

RST/etapa 1/p.17

Pentru viteze slabe ale vantului, se utilizeaz un generator de mic putere i numr mare de poli, iar pentru vant puternic, se utilizeaz un generator de putere mare i numr de poli mai mic. Montajul poate fi utilizat atat cu maini sincrone, cat i asincrone. Generator cu numr variabil de poli Sunt generatoae asupra carora se poate interveni astfel incat sa se poate modifica numarul de poli prin reconectarea nfurrilor statorice ale generatoarelor sincrone i asincrone In acest fel se pot obine diferite numere de perechi de poli i deci, diferite viteze de rotaie, n funcie de condiiile de vant. Aceast soluie se bazeaz pe expresia vitezei de sincronism s :

s =

n care reprezinta pulsaia reelei, iar p numrul de perechi de poli, care se modific. Soluia nu permite ns, decat modificarea n trepte, iar numrul acestora este limitat. n cazul generatoarelor asincrone, datorit alunecrii, exist posibilitatea funcionrii acestora cu uoare variaii de vitez. Sunt posibile mai multe configuraii: - main asincron (MAS) i reostat n circuitul rotoric Aceast soluie exploateaz faptul c alunecarea s depinde de rezistena rotoric, care exprim n schema echivalent prin Rr / s. Prin adugarea de rezistene suplimentare n circuitul rotoric, se poate regla alunecarea, i deci viteza rotorului, n funcie de condiiile de vant. n consecin, pulsaia rotoric r este dat de :

r = s
n care este pulsaia fix a reelei, iar s alunecarea. Pulsaia rotoric se poate exprima i ca:

r = p s
n care s este viteza de sincronism. Rezult:

= s +

r
p
MADA (Main Asincron cu Dubl

dac s > 0 Exemplu: Generatorul utilizat este Alimentare), sau MAS cu rotor bobinat.

Schema de principiu a acestui tip de sistem este prezentat n figura de mai jos

RST/etapa 1/p.18

Schema de conectare la reea a unei eoliene cu main asincron i reostat n circuitul rotoric - main asincron cu dubl alimentare (MADA) i convertor dublu cu modulaie n durat Main asincron, cu rotor bobinat, este asociat cu un convertor indirect de tensiune i frecven cu modulaie n durat (structur Scherbius) cu tranzistoare IGBT) Noiunea de dubl alimentare se refer la faptul c statorul este conectat direct la reea, iar rotorul este conectat la convertorul static de tensiune i frecven.

Acest tip de structur se utilizeaz pentru eolienele de mare putere. Viteza de rotaie se poate modifica n gam destul de mare (de la simplu la dublu). Convertorul static de tensiune i frecven este bidirecional, putand asigura deci ambele sensuri de circulaie a energiei n rotor. Prin comanda acestuia se realizeaz reglajul de vitez i controlul puterilor activ i reactiv vehiculate ntre main i reea. n principiu, viteza se regleaz prin intermediul frecvenei de alimentare a nfurrilor statorice. Bidirecionalitatea CSTF asigur funcionarea atat n zona subsincron (sub caracteristica mecanic natural), cat i n cea supersincron (deasupra caracteristicii mecanice naturale) i controlul energiei reactive vehiculate cu reeaua de distribuie. - main asincron cu rotor n scurtcircuit Main asincron (MAS), cu rotor n scurtcircuit, este asociat cu un convertor static de tensiune i frecven (CSTF) indirect.

RST/etapa 1/p.19

- main sincron (MS) cu multiplicator i convertor n stator n cazul mainii sincrone, amplitudinea i frecvena tensiunii la borne, depind de vitez. Din acest motiv, conectarea la reea trebuie s se realizeze prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven (CSTF) indirect, compus dintr-un redresor, un circuit intermediar de c.c. i un invertor.

Se poate renuna la multiplicatorul mecanic, dac se utilizeaz un generator sincron cu numr mare de poli (turaie mic de sincronism). Amintim c, pentru maina sincron:

s = =

Sunt posibile dou soluii, ambele referitoare la tehnologia de realizare a rotorului: - Cu rotorul bobinat O astfel de main este prevazuta cu un numr mare de poli (turaie de sincronism redus) implicand un stator cu gabarit mare. n aceast variant, nu se mai utilizeaz multiplicatorul de vitez, dar maina este conectat la reea prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven, care transform energia de c.a. de frecven variabil, generat de main n energie de c.a. cu tensiunea i frecvena reelei de distribuie. - Cu rotorul cu magnei permaneni Rotorul este realizat cu magnei permaneni cu flux axial/ radial, rezultand o main compact - Main Sincron cu Magnei Permaneni (MSMP). n aceast variant, nu se mai utilizeaz multiplicatorul de vitez, dar maina este conectat la reea prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven,

RST/etapa 1/p.20

care transform energia de c.a. de frecven variabil, generat de main n energie de c.a. cu tensiunea i frecvena reelei de distribuie.

5.1.8. Elementele constructive principale ale masinii electrice de conversie mecano-electrica a energiei
a. Convertoare cu cmp magnetic radial Infasurarea trifazata este dispusa in crestaturi pe stator, iar magnetii permanenti sunt dispusi pe rotor.

Masina cu camp radial si magneti permanenti

Campul magnetic din armaturile unei masini cu camp magnetic radial si cu magneti permanenti este paralel cu directia de miscare, dupa cum putem observa in figura de mai jos.

Reprezentarea unui pol magnetic intr-o masina cu magneti permanenti si camp magnetic radial

Densitatea de putere a masinii poate fi exprimate prin urmatoarea expresie:

= 2 K eK iK pBg A

f 2 o p

unde K e , K i , K p sunt factorii ce depind de forma tensiunii electromotoare, de forma curentului si de valoarea factorului de puterei, A este aria seciunii longitudinale prin ntrefier, Bg este valoarea induciei magnetice din ntrefier, este randamentul masinii si 0 este raportul dintre diametrul intrefierului si diametrul extern al masinii. Densitatea de putere se masoara in W/m. Considerand dependena turatiei de valoarea frecvenei f a curenilor

n1 =

60 f p

RST/etapa 1/p.21

se poate deduce ca densitatea de putere este proportionala cu viteza de rotatie a masinii, dar independenta de numarul de poli . De asemenea, se cunoaste faptul ca masinile cu camp radial au o valoarea intrinseca maxima a curentului suportat. iar la o inaltime standard a magnetului, densitatea de forta, definit de relaia :

f em = Fem / A
unde Fem este fora electromagnetic, este limitata la o valoare cupris n intervalul 5070 kN/m2. Acest lucru impune marirea crestere a cuplului eletromagnetic. gabaritului masinii, daca dorim o

O alta problema de studiat la aceste generatoare este cea a raportului dintre volumul materialului feromagnetic si cel al materialului conductor. Pentru a creste tensiunea, trebuie sa avem un numar mare de poli, dar in acelasi timp sa marim si volumul infasurarii pentru a putea creste curentul electric ce o strabate. Daca conductoarele din stator ocupa majoritatea spatiului (volumului), fierul se va satura, deci trebuie ajuns la un compromise intre acestea doua elemente: material feromagnetic/ infasurare. S-a considerat si constructia modulara a masinilor cu camp radial, adica constructia statorica din tole laminate. Acest construcie conduce la micsorarea volumului de material neutilizat, dar si la crestera pierderilor de camp magnetic. De asemenea, acest tip de constructie are si o instabilitate mecanica, lucru ce duce la o masina zgomotoasa si cu probleme de oboseala a materialului in timp.

Masina cu camp magnetic radial, cu magneti permanenti si stator executat cu tole

O alta posibilitate de a ajunge la un rezultat constructive bun este folosirea unor constructii speciale pentru a concentra campul.

Reprezentare a magnetilor permanenti cu concentrare de flux

Dupa cum se observ, magnetii permanenti se pot orienta astfel incat sa reducem costurile magnetilor si masina va avea performante echivalente.

RST/etapa 1/p.22

b. Convertoare cu camp radial-transversal si magneti permanenti O topologie de luat in consideraie este accea a masinii cu camp transversal cu magneti permanenti, care are o buna utilizare a materialului conductor prin eliminarea capetelor de nfsurare. S-au obinut experimental densiti de forta de pana la 250 kN/m2 , aceasta valoare putand fi ridicata prin cresterea inaltimii magnetilor.

Sectiune printr-o masina cu magneti permanenti cu camp radial-transversal

c. Convertoare cu camp axial si magneti permanenti Acest tip de convertor produce camp magnetic axial in loc de camp transversal, ca masinile studiate in capitolul anterior. Avantajul acestui tip de constructie este ca produce un flux magnetic mai mare pentru zona unui diametru dat decat masina cu camp transversal. Acest fapt se datoreaza mai ales folosirii partii interioare a diametrului (care din punct de vedere magnetic este nefolositoare intr-o masina cu camp transversal) si a intrefierului axial, fapt ce duce la raport diametru /intrefier mai mic . Dezavantajul acestei topologii este aparitia fortelor de atractie axiala dintre rotor si stator,in timp ce la masina cu camp transversal, aceste forte fiind de-a lungul intrefierului se anulau reciproc. Datorita acestei forte de atractie mare este necesara ranforsarea mecanica a structurii, fapt ce poate duce la o crestere a greutatii/ gabaritului si a costului de productie.

RST/etapa 1/p.23

pozitionarea principalelor elementele componente

nfasurarea specifica acestei masini

Masina cu camp axial, cu un rotor si un stator. O alt variant este construcia cu dou rotoare si stator fr dini. Magnetii sunt dispusi pe discurile rotorice, intr-un aranjament S-N-S-N, polii SUD sunt fata in fata, la fel ca si cei NORD. Statorul are o constructie simpla, fiind fabricat din infasurare bobinata radial.

Construcia cu stator fara dinti si dou rotoare La fel ca si la masinile cu camp transversal cu magneti permanenti, densitatea de putere creste odata cu viteza de rotatie. De asemenea, densitatea de putere este independenta de numarul de poli ai masinii, ceea ce duce la valori interesante ale acesteia in comparatie cu cea a masinii cu camp radial si cu magneti permanenti. Aceasta topologie are avantaje datorita intrefierului dintre cele doua discuri, dar are si dezavantaje, cum ar fi: Cost mare al magnetilor datorita lipsei dintilor care duce la o inaltime mare a magnetilor. Densitatea de material conductor este mai mica datorita diametrului mai mic al torului interior in comapratie cu dimensiunile medii al torului la alte constructii. Conductoarele de langa diametrul interior al torusului contribuie la pierderile in fier si mai putin la generarea campului, fapt datorat vitezei tangentiale mai mici.

RST/etapa 1/p.24

 Conductoarele aflate pe partea axiala sunt inactive electromagnetic, dar contribuie la pierderile in fier. Sunt incercate si construcii cu dou rotoare si un stator cu dini. Cele doua discuri rotorice au un pol Sud opus unui pol Nord si campul nu trece radial prin stator. Calculele arata o densitate de putere mai mare decat la o masina n construcie clasic. De asemenea, densitatea de putere este chiar mai mare decat la o masina cu camp axial cu un rotor si un stator. Aceasta topologie reduce lungimea axiala a statorului (deoarece nu exista flux radial), intrefierul si inaltimea magnetilor. Din pacate, tehnologia de fabricatie pare a fi foarte complexa si din acest motiv nu se stie daca din punct de vedere economic acest tip de constructie ar fi viabil.

Diferite sectiuni printr-o masina cu stator fara dinti si cu doua rotoare S-a ncercat si topologia care foloseste o constructie cu un rotor si doua statoare, fapt ce duce la o mica crestere a densitatii de putere datorat lungimii mici axiale a fierului din rotor.

Masina cu cmp axial

O construcie deosebit este masina cu camp axial circumferential

RST/etapa 1/p.25

In cazul acestei constructii magnetii sunt asezati pe stator, iar polii rotorului concentreaza campul magnetic prin intermediul unui cilindru de cupru. Campul magnetic este distribuit axial si radial, fapt ce duce la o excelenta utilizare a materialului conductor.

Masina cu camp axial circumferential Aceasta topologie beneficiaza de caracteristicile masinilor cu camp transversal, aceast fapt insemnand ca densitatea de putere creste odata cu cresterea numarului de poli, dar are ca dezavantaj dificultatea manufacturarii datorita constructiei complexe a statorului.

5.1.9. Probleme funcionale ale generatoarelor sincrone din centralele eoliene.

Ca orice masina electrica si generatorul sincron are anumite probleme specifice.

