P. 1
Balanta de plati a Romaniei

Balanta de plati a Romaniei

|Views: 302|Likes:
Published by Popa Alexandra
Balanta de plati a Romaniei pt perioada 1990-2007
Balanta de plati a Romaniei pt perioada 1990-2007

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Popa Alexandra on Dec 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2015

pdf

text

original

Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea Economia Agroalimentara si a Mediului

Balanta de Plati a Romaniei in perioada 1990 – 2012

Realizatori:Pirvan Ana Maria Popa Ioana Alexandra

1

Capitolul 1. Balanta de plati – caracteriziare generala Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta registrul tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este normal de un an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al Cincilea Manual al Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai putina fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu vom utiliza datele economiei spaniole asa cum au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice care permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE defineste Balanta de Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele respective, tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar, trimestrial sau anual." Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu, importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile. Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca servicii si nu ca marfuri. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret, contul serviciilor din acest an a fost:

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca
2

indici. orice actiuni sau valori. o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine. culturale. artistice. alte investitii si tipuri de rezerve. In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si financiare. premii ale jocurilor de noroc. Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un procentaj mai mic al companiei investitoare. retributiile personalului ce presteaza servicii in afara. sezonieri sau temporari. pensii alimentare. cotizatii la asociatiile de binefacere. de recreere. premii literare. Investitiile financiare includ optiunile. Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii unei rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii investitoare. si pentru ca multe venituri mici nu se declara. actiunile financiare futures. warrants. acordurile nivelurilor dobanzilor viitoare (FRA). schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si orice alt schimb financiar sau swap. 3 . Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa. etc. mosteniri. in programe de intrajutorare. prestatiile si cotizatiile la Asigurarile sociale. cumpararile si vanzarile de devize la termen. investitii de portofoliu. stiintifice si sportive. investitii financiare. stiintifice si altele. Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe controlate de autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta dezechilibrele balantei sau pentru interventii pe pietele de schimb. Ca transferuri curente apar transferurile de emigranti. Pragul este stabilit de FMI in limita lui 10% din capital. impozitele. Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe. donatiile destinate achizitiei bunurilor de consum.sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri. cotizatii medii sau orice alta clasa de active.

contul de capital si contul financiar. vom considera si calcula in continuare urmatorii indicatori statistici: 4 . balanta este intotdeauna in echilibru. Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent. situatia preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand se mentine in forma sustinuta in timp. ceea ce scumpeste produsele nationale facand astfel dificile exporturile. In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati. dupa cum am spus mai inainte. Un dezechilibru permanent indica existenta problemelor grave ce trebuie rezolvate. Capitolul 2 . in credite sau in bunuri sau servicii. financiare si erorile care s-au putut detecta in calcule. De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi. una pentru valoarea marfurilor. reduc cresterea si prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung si scurt. alta pentru contrapartida in bani. Soldul va fi intotdeauna. una in coloana veniturilor si una in cea a platilor.Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor curente. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante. ANALIZA SI STATISTICA BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN INTERVALUL 1992-2001 Pentru realizarea analizei statistice a balantei de plati externe a Romaniei. ale capitalului. Un deficit persistent in conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate de inflatie superioara celei a tarilor cu care se face comert. Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal. soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar incurajeaza ineficienta si scaderea productivitatii. Masurile fiscale si monetare folosite au si ele efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor si deci a cererii lor de importuri. zero. serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat. trebuie clarificat ca toate tranzactiile economice vor determina doua pozitii in balanta.

Dezechilibrul se datoreaza in cea mai mare parte postului “ bunuri” . Raportul dintre consumul final ºi investiþii a rãmas aproape nemodificat. în special a Europei Occidentale. Contul curent al balanþei de plãþi a atins în 1999 un deficit de 1 296 milioane dolari SUA. nu s-a putut calcula rata de contributie la dezechilibrul general al BPE. de accesul dificil la finanþare externã. deoarece soldurile au semne diferite. • Marimea relativa a soldului BPE fata de: 1. a stimulat si economia româneascã. dezechilibrul important si care reclama masuri concertate din partea Guvernului si BNR pentru a redresa balanta pe termen scurt. O astfel de marime derivata arata cat reprezinta procentual deficitul (excedentul) BPE fata de PIB. Contributia fiecarui post la dezechilibrul general este un alt indicator care ofera o imagine de ansamblu asupra cauzelor dezechilibrului. pentru anii 1992 si 1996 deficitele au depasit –5% din PIB(pentru contul curent)-1992: – 7. ca urmare a relaxãrii condiþiilor monetare ºi revigorãrii mediului internaþional.9% si 1996: -7. Se considera ca un dezechilibru de +sau –2% pana la + sau –5% (al contului curent) fata de PIB este firesc atata timp cat debalanta nu se permanentizeaza. investiþiile continuând sã 5 . în special al cererii de import a acestora. acest indicator se calculeaza ca diferenta intre incasarile si platile aferente fiecarui post. în prima parte a anului 1999. 1. de înrãutãþirea climatului investiþional ºi de repatrierea capitalurilor pe termen scurt. urmat de “ servicii”. produsul intern brut.6 la sutã. în scãdere cu mai mult de jumãtate faþã de 1998. determinând progrese în domeniul producþiei si al exportului. totalul tranzactiilor. de scãderea cererii externe. Din luna iulie.• Marimea absoluta a soldului ce poate fi calculat atat pentru contul curent cu toate componentele sale. De altfel si in 1993 si 1995 valorile MRS au fost foarte aproape de pragul de –5%. Dupa cum se observa din tabelul de mai jos. Balanta de plãti a fost puternic influentatã. de nivelul ridicat al serviciului datoriei externe. cat si pentru contul de capital si financiar. revirimentul economiilor occidentale. în timp ce absorbþia internã s-a redus cu 20. Observatie: pentru posturile care nu prezinta date.2%. 2.

În anul 2001. iar ponderea investiţiilor în absorbţie a crescut cu 1. în timp ce absorbţia internă s-a majorat cu peste 10 la sută. au fost aplicate politici monetare ºi fiscale ferme încã din primele luni ale anului.9 miliarde dolari SUA) ºi într-un deficit de aproape 3 miliarde dolari. materializate în adâncirea deficitului comercial şi de cont curent.9 la sutã faþã de 1998. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 178 milioane dolari SUA. Dupã ce în 1998 procesul de economisire s-a accentuat. cu impact negativ asupra investiþiilor.reprezinte sub o cincime din absorbþie. Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 1999. investiţiile reprezentând componenta cea mia dinamică. cât şi transformările nefavorabile din mediul extern. Deficitul contului curent a înregistrat o valoare de 2 317 milioane dolari SUA.3 la sutã în 1998). balanþa de bunuri si servicii a înregistrat un deficit de 1 511 milioane dolari SUA. în scãdere cu 53. reflectat însã într-un nivel ridicat al importului (10. ceea ce s-a reflectat în creºterea gradului de deschidere a economiei româneºti (53. exclusiv pe seama balanţei comerciale (bunuri). anticipând perspective de creştere economică şi de finanţare a deficitului extern. care a depăşit-o cu 70 la sută pe cea din 2000. dar favorabile reducerii deficitului de cont curent ºi stimulãrii economisirii. în creştere cu 64 la sută faţă de 2000. ca urmare a influxului mare de investiþii strãine (peste 2 miliarde dolari). prioritarã pentru 1999 a fost ajustarea importului.9 puncte procentuale în PIB). Raportul dintre consumul final şi investiţii a avut o evoluţie pozitivă. ceea ce 6 . susþinute de politici salariale de limitare a cererii interne si de restructurare a industriei. Îmbunătăţirea performanţelor economice a facilitat însă finanţarea a mai mult de jumătate din deficitul extern din investiţii directe şi a favorizat accesul pe pieţele internaţionale de capital. În anul 2001 balanţa de plăţi a României a reflectat atât eforturile pentru consolidarea creşterii economice.2 la sutã fatã de 46. Reducerea cu 3. în principal pe seama reducerii deficitului balanþei comerciale (bunuri) si al poziþiei transport mãrfuri. respectiv 1. afectând perspectivele de creºtere economicã ºi de finanþare a deficitului extern.1 puncte procentuale a ponderii deficitului comercial în PIB faþã de 1998 a fost determinatã de majorarea mai accentuatã a exportului comparativ cu cea a importului (cu 5 puncte procentuale.9 puncte procentuale. În acest sens.

arată că o parte însemnată a creşterii consumului intern a fost asigurată din resurse externe. Pe zone geografice.favorizată de reducerea importului net de bunuri şi servicii şi de intensificarea transferurilor curente nete. Deficitul comercial a însumat 2 969 milioane dolari SUA.2 la sută. deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (60. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2001.5 la sută).tendinţă imprimată de comerţul cu Uniunea Europeană (în creştere cu 16. pe 7 .2007 În anul 2002 balanţa de plăţi a României a reflectat o ameliorare a contului curent . din care Federaţia Rusă 34 la sută şi CEFTA 20. industria de prelucrare a ţiţeiului (-7. respectiv cu 4. Exportul către Uniunea Europeană a reprezentat 67.4 la sută). respectiv cu 2.1 milioane dolari SUA.7 la sută faţă de 2000.9 puncte procentuale). Marea Britanie şi Olanda.2 la sută. industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale (-3. deficitul comercial s-a accentuat atât în valoare absolută. cât şi ca pondere în exportul total comparativ cu 2000 (cu 16.6 la sută). cu ţările dezvoltate (29.1 la sută).6 la sută). care a impus intensificarea importurilor. Franţa.3 la sută faţă de anul 2000 şi s-a acumulat preponderent în trimestrele II (31 la sută) şi IV (40 la sută).8 la sută din exportul total (în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de 2000) şi a fost concentrat în proporţie de peste 84 la sută în cinci ţări: Italia. Exportul de produse din industria prelucrătoare s-a majorat cu 9. Germania.3 la sută. la majoritatea activităţilor. mai mare atât ca valoare. Exportul destinat pieţei ţărilor dezvoltate s-a cifrat în 2001 la 8 472. cât şi ca pondere în PIB comparativ cu 2000 (cu 1 285 milioane dolari SUA. în creştere cu 76. excepţie făcând industria metalurgică (-12 la sută). pe fondul accelerării creşterii economice.1 puncte procentuale) . ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN INTERVALUL 2002 . din care UE 17.2 la sută) şi cu alte ţări (10.