Formele ale undelor din ntefierul masinii a) unda spatiala a inductiei magnetice indusa de armatura inductoare b) curba tensiunii magnetice din intrefier

Datorita sistemului constructiv adoptat, unda inductiei magnetice in intrefier indusa de armatura inductoare este o unda trapezoidala care se apropie de dreptunghi, iar curba tensiunii magnetice rezultate in intrefier produse de infasurarea dispusa pe armatura indusa este o unda formata dintr-o suprapunere de dreptunghiuri. Ambele unde difera fata de o sinusoida, ceea ce duce la aparitia in intrefier a unor armonici spatiale ale campului magnetic inductor, respectiv ale solenatiei de reactie. Prezenta acestor armonici conduce la existenta unor cupluri parazite

RST/etapa 1/p.26

definite ca fiind cupluri electromagnetice care nu sunt create de armonicile fundamentale ale undelor din intrefier. Cuplurile parazite deformeaza curba cuplului electromagnetic din intrefier. Cauzele aparitiei cuplurilor parazite in cazul masinilor cu magneti permanenti sunt: constructia cu poli aparenti datorata magnetilor; efectele dintilor armaturii induse; efectele repartitiei infasurarii pe armatura indusa.

Cuplurile parazite sunt amplificate de efectele de saturatie ale dintilor in cazul functionarii in sarcina si este de dorit minimizarea acestora, pentru reducerea efectelor produse: aparitia vibratiilor; cuplu de pornire mare; uzuria mecanica; zgomot.

Mai mult decat atat, apare imposibilitatea controlului masinii in sarcina, la turatii reduse, daca cuplurile pulsatorii au o pondere ridicata. Reducerea cuplurilor parazite se face prin metode constructive. Inclinarea crestaturilor Inclinarea crestaturilor reprezinta o metoda obisnuita pentru a reduce ripplurile de cuplu. O armatura cu magneti permanenti inclinata continuu este totusi greu de realizat in masinile cu magneti permanenti. In schimb, se poate realiza relativ usor inclinarea armaturii induse. Totusi, acest lucru complica realizarea acesteia, in special bobinarea automata a infasurarilor. Inclinarea cu un pas de crestatura elimina eficient efectele armonicilor crestaturilor daca distributiile tridimensionale ale campului la capetele de bobina sunt neglijate. Dezavantajul inclinarii consta intr-o reducere a amplitudinii armonicilor spatiale ceea ce implica si o reducere a amplitudinii undei fundamentale. Pentru o inclinare egala a fiecarui pas de crestatura cu s pasi, armonica de ordin s ramane, in timp ce toate celelalte dispar . Aceste rezultate sunt prezentate in tabelul 4.1 unde sunt analizate cazuri diferite, de la constructii fara inclinare (s=1) pana la constructii cu inclinare continua (unde s tinde spre infinit). Suprimarea armonicilor riplurilor de cuplu pentru rotor inclinat cu s pasi

Avantajele inclinarii sunt proeminente; se recomanda o inclinare cu un pas de crestatura, indiferent de tipul de implementare. Se pot utiliza infasurari lipite direct pe armatura, caz n care dispare efectul cuplurilor datorate dintilor. Constructia este mai complexa si cere o anumita tehnologie, iar din punct de vedere electromagnetic scade reactantelor de dispersie.

RST/etapa 1/p.27

Modificarea formei magnetilor Reducerea ponderii cuplului parazit si implicit a armonicilor de curent/ tensiune se poate face si prin reducerea armonicilor spatiale a undelor din intrefier. La masinile sincrone de constructie clasica cu poli aparenti se foloseste metoda netezirii marginilor polilor pentru a imbunatati forma undei din intrefier, in speta pentru a o aduce cat mai aproape de o sinusoida. Aceleasi efecte pot aparea si in cazul modificarii formei magnetilor in masinile cu magneti permanenti montati la suprafata. In masinile electrice mai mari se folosesc de obicei mai multe piese magnetice pentru a crea un pol, piese a caror dimensiune - in principal grosimea - poate fi calculata astfel incat sa se poata obtine o forma de unda a inductiei magnetice cat mai aproape de o sinusoida. In figura alaturata se prezinta sectiunea unui rotor cu magnetii permanenti lipiti pe suprafata, de diferite grosimi si forma undelor corespunzatoare rezultante din intrefier. Pentru un numar s dat de pasi de reducere a grosimii magnetilor sunt doi parametrii ce sunt luati in calcul: latimile unghiulare m m ale magnetilor si amplitudinile inductilor magnetice din intrefier produse de piesele magnetice.

Magneti permanenti montati la suprafata pe rotor si undele din intrefier rezultante

Odata cu cresterea numarului s de pasi ai magnetului, dispar armonici spaiale vezi rezultatele prezentate in tabelul de mai jos.

Suprimarea armonicilor in functie de numarul de pasi s

RST/etapa 1/p.28

Ca si solutie de compromis, pentru o constructie mai usoara si o saturatie mai mica a dintilor in regim de sarcina se poate alege suprimarea armonicilor mai mari de ordinal 5 odata cu pastrarea armonicii de ordin 3, beneficial fiind un cuplu maxim marit si mai putine pierderi. De asemenea, daca dorim sa suprimam cat mai multe armonici de ordin superior, acest lucru devine practic imposibil, deoarece la un numar mare de pasi s, la capatul polului magnetic se vor afla magneti foarte subtiri in vecinatatea maximului de flux statoric, ceea ce duce la o posibila demagnetizare permanenta a acestora. Acesta problema poate fi rezolvata prin marirea intrefierului. Reducerea cuplurilor pulsatorii prin metoda modificarii formei magnetilor este costisitoare din punct de vedere constructiv. Costurile pot fi mult reduse daca se preseaza magnetii direct intr-o forma impusa. Introducerea unor crestaturi sau dinti auxiliari Pentru a maximiza fluxul util si inductia magnetica este de dorit ca inclinarea bobinei sa fie cat mai apropiata de cea a polilor si de accea numarul de crestaturi statorice Ns si de perechi de poli rotorici 2p ar trebui sa difere prin cel mai mic numar intreg posibil. Aceste masini ar avea insa dezavantajul unei forte magnetice neuniforme, ceea ce conduce la aparitia zgomotului si vibratiilor excesive. Pentru a impiedica aceasta, in practica se utilizeaza relatia: 2p=Ns2 In literatura de specialitate s-a discutat despre performanta electromagnetica, in termeni de tensiune electromotoare indusa inversa si s-au subliniat performantele masinilor cu acest raport de numar de poli/ crestatura, performanta ce se traduce printr-un cuplu pulsatoriu mic. De asemenea s-a observat ca o imbunatatire substantiala a acestor performante se pot obtine daca se adopta solutia constructiva a infasurari alternante pe dinti .

RST/etapa 1/p.29

Modele constructive a)toti dintii sunt bobinati b)dintii sunt bobinati alternant c)dintii cu latimi diferite sunt bobinati alternant Avantajele acestor tipuri de constructii sunt: Diferenta de latime a polilor alaturati este mica si scade odata cu marirea numarului de poli; Doar jumatate de bobina produce flux care trece prin dintele alaturat; Crestaturile nu isi modifica forma intr-un mod semnificativ, ceea ce nu duce la schimbarea semnnificatica a densitatii de current suportate si nici nu ingreuneaza procesul tehnologic de fabricatie. Modelele de masini folosite pentru compararea performantelor privind reducerea cuplului pulsatoriu sunt prezentate mai jos: Masinile care utilizeaza un numar apropiat de crestaturi de numarul de poli magnetici (2p=Ns2) si bobinajul pe dinti alternativi au avantajul unui cuplu mediu ridicat si a unor oscilatii reduse a cuplului. Performantele cresc daca se utilizeaza dinti de latimi diferite. Utilizarea unui numar fractionar de crestaturi pe pol si faza Pentru a sublinia efectul numarului fractionar q de crestaturi pe pol si faza, care conduce la reducerea armonicilor spatiale ale solenatiei de reactie, aparitiei oscilatiilor cuplului, in lucrarea se efectueaza o analiza pe masini de acelasi gabarit

RST/etapa 1/p.30

si aceiasi putere executate pentru un numar diferit de poli. Se analizeaza numai constructii cu q fractionar si subunitar pentru o masina sincrona cu gabaritul 225 pentru P= 45 kW si turatia de 400 rpm. S-au considerat numai infasurarile concentrate in care o bobina este infasurata pe un dinte, ceea ce conduce la o reducere a pretului de cost prin scaderea lungimii capatului de bobina. Interesul autorului consta in construirea unui motor cu magneti permanenti de viteza mica si cu infasurari concentrate cu scopul obtinerii unui cuplu mare la volum mic. Din punct de vedere al producatorilor, este de preferat ca motorul sa aiba un numar mic de poli si crestaturi pentru scderea costului. In momentul in care numarul de poli si crestaturi creste, atunci procesul in sine de fabricatie este mai dificil. De asemenea, un numar mare de poli presupune o rezerva mare de frecventa care duce la pierderi Joule mari. Autorul a efectuat diferite simulari pentru cateva modele de masini sincrone cu magneti permanenti cu infasurari concentrate, de acelasi gabarit. S-au pastrat constanti pentru a obtine o comparatie corecta parametrii: - diametrul intrefierului; - lungimea masinii. astfel incat suprafata in care se va produce cuplul va fi acelasi pentru toate masinile analizate. Totusi, acest lucru reprezinta un dezavantaj in cazul masinilor cu un numar de poli mare, deoarece statorul (fier) poate fi realizat mai subtire si astfel diametrul intrefierului poate fi mai mare decat in cazul masinilor cu numar mic de poli. Ipotezele in care s-a efectuat studiul: structura trebuie sa aiba un factor de infasurare mare; structura trebuie sa produca un cuplu cat mai mare; structura trebuie sa produca un cuplu parazit cat mai mic; trebuie evitat efectul fortei de atractie magnetica; structura trebuie sa foloseasca o cantitate cat mai mica de material pentru magnetii permanenti. Valorile obtinute ale cuplurilor parazite pentru cazul 24 crestaturi - 26 poli sunt intotdeauna inalte datorita efectului fortei de atractie magnetica intre armaturi. In momentul in care se proiecteaza o masina cu Qs 2 p , trebuie luat in vedere riscul aparitiei anumitor forte nedorite. Conform rezultatelor simularii motorului de acest gabarit, cea mai buna varianta este cea cu 18 crestaturi statorice din punct de vedere al cuplului de 2.2 u.r.; pe de alta parte, in acest caz, cuplul parazit este 16%. In varianta cu 24 crestaturi, cuplul este 2 u.r., dar cuplul parazit este mai mic, 8%. Se observa ca masinilor cu 12 crestaturi - 8 poli si 24 crestaturi - 16 poli produc cupluri parazite mai mari decat celelalte masini cu crestaturi semi inchise. Cum masina cu 12 crestaturi are infasurari concentrate, cel mai mic cuplu parazit se obtine in cazul motorului 12 crestaturi - 10 poli. Din rezultate se observa ca motorul cu un numar mare de crestaturi-poli produce un cuplu parazit mai mic decat un motor cu numar mic de crestaturi- poli, cu toate ca au acelasi q. Motorul cu 12 crestaturi - 10 poli are cu cuplu parazit de 2.5%, iar un motor cu 36 crestautir - 30 poli are un cuplu parazit de 1%. In majoritatea cazurilor studiate, masinile cu crestturi deschise produc un cuplu parazit mediu mai mic decat masinile cu crestaturi semi inchise, dar nu inseamna

RST/etapa 1/p.31

ca, crestaturile deschise reprezinta cea mai buna alternativa. In momentul in care se folosesc crestaturi deschise, tensiunea indusa este mai mica decat in celalalt caz cu crestaturi semi inchise (numarul de spire/ bobina este acelasi). In cazul masinilor cu infasurari cu pas fractionar nu se poate folosi acelasi diametru de intrefier, si astfel, cuplul dezvoltat poate fi mai mic decat cel necesar. Conform rezultatelor obtinute aici, varianta constructiva cu crestaturi deschise produce cuplu parazit mai mic decat varianta constructiva cu crestatura semiinchis.Din rezultate se observa ca atunci cand Q 2 p ( q 0.33 ), cuplul arazit este mai mic. Prototipul unui motor cu 12 crestaturi si 10 poli a fost construit pentru a capata experienta in domeniul masinilor cu infasurari concentrate. Mai mult, rezultatele din urma masuratorilor furnizeaza informatii esentiale necesare pentru a verifica rezultatele din calculele analitice si din simularile cu metoda elementului finit.

. Ripluri de cuplu minime pentru masinile cu magneti permanenti cu q fractionar Optimizarea raportului dintre arcul polului si pasul polar Autorii [6] propun o metoda noua de reducere a cuplurilor parazite pentru motoarele cu rotor multiplu, cu magnetii permanenti montati la suprafata, metoda constand in variatia arcului polar al magnetilor.