fondul consolidării creşterii economice şi al îmbunătăţirii rating-ului de ţară. deficitul aferent veniturilor a înregistrat o creştere cu aproximativ două treimi faţă de anul 2001.investiţiile directe au acoperit peste 70 la sută din deficit. cât şi ca pondere în PIB (cu 358 milioane dolari SUA. concomitent cu temperarea expansiunii importului de bunuri şi servicii (de la 17.3 la sută. Relaţia de echilibru dintre economisire. În schimb.9 la sută în anul 2002). tricotaje.5 la sută în anul 2001).4 la sută mai mic faţă de anul 2001. Factorii determinanţi ai îmbunătăţirii soldului contului curent au fost majorarea cu 34. deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 1 525 milioane dolari SUA.3 la sută). precum şi de deprecierea în termeni reali (cu 2.9 la sută) a 8 . cea mai mare parte a influxurilor financiare putând fi alocată creşterii rezervei valutare. pe fondul accelerării exporturilor . balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 2 602 milioane dolari SUA. datorită repatrierii de către nerezidenţi a veniturilor din investiţii directe şi din investiţii de portofoliu. datorită evoluţiei pozitive a celor două componente: rata economisirii care s-a situat la 19.6 la sută faţă de anul precedent. În aceste condiţii.1 la sută a deficitului balanţei comerciale. încălţăminte).5 la sută la 14. în scădere cu 15. În anul 2002. transformarea deficitului serviciilor în excedent şi reducerea cu 12.stimulate de consolidarea creşterii economice. a ponderii acestuia în PIB. investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru anul 2002 cel mai redus nivel din ultimii doi ani al deficitului de cont curent în PIB (3.7 puncte procentuale). În anul 2002.7 la sută (cea mai mare după 1994) şi rata de investire care a atins 23 la sută (faţă de 22. respectiv cu 1.5 la sută la 3. În anul 2002. de cererea externă de produse minerale şi de produse prelucrate în sistem lohn (confecţii. investiţiile reprezentând şi în anul 2002 componenta cea mai dinamică. de la 5.4 la sută a transferurilor curente nete. finanţarea deficitului de cont curent nu a creat mari dificultăţi . atât în valoare absolută.1 la sută). deficitul comercial a fost de 2 611 milioane dolari SUA. Ameliorarea deficitului de cont curent s-a produs în condiţiile în care absorbţia internă şi-a continuat evoluţia ascendentă din anul precedent. consemnând o reducere comparativ cu anul 2001. pe fondul accentuării creşterii exportului de bunuri şi servicii (de la 10. evoluţie care s-a reflectat în diminuarea semnificativă. cu 31. de creşterea specializării intra-ramură (maşini.8 la sută în anul 2001 la 20. echipamente şi mijloace de transport).

Cu toate acestea. din care 12.4 la sută în anul 2002.9 milioane dolari SUA. Dintre produsele cu ponderi semnificative în import. al majorării exportului şi al creşterii preţului internaţional al ţiţeiului. Gradul de deschidere a economiei româneşti. Pe zone geografice. În anul 2003 balanţa de plăţi a Ro mâniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent. pe fondul consolidării cererii interne.7 la sută în 1998 la 30. Deficitul comercial al anului 2002 s-a acumulat. pe fondul scăderii protecţionismului tarifar şi al reorientării comerţului exterior către Uniunea Europeană. Media lunară realizată la export în anul 2002 a fost de 1 156.4 la sută în anul 1993 la 66. deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (88.5 milioane dolari SUA faţă de anul precedent. Dintre produsele cu ponderi semnificative în export.2 la sută din comerţul cu Uniunea Europeană).9 la sută faţă de anul precedent (2 133 milioane dolari SUA). pe fondul adâncirii deficitului comercial .5 la sută.9 la sută (2 491 milioane dolari SUA). în creştere faţă de anul 2001 cu 21. Din comerţul cu ţările în curs de dezvoltare a rezultat un excedent de 115. CEFTA 28. investiţiile directe şi de portofoliu ale nerezidenţilor în România acoperind aproximativ 75 la sută din deficit.ca urmare a expansiunii cererii interne. ca şi în anul precedent. care a relevat o evoluţie constant ascendentă în ultimii patru ani. cele menţionate în tabelul următor au înregistrat creşteri.3 la sută în 2002. din care comerţul cu Federaţia Rusă 43.monedei naţionale în raport cu euro. Importul de bunuri (FOB) a atins în 2002 valoarea de 16 487 milioane dolari SUA (36 la sută din PIB). a suspendării plăţii taxei pe valoarea adăugată pentru importul de maşini şi utilaje) şi de materii prime care nu se produc în ţară sau sunt deficitare. Exportul de bunuri a însumat 13 876 milioane dolari SUA.7 milioane dolari SUA faţă de anul precedent.8 milioane dolari SUA. în creştere cu 14. mai mare cu 207. Creşterile de export din ultimii patru ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB de la 19.8 la sută şi Ucraina 10.3 milioane dolari SUA. ca urmare a majorării volumului de mărfuri la mai mult de jumătate. mai mare cu 177. finanţarea deficitului de cont curent nu a creat dificultăţi. Absorbţia internă şi-a continuat 9 . preponderent în trimestrele II şi IV. Media lunară realizată la import în anul 2002 a fost de 1 373.9 la sută.2 la sută. a crescut considerabil.7 la sută) şi cu ţările dezvoltate (14. Surplusul de import s-a realizat preponderent din majorarea volumului de bunuri (ca urmare a liberalizării importului de bunuri industriale din Uniunea Europeană. de la 41.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2003. cu 77. investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru anul 2003 o nouă creştere a ponderii deficitului de cont curent în PIB (5.3 la sută mai mare faţă de anul 2002. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială. Efectul negativ al celor două componente asupra contului curent a fost uşor atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei serviciilor şi a transferurilor curente. care s-a situat cu 1. creşterea cererii populaţiei pentru bunuri de consum de folosinţă îndelungată (electronice.8 la sută în anul 2002 la 11. în creştere cu 41. a ponderii acestuia în PIB.stimulate de o serie de factori: creşterea economică.3 la sută la 6.7 la sută faţă de anul precedent. tendinţă imprimată de evoluţia negativă a ratei economisirii. deficitul comercial a fost de 3 955 milioane euro.2 puncte procentuale). electrocasnice 10 .7 la sută).5 la sută în anul 2003). Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2003. evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă.7 la sută. În anul 2003.4 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. investiţiile reprezentând şi în anul 2003 componenta cea mai dinamică. cât şi ca pondere în PIB (cu 1 203 milioane euro. deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 2 877 milioane euro. concomitent cu temperarea exportului de bunuri şi servicii (de la 14. pe fondul accentuării creşterii importului de bunuri şi servicii (de la 7. Relaţia de echilibru dintre economisire.9 la sută (cu 2. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 893 milioane euro. atât în valoare absolută. ponderea acesteia în PIB ajungând la 7. respectiv cu 2. continuarea procesului de modernizare şi retehnologizare.evoluţia ascendentă din anii precedenţi. consemnând o majorare comparativ cu anul 2002. de la 3.7 la sută). La aceasta s-a adăugat majorarea cu peste o pătrime a deficitului balanţei veniturilor.2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2002). pe fondul expansiunii importului şi al încetinirii ritmului anual de creştere a exportului. pe fondul accelerării importurilor .3 la sută la 5.

datorită condiţiilor climaterice nefavorabile şi majorării cererii de produse energetice . datorită preţurilor externe mici. Media lunară realizată la export în anul 2003 a fost de 1 301. iar raportul dintre investiţii şi consumul final s-a menţinut la aproximativ 27 la sută.5 milioane euro faţă de anul precedent. Deficitul comercial al anului 2003 s-a acumulat. ajungând la 69.8 la sută în 1999 la 31 la sută în 2003.9 la sută din PIB). în creştere cu 12. exclusiv din majorarea volumului de bunuri. ca şi în anul precedent. Relaţia de echilibru dintre economisire. exclusiv din majorarea volumului. Creşterile de export din ultimii cinci ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB de la 23. preponderent în trimestrele II şi IV.1 la sută faţă de anul precedent (datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie şi de resurse energetice). a crescut considerabil. în creştere faţă de anul 2002 cu 6. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creşterea veniturilor salariale şi expansiunea creditului neguvernamental.4 la sută (939 milioane euro). restrângerea producţiei de cereale . mai mare cu 178. cu o evoluţie constant ascendentă în ultimii cinci ani.şi autoturisme). investiţii şi soldul contului curent a consemnat 11 .3 la sută faţă de anul precedent (2 142 milioane euro).9 la sută în anul 2003. Importul de bunuri (FOB) a atins în 2003 valoarea de 19 569 milioane euro (38. Cu toate acestea. Exportul de bunuri a însumat 15 614 milioane euro.3 milioane euro faţă de anul precedent. Media lunară realizată la import în anul 2003 a fost de 1 630. investiţiile directe au asigurat finanţarea integrală a deficitului de cont curent.2 milioane euro.8 milioane euro. ca efect al dublării ritmului anual de creştere a importurilor şi de accelerare a acestora în raport cu exporturile. pe fondul scăderii protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării României în circuitul economic mondial. În anul 2004 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent.pe fondul scăderii producţiei din sectorul hidroenergetic şi nuclearo-elec-tric. Gradul de deschidere a economiei româneşti. pe fondul adâncirii deficitului comercial. Absorbţia internă a înregistrat în anul 2004 un ritm de 18. mai mare cu 78.