RST/etapa 1/p.32

Cuplul parazit in functie de pozitia rotorului la diferite raporturi arc/pol Cuplul parazit este estimat prin calculul schimbului de energie total din intrefier in functie de pozitia rotorului: O data cu cresterea puterii magnetice, creste si cuplul parazit datorat componentei fluxului din intrefier, cu toate ca acesta este datorat in acest caz datorita neuniformitaii fluxului magnetic din intrefier.

5.1.10. Puterea unei turbine eoliene

Sistemele (turbinele) eolienele pot fi clasificate n funcie de puterea lor: Diametrul palelor Mic putere Medie putere Mare putere <12 m 12 la 45 m > 46 m Puterea nominal < 40 kW 40kW la 1 MW > 1 MW

Ca ordin de mrime, 1 MW reprezint necesarul de putere a aproximativ 900 de locuine de 3 persoane, fr nclzirea electric Din clasificarea de mai sus rezulta ca sistemul propus pentru asimilare este unul de putere medie. Oricum, tinand seama ca pana in prezent in Romania nu exista sisteme eoliene de fabricatie proprie in functiune mai mare de 20 kW rezulta importanta lucrarii si perspectivele care se pot crea in cazul asimilarii in fabricatie a unui sistem complet de conceptie proprie. In cele ce urmeaza se are n vedere analiza unui sistem eolian prevazuta cu un generator asincron (MAS), aceasta fiind maina cea mai utilizat pentru astfel de aplicaii. n studiul eolienei, trebuiesc urmrite valorile cuplurilor ML, ME i a vitezelor arborelui primar L i a celui secundar .

RST/etapa 1/p.33

Arborele primar, numit i arborele lent, este arborele rotorului turbinei eoliene. Acesta se rotete cu viteza L i transmite cuplul ML. Arborele secundar, numit i arborele rapid, este cel al generatorului. Acesta are viteza , fiind caracterizat de cuplul electromagnetic ME. Arborele primar (arborele lent) L, ML Arborele secundar (al MAS) , ME, s, IR Reea

PM, QM, S, IS, cos

Pentru optimizarea puterii electrice debitate n reea, se regleaz viteza de rotaie a eolienei L n funcie de viteza vntului. Punctul de funcionare se determin pe baza caracteristicii eolienei P(), astfel nct puterea PM s fie maxim. Punctul de funcionare poate fi definit i prin puterile activ PM, reactiv QM, tensiunea de faz VS, factorul de putere cos . PM i QM vor depinde de viteza vntului. Cateva consideratii elementare asupra motorului eolian Variaia vitezei vntului v, n funcie de nlimea h respecta o lege de variatie data de relatia

V h = unde: V0 h0
V0 - viteza in im/ss, la nivelul solului (h = 0)

- coeficient caracteristic locaiei, = 0,1...0,4

Coeficientul de putere (de performan) Cp Energia vntului este, n fapt, energia cinetic recuperabil a aerului, ce traverseaz suprafaa S acoperita de palele masinii eoliene. Puterea asociat acestei energii cinetice este:

Pvant =

1 Sv 3 , 2

n care reprezinta densitatea aerului. Totui, aceast putere nu poate fi recuperat n totalitate, deoarece o parte este necesar pentru evacuarea aerului care a efectuat lucru mecanic asupra palelor turbinei. Din acest motiv se introduce coeficientul de putere (de performan) al turbine C p , rezultnd astfel puterea mecanic la arborele turbinei:

Pturbina =

1 C p Sv 3 , n care: 2

v - viteza vntului (m/s);

1,25 kg/m, densitatea aerului, n condiii normale de temperatur i presiune,

la nivelul mrii; S: suprafaa ims acoperit de palele turbinei.

RST/etapa 1/p.34

Coeficientul C p caracterizeaz randamentul turbinei eoliene. El poate fi exprimat i ca:

Cp =

Putere _ mecanica _ turbina Putere _ disponibila(recuperabila )

Cuplul ML produs de turbin

1 C Sv 3 P 2 p ML = =
Se definete coeficientul de cuplu C:

C =

Cp

Limita lui Betz Coeficientul de putere a fost introdus n cadrul teoriei lui Betz. Limita lui Betz da o informatie asupra energiei maxime ce poate fi recuperat, chiar i de cele mai performante eoliene - bipale sau tripale, cu ax orizontal. Aceasta nu poate fi dect 59% din energia vntului, ceea ce nseamn c C pmax (teoretic) este 0,59. Pentru o eolian real, C p este de cel mult 0,3 0,4. Teoria lui Betz modeleaz trecerea aerului prin palele turbine, printr-un tub de flux de aer cu vitezele:

v1 - viteza vntului nainte de turbin; v - viteza vntului n dreptul palelor eolienei; este de ordinul a civa m/s (~ 10
m/s); v 2 - viteza vntului dup preluarea energiei cinetice de ctre palele eolienei. Se consider c vitezele sunt paralele cu axul turbinei eoliene, existnd relaiile v1 > v > v 2 . Observaie: Se poate determina valoarea lui C pmax , printr-o analiz a puterilor, tiind c: - pe de o parte, puterea recuperabil de ctre o eolian este o consecin a variaei energie cinetice a vntului:

RST/etapa 1/p.35

Precup =

1 2 Sv v 2 v12 2

- pe de alt parte, efortul care se exercit asupra eolienei, determin puterea Pefort. Cunoscnd fora exercitat de vnt F = sv (v1 v 2 ) , exprimnd puterea n funcie de lucrul mecanic efectuat de fora vntului, rezult:

Pefort = Fv = Sv (v1 v2 )v = Sv 2 (v1 v2 )

Pefort corespunde puterii absorbite de rotorul turbinei, respectiv puterea mecanic

furnizat de motoruleolian. Raportul de vitez Se definete - raportul de avans, sau parametrul de rapiditate sau viteza specific, sau raport de vitez la captul palei (n englez "tip-speed ratio") - ca fiind raportul dintre viteza tangenial a captului palelor i viteza vntului:

R , v

n care:

Pentru a avea o imagine asupra ordinului de mrime: dac < 3, eoliana se consider ca fiind lent, dac > 3, eoliana se consider ca fiind rapid. Curba C p ( ) , specific fiecrei eoliene, permite clasificarea diferitelor tipuri de eoliene. n afara eforturilor aerodinamice datorate vntului, trebuie s se mai in seama de eforturile ineriale i elastice datorate micrii palelor: btaie, flexiune, torsiune. Mai exist, de asemenea, efecte ale vitezei vntului, ale scurgerii acestuia, ale gradientului de vnt. Toate aceste eforturi sunt exercitate asupra palelor i transmise apoi butucului i pilonului. Parametrii ce caracterizeaz rotorul unei turbine eoliene sunt: randamentul aeromotorului; densitatea aerului (kg/m); numrul de pale; diametrul palelor (m); pasul elicei; suprafaa acoperit (m); nclinarea palelor; nlimea pilonului (m); viteza nominal a vntului (m/s); turaia nominal a rotorului (rot/min).

R - raza palelor (m); - viteza unghiular a rotorului turbinei eoliene irad-secs; v - viteza vntului (m/s).

Multiplicatorul mecanic este caracterizat de raportul de transmisie i de randamentul su.

RST/etapa 1/p.36

raportul de transmisie k : MAS = L k

MAS - viteza arborelui generatorului 5.1.11. Aspecte critice privind infasurarile trifazate concentrate pe dinte specifice generatorului sincron lent cu magneti permanenti
a. Consideratii introductive. In multe aplicatii, fie de motoare fie de generatoare electrice, avind viteza mica de rotatie la frecventa data si cupluri de accelerare mari, este necesar sa se adopte o solutie cu numar mare de poli. In acest caz, daca se au in vedere armaturi crestate uniform, pasul polar rezulta de acelasi ordin de marime cu pasul dentar, iar bobinele ajung sa fie scurtate la maximum, fiind concentrate fiecare pe cite un dinte. In legatura cu aceste infasurari s-au creat citeva mituri in literatura ultimilor ani, avantajele utilizarii lor, in primul rind lungimea redusa a capetelor de bobina, sunt adesea exagerate iar dezavantajele trecute sub tacere. Infasurarile denumite in literatura britanica tooth concentrated sunt prezentate ca unele care necesita metode noi de analiza, de calcul al factorilor de infasurare fundamentali si armonici si o serie de autori revendica noutati in materie. In acest paragraf se va arata ca infasurarile in speta nu reprezinta noutati covirsitoare, ca avantajul lungimii (reduse) a capetelor de bobina este discutabil de la caz la caz, ca aceste infasurari sunt de fapt impuse cu obligativitate in cazul masinilor multipolare cu pas polar (in crestaturi) aproape de 1 (unu) si ca in fapt ele sunt un caz particular, limita, a unei infasurari trifazate normale. In acest sens nu sunt de revendicat metode noi de analiza si de calcul al factorilor de infasurare, metodele clasice, bazate pe steaua crestaturilor (steaua bobinelor) sunt suficiente in cazul in care sunt eficient aplicate, oferind rezultate corecte si cuprinzatoare. b. Aspecte teoretice referitoare la infasurarile trifazate fractionare, concentrate pe un pas dentar Infasurarile concentrate pe un dinte au pasul egal cu o crestatura. Evident pentru masini trifazate solutia este acceptabila numai pentru numarul q de crestaturi pe pol si faza subunitar, chiar mai mic decit 0,5 pentru ca in caz contrar scurtarea excesiva a bobinelor este de natura sa scada mult factorul de infasurare fundamental prin intermediul factorului de scurtare. Pentru sustinerea asertiunii se poate analiza cea mai simpla infasurare trifazata realizata pe o armatura cu 6 crestaturi uniform repartizate, cu doi poli, adica q=1. Infasurarea, realizata intr-un strat, care contine exact 3 bobine diametrale (cu posibilitatea divizarii fiecareia in cite doua semi-bobine), cite una pe fiecare faza, este concentrata in sensul clasic al notiunii, avind pasul polar egal cu trei crestaturi si factorul de infasurare egal cu 1. Daca aceeasi infasurare se realizeaza in doua straturi cu pasul bobinelor 2 crestaturi, cu doua bobine pe faza, va rezulta un factor de infasurare (egal cu factorul de scurtare) egal cu cos(30o)=0,866. Daca insa infasurarea se realizeaza cu pasul de o crestatura, tot in doua straturi cu doua bobine pe faza, scurtarea excesiva (la o treime din pasul polar) duce la o solutie inacceptabila cu factorul de infasurare cos(60o)=0,5. Cele trei situatii sunt evidentiate in figura de mai jos.

RST/etapa 1/p.37

+A

+B

+C

+A -C +B -A +C

-B

b)

4 -B

6 +A -C +B -A

2 +C

3 -B

c)

Explicativa la infasurarile trifazate cu pasul bobinelor egal cu o crestatura Comparind infasurarea normala, diametrala (pas 3 crestaturi) din figura a cu cea scurtata excesiv din figura c rezulta ca cea din urma trebuie sa aiba un numar dublu de spire pentru a avea aceeasi tensiune electromotoare indusa la aceeasi inductie din intrefier. Scurtarea la un dinte aduce false economii cu referire la lungimea conductoarelor din capetele de bobine devreme ce trebuie sa se dubleze cantitatea de cupru din intreaga infasurare. Rationamentul de mai sus este el insusi o exagerare dar este opus exagararii referitoare la economia de cupru care se realizeaza utilizind infasurari pe dinte, fara a analiza in profunzime toate aspectele. O comparatie onesta si convingatoare trebuie facuta asupra cantitatii totale de material conductor, din crestaturi si de la capetele de bobine. O solutie intr-adevar discutabila este cea din figura b la care exista o scurtare reala a lungimii capetelor de bobina si o majorare necesara cu circa 15% a numarului de spire. In functie de raportul dintre lungimea conductoarelor din crestatura (a pachetului de tole) si cele de la capetele frontale, solutia poate fi, la limita, avantajoasa. Dar nu este concentrata pe dinte. Din cele de mai sus rezulta ca pentru obtinerea unor valori rezonabile ale factorului de scurtare, numarul de crestaturi pe pol si faza q trebuie sa fie mai mic decit 0,5. In cazul limita q=0,5 (numarul de crestaturi egal cu 1,5 ori numarul de poli) infasurarea se realizeaza fara distributie, factorul de infasurare fiind egal cu cel de scurtare si anume 0,866. Infasurarile concentrate pe dinte sunt interesante si eficiente numai daca pasul polar exprimat in numar de crestaturi este apropiat de valoarea 1 (unu). Acest lucru rezulta din expresia factorului de scurtare definit dupa cum urmeaza:

q=

Z ; 6p

y = 1;

y =

300 Z y ; k y = sin 90 o = sin 2p y q

unde y este pasul bobinelor iar y este pasul polar (diametral). Este de observat ca valoarea lui q care conduce la un maxim pentru factorul de scurtare este q=1/3 pentru care infasurarea nu poate fi realizata simetric. Asa cum rezulta din ecuatia