consemnând o majorare comparativ cu anul precedent. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2004. mai mare cu două treimi faţă de anul precedent.4 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2003. marcând o creştere substanţială (21.3 la sută în anul 2004. pe fondul accelerării importurilor .2 la sută faţă de anul precedent. pe fondul accelerării importurilor în trimestrele II şi IV. Efectul negativ al celor trei componente asupra contului curent a fost parţial atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei transferurilor curente.pentru anul 2004 cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani al deficitului de cont curent (8. Gradul de deschidere a economiei româneşti a crescut semnificativ. produse 12 . evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă.stimulate în principal de creşterea economică care a condus la majorarea cererii de bunuri de capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme). pe fondul eliminării protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării României în circuitul economic mondial. în creştere cu 42. deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 5 099 milioane euro. Accentuarea soldului negativ al contului curent a mai fost alimentată de creşterea deficitului balanţei veniturilor şi de transformarea excedentului provenind de la balanţa serviciilor în deficit. pe fondul majorării importului de bunuri şi servicii. respectiv cu 1. În anul 2004. a ponderii acestuia în PIB. tendinţă imprimată de evoluţia negativă a ratei economisirii. de la 6 la sută la 8.7 la sută. atât în valoare absolută. Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2004. cât şi ca pondere în PIB (cu 1 368 milioane euro.2 puncte procentuale). ponderea acesteia în PIB ajungând la 9 la sută (cu 1. care s-a situat cu 2. deficitul comercial a fost de 5 323 milioane euro. Exportul de bunuri a însumat 18 935 milioane euro. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 5 536 milioane euro.7 la sută). ajungând la 73.2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2003).3 la sută) comparativ cu anul 2003. ca efect al majorării preţurilor externe (la produse metalurgice. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială.

mai mult cu 31. până la 32.4 la sută în anul 2004.6 miliarde euro. Importul de bunuri (FOB) a atins în 2004 valoarea de 24 258 milioane euro. finanţarea deficitului de cont curent nu a creat dificultăţi.4 miliarde euro. ca efect al menţinerii ritmului anual de creştere a importurilor şi de încetinire a exporturilor.3 puncte procentuale faţă de anul precedent. investiţiile străine directe şi transferurile de capital acoperind aproximativ 85 la sută din deficit.6 la sută influenţelor favorabile ale preţurilor externe. pe fondul expansiunii cererii interne. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 8. mărind contribuţia exportului la realizarea PIB cu 1. În anul 2004.1 la sută faţă de cel înregistrat în anul precedent. În anul 2005.2 la sută. balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului curent cu 35. În anul 2005 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent. pe fondul adâncirii deficitului comercial.8 la sută faţă de anul precedent.7 la sută. în special în zona euro. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 8 155 milioane euro. până la nivelul de 6 888 milioane euro.1 la sută. Surplusul valoric al exportului faţă de anul 2003 a fost de 3 321 milioane euro.petroliere. în 13 . media lunară realizată la export s-a apropiat de 1.în sensul creşterii ponderii bunurilor intermediare şi al scăderii ponderii bunurilor de consum.4 la sută s-a datorat creşterii volumului de mărfuri exportate şi 42. datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie. comparativ cu 8. iar raportul dintre investiţii şi consumul final s-a menţinut la aproximativ 26 la sută.. resurse energetice şi bunuri de consum de folosinţă îndelungată.2 la sută s-a datorat creşterii volumului de mărfuri importate şi 15. maşini) şi al modificării structurii bunurilor exportate . Menţinerea înclinaţiei spre consum a populaţiei în anul 2005 a fost asigurată prin importuri. din care 57. ajungând la 41.8 la sută majorării preţurilor externe. Media lunară realizată la import a fost de 2 miliarde euro şi a majorat ponderea importului în PIB cu 2. Consumul final şi investiţiile au însumat 87. din care 84. Cu toate acestea. Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2005. cererea de mărfuri fiind mai mare şi mai diversificată decât potenţialul sectorului industrial. Surplusul valoric al importului faţă de anul 2003 a fost de 4 689 milioane euro.6 puncte procentuale faţă de anul 2003. în creştere cu 24 la sută faţă de anul precedent.