RST/etapa 1/p.38

de mai sus, pentru a limita inferior valoarea factorului de scurtare la 0,866 rezulta q cuprins intre limitele 0,5 si 0,25. Pentru alte limite inferioare acceptate pentru ky se pot gasi din relatia de mai sus limitele de existenta ale lui q, asa cum rezulta din tabelul urmator. Asa cum se poate observa, de exemplu, pentru a obtine valori ale factorului de scurtare ky>0,95 domeniul de existenta pentru q este destul de larg (a se vedea figura de mai jos extrasa din mediul de calcul MATLAB). Daca trebuie realizata o masina cu 40 de poli (de exemplu un motor lent de actionat ascensoare sau un generator lent de conversie a energiei hidraulice), numarul de crestaturi rezulta in domeniul 33-48, desigur de ales spre limita superioara. Sunt 6 solutii, considerind restrictia aditionala ca numarul de crestaturi sa fie divizibil cu 3. Solutiile Z=39 sau Z=42 vor conduce la valori maxime pentru factorul de infasurare. Valorile maxima si minima ale lui q functie de valoarea minima impusa pentru factorul de scurtare ky Zona q minim q maxim admisa pentru ky ky.> 0.866 ky > 0.90 ky > 0.95 0.25 0.2589 0.2773 0.50 0.4676 0.4178

Factorul de scurtare ky functie de numarul de crestaturi pe pol si faza q1 c. Consideratii critice In legatura cu infasurarile concentrate pe dinte s-au creat si mentinut in literatura unele neclaritati si exagerari. Acestea sunt prezentate nu doar ca infasurari noi, dar si ca infasurari care necesita metode noi de analiza pentru care unii autori dezvolta variante particularizate la situatie de analiza prin steaua crestaturilor. In fapt, in ceea ce priveste analiza si sinteza acestor infasurari afirmam ca nu sunt necesare si nu pot fi revendicate metode noi, altele decit cele care au o echivalenta intrinseca cu steaua crestaturilor sau, in cazul infasurarilor in doua straturi cu toate bobinele egale ca descidere, steaua bobinelor. Metoda clasica a stelei crestaturilor este

Cistelecan, M., Cosan, B., Popescu, M.: Tooth concentrated fractional windings for low speed three phase a.c. machines, ICEM06, Chania, Greece, Sept. 2006, paper 362

RST/etapa 1/p.39

perfect valida si este utilizata, uneori mascat, fiind revendicata ca metoda noua de analiza. Infasurarile cu pasul bobinelor egal cu un dinte sunt noi numai sub aspectul utilizarii masinilor multipolare cu magneti permanenti dezvoltate cu precadere in ultima decada pentru aplicatii speciale (viteze de rotatie mici, cupluri mari) la care singura solutie este scurtarea maxima posibila, ceea ce impinge solutia, pentru factori de scurtare limitati inferiori, la valori mici ale lui q. Probabil ca cel mai mare (daca nu singurul) avantaj al masinilor cu magneti permanenti cu infasurari fractionare cu y=1 este cuplul de agatare (cogging torque) de valori mici datorita neregularitatii configuratiei stator-rotor si a unui multiplu comun intre Z si 2p de valoare mare. In ceea ce priveste avantajul lungimii capetelor de bobine, exagerarea acestuia are la baza inexistenta unui criteriu ferm de comparatie. A compara pur si simplu lungimea capetelor de bobina a masinilor de polaritati diferite nu este relevant pentru ca intotdeauna masinile cu poli multi au capete de bobine mai scurte prin natura lucrurilor. O comparatie ar trebui facuta pentru aceeasi masina ca numar de poli si dimensiuni principale, dezvoltata cu numere diferite de crestaturi, sub aspectul cantitatii totale de cupru din infasurare. Urmatorul contraexemplu este de natura sa arate limitele afirmatiilor din literatura. Masinile de comparat sunt definite cum urmeaza: -masina cu 24 de poli, 72 crestaturi, y=y=3 are ky=kw=1 fiind o infasurare concentrata, dar nu concentrata pe dinte -aceeasi masina realizata cu 36 de crestaturi, y=1,5 crestaturi, realizata cu y=1 adica concentrata pe dinte, rezulta kw=ky=0,866 Componenta tangentiala a capetelor de bobine se reduce cu 33% ceea ce inseamna (la aceeasi componenta axiala, poate chiar mai mare in cazul al doilea) o reducere a capetelor de bobine ca lungime totala cu probabil 25%. Pentru aceeasi tensiune indusa trebuie insa majorat numarul de spire din toate bobinele cu 15,5% in ipoteza ca exista surplusul de spatiu fara depasirea unui factor de umplere maximal. Rezultatul comparatiei este incert si, in orice caz, functie de lungimea pachetului. La pachete lungi, unde cantitatea de cupru din crestaturi este substantiala, comparatia este in defavoarea infasurarilor pe dinte. Un alt fapt trecut de regula sub tacere este legat de dificultatile de introducere manuala a bobinelor cu deschidere mica pe un dinte, cu exceptia circuitelor magnetice sectionate, cind dintele pre-exista separat fata de circuitul magnetic in ansamblu si bobinele se realizeaza automat ca niste mosoare, dupa care se asambleaza modulele formind statorul bobinat Cu referire la terminologie trebuie facuta observatia ca notiunile introduse in tratatele clasice trebuie modificate sau re-interpretate numai in cazuri justificate. Doua aspecte sunt de relevat: c1). Trebuie facuta distinctia intre infasurari concentrate si infasurari concentrate pe dinte, notiuni care au semnificatii diferite. Infasurarea concentrata in acceptiunea clasica este formata din cite o singura bobina diametrala pe fiecare pereche de poli, t.e.m. induse in fiecare bobina fiind egale ca marime si in faza, adunindu-se algebric. Aceste infasurari au intotdeauna kw=1. Infasurarile concentrate sunt mereu in opozitie cu infasurarile distribuite in care t.e.m. din diferite bobine sau grupe de bobine au faze temporale diferite si deci adunarea se face vectorial, rezultind un factor de infasurare (cel putin de distributie) fundamental kw<1. In aceasta acceptiune infasurarile concentrate pe dinte pot fi

RST/etapa 1/p.40

concentrate (exemplu doua straturi, Z=12, 2p=8, m=3, q=0,5) sau distribuite (exemplu Z=12, 2p=10, m=3, q=0,4). c2). Infasurarile denumite in literatura intr-un strat sau in doua straturi devin in literatura recenta, cu referire la infasurarile in speta, infasurari cu toti dintii bobinati sau numai cu dinti alternati bobinati, ceea ce inseamna de fapt bobinati doar din 2 in 2. Terminologia noua este dupa parerea noastra inutila, complicata, ne-necesara devreme ce exista formulari clare in literatura clasica. Ceea ce intradevar trebuie aratat este ca in cazul noilor infasurari cu pasul bobinelor egal cu pasul dentar straturile se pot separa nu doar pe inaltimea crestaturilor cum este uzual dar si pe latimea crestaturii. d. Analiza tensiunii magnetice din intrefier (metoda generala, echivalentul matematic al stelei crestaturilor sau a bobinelor) Tensiunea magnetica produsa in intrefier de curentul ce parcurge bobinele unei faze poate fi obtinuta prin considerarea unei analize de tip Fourier a solenatiei existente in crestaturile aferente acestei faze. Astfel, daca se noteaza cu KA multimea crestaturilor in care o faza (pentru exemplificare faza A) are conductoare, cu k coordonata spatiala (in raport cu o origine arbitrara prestabilita) a unei crestaturi notata cu indicele k, cu Nck numarul de conductoare din crestatura k, cu w numarul total de spire pe faza si cu kwA factorul de infasurare al armonicii spatiale de ordin , cu c numarul de cai de curent in paralel si cu A faza spatiala a armonicii , urmatoarele relatii sunt demonstrabile2:
1 = 2cw N ck cos k + N ck sin k ; k{K } k{K } A A
2 2

k wA

1 = arctg

k{K A } k{K A }

ck

sin k cos k

ck

Numarul de conductoare Nck include si semnul () care tine seama daca conductorul se afla in latura de ducere sau de intoarcere a bobinei. Cu notatiile de mai sus, daca IA este curentul efectiv care parcurge bobinele fazei A, tensiunea magnetica din intrefierul masinii corespunzatoare fazei A va fi:

FA ( , t ) =

2wI A 2 sin t

=1

k w

sin( A )

Tinind seama ca cele trei infasurari ale masinii sunt parcurse in general de un sistem trifazat simetric de curenti (se neglijeaza nesimetria indusa de insasi o eventuala nesimetrie structurala de amplasare spatiala a infasurarilor), tensiunea magnetica rezultanta ca urmare a suprapunerii celor trei tensiuni magnetice de faza este o suma de unde directe si inverse dupa cum urmeaza:

Frez ( , t ) =

3wI 2

[
=1

k wd

sin( t ) +

k wi

sin( + t )]

Coeficientii kwd, kwi care caracterizeaza amplitudinea undelor directe, respectiv inverse ale tensiunii magnetice din intrefier sunt exprimabili in raport cu elementele

Cistelecan, M., Covrig, M. : "Asupra calculului reactan\ei de dispersie diferen\ial` la ma]inile de curent alternativ trifazate" EEA-ELECTROTEHNICA, nr.5-6, 1995, p.21-28

RST/etapa 1/p.41

de faza si sunt definiti in sistemul de referinta ai factorilor de infasurare prin relatiile:

2 2 2 2 2 2 C1 + C 2 ; k wi = D1 + D2 3 3 1 2 2 ) + k wC cos(C )] C1 = [k wA cosA + k wB cos(B + 2 3 3 1 2 2 ) + k wC sin(C )] C 2 = [k wA sin A + k wB sin(B + 2 3 3 1 2 2 ) + k wC cos(C + )] D1 = [k wA cosA + k wB cos(B 2 3 3 1 2 2 ) + k wC sin(C + D2 = [k wA sin A + k wB sin(B )] 2 3 3 k wd =

In cazul cel mai general analiza bazata pe relatiile de mai sus trebuie facuta in sistemul coordonatelor geometrice si doar in cazuri particulare, cind exista periodicitate structurala la o pereche de poli, se poate simplifica analiza considerind sistemul de referinta al unghiurilor electrice. Corespunzator, rezultatele analizei pun in evidenta factorii de infasurarare in sistemul geometric si prin transpunerea lor in sistemul electric pot rezulta, in anumite situatii, asa numitele armonice fractionare, inclusiv subarmonice. In urma analizei rezulta prin coeficientii kwd, kwi marimea tensiunilor magnetice invirtitoare directe, respectiv inverse, in baza carora se poate aprecia calitatea unei solutii tehnice de bobinaj. In cazurile infasurarilor regulate, simetrice, cu periodicitate structurala de o pereche de poli, se stie ca exista urmatoarele trei proprietati fundamentale: a. pentru fiecare ordin al armonicelor spatiale exista fie numai unda directa, fie numai unda inversa, adica produsul kwdkwi are valoarea zero (se spune ca undele tensiunii magnetice sunt pure) b. exista armonice spatiale numai pentru ordinele =6k1, kZ, pentru (+) rezulta unde invirtitoare directe, pentru (-) cele inverse c. toate armonicele de ordin =3k sunt nule (armonicele sunt sinfazice) Trebuie remarcat ca in cazurile infasurarilor fractionare ca cele in speta, datorita pierderii unor aspecte de regularitate, proprietatile de mai sus nu mai exista in general: undele sunt de regula impure (undele directe si cele inverse pot coexista, cu amplitudini diferite pentru anumite ordine spatiale, formind sisteme nesimetrice), armonicele de ordin 3k nu se mai anuleaza automat, apar armonice de toate ordinele, inclusiv pare, uneori fractionare (sub aspect electric) si chiar subarmonice. Mai mult, unele infasurari produc unde fundamentale simetrice dar sub aspectul armonicelor spatiale pot exista unde invirtitoare cu componente nesimetrice, inclusiv unde stationare. Exemplele de analiza din paragraful urmator vor pune in evidenta aceste aspecte. O proprietate importanta a unei solutii de infasurare trifazata este, asa cum s-a mentionat anterior, coeficientul reactantei de scapari diferentiale. O generalizare a metodei de calcul al acestui coeficient pentru situatia in care exista doar unde pure in componenta tensiunii magnetice a intrefierului este facuta de Heller si Hamata3 care arata, plecind de la energia magnetica inmagazinata la nivelul intrefierului, ca aceasta este constanta in timp si deci masina electrica
Heller, B., Hamata, V.: Harmonic field effects in induction machines, Academia Publishing House, Prague, 1977, pag.43
3

RST/etapa 1/p.42

corespunzatoare se poate caracteriza printr-o reactanta de dispersie diferentiala constanta. In cazul mai general al masinilor fractionare si/sau nesimetrice, in care coexista unde directe si inverse de amplitudini diferite in general, se poate demonstra ca coeficientul reactantei diferentiale, calculat pe baza metodei energetice, conduce in afara unui termen constant, la un termen variabil cu frecventa dubla:

p d = k wp

k wd 2 k wdi 2 k k + + 2 wd 2 wi cos 2t == dC + dV cos 2t p

Pentru toate infasurarile simetrice spatial, pentru care nu exista decit unde pure, se poate constata prin calcul direct ca termenul variabil cu timpul din ecuatia de mai sus reprezinta o serie convergenta la zero; termenul constant (dC) reprezinta chiar coeficientul scaparilor diferentiale asa cum este cunoscut din literatura si rezultatele de calcul pentru cazuri cunoscute converg catre cele existente in indrumarele de proiectare ale masinilor de curent alternativ. Se face mentiunea ca metoda analitica de calcul al factorilor de infasurare spatiali prezentata mai sus, inclusiv pentru calculul componentelor directe si inverse, are la baza in subsidiar aceeasi metoda a stelei crestaturilor cu care este echivalenta ca rezultate, fiind doar forma matematica prin care steaua nu mai trebuie construita manual pentru fiecare armonica spatiala in parte, mediul de programare (de exemplu MATLAB) fiind capabil sa furnizeze automat rezultatele asociate unei anumite configuratii de infasurare. Utilitatea metodei este maxima indeosebi pentru situatiile infasurarilor cu un anume grad de ne-regularitate, eventual fractionare, cum este cazul infasurarilor in speta utilizate pentru generatoarele sincrone lente multipolare. e. Exemplu de analiza Se trateaza exemplul unei masini trifazate avind 36 de crestaturi si 30 de poli4. In figura de mai jos (a) este prezentata varianta infasurarii realizata intr-un singur strat iar in figura (b) varianta in doua straturi. Din analiza infasurarii, sintetizata prin metoda stelei bobinelor, se poate observa ca ea are o infasurare primitiva si anume cea de 12 crestaturi, 10 poli, care se repeta de trei ori pe circumferinta, deci se poate limita analiza la aceasta portiune de infasurare. In tabel alaturat sunt prezentate comparativ rezultatele de calcul obtinute prin aplicarea metodei de analiza prezentata.

a)

b)

Scheme de infasurare pentru Z=36, 2p=30, q=0,4. a-varianta intr-un strat, b-varianta in doua straturi. Sunt scoase toate cele 6 terminale pentru ambele conexiuni posibile

- Salminen Pia, Niemala, M., Pyrhonen, J., Mantere, J.: Performance analysis of fractional slot wound PM-motors for low speed applications, IEEE Conference IAS-2004, pp. 1032-1037. - Bianchi, N., Bolognani, S., Dai Pre, M., Grezanni, G.: Design consideration for fractional slot winding configuration of synchronous machines, IEEE Trans. on IA, Vol.42, No.4, 2006, pp.997-1006
4

RST/etapa 1/p.43

Factorii echivalenti de infasurare (unda directa-CW si unda inversa-CCW pentru infasurarea primitiva Z=12, 2p=10 intr-un strat, respectiv in doua straturi Ordinul armonicii spatiale 1 5 7 11 13 17 19 23 25 Infasurarea intr-un strat CW 0.0000 0.9659 0.0000 0.2588 0.0000 0.9659 0.0000 0.2588 0.0000 CCW 0.2588 0.0000 0.9659 0.0000 0.2588 0.0000 0.9659 0.0000 0.2588 %din fundamentala 133,97 100 71,43 12,18 10,30 29,41 26,31 5,82 5,36 Infasurarea in doua straturi CW 0.0000 0.9330 0.0000 0.0670 0.0000 0.9330 0.0000 0.0670 0.0000 CCW 0.0670 0.0000 0.9330 0.0000 0.0670 0.0000 0.9330 0.0000 0.0670 %din fundamentala 35,91 100 71,43 3,26 2,76 29,41 26,31 1,56 1,44

Din figura (a) se poate observa ca fiecare faza are in total 6 bobine conectate in serie astfel ca, in fapt, infasurarea de faza este construita ca una de 6 poli foarte scurtata, ceea ce din punct de vedere al infasurarii primitive cu 12 crestaturi si 10 poli ar insemna ca de fapt este in esenta una de 2 poli la care in locul pasului diametral de 6 crestaturi s-a realizat un pas extrem de scurtat de numai o crestatura. Acest lucru este confirmat si de rezultatele de calcul din tabelul 2 unde, desi factorul de infasurare maxim este al armonicii de ordin 5, armonica fundamentala geometrica este mai mare decit cea de ordin 5 in procentul de aproape 134%. Dimpotriva, infasurarea in doua straturi (b) are un continut de armonice spatiale considerabil redus, armonica fundamentala geometrica reprezinta numai 35,91% din cea electrica, cu pretul unei complicatii tehnologice si a reducerii cu citeva procente a factorului fundamental electric de la 0,9659 la 0,933. Se observa ca in ambele cazuri toate undele tensiunii magnetice sunt pure in sensul ca pentru fiecare ordin spatial exista exclusiv fie unda directa fie cea inversa fara ca ele sa co-existe5. In literatura6 explicarea detaliata a metodelor de analiza a acestor infasurari avind la baza steaua bobinelor lasa loc la erori de interpretare cu consecinte importante in aprecierea performantelor infasurarii. Exemplul din figura de mai jos (preluarea figurii 3 din lucrarea citata la nota 6) este elocvent pentru infasurarea studiata pentru ca Bianchi ajunge la concluzia ca unda de tensiune fundamentala geometrica (=1) este o anumita fractiune din fundamentala electrica (=5) omitind sa mai considere coeficientii de scurtare care trebuie operati separat pentru armonicile de ordin 1 si 5 intrucit, spre deosebire de steaua crestaturilor care permite calculul direct al factorului de infasurare, steaua bobinelor ofera numai factorul de distributie, cel de scurtare trebuind introdus global pentru toti fazorii corespunzatori unui ordin spatial. Astfel, raportul dintre factorii de infasurare ai armonicelor 5 (fundamentala electrica) si 1 (fundamentala geometrica) este nu tg(15o) asa cum rezulta din figura 3 [Bianchi] ci in realitate tg2(15o)=0,0718 asa cum se constata si din rezultatele de calcul din tabelul de mai sus.
Heller, B., Hamata, V.: Harmonic field effects in induction machines, Academia Publishing House, Prague, 1977, pag.20-28
5

Bianchi, N., Bolognani, S., Dai Pre, M., Grezanni, G.: Design consideration for fractional slot winding configuration of synchronous machines, IEEE Trans. on IA, Vol.42, No.4, 2006, pp.997-1006

RST/etapa 1/p.44

Preluarea figurii 3 din referinta citata la nota de subsol (6) (Bianchi et al)

Din calcule efectuate pentru diferite infasurari concentrate pe dinte se poate trage concluzia ca intotdeauna infasurarea realizata intr-un strat contine subarmonice spatiale care au amplitudinea mai mare decit fundamentala electrica pentru care sunt destinate. Pentru infasurarea intr-un strat din figura a, un experiment realizat pe un motor de inductie de 36 de crestaturi si 30 de poli, a aratat ca motorul conectat la retea se roteste corespunzator turatiei sincrone de 200 rpm. Antrenat insa din exterior pina in apropierea turatiei de sincronism corespunzatoare la 6 poli, motorul a fost incarcat si a functionat in apropierea turatiei de 1000 rpm, aceasta fiind in fapt turatia lui naturala, intelegind prin turatie naturala a unei infasurari turatia corespunzatoare celei mai mari tensiuni magmnetice invirtitoare (ca amplitudine) produsa de acea infasurare. Pentru motorul in speta turatia de 200 rpm nu reprezinta decit o turatie de agatare corespunzatoare unei armonice spatiale superioare. Din cele de mai sus rezulta ca infasurarile concentrate pe dinte realizate intr-un strat sunt de evitat in favoarea celor in doua straturi deoarece undele spatiale armonice interactioneaza intotdeauna cu partile metalice conductoare din indus producind pierderi suplimentare, indiferent daca indusul este cu magneti permanenti sau este un rotor de motor de inductie in scurtcircuit. Un studiu pertinent cu aplicatii la generatoarele multipolare eoliene cu cuplare mecanica directa la turbina eoliana este intreprins de Nakano7. f. Unele remarci finale referitoare la infasurarile fractionare Infasurarile fractionare concentrate pe un pas dentar reprezinta o optiune dificil de evitat in toate cazurile de masini electrice multipolare de turatie mica si cuplu mare (motoare sau generatoare). Aceste infasurari sunt guvernate de aceleasi reguli ca
7

Nakano, M., Kometani, H., Kawamura, M.: Permanent magnet dynamo electric machine and permanent magnet synchronous generator for wind power generation, US Patent 6,894,413/May 17, 2005

RST/etapa 1/p.45

orice infasurare trifazata reprezentind un caz limita la care pasul diametral se apropie de pasul dentar adica numarul de poli este apropiat de numarul de crestaturi. Toate regulile de analiza si sinteza valabile pentru infasurarile clasice sunt valabile in particular pentru aceste infasurari dar ele trebuie aplicate cu precautie pentru evitarea capcanelor care pot aparea in cazul particular in speta. Terminologia curenta din domeniul infasurarilor cu referire la infasurari concentrate sau distribuite se aplica si infasurarilor concentrate pe dinte si nu este necesara introducerea de termeni noi cum se incearca in unele lucrari din literatura prin toti dintii bobinati sau dinti alternanti bobinati care reprezinta o complicatie inutila devreme ce infasurarile intr-un strat sau in doua straturi sunt definite cu claritate in literatura. In ce priveste avantajele infasurarilor pe dinte cu referire la lungimea redusa a capetelor de bobina, exagerate de cele mai multe ori in literatura, acestea trebuie privite cu circumspectie si, in orice caz, apreciate numai in raport cu un criteriu clar definit de comparatie. Ceea ce este de subliniat este ca, dincolo de intreaga filizofie a latimii magnetilor permanenti sau a pozitionarii lor pe inductor, avantajul structurilor cu infasurari fractionare consta in obtinerea unor cupluri de agatare sensibil micsorate, extrem de important indeosebi in cazul aplicatiilor eoliene la care demararea rotirii turbinei eoliene trebuie sa aiba loc, in gol, de la viteze mici (2-3 m/s) ale vintului. Aceasta categorie de infasurari va fi utilizata in generatorul cu magneti permanenti lent, cu cuplare directa, care va fi proiectat in cadrul proiectului.

5.1.12. Consideratii privind utilizarea unor infasurari combinate stea-triunghi pentru compensarea reglajului de tensiune la masinile sincrone cu magneti permanenti utilizate in conversia energiei eoliene.
Asa cum s-a aratat, avantajul simplitatii constructive si a lipsei pierderilor Joule suplimentare in infasurarea de excitatie a masinilor cu magneti permanenti de mare energie este diminuat de lipsa posibilitatilor de reglare a tensiunii, cu deosebire in echipamentele destinate sa functioneze la turatie variabila. O captare maximala a puterii vantului trebuie sa se realizeze inca de la turatii de 4-5 m/sec, cand turatia echipamentului eolian este sensibil sub valoarea corespunzatoare vitezei de 10-12 m/sec la care turatia turbinei, respectiv a generatorului sincron, este cea nominala. Echipamentul electronic de tip redresor-invertor necesar crearii conditiilor necesare si duficiente conectarii si trimiterii energiei in retea reclama o tensiune de intrare aproximativ constanta. Un anume grad de variatie este acceptabil in anumite limite, atunci cand sunt prevazute fie un redresor comandat, fie un echipament suplimentar in circuitul intermediar de tip chopper ridicator care preia functia reglajului de tensiune in lipsa unui control al acesteia prin excitatie, in conditiile turatiei variabile. In elaborarea modelului experimental de 200 kW exista intentia de a utiliza pentru generatorul low speed cuplat direct la butucul turbinei eoliene un sistem relativ nou de infasurare care permite adaptarea in trepte a tensiunii de linie intr-un ecart de 1:3, in 6 trepte de circa 10-12%, generatorul sincron functionand ca si cum ar avea trepte datorita unor prize ale infasurarii.

RST/etapa 1/p.46

Infasurarea a fost studiata experimental in aceasta etapa pe un model la scara mica (5 kVA la 240 rpm, Z=36 crestaturi, 2p=26 poli, figura de mai jos) in scopul de a verifica teoria elaborata si posibilitatea de fi utilizata inclusiv la modelul propriu-zis.