Dinamica importurilor a fost susţinută de creşterea cererii populaţiei pentru bunuri de folosinţă îndelungată.creştere cu 47. Surplusul valoric al importului faţă de anul 2004 a fost de 5 803 milioane euro şi a fost determinat de creşterea preţurilor externe. produse metalurgice. tractoare şi alte vehicule terestre. Exportul de bunuri a însumat 22 255 milioane euro.3 la sută faţă de anul precedent. în creştere cu 17. fier şi oţel) şi de o treime din majorarea volumului (automobile. produse ale industriei chimice. piei. aparate de înregistrat şi de reprodus sunetul şi imaginea). mai mare cu 0. rata de creştere fiind comparabilă cu cea din anul 2004 (23. în condiţiile creşterii preţurilor internaţionale (ţiţei. respectiv cu 1 punct procentual). maşini. Media lunară realizată la import a fost de 2. cazane. turbine. ca efect al temperării dinamicii exportului către zona euro şi în condiţiile menţinerii ratei de creştere a importului. produse petroliere. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creşterea veniturilor salariale 16 şi expansiunea rapidă a creditului neguvernamental. consemnând o majorare comparativ cu anul precedent. influxurile nete de 14 . aparate şi dispozitive mecanice. atât în valoare absolută. pe fondul majorării importului de bunuri şi servicii. gaze naturale. soldul negativ al balanţei comerciale a fost de 7 806 milioane euro. fontă. cât şi ca pondere în PIB (cu 2 483 milioane euro. motoare.5 miliarde euro decât în anul precedent. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2005. blănuri) şi ale majorării cererii interne (automobile.5 miliarde euro.9 la sută). Importul de bunuri a atins 30 061 milioane euro. produse petroliere. ca efect al temperării cererii din zona euro (cu excepţia exportului de produse minerale) şi al modificării structurii exporturilor .în favoarea bunurilor cu grad înalt de prelucrare (bunuri intermediare şi bunuri de capital). minereuri. aparate şi echipamente electrice). ca efect al temperării dinamicii exportului şi al accelerării importurilor. maşini. Ca tendinţă pozitivă se remarcă sustenabilitatea ridicată a deficitului de cont curent prin surse autonome de finanţare. Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din anul precedent (3 320 milioane euro) şi a provenit în proporţie de două treimi din creşterea preţurilor externe (produse petroliere. În anul 2006 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent. pe fondul adâncirii deficitului comercial. bumbac. de modificarea structurii importului şi de majorarea cererii interne pentru bunuri de folosinţă îndelungată. fire şi ţesături din bumbac. aparate şi echipamente electrice. de continuarea procesului de modernizare a economiei şi de majorarea preţurilor internaţionale la ţiţei şi gaze naturale .5 la sută faţă de anul 2004.

produse din lemn. hârtie şi alte mărfuri (971 milioane euro).4 la sută. până la 65. pe fondul majorării mai accentuate a importului de bunuri şi servicii. balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului curent până la nivelul de 10 156 milioane euro. mai mare cu 47. Exportul de bunuri a însumat 25 850 milioane euro. Balanţa comercială (bunuri) În anul 2006.stimulate de creşterea economică care a condus la dezvoltarea cererii de bunuri de capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea rapidă a creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar.3 puncte procentuale). ca efect al majorării preţurilor externe (la produse petroliere19. în creştere cu 16. metale comune (157 milioane euro) şi deficite la: maşini. soldul negativ al balanţei comerciale a fost de 11 759 milioane euro. produse agroalimentare (1 384 milioane euro). consemnând o majorare comparativ cu anul precedent. Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2006. Adâncirea deficitului comercial este reflectată şi de reducerea gradului de acoperire a importurilor cu exporturi de la 74 la sută în anul 2005 la 68. În anul 2006. aparate. respectiv cu 2. în principal pentru autoturisme).1 la sută faţă de anul precedent.7 la sută în anul 2005.7 la sută în anul 2006. balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 11 755 milioane euro. pe fondul accelerării importurilor . confecţii. echipamente şi mijloace de transport (5 678 milioane euro). încălţăminte (2 047 milioane euro). produse metalurgice.2 la sută faţă de anul 2005. Comparativ cu anul 2005.3 la sută. Evoluţia soldului balanţei comerciale pe cele opt grupe de mărfuri consemnează excedente la: textile. produse minerale (2 867 milioane euro). atât în valoare absolută. produse 15 . cât şi ca pondere în PIB (cu 3 953 milioane euro.4 la sută faţă de cel înregistrat în anul precedent. produse chimice şi plastice (3 063 milioane euro). comparativ cu 8. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 10. gradul de deschidere a economiei româneşti s-a redus cu 0.investiţii străine directe acoperind aproximativ 86 la sută din deficitul de cont curent. în creştere cu 44. maşini.5 puncte procentuale.