Statorul bobinat al unui generator sincron cu magneti permanenti model experimental cu boinaj concentrat pe dinte, cu prize partiale si posibilitatea de conectare partiala stea-triunghi de 5 kVA/240 rpm, 26 poli.

In cele ce urmeaza se vor prezenta principalele dezvoltari teoretice care acopera materia precum si unele rezultate preliminare obtinute ca suport experimental de colectivul de cercetare. a. Elemente introductive. nfurrile combinate stea-triunghi sunt cunoscute de foarte mult timp. Conform cunoaterii autorilor, prima referire asupra acestei topici este brevetul lui Korthals8, ieit n 1918, n care este descris un motor de inducie n care dou nfurri trifazate simetrice, una conectat n stea i cealalt n triunghi, sunt combinate mpreun n serie. Ambele nfurri sunt realizate cu acelai numr de poli i sunt decalate spaial cu un unghi de 30o. Partea de nfurare conectat n triunghi are, pe fiecare faz, un numr de spire de 3 mai mare dect cea conectat n stea, realizndu-se astfel, n fond, o nfurare echivalent cu una hexafazat simetric. nfurrile combinate stea-triunghi sunt utilizate curent pentru pornirea n trepte a motoarelor asincrone, n special cele rapide cu 2 poli acionnd sarcini ineriale mari, n scopul controlului curentului absorbit prin controlul fluxului magnetic. O alt utilizare posibil este pentru economisirea de energie n cazul motoarelor funcionnd n sarcin variabil, eventual ciclic9 i pentru reglarea tensiunii de linie la generatoare trifazate antrenate de maini primare cu turaie variabil n anumite limite10. Aa cum se ntmpl adesea, noutile nu sunt ntotdeauna acolo unde sunt revendicate i, la fel ca n multe alte domenii, ele se re-descoper continuu. Acesta este motivul pentru care n prezentul raport stiintific si tehnic, se va preciza clar, dup expunerea de principiu a chestiunii, care sunt faptele care sunt considerate, totusi, de ctre autori ca fiind nouti n materie. n principal contribuiile constau, pe de o parte in elaborarea unei metode generale de analiz care s permit determinarea factorilor de nfurare echivaleni, pentru fundamentala electric dar i pentru armonicele spaiale, iar pe de alta parte n analiza efectuata, cazul cel mai general, al unui unghi spaial oarecare ntre cele dou sisteme de nfurri
Kothals-Altes, Willem.: Motor winding, US Patent 1,267,232, issued May 21, 1918 Taylor, Noel R., Taylor, Paul A.: Automatic load seeking control for a motor, US Patent 4,691,155 issued Sep.1, 1987 10 Fogarty, James Michael: Combined delta-wye armature winding for synchronous generators and method, US Patent 6,704,993, issued Mar. 16, 2004
8 9

RST/etapa 1/p.47

stea, respectiv triunghi. Se va arata c, la o anumit secionare a grupelor de bobine ale fazelor i grupare a lor se poate obine, la un numr dat (n) de seciuni separate prin prize, un numr de 2n trepte de reglaj, sensibil mai multe dect numrul n+1 cunoscut din literatur. n fine, elementele de dezvoltare conceptual au fost verificate concret pe un generator sincron multipolar (2p=26) cu magneti permanenti, bobinat n conformitate cu metoda recomandat i ncercat la standul de prob cu rezultate foarte bune. b. Analiza tensiunii magnetice din ntrefier a nfurrii combinate. Se presupune c n crestturile uniform distribuite la periferia armturii unei maini electrice sunt amplasate dou sisteme distincte de nfurri, una conectat n triunghi i cealalt conectat n stea. Nu se fac precizri sau limitri la numrul de straturi sau la poziia relativ, spaial, dintre cele dou sisteme de nfurri, oricum dac se ine seama de considerente practice i de posibilitatea schimbrii nceputurilor cu sfriturile, un ecart de 90o este suficient pentru a caracteriza o soluie (a se vedea figura). S-a considerat c fazele stelei sunt conectate n serie cu triunghiul, pentru c este constatat din literatur c n cazul conectrii lor n paralel11 apar condiionri extrem de severe care pot conduce la defecte majore legate de curenii de circulaie n bucle nchise. Conectarea n serie12 nu presupune restricii, altele dect simetria spaial.

nfurare combinat stea-triunghi. Definirea poziiei relative spaiale.

Din figura rezult definirea unghiului dintre cele dou sisteme, i anume dintre axa magnetic a unei faze din ramura stea i axa magnetic a ramurii din triunghi opus vrfului n care se conecteaz ramura stea corespunztoare. Aa cum se va arta, cele mai interesante soluii tehnice se circumscriu unui domeniu al unghiului cuprins ntre -30o (AX i XZ avnd axe magnetice identice, ca de exemplu cele dou ci de curent n paralel a unei nfurri normale13, i +60o, caz limit cu semnificaii interesante aa cum se va arta n continuare.

11

Hughes, A.: New 3-phase winding of low mmf harmonic content, PROC. of IEE, Vol.117, No.8, August 1970, pp.1657-1666 - Cidambaram, P., Subbiah, M., Krishnamurthy, M.R.: Generalized theory for the performance of three phase induction motor with star-delta winding, Electric Machines and Power Systems, 12, 1987, pp.383-396. 12 Chen, Y., Chen, Z.: Investigation of a new AC electrical machine winding, IEE Proc.-Electr. Power Appl., Vol.145, No.2, March 1998, pp.125-132 13 Ferreira, F. J. T. E.; de Almeida, A. T.: Novel Multi-Flux Level, Three-Phase, Squirrel-Cage Induction Motor for Efficiency and Power Factor Maximization, IEEE Transactions on Energy Conversion, Vol. 23, No. 1, March 2008, pp. 101-109.

RST/etapa 1/p.48

Dac =0 se obine cazul particular al brevetului lui Korthals i analiza se poate realiza, aa cum se arat n lucrarea citata a lui Chen, pentru un sistem semi hexafazat. Este evident c acest caz poate fi obinut din orice nfurare normal cu distribuie de bobine pe o zon de 60o conectnd toate bobinele n serie n ordinea dat de steaua bobinelor i separndu-le n dou grupe, una pentru partea de stea, cealalt pentru partea de triunghi. Dac cele dou sisteme de nfurri sunt ambele simetrice i echilibrate, curenii ce parcurg ramurile stelei nu pot fi dect echilibrai ca n ecuaiile:
iAX = I 2 sin t 2 iBY = I 2 sin(t 3 ) iCZ = I 2 sin(t 4 ) 3

Aplicnd teoremele lui Kirchoff circuitului stea-triunghi din figura de mai sus i utiliznd diagrama fazorial atasata, rezult:
I AX j 5 j I AX + j 1 1 j j e 6 e = e 6 I XY = IYX e = 3 (I BY I AX ) e = 3 3 I AX + j 1 j I AX j 1 1 j j e 2 e = e 2 IYZ = I ZY e = (ICZ I BY ) e = 3 3 3 I AX j 1 j I AX + j 5 1 j j e 6 e = e 6 I ZX = I XZ e = (I AX ICZ ) e = 3 3 3

Expresiile curenilor definii mai sus sunt valide indiferent de unghiul spaial , rezultand expresiile n planul timp a curenilor din ramurile triunghiului, ca mrime i faz:

i XY = I iYZ = I iZX = I

2 2

sin(t + 1 ) 6 sin(t 2 + 1 ) 3 6 sin(t 4 + 1 ) 3 6

3 3

Explicativ pentru calculul curenilor din ramurile triunghiului

Dac se noteaz NY, N numerele de spire i kwY, kw factorii de nfurare ai armonicelor spaiale de rang corespunztoare nfurrii conectate n stea, respectiv n triunghi, atunci tensiunea magnetic total se poate deduce prin suprapunerea efectelor celor dou tensiuni magnetice pariale, considernd teoria cunoscut a producerii undelor rotaionale directe (CW) i inverse (CCW), astfel:

RST/etapa 1/p.49

MMFY (, t ) =
MMF (, t ) =

k wY k wY 3NY I 2 cos( t ) + cos( t + ) = 5,11,17 =1, 7 ,13,...

k w k w 3N I 2 cos[ t + ( + )] + cos[ t + ( + )] 6 6 6 3 =1,7 ,13,... = 5,11,17

Numerele de spire i factorii de nfurare depind de modul de distribuire a bobinelor unei nfurri date n cele dou componente, stea, respectiv triunghi. n mod normal, datorit numrului mai mic de bobine distribuite, fiecare component (stea sau triunghi) va avea factori de nfurare mai mari dect nfurarea total, conectat de exemplu n triunghi, cu numr de spire Nt=Ny+N. Se definesc n continuare numerele de spire exprimate n uniti relative:
' NY = NY ( NY + N )1 ' N = N ( NY + N )1

Cu aceste notaii, adunnd componentele directe, respectiv inverse, ale tensiunilor magnetice produse de cele dou sisteme de nfurri rezult undele rezultante dup cum urmeaz:

MMF CW (,t) =

3Nt I 2 ' k k ' NY 3 wY cos(t ) + N w cos( t + ) 3 =1,7,13 ,... =1,7,13...

unde s-a utilizat notaia

= + 6 (1 ) .

Dup restrngerea termenilor de acelai rang din ecuaia de mai sus rezult factorii echivaleni de nfurare kweq:

MMFCW (, t ) =

k w eq 3N t I 2 cos( t ) 3 =1,7 ,13,...

' 2 '2 2 ' ' k wveq = 3NY2 k wY + N k w + 2 3NY N k wY k w cos

n mod similar, undele inverse se adun i se restrng astfel c de poate obine:

MMFCCW (, t ) = 3N t I 2 k w cos( t + ) 3 =5,11,17 ,....

Este evident c pentru cazurile particulare extreme n care nfurarea este fie stea total ( N Y = 1 , N = 0 ) fie triunghi total ( N Y = 0 , N = 1 ), se obin factorii de nfurare cunoscuti din teoria clasica a infasurarilor. c. Examplu de analiz. Se prezinta in continuare succint analiza si experimentul realizate pentru o masina sincrona multipolara cu magneti permanenti avand Z=36 crestaturi si 2p=26 poli. Masina studiata a fost realizata si incercata experimantal in cadrul ICPE-ME.

RST/etapa 1/p.50

Se observa ca fiecare infasurare de faza este sectionata in trei semiinfasurari astfel incat axele magnetice sa fie in progresie aritmetica. Alegerea bobinelor de inseriat ppe fiecare sectiune se poate face utilizand steaua bobinelor. Factorii de infasurare fundamentali pentru infasurarea completa, respectiv pentru 2/3, respectiv 1/3 din infasurare sunt:

1 k w1 _ 12 coils = (cos 5o + cos15o + cos 25o ) sin 65o 0.8666 3 1 k w1 _ 8coils = (cos 5o + cos15o ) sin 65o 0.8891 2 k w1 _ 4 coils = cos 5o sin 65o 0.9029
Caz 1 2 3 4 5 6 Conexiune U2-W1; V2-U1; W2-V1 U2-V11; V2-W11; W2-U11 U2-W11; V2-U11; W2-V11 U2-V12; V2-W12; W2-U12 U2-W12; V2-U12; W2-V12 U2-V2-W2 Simbol =1 y-I y-II Y-I Y-II Y /3 0 /3 0 N 1 2/3 2/3 1/3 1/3 0 NY 0 1/3 1/3 2/3 2/3 1 kw1 0.8666 kwY1 kw1eq 0.8666 0.9655 1.1141 1.2057 1.3277 1.5010

0.8891 0.9029 0.8891 0.9029 0.9029 0.8891 0.9029 0.8891 0.8666

Aplicand metoda de analiza a tensiunii magnetice prezentata anterior rezulta formele de unda din cele trei figuri de mai jos. Se constata ca cu cat sunt mai putine bobine pe infasurare tensiunea magnetica este mai departata de forma armonica uzuala. Solutia este inca admisibila in cazul generatoarelor sincrone in speta, care sunt urmate de un echipament electronic de conversia a.c./a.c. Tabelul de mai sus arata caracteristicile esentiale ale celor 6 situatii posibile iar coloana ultima arata factorul de infasurare echivalent, cel care este de fapt un emulator de numar de spire variabil.

Rezultate de calcul pentru tensiunea magnetica din intrefier creara de infasurarile partiale de faze adunand armonicele spatiale pana la ordinul 23. Stanga: infasurarea completa, 12 bobine inseriate. Mijloc, 2/3 din infasurare. Dreapta, 1/3 din infasurare.

RST/etapa 1/p.51

d. Rezultate experimentale. Posibilitatea confirmarii experimentale pentru situatia masinii lucrand in regim de generator se bazeaza pe t.e.m. in gol masurata ca valoare de linie, insumand componentele din partea de triunghi si cea de stea a infasurarii. Relatia fundamentala este cea dintre fluxul inductor si tensiunea electromotoare, exprimata astfel:

U l l =

2 pnw k w1eq 60

ceea ce conduce la coeficientul tensiunii induse astfel:

kV =

U l l 2 = pw k w1eq = const k w1eq n 60

In tabel sunt prezentate succint, pentru cele 6 configuratii studiate, valorile comparative ale coeficientului t.e.m. calculat prin metoda prezentata si determinat experimental. Conexiune KV calculat (p.u.) kV masurat (p.u.) 1 1 y-I 1.1114 1.1156 y-II 1.2856 1.2909 Y-I 1.3913 1.3950 Y-II 1.5321 1.5332 Y 1.7320 1.7363

Metoda urmeaza a fi folosita in dezvoltarea modelelor din cadrul; proiectului inclusiv pentru evitarea montarii si de-montarii modelului in etapa de definitivare a solutiei cu referire la numarul, configuratia si dimensiunile magnetilor permanenti din inductor.

5.1.13. Consideratii privind determinarea dimensiunilor principale ale generatorului sincron cu magneti permanenti
O problema de cea mai mare importanta este determinarea dimensiunilor principale ale masinii electrice convertoare care sa asigure conversia energiei mecanice in energie electrica in conditii de siguranta. In principal problema se rezolva printr-o adoptare corespunzatoare a principalelor solicitari specifice si anume: - inductia magnetica din intrefier B (densitatea de suprafata a fluxului), creata in cazul generatoarelor fara excitatie electromagnetica numai de magnetii permanenti ai armaturii inductoare; valorile uzuale care pastreaza valoarea pierderilor in fier in limite rezonabile si la fel limitele de vibratii si de zgomot sunt in ecartul 0.75 0.9 Tesla. Aceste valori pot fi obtinute direct daca magnetii sunt montati pe suprafata (surface mounted) sau prin intermediul unor piese concentratoare de flux in cazul magnetilor interiori, fie in sistemul cu magneti radiali (spoke rotor) sau cu piese polare in forma de gheara (claw pole). Pierderile in fierul statoric (a armaturii induse) sunt proportionale cu patratul inductiei in intrefier. O relatie de detarminare a inductiei din intrefier B [T] in functie de t.e.m. indusa E [V], pasul polar p [m], lungime L[m], numarul de spire pe o faza w, factorul de infasurare fundamental kw si factorul de acoperire polar este:

B =

E 2 fwk w p L

RST/etapa 1/p.52

- densitatea de curent de conductie in infasurari j, ca raport dintre curentul I [A] care strabate o faza a infasurarii si sectiunea totala sCu[mm2] a celei faze; valori uzuale permisive pentru masini ventilate puternic pot ajunge pana la 7-8 A/mm2 dar in cazul masinilor cu laturi de bobine in crestaturi fara ventilatie fortata aceste valori nu trebuie sa depaseasca 4 A/mm2. Pierderile incalzitoare de tip Joule sunt proportionale cu patratul densitatii de curent j. - densitatea lineara a solenatiei (patura de curent), A, este o masura a solicitarii electrice fiind determinabila in functie de curentul de faza I[A] si diametrul interior Di cu relatia:

A=

6wk w I Di

Cu notatiile de mai sus, se poate scrie o relatie de legatura intre volumul interior al masinii, puterea utila si solicitarile principale sub forma:

Di2 L =

1 6.1 1 P cos n1 k f k w AB

Aceasta formula reprezinta o posibilitate de dimensionare a oricarei masini noi daca se pot aprecia cu precizie suficienta performantele de natura energetica si anume randamentul si factorul de putere cos precum si solicitarile A, B. Relatia de mai sus a fost folosita inca de Vidmar pentru definirea constantei masinii sub forma de raport putere/volum sau de Richter in dimensionarea unei masini noi plecand de la notiune de efort tangential mediu. Se poate observa din formula fundamentala de dimensionare ca ceea ce defineste volumul unei masini este cuplul si nu puterea, ceea ce conduce la observatia cunoscuta ca masinile convertoare sunt cu atat mai mari cu cat sunt mai lente, la aceeasi putere. In cazul masinilor sincrone lente functionand in regim de generator exista posibilitatea de apreciere a pierderilor cu suficienta precizie; pe de alta parte, factorul de putere daca masina lucreaza pe un redresor poate fi apreciat ca fiind 0.95. Pentru masina in speta (P=200 kW, n1=33 rpm) se poate pleca in dimensionare de la valorile A=35.000 A/m si B=0.8 T si se obtine un volum necesar de 1.734 m3. Adoptand o constructie scurta (lungime L=0.5 m) se obtine diametrul interior necesar Di= 1.86 m. O apreciere sintetica a volumului unei masini cu magneti permanenti este data de TJE Miller14 sub forma a coeficientului TRV (tprque per rotor volume), o alta interpretare a formulei de mai sus. Calculand cuplul nominal al masinii studiate (la 200 kW si 33 rpm) se obtine M=58 kNm si valoarea raportului TRV cu dimensiunile preconizate TRV=42 kNm/m3, o valoare pe care Miller o atribuie masinilor bine eproiectate cu magneti permanenti de mare energie de tip NdFeB.

5.1.14. Normative CEI din domeniul centralelor eoliene

In ceea ce priveste proiectarea sistemelor eoliene, la nivelul comunitatii europene s-a ajuns la un anumit nivel de cunoastere a functionarii acestor centrale electrice, consens ce a fost promovat prin o serie de recomandari incluse in 16 normative CEI, din care 8 au fost asimilate ca standarde europene, standarde care sunt preluate si de catre tara noastra.

14

J.R. Hendershot, T.J.E. Miller,: Design of brushless permanent magnet motors, 1994

RST/etapa 1/p.53

Normative CEI din domeniul centralelor eoliene CEI 60050415:1999 IEC 614001:2005 IEC 614002:2006 IEC 6140011:2006 IEC 61400-121:2005 IEC/TS 6140013:2001 IEC/TS 6140014:2005 IEC 6140021:2001 IEC/TS 6140023:2001 IEC/TR 6140024:2002 IEC 61400-251:2006 IEC 61400-252:2006 IEC 61400-253:2006 IEC 61400-255:2006 IEC WT 01:2001 IEC 61400SER:2006 SR CEI International Electrotechnical Vocabulary - Part 60050415: Wind turbine generator systems 415:2005 Wind turbines - Part 1: Design requirements Wind turbines - Part 2: Design requirements for small wind turbines Wind turbine generator systems - Part 11: Acoustic noise measurement techniques Wind turbines - Part 12-1: Power performance measurements of electricity producing wind turbines Wind turbine generator systems - Part 13: Measurement of mechanical loads Wind turbines - Part 14: Declaration of apparent sound power level and tonality values Wind turbine generator systems - Part 21: Measurement and assessment of power quality characteristics of grid connected wind turbines -

SR CEI/TS Wind turbine generator systems - Part 23: Full61400scale structural testing of rotor blades 23:2006 SR CEI/TR Wind turbine generator systems - Part 24: 61400Lightning protection 24:2006 Wind turbines - Part 25-1: Communications for monitoring and control of wind power plants - Overall description of principles and models Wind turbines - Part 25-2: Communications for monitoring and control of wind power plants - Information models Wind turbines - Part 25-3: Communications for monitoring and control of wind power plants - Information exchange models Wind turbines - Part 25-5: Communications for monitoring and control of wind power plants - Conformance testing IEC System for Conformity Testing and Certification of Wind Turbines - Rules and procedures Wind turbine generator systems - ALL PARTS

Normative europene si nationale din domeniul centralelor eoliene EN 50308:2004 EN 614001:2005 Wind turbines Requirements for maintenance Protective measures SR EN design, operation and 50308:2005 SR EN 614001:2006

Wind turbines -- Part 1: Design requirements

RST/etapa 1/p.54

EN 614002:1996 EN 6140011:2003 EN 6140011:2003/A1:20 06 EN 6140012:1998 EN 61400-121:2006 EN 6140021:2002

Wind turbines -- Part 2: Design requirements for small wind turbines Wind turbine generator systems -- Part 11: Acoustic noise measurement techniques

SR EN 614002:2001 SR EN 6140011:2004

Wind turbine generator systems -- Part 11: Acoustic noise measurement techniques Wind turbine generator systems -- Part 12: Wind turbine power performance testing Wind turbines -- Part 12-1: Power performance measurements of electricity producing wind turbines Wind turbine generator systems -- Part 21: Measurement and assessment of power quality characteristics of grid connected wind turbines SR EN 6140012:2001 SR EN 6140021:2003

Dupa cum se observa, au fost promovate o serie de recomandari legate de siguranta in exploatare (indeosebi pentru asigurarea protectiei muncii, protectiei la descarcarile electrice din atmosfera etc), dar si legate de zgomot. In prezent asistam la o tendinta tot mai accentuata de marirea valorii puterilor instalate, ca unitate de producere a energiei electrice, cat si ca numar de centrale instalate. Astfel, la expozitia internationala de Hanovra din acest an, care a avut ca principal subiect energia, a fost anuntata instalarea unei prime instalatii eoliene de 10 Mw. Aceasta ar urma sa fie montata off- shore, pa malul marii Baltice, urmand a fi curand urmata de instalarea si de alte centrale. Efortul financiar este pe de plin justificat, in conditiile unei solicitari tot mai ridicate de energie si a preocuparilor unor guverne de a obtine un anumit grad de independenta energetica.

5.2. Stabilirea temelor de proiectare si a conditiilor de interfata intre subsistemele componente (Activitatea I.2 din planul de realizare)
Temele de proiectare pentru subsistemele componente sunt prezentate in anexele 1 si 2 la prezentul studiu. In acest paragraf, care raspunde activitatii I.2 din planul de realizare este prezentata prin asamblare tema de proiectare pentru sistemul de conversie a energiei eoliene in ansamblu. Denumire: Sistem de conversie a energiei eoliene cu conectare la retea tip WECSYS W 200, cu urmatoarea componenta: 1. Motor eolian tripal, cu lagaruire proprie, cu urmatoarele caracteristici de baza: Numr pale: Sensul de rotaie: Diametrul rotorului: Lungimea unei pale: Suprafaa palei: 3 Conform acelor de ceasornic 32 m 15,40 m 16 mp

RST/etapa 1/p.55

Greutatea palei: 350 kg Torsionarea: 12,9 Profil: NACA 63xxxx Diametrul cercului de 0,82 m fixare: Coarda minim: 0,45 m Corda maxim: 1,43 m Protecie la trsnet: Da Unghiul conului de 3 rotaie: Conexiune: 28 x M 24 Puterea maxim (la 12 298 kW m/s): Cuplu maxim: 53,22 kN Turaia: 33 rot/min. mbinare: Rulemeni cu un singur rnd de role, n X, cu dantur interioar sau fr 2. Stalpul de sustinere, cu urmatoarele caracteristici: Material: Forma: nlime: Diametrul exterior: Diametrul interior: Grosimea peretelui: 3. Nacela asiu: nvelitoare: Lungime: Lime nlime: Dispozitiv de rotire: Profile metalice Materiale compozite pe baz de fibr de sticl 5,50 m 2,60 m 2,60 m Rulment cu role pe un singur rnd, montate ncruciat, cu dantur exterioar Betona armat turnat cu cofraj glisant Cilindru cu diametru constant pe toat lungimea 35 40 m (n funcie de condiiile de la locul de amplasament) 2,60 m 2,10 m 0,25 m

4. Generatorul sincron, cu lagaruire proprie, cu urmatoarele caracteristici de baza: Tip: generator sincron lent, cu actionare directa, cu magneti permanenti Conditii tehnice principale: Putere nominala 200 kW Turatie nominala 33 rpm Tensiune nominala 600 V (480 V optional) Randament nominal 94.5 % Numar de faze 3, conexiune Y sau combinatie Y/ Numar terminale 6

RST/etapa 1/p.56

Frecventa nominala 36 Hz Tipul sarcinii: redresor/invertor comandat Cuplu static parazit de pulsatie 2% max Conditii de fiabilitate si mentenanta MTBF 87.600 ore la 30oC Durata de viata 20 ani Nu necesita intretinere cu exceptia controlului periodic si lubrifierii lagarelor Conditii de mediu ambiant Temperatura mediului: Umiditate Grad de protectie Zona seismica Altitudine Dimensiuni de gabarit si montaj Conform desenului atasat Masa estimata 5800 kg Detalii constructive: Sistem de fixare: pe talpi, total 6 gauri 40 mm Capat de ax: 260 mm/lungime 500 mm cu pana paralela 32/250 mm; filetat interior M48/160 mm (optional; de specificat in comanda) Carcasa si scuturi in constructie sudata, din otel, cu nervuri de consolidare, fixare cu suruburi Iesire terminale (cablu trifilar 3x63 mm2) optional, lateral prin scutul B sau prin carcasa, sus, lateral sau jos (de specificat prin comanda). Sistem magnetic: masina multipolara in constructie clasica cu stator exterior (tabla electrotehnica tip M530) si rotor de tip butuc cu magneti de tip NdFeB lipiti pe suprafata Lagaruire (codificare SKF): -partea A: rulment cu role 140/ 300/102 mm (NJG 2328 VH) -partea B: rulment cu bile axial radial 140/ 300/124 mm (7328 BCB) Protectie anticoroziva: vopsire 5. Invertor trifazat pentru conectare la retea -40oC pina la +50oC 95% (la 30oC) IP54 4 1500 m (max)

Caracteristici tehnice: Tensiunea de intrare furnizat de generator Frecvena tensiunii de intrare Puterea Tensiunea de ieire Frecvena tensiunii de ieire

3 x 690 V 20Hz-100Hz 200kW 3x400Vca5% 50Hz 1Hz

RST/etapa 1/p.57

RST/etapa 1/p.58

Generator sincron lent cu magneti permanenti, desen de gabarit si montaj

C2

L1
CHOPPER RIDICATOR

U4
.