aluminiu. maşini. 16 . mobilier şi încălţăminte). Datoria externă publică şi public garantată a înregistrat la 30 septembrie 2007 un sold de 10 249 milioane euro şi a reprezentat 30. pe seama majorării cererii interne de bunuri de capital (automobile.3 la sută din datoria externă pe termen mediu şi lung (faţă de 37.7 la sută la 31 decembrie 2006). cupru. mai mare cu 275 milioane euro faţă de cel înregistrat în anul 2005 şi a provenit atât din creşterea preţurilor externe (produse petroliere. precum şi de evoluţia preţurilor materiilor prime20. mai mare cu 67 la sută faţă de ianuarieseptembrie 2006.3 miliarde euro decât în anul precedent. produse petroliere. mobilier). motoare. maşini. iar creditele intra-grup 50 la sută. cât şi din majorarea volumului (automobile. mai mare cu 0. metalurgice. În perioada ianuarie-septembrie 2007 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11 801 milioane euro. mai mult cu 25. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale. al volumului şi al creşterii exporturilor produselor prelucrate (bunuri intermediare şi bunuri de capital). media lunară realizată la export a fost de 2.6 miliarde euro decât în anul precedent. Surplusul valoric al exportului a fost de 3 595 milioane euro. în creştere cu 18. mai mare cu 0. din care participaţiile la capital şi profitul reinvestit au reprezentat 50 la sută. chimice şi plastice. fier sau oţel.1 miliarde euro. Media lunară realizată la import a fost de 3. aparate şi dispozitive mecanice.1 la sută faţă de anul precedent. produse din fontă. aparate şi dispozitive mecanice. mai mare cu 1 745 milioane euro faţă de cel înregistrat în anul 2005 şi a fost determinat în cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al bunurilor importate. Deficitul contului curent în perioada ianuarie-septembrie 2007 a fost acoperit în proporţie de 42. Importul de bunuri a înregistrat 37 609 milioane euro. care au înregistrat 5 013 milioane euro. tractoare şi alte vehicule terestre.9 la sută faţă de 31 decembrie 2006. Surplusul valoric al importului faţă de anul 2005 a fost de 7 548 milioane euro. În anul 2006. materiale plastice.5 la sută prin investiţii străine directe.1 miliarde euro. aparate şi echipamente electrice) şi de produse energetice.chimice. care a însumat 12 265 milioane euro. aparate şi echipamente electrice. Datoria externă pe termen mediu şi lung a înregistrat la 30 septembrie 2007 nivelul de 33 851 milioane euro. materiale plastice şi articole din plastic). aluminiu.

Concluzii si previziuni In perioada analizata . In 1996.4 luni de import la 31 decembrie 2006. comparativ cu 20. In 1994.7 la sută în anul 2006.5 la sută în perioada ianuarie-septembrie 2007. si 5% in 1995. comparartiv cu 1. deficitul de cont curent fiind cel mai mare dupa 1990. 17 . in conditiile in care oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca cererea interna in crestere. corelatia a fost pozitiva:cresterea economica s-a realizat in paralel cu scaderea deficitului de balanta. fiind cu 24. Vulnerabilitatea cresterii economice deriva si din faptul ca o asemenea situatie a balantei de plati deterioreaza puternic credibilitatea Romaniei pe pietele financiare internationale.8 la sută mai mare decât la 31 decembrie 2006. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 20.Datoria externă negarantată public a însumat 20 938 milioane euro la 30 septembrie 2007.4% in 1994. principala caracteristica a sectorului extern o constituie deficitul balantei. s-a agravat dezechilibrul. Echilibrul cerere-oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie. situatie ce atesta vulnerabilitatea acestui tip de crestere.2%. Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1996 l-a constituit agravarea dezechilibrului extern. Gradul de acoperire a fost 6. Acoperirea cererii interne priin contributia sporita a importului s-a conturat inca din 1995. ponderea acestuia in PIB fiind de 7. faţă de 6. CAPITOLUL 3.2 luni de import la 30 septembrie 2007.

mai ales daca finantarea nu este autonoma si deficitul extern are contrapartida in deficitul fiscal.5% din PIB.3%). amploarea deficitului de cont curent. evolutia negativa a serviciilor este nesatisfacatoare. $ in 1996 ( fata de 1774 mil.7% din acestea au provenit de piata japoneza prin lansarea de catre BNR a obligatiunilor Nomura Securities). Debitul contului curent.data fiind cresterea an de an a serviciului datoriei externe . Scaderea investitiilor directe de capital ( cu aproximativ 37% in 1996 fata de 1995) a agravat problema balantei de plati si a neutralizat efortul BNR de a aduce capital.ajuns la 2571 mil. sau de 1/5 din exporturi. raman ini continuare probleme acute. mai ales din perspectiva turismului al carui potential ramane in continuare nevalorificat corespunzator. imprumuturile sub forma investitiilor de portofoliu(61. nivelul rezervelor valutare a fost scazut. In plus. Celelalte componente ale contului financiar au manifestat tendinte diferite: activele nete au inregistrat o imbunatatire a 18 . iar creditorii externi nu sunt dispusi sa finanteze pierderi. Un comportament asemanator au avut in 1996 serviciile si veniturile care au marcat deficite mai mari decat in 1995. si pierderilor moderate din raportul de schimb ( cu 2. pentru prima oara in aceasta perioada. deci greu de eliminat fara incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de energie si de pierderi. unul din motivele de ingrijorare care au dominat preocuparile din sectorul extern in anii anteriori ( dificultatea gasirii finantarii externe ) a fost inlaturat. Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis mobilizarea de resurse externe considerabile din surse private . si mai ales cauzele acestuia accentuate si de politici macroeconomice neadecvate.1 % la deficitul contului curent.6 % mai mare decat cel inregistrat in 1995. semnalul de alarma pentru finantatorii externi se declanseaza la deficite de 4-4. Desi in acest fel.ca si influxurile de investitii directe de capital. Deficitul este foarte mare dupa standardele in materie. marcand un deficit ( 2470 mil. Importul si exportul de marfuri.$) cu 56. Daca deteriorarea balantei veniturilor este un proces normal.Deficitul contului curent este in cazul Romaniei structural. si in mod substantial. datorat cresterii importurilor. ceea ce a facut posibila asigurarea fara dificultate a necesarului de finantare externa. $ in 1995) reflecta in primul rand un sold negativ mai mare al balantei comerciale. O contributie mai mare au avut in 1996. contribuie( traditional de altfel) cu 96.