ANSAMBLU INVERTOR
A4 - X4/C1
A1 - X2/C1
V3

V6

+15 M

-15

A2 - X3/C1
V5

3
V5

ANSAMBLU REDRESOR
?V...?V
1 2 3
1

3
A1 - X1/C1

A1 - X2/G1
A1 - X2/E1

4
A2 - X3/G1

4
5
A2 - X3/E1

A4 - X4/G1 4 A4 - X4/E1

F1
22

I >

F21

U1
HT+

V5
+ 15
M

X1

A1 - X1/G1
A1 - X1/E1

V4
4

C2

F3 1

C1
HT -

X2

MOTOR STEPPER

-15
LV 25-P

U6
HT+

C2
+ 15

SKM300GB063

SKM300GB063

SKM300GB063

A1 - X2/C2
V4

SKM300GB063

Q1
V1

X3
A2 - X3/C2
V6

A4 - X4/C2
V6

FILTRU SINUS

SKHI 22A

GND TOP ERR BOT +15V

C G E

C G E

C G E

C G E

GND TOP ERR BOT +15V

GND TOP ERR BOT +15V

X1
1/IT 2/0V 3/0V 4/I BAT

X5
2 1/0V

x1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

X2
SURSA STABILIZATA_2

1/+15V 2/0V 3/0V 4/-15V

U7

X4
5 4 3 2 1/+15

X3

A3
-15V 0V +15V 0V 5V

1 2 3 4 5

U3
U8
E

A5 / +15
1

A5 / M
2

J3

A5 / -15

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

J2_2

A4/ +15
1

J7
A3 - X2/1
5V

A4/ M
A4/ -15

3
0V

A3 - X2/2

J1

A3 - X2/3
+15V

A3 - X2/5
-15V

J10
1

J8
6

MBB20_2

2
1

B1

Echipament electronic de cuplare la retea (grup redresor/invertor comandat)

RST/etapa 1/p.59

GND TOP ERR BOT +15V

U2

SKHI 22A

SKHI 22A

SKHI 22A

FILTER_2

C G E

C G E

A2 - X3/3

HT LV 25-P

-15

A2 - X3/2

A2 - X3/1
A3 - X1/2

A1 - X2/G2 6 A1 - X2/C2 7

A2 - X3/G2

A4 - X4/G2

A2 - X3/E2

A4 - X4/E2

7 2

HT+

+ 15
M

V1

V2

V3

V4

HT LV 25-P

-15

A1

6. Concluzii de etapa
Prezenta lucrare rspunde cerinelor aferente primei etape a proiectului 22-119 (Sistem complet de conversie a energiei eoliene de 200 kw la 33 rot/min cu conectare la sistemul energetic) cu referire la elaborarea studiului preliminar privind realizari existente pe plan national si mondial in domeniul proiectului precum si definitivarea temelor de proiectare a sistemului complet si a principalelor subansamble astfel incat sa fie definite conditiile de interfata intre ele. Studiul tehnic elaborat, cu referire la motorul eolian, generatorul sincron lent, invertorul interconectat cu reteaua, partea de structura (stalp, nacela, sisteme de control) a pus in evidenta cel putin urmatoarele elemente considerate ca realizari de etapa: 6.1. Exista posibilitatea tehnica de realizare in tara, in cadrul proiectului, a unui sistem eolian complet de 200 kW/33 rpm care, montat intr-o locatie definita sa produca energie electrica trimisa in reteaua de joasa tensiune la parametri de calitate necesari conform reglementarilor in vigoare 6.2. Pentru aceasta, motorul eolian va fi realizat sub forma unei turbine eoliene tripale din fibra de sticla si carbon armata cu un diametru exterior al rotorului de aproximativ 30 m, montajul in butucul turbinei avand prevazut sistemul de control al pasului elicei (pitch control) in vederea adaptarii necesare intre viteza vantului si puterea mecanica efectiv convertibila. Fibra de sticle i carbon, material care se gsete i prelucreaz uor, are avantajul ca are proprietatile mecanice neceare, inclusiv sub aspectul proteciei mpotriva coroziunii (cu importan major n aplicaiile off shore dar nu numai) 6.3. Turbina eoliana este cuplata direct cu un generator sincron lent cu magneti permanenti de joasa turatie (low speed, direct drive) astfel incat urmeaza sa fie evitata utilizarea unui multiplicator de turatie care se practica in unele aplicatii. Avantajul cuplarii directe consta pe de o parte in eliminarea din lantul cinematic a unui echipament complex, pretentios si scump, necesitand intretinere periodica, iar pe de alta parte in cresterea eficientei energetice astfel incat o mai mare parte din energia eoliana poate fi convertita in energie electrica. Trebuie mentionat ca un avantaj colateral dar nu lipsit de importanta eliminarea zgomotului multiplicatorului realizat cu roti dintate. Generatorul urmeaza sa fie prevazut cu un sistem de infasurari combinate stea-triunghi care sa preia functia de reglare a tensiunii de linie in conditiile turatiei variabile dictate de viteza vantului si de sarcina in lipsa unui sistem de control al excitatiei. Sistemul a fost testat experimental in aceasta etapa la ICPE-ME pe un model redus cu rezultate promitatoare. 6.4. Pentru injectarea puterii electrice in reteaua de joasa tensiune urmeaza sa fie proiectat si realizat un invertor comnadat, sincronizat cu reteaua, cu elemente semiconductoare de tip IGBT, avand in circuitul intermediar un echipament de tip chopper ridicator, necesar compensarii variatie tensiunii date de generatorul sincron pe de o parte datorita variatiei de turatie (ca urmare a vitezei variabile a vantului) respectiv datorita sarcinii (puterea trimisa in retea). Controlul deschiderii supapelor electronice ale invertorului se va face printr-o bucla de reglare cu elemente de intrare viteza vantului si vitaza de rotatie a turbinei eoliene, proportionala cu frecventa marimilor electrice ale generatorului sincron. 6.5. Stalpul ca parte esentiala a constructiei urmeaza sa fie realizat intr-o structura circulara, din beton armat ridicat prin tehnologia cofrarii glisante, cu scara interioara de einspectare a nacelei si echipamemntelor de la partea superioara.

RST/etapa 1/p.60

Stalpul urmeaza sa fie prevazut in etapa de montaj cu propriile sisteme de ridicare care sa permita ridicarea si montarea motorului eolian si a generatorului sincron. 6.6. La parterul stalpului sau in imediata vecinatate urmeaza sa fie amplasate echipamentele statice (invertorul, filtrele, eventual transformatorul de adaptare precum si sistemele de conectare si de protectie), legatura electrica dintre generatorul sincron si invertor fiind asigurata prin cablu trifilar coborator prin interiorul stalpului de sustinere. 6.7. Tema de proiectare generala a sistemului si sub-temele care au condus la asamblarea acesteia au fost elaborate in baza analizei stadiului national si mondial la nivelul de informatii si cunostinte existent la momentul de fata, urmand ca anumite elemente de determinare si/sau corectare sa fie avute in vedere, de comun acord pe parcursul proiectarii si realizarii intre partenerii participanti la proiect. 6.8. n etapa urmtoare a lucrrii de cercetare (2009) se vor demara activitatile de proiectare a componentelor sistemului si a dispozitivelor necesare realizarii fizice a acestor componente, si se vor demara actiunile de achizitie a echipamentelor necesare realizarii fizice a sistemului eolian.

7. BIBLIOGRAFIE GENERALA
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. The Energy Charter Treaty, 1994, OJ no L69 9.03.1998 White Paper Preparation of the Associated Countries of Central and Eastern Europe for Integration into the Internal Market of the Union, European Commission, COM (1995)163 final, May 1995 Directive 96/92/EC of the European Parliament and the Council concerning common rules for the internal market in electricity Directive 98/30/EC of the European Parliament and the Council concerning common rules for the internal market in gas Green Paper Towards a European strategy for the security of energy supply, COM/2000/0769 final, Nov. 2000 Shaping a new Europe, COM(2000)254 final Final report on the Green Paper Towards a European strategy for the security of energy supply, COM(2002)321 final, Iulie 2002 Candidate Countries: Import Dependency, Directorate for Energy and Transport, Energy and Transport in Figures 1998 Report to the Council and the European Parliament on Harmonization Requirements: Directive 98/30/EC on common rules for the internal market in natural gas, COM (1999)612 Recent progress with Building the Internal Electricity market, COM (2000) final Communication on Completion of the Internal Market in Energy, COM (2001)125 final First report on the implementation of the internal electricity and gas market, SEC(2001)1957 European Energy Infrastructure, COM (2001) An Internal Market in Energy, COM (2000)4(9) Enlargement of the European Union Guide to the Negotiations Chapter by Chapter, European Commission, 2002 Peer - Review Status Report, Council of the European Union, 9601/02, 2002 Regular Reports on Romanias progress towards accession, European Commission, 1998, 1999, 2000, 2001 i 2002 Competition in Energy Markets Law and regulation in the European Union, Peter Cameron, 2002 Energy Policy in the European Union, Janne Haaland Matlary, 1997 Pinning hopes on renewable energies, Josef Auer, Deutsche Bank Research, 2001

RST/etapa 1/p.61

21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32.

33.

Enlargement poses big challenges to European energy policy, Josef Auer, Deutsche Bank Research, 2002 EU Energy Policy and Future European Energy Markets - Consequences for the Central and East European States, Margarita M. Balmaceda, Mannheimer Zentrum fur Europaische Sozialforschung, Working Paper Considerations on the reform of the power sector, Ionu Purica, revista Millenium III nr.5 - A workshop of ideas and projects for European integration and global civilization Strategia naional de dezvoltare energetic a Romniei pe termen mediu 2001 2004, iunie 2001 Strategia de dezvoltare energetic a Romniei pe termen lung 2002 2015 Slootweg, J. G., de Haan, S. W. H., Polinder, H., and Kling, W. L. 'Voltage Control Methods with Grid Connected Wind Turbines: a tutorial review'. Wind Engineering. Vol. 25, no. 6. 2001, pp. 353-365. Zinger, D. S. and Muljadi, E. 'Annualized Wind Energy Improvement Using Variable Speeds'. IEEE Transactions on Industry Applications. Vol. 33, no. 6. NovemberDecember 1997, pp. 1444-1447. Hoffmann, R. and Mutschler, P. 'The Influence of Control Strategies on the Energy Capture of Wind Turbines'. 2000 IEEE Industry Applications Society Annual Meeting, Rome, 8-12 October, 2000. Slootweg, J. G. and Kling, W. L. 'Modelling and Analysing Impacts of Wind Power on Transient Stability of Power Systems', Wind Engineering. Vol. 26, no. 1, 2002, pp. 320. Slootweg, J. G. and de Vries, E. Fault response of wind turbines, Energietechniek, Vol. 80, no.7/8, July/August 2002, pp 32-36 (in Dutch). Slootweg, J. G., Polinder, H., and Kling, W. L. 'Dynamic Modelling of a Wind Turbine with Direct Drive Synchronous Generator and Back to back Voltage Source Converter and its Controls'. 2001 European Wind Energy Conference and Exhibition. Copenhagen, Denmark. 2-6 July 2001. Slootweg, J. G., Polinder, H., and Kling, W. L. 'Dynamic Modelling of a Wind Turbine with Doubly Fed Induction Generator'. 2001 IEEE Power Engineering Society Summer Meeting, Vancouver, Canada, 15-19 July 2001.

RST/etapa 1/p.62