6-3.8 lei/euro la Dezechilibrul dintre iesirile si intrarile de bani din Romania.6 mil. euro în primele 9 luni ale anului 2005.3% în primul semestru.8 mld.1 mld. astfel de la o creştere cu 20.pozitiei fata de 1995 pe seama imprumuturilor pe termen mediu si lung. In intervalul analizat. la 9 luni creşterea s-a încetinit până la 16%. comparativ cu anul anterior. euro. comparativ cu 1. euro în creştere cu 6. ar putea readuce cursul de schimb la 3. De fapt. situatie datorata si adoptarii unor reforme la nivel macroeconomic neadecvate sau prost aplicate.8 lei/euro.0% iar cea a importurilor de 24. euro cu o valoare medie lunară de 2. •Expansiunea importurilor într-un ritm mai rapid cu 8. pasivele nete totale s-au mentinut in jurul acelorasi valori. aceasta reprezintă singura grupă de produse unde dinamica exporturilor o devansează pe cea a importurilor. Presiunea deficitului balantei de plati ar putea readuce cursul 3. a prezentat o serie de caracteristici dintre care amintim următoarele: • Creşterea nominală a exporturilor a fost de 16.7 ori datorita intrarilor de capital angajate de autoritatea monetara. În ultimele luni exportul de bunuri a înregistrat un trend descrescător. se remarca o inrautatire de la an la an a situatiei balantei de plati externe a Romaniei cu evidente implicatii asupra bunastarii populatiei. Valoarea exporturilor în luna septembrie a fost de 2199. activele de rezerva ale statului administrate de BNR au crescut de 1. Exporturile FOB realizate au fost în valoare de 19.1% faţă de septembrie 2005. a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu 45.6% faţă de deficitul comercial înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior. Comerţul exterior al României în primele 9 luni ale anului 2006. • Un fenomen îmbucurător este faptul că exporturile de produse ale industriei construcţiilor de maşini au înregistrat o majorare superioară celei de la import cu 10 puncte procentuale (40.8%) în condiţiile în care totuşi România are nevoie de importuri de capital pentru susţinerea dezvoltării economice.1 mld. 19 .8% faţă de 30.5 puncte procentuale decât cel al exportului. estimat sa reprezinte 14% din Produsul Intern Brut in acest an.5%.

3% din PIB. mai ales ca si veniturile si transporturile inregistreaza solduri negative. o politica fiscala echilibrata ar putea diminua efectele negative ale dezechilibrelor externe masive. cu o pondere de 10. Pe de-o parte. pentru acest an modalitatea de finantare ridica probleme. iar pe de alta parte cresterea datoriei externe pe termen scurt ar putea induce motive de ingrijorare. chiar daca pe viitor nu exlude probabilitatea unei slabiri a monedei nationale. guvernatorul Bancii Nationale (BNR). Nesustenabilitatea dezechilibrului balantei de plati.86 miliarde euro in luna august. de pana la 16. s-a finantat aproape autonom. gradul de acoperire prin investitii straine s-a redus pana la un procent estimat de circa 50%. Pesimismul indus analistilor de valoarea excesiva a deficitului.Mugur Isarescu. comparativ cu 91% in 2006. de soft landing. care a insumat 10. alimentat prin deficitul balantei comerciale. ci si pentru inflatie. 20 . In conditiile in care deficitul balantei de plati de anul trecut. reprezinta un risc nu doar pentru cursul de schimb. Potrivit FMI. aduce in prim-plan o corectie a leului pe termen scurt.5 miliarde euro in 2007. prefera aducerea deficitului de cont curent pe o panta de corectie printr-un scenariu mai putin radical.

ANEXE 21 .

22 .

. . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Concluzii si previziuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Analiza si statistica balantei de plati a romaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 23 . . . . . . . . . . . .Cuprinsul Balanta de plati – caracteriziare generala . . . . . . .

google.ro Banca Nationala a Romaniei:www.insse.ro www.ro www.eurostat.fni.ro 24 .ro Fondul Monetar International:www.bnro.Bibliografie Institutul National de Statistica:www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->